In statiunile <strong>de</strong>stinate turismului international, agrementul cuprin<strong>de</strong> urmatoarele: piscineacoperite, saune, terenuri <strong>de</strong> sport, spatii amenajate <strong>pentru</strong> picnic, bowling, carusele, partii <strong>de</strong>schi, partii <strong>pentru</strong> saniute, telescaun, jocuri mecanice, cinematografe, biblioteci, muzee,discoteci, sali <strong>de</strong> spectacole, parcuri, piste <strong>pentru</strong> atletism, teren cros, cazinouri.<strong>Turism</strong>ul culturalRegiunea <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong> beneficiaza <strong>de</strong> un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prinnumeroase monumente istorice, <strong>de</strong> arhitectura si arta, edificii religioase, muzee si casememoriale, arhitectura si creatie tehnica populara, manifestari populare traditionale, etnografie,importante institutii culturale si <strong>de</strong> stiinta, personalitati locale.Printre avantajele <strong>de</strong>zvoltarii turismului cultural se numara in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta <strong>de</strong> un anumit sezon si<strong>de</strong> calitatea infrastructurii (intereseaza mai mult importanta culturala a obiectivului).Dezavantajele sunt legate <strong>de</strong> faptul ca se adreseaza unui public avizat, cu inalt nivel <strong>de</strong> instructiesi cultura si este mai scump <strong>de</strong>cat turismul <strong>de</strong> agrement. <strong>Turism</strong>ul cultural reprezinta o formamo<strong>de</strong>rna <strong>de</strong> a petrece vacanta, o forma in plina expansiune. Astfel <strong>de</strong> vacante, cunoscute sub<strong>de</strong>numirea generica <strong>de</strong> “circuite, orase si cultura” <strong>de</strong>tin in tarile occi<strong>de</strong>ntale pon<strong>de</strong>ri importantein structura <strong>de</strong>stinatiilor <strong>de</strong> vacanta.Prin natura sa, turismul cultural interfereaza cu alte forme <strong>de</strong> turism, se intersecteaza cu cel <strong>de</strong>agrement si <strong>de</strong> afaceri.Evenimentele culturale reprezinta o forma mo<strong>de</strong>rna <strong>de</strong> turism, concretizandu-se in festivaluri,stagiuni, turnee, vernisaje, insuficient valorificata in prezent, dar cu un <strong>de</strong>osebit potential <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare. Pentru promovarea acesteia este necesara crearea unui baze <strong>de</strong> date cu informatii<strong>de</strong>spre toate evenimentele si perioada <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfasurare.Evenimente culturale importante se <strong>de</strong>sfasoara in localitatile natale ale marilor compozitori,scriitori sau <strong>de</strong> care se leaga cariera artistica a acestora. In acest context, poate fi mentionatTescani, ju<strong>de</strong>tul Bacau, dat fiind faptul ca opera Oedip a fost compusa la conacul MarucaiCantacuzino Rosetti din Tescani. Conacul <strong>de</strong> la Tescani a fost donat <strong>de</strong> Enescu statului roman cuconditia ca acesta sa construiasca aici un centru <strong>de</strong> cultura <strong>pentru</strong> artisti. In conacul din Tescani,statul roman a <strong>de</strong>schis in anii 80 un centru <strong>de</strong> creatie, aici au fost compuse opere literare(Jurnalul <strong>de</strong> la Tescani <strong>de</strong> Andrei Plesu), are loc in fiecare an o tabara <strong>de</strong> pictura si una <strong>de</strong>filosofie. In Tescani, Centrul Cultural "Rosetti Tescanu - George Enescu” organizeaza anual catevaevenimente Tabara internationala <strong>de</strong> arta, Gala tinerilor artisti.Manifestarile cultural-artistice <strong>de</strong>dicate marelui poet Mihai Eminescu, organizate <strong>de</strong> catreComplexul memorial din Ipotesti, ju<strong>de</strong>tul Botosani, sunt:“Festivalul national <strong>de</strong> muzica folk pe versuri <strong>de</strong> Mihai Eminescu” – 14-15 iunie la Ipotesti cuspectacole in amfiteatrul in aer liber“Zilele Mihai Eminescu” – 14-15 iunie cand se <strong>de</strong>cerneaza Premiul National <strong>de</strong> poezie MihaiEminescu“Porni Luceafarul...”- 14-15 iunie omagierea poetului Mihai Eminescu printr-un concurs <strong>de</strong> creatiesi interpretare a poeziei eminesciene.Pictorul Stefan Luchian (1868-1916), unul dintre cei mai importanti picotri romani s-a nascut inStefanesti, ju<strong>de</strong>tul Botosani, fiind organizata in aceasta localitate expozitia “Stefan Luchian”,32
care cuprin<strong>de</strong> obiecte si documente privind viata si activitatea pictorului, lucrari ale acestuia,precum si ale celor mai importanti artisti plastici contemporani.Tabara <strong>de</strong> creatie plastica “Stefan Luchian” a pictorilor amatori din tara si strainatate seorganizeaza anual in lunile august-septembrie.Alte festivaluri cu traditie in Regiunea <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong> sunt Festivalul <strong>de</strong> Teatru <strong>de</strong> la Piatra-Neamt,Vacantele Muzicale din Piatra-neamt, Festivalul <strong>de</strong> Umor <strong>de</strong> la Vaslui.In Regiunea <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong> festivalurile etnografice si folclorice sunt foarte diverse: festivaluri <strong>de</strong>muzica, dans, targuri <strong>de</strong> arta populara, targuri specializate-ale olarilor, ale lemnarilor.Manifestarile artistice si sarbatorile populare traditionale din tot cursul anului aduc in atentiapublicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor moldave, prin portul popular, cantece sidansuri, obiceiuri stravechi - festivaluri <strong>de</strong> arta plastica, <strong>de</strong> folclor, <strong>de</strong> datini si obiceiuri (spreexemplu, Festivalul National "Trandafir <strong>de</strong> la Moldova" <strong>de</strong> la Strunga, Iasi, festivalul "Datini siobiceiuri <strong>de</strong> iarna" din Iasi, targuri ale mesterilor populari ("Cucuteni 5000"- Iasi); Festivalulinternational <strong>de</strong> folclor ”Ceahlaul” (Neamt); Festivalul international <strong>de</strong> folclor “Arcanul”(Suceava); Festivalul international “Hora din batrani” (Vaslui).Un loc aparte in peisajul cultural al orasului Campulung Moldovenesc il ocupa FestivalulInternational Intalniri bucovinene, ajuns la a XVII-a editie, recunoscut ca cel mai mare festival <strong>de</strong>folclor din Europa.In municipiul Botosani se organizeaza in perioada 21-23 septembrie „Festivalul comunitatiloretnice”, festival ce isi propune conservarea si valorificarea specificului cultural al etniilor (evrei,rusi, lipoveni, greci, romi, polonezi etc). Fiecare etnie se prezinta cu ceea ce ii este specific:portul, muzica si dansurile populare.In cadrul „Festivalului datinilor si obiceiurilor <strong>de</strong> iarna” organizat in perioada 16-18 <strong>de</strong>cembrie inmunicipiul Botosani sunt prezentate obiceiurile specifice zonelor etnografice din ju<strong>de</strong>tul Botosaniin preajma sarbatorilor <strong>de</strong> iarna.<strong>Turism</strong> ecumenicIn zona turistica a Moldovei se afla o a<strong>de</strong>varata „salba” <strong>de</strong> manastiri, biserici si cetati, caretrebuie sa stea mereu in atentia circuitelor turistice. Sunt remarcabile edificiile religioase dinju<strong>de</strong>tele Iasi, Neamt si Suceava, avand muzee ce adapostesc valori <strong>de</strong> patrimoniu. In meleagulmoldav exista un cult al istoriei, cel mai vestit domn, Stefan cel Mare, fiind cel mai cunoscutctitor <strong>de</strong> biserici si cetati, dintre care nu pot fi uitate manastirile Putna, Neamt si Voronet,Cetatea fortificata a Sucevei, Biserica domneasca„Sf. Nicolae” din Iasi.Bucovina constituie arealul turistic cel mai cunoscutdin Regiunea <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong>, fiind presarata pe toataintin<strong>de</strong>rea ei cu biserici si manastiri renumite <strong>pentru</strong>picturile exteriore si interioare, edificii unice in lume(au primit in 1975 premiul „Marul <strong>de</strong> Aur” acordat <strong>de</strong>Uniunea Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilordin <strong>Turism</strong>).Printre cele mai renumite manastiri din tara senumara Voronet, ctitorita <strong>de</strong> Stefan cel Mare in 1488,are pictura interioara ce dateaza din timpul lui Stefan cel Mare. Faima sa se datoreaza picturiiexterioare realizata pe un fond albastru inimitabil cunoscut in intreaga lume „albastru <strong>de</strong>Voronet”. Biserica Humor cunoscuta si sub numele <strong>de</strong> biserica Adormirii Maicii Domnului este33
- Page 6: Factori balneariRomania are un pote
- Page 9 and 10: stilul moldovenesc, in care elegant
- Page 11 and 12: Palatul domnitorului Alexandru Ioan
- Page 13 and 14: Biserica Domnească „Adormirea Ma
- Page 15 and 16: Distributia judeteana a numarului s
- Page 17 and 18: Casa memoriala „Nicolae Iorga“
- Page 19 and 20: de istorie moderna reda istoria tin
- Page 21 and 22: Potential pentru dezvoltarea turism
- Page 23 and 24: • Bucuresti - Barlad - Albita - C
- Page 25 and 26: 2000200120022003200420052006Structu
- Page 27 and 28: Pentru practicarea drumetiilor mont
- Page 29 and 30: Statiunea are o capacitate de cazar
- Page 31: In statiunea Oglinzi se trateaza af
- Page 35 and 36: care mentioneaza despre aceasta man
- Page 37 and 38: Exista asociatii (ANTREC-Asociatia
- Page 39 and 40: Majoritatea ofertantilor de program
- Page 41 and 42: sustinute a Romaniei ca destinatie
- Page 43 and 44: Evolutia structurii populatiei ocup
- Page 45 and 46: Participarea la constituirea produs
- Page 47 and 48: De asemenea, se remarca faptul ca i
- Page 49 and 50: Innoptari - Ponderea judetelor din
- Page 51 and 52: SECTIUNEA IITENDINTE INTERNATIONALE
- Page 53 and 54: Sosirile internationale de turisti
- Page 55 and 56: Tehnologia electronica va deveni at
- Page 57 and 58: Tehnologia InformationalaPatrundere
- Page 59 and 60: SECTIUNEA IIIANALIZA SWOT59
- Page 61 and 62: Oportunitati• Restaurarea/renovar
- Page 63 and 64: Obiectiv generalDezvoltarea turisti
- Page 65 and 66: 4. Dezvoltarea resurselor umane in
- Page 67 and 68: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 69 and 70: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 71 and 72: Nr.crt.2728293031Proiect/actiune Ob
- Page 73 and 74: Nr.crt.42434445Proiect/actiune Obie
- Page 75 and 76: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 77 and 78: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 79 and 80: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 81 and 82: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 83 and 84:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 85 and 86:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 87 and 88:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 89 and 90:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 91 and 92:
SECTIUNEA VIIFISE DE ACTIUNE / PROI
- Page 93 and 94:
clusterului in turismul verde si de
- Page 95 and 96:
O cerinta de baza pentru intreprind
- Page 97 and 98:
ActivitatiEtape0. Pregatirea proiec
- Page 99 and 100:
Luxemburg, Olanda, Spania, Suedia,
- Page 101 and 102:
Regiunea Nord-Est, circuitele judet
- Page 103 and 104:
In perioada martie 2007- decembrie
- Page 105 and 106:
ANEXE105
- Page 107 and 108:
Oituzului in timpul rãzboiului pen
- Page 109 and 110:
turlei. Biserica nu mai pastreaza u
- Page 111 and 112:
albastru”, lasand in dreapta marc
- Page 113 and 114:
REZERVATIA de la Stanca- Costesti.
- Page 115 and 116:
locuit Ion Creanga (1837-1889), cel
- Page 117 and 118:
HatmanuTg. Frumos- Ruginoasa-Pascan
- Page 119 and 120:
de catre ing. Dimitrie Leonida. Are
- Page 121 and 122:
pe malul stang al Siretului, in apr
- Page 123 and 124:
omanic si gotic. Este cea mai veche
- Page 125 and 126:
Palatul Mavrocordat este cel mai cu
- Page 127 and 128:
Cozmesti: Manastirea Fastaci, sat F
- Page 129 and 130:
Zorleni: Manastirea BujoreniAsezama
- Page 131 and 132:
Sendriceni - rezervatia forestiera
- Page 133 and 134:
Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 135 and 136:
Palatul Comunal care a fost constru
- Page 137 and 138:
Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 139 and 140:
Posibilitatile de practicare a turi
- Page 141 and 142:
Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 143 and 144:
catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 145 and 146:
Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 147 and 148:
Exista o colectie de vinuri de apro
- Page 149 and 150:
Biblioteca Centrala Universitara di
- Page 151 and 152:
ocile din care sunt alcatuiti (marn
- Page 153 and 154:
de fotbal cu gazon artificial, tere
- Page 155 and 156:
Ecotur Neamt - SuceavaPiatra-Neamt
- Page 157 and 158:
in rezervatie, pe langa zimbri se m
- Page 159 and 160:
Sat Poiana Negrii - Vf. 12 Apostoli
- Page 161 and 162:
Anexa II - Lista siturilor Natura 2
- Page 163:
Anexa III - Unitatile administrativ