eprezinta o ocazie oportuna <strong>de</strong> a promova Regiunea <strong>Nord</strong> <strong>Est</strong> ca <strong>de</strong>stinatie turistica. Participantiiprofita <strong>de</strong> prilejul <strong>de</strong>plasarii in scop profesional <strong>pentru</strong> a cunoaste zona si petrece eventual unsejur pre- sau post- eveniment. Depin<strong>de</strong> <strong>de</strong> abilitatea si creativitatea organizatorului profesionist,cat <strong>de</strong> reprezentative <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>stinatie si cat <strong>de</strong> atractive <strong>pentru</strong> participanti sunt programeleturistice adiacente.Daca in anii trecuti turismul <strong>de</strong> afaceri se baza exclusiv pe industria hoteliera, in ultima vreme siturismul rural a inceput sa ofere solutii <strong>pentru</strong> turismul <strong>de</strong> afaceri. Specialistii care se ocupa <strong>de</strong>turismul rural au constatat ca daca pana nu <strong>de</strong>mult se mergea numai pe hoteluri, acum din ce ince mai multe evenimente se <strong>de</strong>sfasoara in turismul rural.In acceptiunea celor implicati, turismul rural este o alternativa mai interesanta, in special <strong>pentru</strong>programele <strong>de</strong> teambuilding, <strong>pentru</strong> grupuri ce nu <strong>de</strong>pasesc 30 <strong>de</strong> persoane, <strong>de</strong>oarece ofera oplaja mult mai larga <strong>de</strong> distractii, cum ar fi focul <strong>de</strong> tabara, gratarul in aer liber, aromamancarurilor "ca la mama acasa", practicarea diverselor sporturi, excursii si drumetii. <strong>Est</strong>econsi<strong>de</strong>rata benefica implicarea in turismul <strong>de</strong> evenimente, <strong>de</strong>oarece este un segment care aduceturisti nu numai in weekend sau in concediu si care ofera astfel o continuitate turismului rural.Totodata, este i<strong>de</strong>al <strong>pentru</strong> seminarii sau teambuilding, <strong>pentru</strong> ca ofera grupului acea atmosferape care un hotel nu o poate oferi.EcoturismulEcoturismul este consi<strong>de</strong>rat o nisa mica pe piata in cadrul industriei turistice mondiale, insa intr-ocrestere sustinuta. Ecoturismul trebuie sa includa urmatoarele elemente: produsul are la bazanatura si elementele sale, managementul ecologic in ve<strong>de</strong>rea unui impact minim, contribuind laconservarea biodiversitatii, la bunastarea locala a comunitatilor din zonele turistice si educatieecologica, atat in randul turistilor cat si in randul populatiei locale. Acestea au stat la bazamodului <strong>de</strong> <strong>de</strong>finire a ecoturismului unanim acceptat, in anul 2002, la Quebec.Cele mai importante tari furnizoare <strong>de</strong> ecoturisti sunt: Statele Unite, UK, Germania, Canada,Franta, Austria, Olanda, Suedia, Noua Zeelanda, Norvegia si Danemarca (Eagles si Higgins, 1998).Ingredientele unui program turistic <strong>de</strong> succes sunt autenticitate (locuri si oameni unici),diversitate (un amestec <strong>de</strong> patrimoniu natural si cultural, stimulare si relaxare, profesionalism siatitudine prietenoasa) si flexibilitate (rezervari rapi<strong>de</strong>, posibilitatea oferita clientilor sa isicombine experientele turistice <strong>pentru</strong> a le raspun<strong>de</strong> nevoilor specifice).Majoritatea turistilor care sosesc in zona stau in medie 2 zile si nu vin prin intermediul unuiprogram organizat <strong>de</strong> catre o agentie sau un touroperator. In acest moment zona nu este“vanduta” in mod organizat in nici un program turistic coerent si pe nici o piata tinta. Turistii carevin in zona practica activitati <strong>de</strong> drumetie (mai ales in zona parcurilor naturale), vizite culturale<strong>de</strong> scurta durata (manastiri etc).Ariile protejate prezinta o diversitate a florei si faunei, multe din care sunt unice si sunt pe cale<strong>de</strong> disparitie. Desi protejarea si conservarea acestor arii reprezinta un obiectiv principal aladministratorilor, ariile protejate reprezinta o resursa majora <strong>pentru</strong> turism. Activitatilepracticate in zonele protejate pot varia <strong>de</strong> la vanatoare si drumetii montane pana la plimbari <strong>de</strong>agrement si sporturi <strong>de</strong> iarna. Exista un potential consi<strong>de</strong>rabil <strong>de</strong> crestere a numarului <strong>de</strong>vizitatori in anumite parti ale ariilor protejate.In Romania, Parcul Vanatori Neamt a implementat unul dintre primele programe <strong>de</strong> ecoturism injurul anului 2000, beneficiare a unui grant GEF (Global Environment Facility).38
Majoritatea ofertantilor <strong>de</strong> programe <strong>de</strong> ecoturism se regasesc in Asociatia <strong>de</strong> Ecoturism dinRomania (AER). AER este un parteneriat <strong>pentru</strong> conservarea naturii si turism in Romania intreasociatii <strong>de</strong> turism, organizatii neguvernamentale <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare locala si conservarea naturii,proiecte <strong>de</strong> conservarea naturii si agentii <strong>de</strong> turism.<strong>Turism</strong>ul uvalForma <strong>de</strong> turism care poate fi practicata in Regiunea <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong> datorita existentei unei traditiiviticole recunoscute, centre <strong>de</strong> <strong>de</strong>gustare, vinoteci in renumite podgorii Cotnari, Bucium - Iasi,Husi.Cotnari dispune <strong>de</strong> o impresionanta si valoroasa vinoteca, cu o vechime a vinurilor cuprinsa intreanii 1956 si 2000. Din productia 1956, vinoteca Cotnari SA se afla 1.793 sticle, din soiul Grasa <strong>de</strong>Cotnari, iar 343 sticle vor fi pastrate, in premieranationala, ca si valori in Tezaurul BNR.In competitia mondiala a vinurilor „ConcursMondial <strong>de</strong> Bruxelles 2007”, cel mai mare concurs<strong>de</strong> vinuri din lume, vinurile produse <strong>de</strong> COTNARISA au facut inca o data dovada calitatii lorexceptionale, obtinand aur <strong>pentru</strong> TamaioasaRomaneasca 2005. A fost singura medalie <strong>de</strong> aurobtinuta <strong>de</strong> un vin romanesc. La concurs auparticipat 5735 <strong>de</strong> vinuri din 47 <strong>de</strong> tari.Aceasta medalie confirma inca o data pozitiaCotnari <strong>de</strong> portdrapel al vinurilor romanesti,reprezinta o confirmare a locului fruntas alvinurilor <strong>de</strong> Cotnari pe piata mondiala. In pluseste o confirmare a calitatii vinurilor autohtone - la care Cotnari exceleaza, fiind singurulproducator <strong>de</strong> vinuri din soiuri romanesti din Romania.Cu un istoric atestat documentar inca din 1469, cand Stefan cel Mare dona Mitropoliei din Suceavao suprafata <strong>de</strong> vie din <strong>de</strong>alul Socola, Podgoria Bucium este una dintre cele mai importante dinzona Moldovei. Oficial, bazele podgoriei s-au pus in anul 1949, societatea are in exploatare 1050ha <strong>de</strong> vita <strong>de</strong> vie si 400 ha <strong>de</strong> pomi fructiferi, fiind una dintre cele mai mari din Moldova.Vinuri alese specifice podgoriei Husi (Busuioaca <strong>de</strong> Bohotin - Husi, Zghihara, Feteasca Alba,Feteasca Regala, Aligote, Muscat otonel, Feteasca neagra, etc) pot fi <strong>de</strong>gustate intr-un cadru<strong>de</strong>osebit inconjurat <strong>de</strong> vii, la vinoteca Grupului Scolar Agricol "Dimitrie Cantemir". Foarte aproape<strong>de</strong> Husi, in satul Averesti poata fi vizitata vechea crama boiereasca, un<strong>de</strong> pot fi <strong>de</strong>gustate vinurispecifice zonei.Muzeul Vini-viticol din Husi cuprin<strong>de</strong> peste 500 <strong>de</strong> obiecte pretioase prin valoarea lor <strong>de</strong>reprezentare, remarcandu-se colectia <strong>de</strong> instrumente si unelte vitivinicole cu o sala cu 150 <strong>de</strong>figuri zoomorfe si antropomorfe din butuci naturali <strong>de</strong> vita <strong>de</strong> vie. Oenologul Avram Tudosie aamenajat si mo<strong>de</strong>rnizat vechea crama-pivnita, adaugand o sala-laborator <strong>de</strong> prezentare si<strong>de</strong>gustare a vinurilor. De asemenea, a infiintat o vinoteca unica in tara, colectionand vinuri dinpodgoria Husi si din alte podgorii din tara.<strong>Turism</strong>ul uval fructifica oportunitatea <strong>de</strong> a petrece un sejur <strong>de</strong> vis in gospodaria unor podgoreni.Acest sejur ofera posibilitatea <strong>de</strong> participare activa la intregul "ritual" (pregatirea butoaielor,cules, zdrobit, tras manual la teasc, etc.) <strong>de</strong> obtinere a vinurilor in conditii naturale, <strong>de</strong> <strong>de</strong>gustarea unor vinuri <strong>de</strong> casa si a mancarurilor traditionale moldovenesti.39
- Page 6: Factori balneariRomania are un pote
- Page 9 and 10: stilul moldovenesc, in care elegant
- Page 11 and 12: Palatul domnitorului Alexandru Ioan
- Page 13 and 14: Biserica Domnească „Adormirea Ma
- Page 15 and 16: Distributia judeteana a numarului s
- Page 17 and 18: Casa memoriala „Nicolae Iorga“
- Page 19 and 20: de istorie moderna reda istoria tin
- Page 21 and 22: Potential pentru dezvoltarea turism
- Page 23 and 24: • Bucuresti - Barlad - Albita - C
- Page 25 and 26: 2000200120022003200420052006Structu
- Page 27 and 28: Pentru practicarea drumetiilor mont
- Page 29 and 30: Statiunea are o capacitate de cazar
- Page 31 and 32: In statiunea Oglinzi se trateaza af
- Page 33 and 34: care cuprinde obiecte si documente
- Page 35 and 36: care mentioneaza despre aceasta man
- Page 37: Exista asociatii (ANTREC-Asociatia
- Page 41 and 42: sustinute a Romaniei ca destinatie
- Page 43 and 44: Evolutia structurii populatiei ocup
- Page 45 and 46: Participarea la constituirea produs
- Page 47 and 48: De asemenea, se remarca faptul ca i
- Page 49 and 50: Innoptari - Ponderea judetelor din
- Page 51 and 52: SECTIUNEA IITENDINTE INTERNATIONALE
- Page 53 and 54: Sosirile internationale de turisti
- Page 55 and 56: Tehnologia electronica va deveni at
- Page 57 and 58: Tehnologia InformationalaPatrundere
- Page 59 and 60: SECTIUNEA IIIANALIZA SWOT59
- Page 61 and 62: Oportunitati• Restaurarea/renovar
- Page 63 and 64: Obiectiv generalDezvoltarea turisti
- Page 65 and 66: 4. Dezvoltarea resurselor umane in
- Page 67 and 68: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 69 and 70: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 71 and 72: Nr.crt.2728293031Proiect/actiune Ob
- Page 73 and 74: Nr.crt.42434445Proiect/actiune Obie
- Page 75 and 76: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 77 and 78: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 79 and 80: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 81 and 82: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 83 and 84: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 85 and 86: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 87 and 88: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 89 and 90:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 91 and 92:
SECTIUNEA VIIFISE DE ACTIUNE / PROI
- Page 93 and 94:
clusterului in turismul verde si de
- Page 95 and 96:
O cerinta de baza pentru intreprind
- Page 97 and 98:
ActivitatiEtape0. Pregatirea proiec
- Page 99 and 100:
Luxemburg, Olanda, Spania, Suedia,
- Page 101 and 102:
Regiunea Nord-Est, circuitele judet
- Page 103 and 104:
In perioada martie 2007- decembrie
- Page 105 and 106:
ANEXE105
- Page 107 and 108:
Oituzului in timpul rãzboiului pen
- Page 109 and 110:
turlei. Biserica nu mai pastreaza u
- Page 111 and 112:
albastru”, lasand in dreapta marc
- Page 113 and 114:
REZERVATIA de la Stanca- Costesti.
- Page 115 and 116:
locuit Ion Creanga (1837-1889), cel
- Page 117 and 118:
HatmanuTg. Frumos- Ruginoasa-Pascan
- Page 119 and 120:
de catre ing. Dimitrie Leonida. Are
- Page 121 and 122:
pe malul stang al Siretului, in apr
- Page 123 and 124:
omanic si gotic. Este cea mai veche
- Page 125 and 126:
Palatul Mavrocordat este cel mai cu
- Page 127 and 128:
Cozmesti: Manastirea Fastaci, sat F
- Page 129 and 130:
Zorleni: Manastirea BujoreniAsezama
- Page 131 and 132:
Sendriceni - rezervatia forestiera
- Page 133 and 134:
Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 135 and 136:
Palatul Comunal care a fost constru
- Page 137 and 138:
Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 139 and 140:
Posibilitatile de practicare a turi
- Page 141 and 142:
Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 143 and 144:
catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 145 and 146:
Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 147 and 148:
Exista o colectie de vinuri de apro
- Page 149 and 150:
Biblioteca Centrala Universitara di
- Page 151 and 152:
ocile din care sunt alcatuiti (marn
- Page 153 and 154:
de fotbal cu gazon artificial, tere
- Page 155 and 156:
Ecotur Neamt - SuceavaPiatra-Neamt
- Page 157 and 158:
in rezervatie, pe langa zimbri se m
- Page 159 and 160:
Sat Poiana Negrii - Vf. 12 Apostoli
- Page 161 and 162:
Anexa II - Lista siturilor Natura 2
- Page 163:
Anexa III - Unitatile administrativ