II.1. <strong>Turism</strong>ul international in cifreSosiri internationale <strong>de</strong> turistiDupa trei ani <strong>de</strong> relativa stagnare, turismul international a cunoscut o revenire spectaculoasa inanul 2004. Insanatosirea economiei mondiale si in particular a economiilor principalelor tariemitente din America si Europa alaturi <strong>de</strong> intarirea economiei din tarile asiatice au contribuit dinplin la rezultatele bune obtinute <strong>de</strong> turism in 2004.Sosirile internationale <strong>de</strong> turisti au inregistrat un numar record <strong>de</strong> 763 <strong>de</strong> milioane in 2004, ceeace corespun<strong>de</strong> unei cresteri cu aproape 11% fata <strong>de</strong> anul 2003, cea mai mare rata <strong>de</strong> crestere sisingura <strong>de</strong> doua cifre inregistrata din anul 1980 cand s-a inceput procesul <strong>de</strong> culegere al datelor.Rate <strong>de</strong> crestere s-au inregistrat in toate regiunile, dar in particular au fost mai mari <strong>pentru</strong> Asiasi Pacific (+28%) si Orientul Mijlociu (+18%). Americile au avut si ele o rata <strong>de</strong> crestere <strong>de</strong> douacifre <strong>de</strong> 11%. Africa (cu 8%) si Europa (5%) au avut rate <strong>de</strong> crestere sub media mondiala (10,7%),dar totusi <strong>de</strong> remarcat rezultatele pozitive inregistrate.In 2004 majoritatea sosirilor internationale <strong>de</strong> turisti au corespuns calatoriilor avand ca motivodihna, recreerea si vacanta (52%) ajungand la 395 <strong>de</strong> milioane. Calatoriile <strong>de</strong> afaceri aureprezentat 16% (120 <strong>de</strong> milioane), iar calatoriile <strong>pentru</strong> alte motive cum ar fi vizite la prieteni siru<strong>de</strong>, pelerinaje si tratament au reprezentat 24% (185 <strong>de</strong> milioane). 8% au revenit <strong>pentru</strong> altemotive nespecificate.Aproape jumatate din sosirile internationale <strong>de</strong> turisti in 2004 au avut ca mijloc <strong>de</strong> transport –transportul rutier (45%). Transportul aerian a reprezentat 43%, iar transportul <strong>de</strong> apa 7% si celferoviar doar 4%.Destinatii <strong>de</strong> top in turismIn 2004 primele 10 <strong>de</strong>stinatii turistice in termeni <strong>de</strong> sosiri au contabilizat impreuna 363 <strong>de</strong>milioane <strong>de</strong> sosiri internationale <strong>de</strong> turisti sau aproape jumatate din sosirile <strong>de</strong> turisti la nivelmondial. In ceea ce priveste incasarile, situatia este similara cu o valoare a incasarilor celor 10<strong>de</strong>stinatii turistice <strong>de</strong> 321 <strong>de</strong> miliar<strong>de</strong> dolari.In topul primelor 10 tari in materie <strong>de</strong> sosiri internationale <strong>de</strong> turisti principala schimbare serefera la revitalizarea <strong>de</strong>stinatiilor din Asia ca rezultat al unei puternice reveniri economiceexperimentate anul trecut. Franta isi mentine pozitia <strong>de</strong> li<strong>de</strong>r ca tara cu cele mai multe sosiri <strong>de</strong>turisti – 75 <strong>de</strong> milioane in 2004, cifra aproape neschimbata fata <strong>de</strong> anul prece<strong>de</strong>nt. Spania un<strong>de</strong>sosirile au crescut cu 3% ocupa locul doi cu 54 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> sosiri, urmata <strong>de</strong> SUA cu 46 <strong>de</strong>milioane <strong>de</strong> sosiri care a avut o revenire semnificativa (+12%) dupa ce a inregistrat evolutiimo<strong>de</strong>ste in ultimii ani.Cea mai importanta schimbare in acest top a inregistrat-o China care <strong>de</strong> la pozitia 5 a trecut pepozitia 4 avand un ritm spectaculos <strong>de</strong> crestere (+27%) fata <strong>de</strong> anul prece<strong>de</strong>nt. Aceasta a fost in<strong>de</strong>trimentul Italiei care a inregistrat o sca<strong>de</strong>re cu mai mult <strong>de</strong> 6%. Marea Britanie si-a mentinutpozitia a sasea cu aproape 28 <strong>de</strong> milioane sosiri. Hong Kong (China), Mexic si Germania si Austriaurmeaza in top cu aproape 20 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> sosiri fiecare.In contextul unei cresteri <strong>de</strong> doua procente la nivel mondial, Europa a raportat cele mai micirezultate dintre toate regiunile, <strong>de</strong>si trebuie luat in consi<strong>de</strong>rare ca Europa spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong>America si Asia si Pacific a inregistrat rezultate pozitive in 2002 si 2003.52
Sosirile internationale <strong>de</strong> turisti au crescut per total cu 5% comparativ cu cresterea consi<strong>de</strong>rabiladin Europa Centrala si <strong>de</strong> <strong>Est</strong> (+15%) si Europa <strong>de</strong> <strong>Nord</strong> (+9%).<strong>Turism</strong>ul emitatorDe <strong>de</strong>parte calatoriile internationale au avut loc in interiorul aceleiasi regiuni (80%) – fluxuriintraregionale. Dupa ce timp <strong>de</strong> trei ani au inregistrat sca<strong>de</strong>ri, fluxurile intraregionale auinregistrat in 2004 o crestere <strong>de</strong> 13% si au <strong>de</strong>pasit cresterea fluxurilor interregionale (+10%).In ceea ce priveste pietele emitente, turismul international este inca concentrat in tarileindustrializate din Europa, America, Asia si Pacific. Totusi cu un nivel in crestere al veniturilor,multe economii emergente au inregistrat o crestere rapida in ultimele <strong>de</strong>cenii, fiind cazul inparticular al tarilor din nord-estul si sud-estul Asiei, Europa Centrala si <strong>de</strong> <strong>Est</strong>, Orientul Mijlociu siAfrica <strong>de</strong> Sud.In 2004 multe piete au avut cresteri semnificative fata <strong>de</strong> anul 2003, cele mai mari fiind in Asia siPacific (+25%) si Orientul Mijlociu (+23%). Americile (+11%) au inregistrat cresteri mari dupa treiani <strong>de</strong> sca<strong>de</strong>re, iar Europa a avut o crestere <strong>de</strong> 6%, fiind singura regiune care a avut o crestereconsecutiva timp <strong>de</strong> doi.In 2004 Germania si-a mentinut prima pozitie ca topul tarilor care cheltuiesc cel mai mult inturism, pozitie pe care a castigat-o in 2003 in <strong>de</strong>trimentul SUA. In consecinta, in ciuda cresteriicheltuielilor turistice ale SUA cu 14% dupa trei ani <strong>de</strong> rezultate negative, SUA si-a mentinut locul2, urmata <strong>de</strong> Marea Britanie, Japonia, Franta, Italia, Olanda, Canada, Fe<strong>de</strong>ratia Rusa, China.Germania este prima tara emitenta <strong>de</strong> turisti si <strong>pentru</strong> Romania <strong>de</strong>tinand 18,3% din piata, o cotarelativ mica si putin dominanta. O particularitate este data <strong>de</strong> prezenta Italiei pe locul al doilea –singurul loc doi ocupat <strong>de</strong> Italia. De remarcat <strong>pentru</strong> Romania a patra tara emitenta este Israelul,tara care nu e prezenta in primele pozitii din nici o tara europeana. A treia piata emitenta <strong>pentru</strong>Romania este Franta.<strong>Turism</strong>ul receptorIn 2004 s-au inregistrat 416,4 milioane sosiri turisti in Europa, iar in 2020 se estimeaza ca numarullor va ajunge la 717 milioane. Cota <strong>de</strong> piata a Europei se asteapta sa scada <strong>de</strong> la 54,5%, cat era in2004 la 46% in 2020, iar aceasta se va face pe seama cresterii cotei <strong>de</strong> piata a regiunilor Asia <strong>de</strong><strong>Est</strong> si Pacific, Orientul Mijlociu, Africa si Asia <strong>de</strong> Sud.Subregiunea Europa <strong>de</strong> Vest se prezinta ca cea mai vizitata regiune din Europa, atragand 117milioane <strong>de</strong> vizitatori in 1995 si 139 milioane in 2004. Totusi rata <strong>de</strong> crestere <strong>pentru</strong> subregiuneaEuropa <strong>de</strong> Vest va fi cea mai mica in aceasta perioada <strong>de</strong> numai 1,9% pe an. Ca rezultat, aceastasubregiune isi va pier<strong>de</strong> cota <strong>de</strong> piata fata <strong>de</strong> celelalte subregiuni din Europa.Sosirile din subregiunea Europa Centrala si <strong>de</strong> <strong>Est</strong> se asteapta sa creasca cel mai rapid, pana lasfarsitul anului 2020 aceasta regiune atragand cu 40 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> vizitatori mai mult <strong>de</strong>catEuropa <strong>de</strong> Vest.In plus fata <strong>de</strong> subregiunea Europa Centrala si <strong>de</strong> <strong>Est</strong>, sosirile din Mediterana <strong>de</strong> <strong>Est</strong> si Europa <strong>de</strong><strong>Nord</strong> vor creste mai rapid <strong>de</strong>cat media europeana. Sosirile din subregiunile Europa <strong>de</strong> Vest siEuropa <strong>de</strong> Sud vor fi mai mici cu rate <strong>de</strong> crestere inferioare mediei europene.In anul 2020 Franta va ramane prima <strong>de</strong>stinatie a Europei cu peste 100 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> sosiri <strong>de</strong>turisti. Urmatoarele 5 <strong>de</strong>stinatii europene in anul 2020 vor fi Spania, Marea Britanie, Italia,53
- Page 6: Factori balneariRomania are un pote
- Page 9 and 10: stilul moldovenesc, in care elegant
- Page 11 and 12: Palatul domnitorului Alexandru Ioan
- Page 13 and 14: Biserica Domnească „Adormirea Ma
- Page 15 and 16: Distributia judeteana a numarului s
- Page 17 and 18: Casa memoriala „Nicolae Iorga“
- Page 19 and 20: de istorie moderna reda istoria tin
- Page 21 and 22: Potential pentru dezvoltarea turism
- Page 23 and 24: • Bucuresti - Barlad - Albita - C
- Page 25 and 26: 2000200120022003200420052006Structu
- Page 27 and 28: Pentru practicarea drumetiilor mont
- Page 29 and 30: Statiunea are o capacitate de cazar
- Page 31 and 32: In statiunea Oglinzi se trateaza af
- Page 33 and 34: care cuprinde obiecte si documente
- Page 35 and 36: care mentioneaza despre aceasta man
- Page 37 and 38: Exista asociatii (ANTREC-Asociatia
- Page 39 and 40: Majoritatea ofertantilor de program
- Page 41 and 42: sustinute a Romaniei ca destinatie
- Page 43 and 44: Evolutia structurii populatiei ocup
- Page 45 and 46: Participarea la constituirea produs
- Page 47 and 48: De asemenea, se remarca faptul ca i
- Page 49 and 50: Innoptari - Ponderea judetelor din
- Page 51: SECTIUNEA IITENDINTE INTERNATIONALE
- Page 55 and 56: Tehnologia electronica va deveni at
- Page 57 and 58: Tehnologia InformationalaPatrundere
- Page 59 and 60: SECTIUNEA IIIANALIZA SWOT59
- Page 61 and 62: Oportunitati• Restaurarea/renovar
- Page 63 and 64: Obiectiv generalDezvoltarea turisti
- Page 65 and 66: 4. Dezvoltarea resurselor umane in
- Page 67 and 68: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 69 and 70: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 71 and 72: Nr.crt.2728293031Proiect/actiune Ob
- Page 73 and 74: Nr.crt.42434445Proiect/actiune Obie
- Page 75 and 76: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 77 and 78: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 79 and 80: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 81 and 82: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 83 and 84: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 85 and 86: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 87 and 88: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 89 and 90: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 91 and 92: SECTIUNEA VIIFISE DE ACTIUNE / PROI
- Page 93 and 94: clusterului in turismul verde si de
- Page 95 and 96: O cerinta de baza pentru intreprind
- Page 97 and 98: ActivitatiEtape0. Pregatirea proiec
- Page 99 and 100: Luxemburg, Olanda, Spania, Suedia,
- Page 101 and 102: Regiunea Nord-Est, circuitele judet
- Page 103 and 104:
In perioada martie 2007- decembrie
- Page 105 and 106:
ANEXE105
- Page 107 and 108:
Oituzului in timpul rãzboiului pen
- Page 109 and 110:
turlei. Biserica nu mai pastreaza u
- Page 111 and 112:
albastru”, lasand in dreapta marc
- Page 113 and 114:
REZERVATIA de la Stanca- Costesti.
- Page 115 and 116:
locuit Ion Creanga (1837-1889), cel
- Page 117 and 118:
HatmanuTg. Frumos- Ruginoasa-Pascan
- Page 119 and 120:
de catre ing. Dimitrie Leonida. Are
- Page 121 and 122:
pe malul stang al Siretului, in apr
- Page 123 and 124:
omanic si gotic. Este cea mai veche
- Page 125 and 126:
Palatul Mavrocordat este cel mai cu
- Page 127 and 128:
Cozmesti: Manastirea Fastaci, sat F
- Page 129 and 130:
Zorleni: Manastirea BujoreniAsezama
- Page 131 and 132:
Sendriceni - rezervatia forestiera
- Page 133 and 134:
Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 135 and 136:
Palatul Comunal care a fost constru
- Page 137 and 138:
Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 139 and 140:
Posibilitatile de practicare a turi
- Page 141 and 142:
Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 143 and 144:
catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 145 and 146:
Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 147 and 148:
Exista o colectie de vinuri de apro
- Page 149 and 150:
Biblioteca Centrala Universitara di
- Page 151 and 152:
ocile din care sunt alcatuiti (marn
- Page 153 and 154:
de fotbal cu gazon artificial, tere
- Page 155 and 156:
Ecotur Neamt - SuceavaPiatra-Neamt
- Page 157 and 158:
in rezervatie, pe langa zimbri se m
- Page 159 and 160:
Sat Poiana Negrii - Vf. 12 Apostoli
- Page 161 and 162:
Anexa II - Lista siturilor Natura 2
- Page 163:
Anexa III - Unitatile administrativ