foarte apreciata <strong>pentru</strong> pictura sa exterioara ce infatiseaza Ju<strong>de</strong>cata <strong>de</strong> Apoi. ManastireaMoldovita, ridicata <strong>de</strong> Petru Rares dupa 1532, este inconjurata <strong>de</strong> ziduri puternice inalte <strong>de</strong> 6 m,<strong>de</strong> asemenea, renumita <strong>pentru</strong> pictura exterioara. Manastirea Sucevita dispune <strong>de</strong> cel mairemarcabil sistem <strong>de</strong> fortificatii dintre manastirile moldovenesti si este cunoscuta ca„testamentul” picturii exterioare moldovenesti, aceasta fiind realizata pe sapte registresuprapuse. Manastirea Dragomirna ce frapeaza prin proportiile sale cu o inaltime exagerat <strong>de</strong>mare fata <strong>de</strong> latimea sa, existand propriu-zis doua biserici suprapuse <strong>de</strong>limitate <strong>de</strong> braul torsada.La manastirea Putna se afla mormantul lui Stefan cel Mare, fiind zidita intre 1466 si 1470 cuintentia <strong>de</strong> a <strong>de</strong>veni necropola a dinastiei.Biserica romano-catolica din Cacica este o biserica romano-catolica din satul Cacica (ju<strong>de</strong>tulSuceava), care a fost construita in anul 1904 <strong>de</strong> catre comunitatea polona din aceasta localitate.In anul 2000, recunoscand importanta pelerinajelor mariane <strong>de</strong> la aceasta biserica, papa Ioan Paulal II-lea a acordat acestei biserici titlul <strong>de</strong> Basilica Minor. De asemenea, un interes <strong>de</strong>osebitprezinta si „Grota Lour<strong>de</strong>s” <strong>de</strong> langa biserica, aceasta fiind o reprezentare a celei din Franta.Numarul mare <strong>de</strong> biserici si manastiri existente pe intreg teritoriul regiunii, contribuie la<strong>de</strong>zvoltarea turismului religios, oferind posibilitatea organizarii <strong>de</strong> pelerinaje prin crearea unortrasee turistice, care sa puna in valoare aceste lacase <strong>de</strong> cult si spiritualitate.In ju<strong>de</strong>tul Bacau se remarca Biserica si Curtea Domneasca (1491) din municipiul Bacau, ManastireaRachitoasa, biserica din Borzesti renumita prin sistemul <strong>de</strong> arcuri si pandantive specifice stiluluimoldovenesc construita in timpul domniei lui Stefan cel Mare, biserica manastirii Casin.In ju<strong>de</strong>tul Botosani: Biserica Sf. Nicolae ctitorita <strong>de</strong> Stefan Cel Mare in 1497 (cu imbinari <strong>de</strong>elemente gotice cu bizantine), Complexul manastiresc <strong>de</strong> calugarite Vorona, datand conformtraditiei din jurul anului 1600, cand, cativa calugari veniti din Rusia, construiesc aici o micabiserica din lemn, manastirea Cosula renumita <strong>pentru</strong> picturile in ulei din interior si cele dinexterior, Manastirea <strong>de</strong> calugari Gorovei cu biserica <strong>de</strong> lemn cu hramul „Sfantul Nicolae”construita intre 1740 si 1742 <strong>de</strong> 2 calugari <strong>de</strong> la manastirea Moldovita (jud. Suceava), schitul <strong>de</strong>calugari Sihastria Voronei, bisericile Sfantul Gheorghe si Uspenia dn Botosani dateaza din secolulal XVI-lea, fiind doua ctitorii domnesti datorateDoamnei Elena, sotia voevodului Petru Rares.In ju<strong>de</strong>tul Iasi: Manastirea Galata, ManastireaCetatuia, Manastirea Frumoasa, Manastirea Golia,Manastirea Trei Ierarhi, Catedrala Mitropolitana,Biserica Barnovschi, Manastirea Barnova, ManastireaPiatra Sfanta, Manastirea Hlincea, ManastireaDobrovat, Manastirea Hadambu.In ju<strong>de</strong>tul Neamt: Manastirea Neamtului cunoscutasub numele „Inaltarea Domnului” ridicata in timpul lui Stefan cel Mare in 1497 a fost un vestitlacas <strong>de</strong> cultura, Manastirea Agapia a fost pictata in 1858 <strong>de</strong> Nicolae Grigorescu si cuprin<strong>de</strong> unmuzeu cu piese <strong>de</strong> arta religioasa din sec. XVI-XIX. Manastirea Varatec, construita in 1785 <strong>de</strong>maica Olimpiada, are traditia ca multe fete din familii boieresti s-au calugarit in acest lacas.Manastirea Secu adaposteste mormantul lui Nestor Ureche, iar manastirea Sihastria este o vechevatra <strong>de</strong> calugari isihasti. De asemenea, sunt cunoscute Schitul Sihla, biserica manastirii Horaita,cu o forma mai putin obisnuita, avand un acoperis ce contine opt turle si manastirea Bistrita, un<strong>de</strong>se gaseste mormantul lui Alexandru cel Bun. Biserica "Nasterea Maicii Domnului" a ManastiriiTazlau se numara printre cele mai importante monumente ale ju<strong>de</strong>tului Neamt. Primul document34
care mentioneaza <strong>de</strong>spre aceasta manastire este datat din 30 oct. 1458. Biserica "Nasterea MaiciiDomnului" <strong>de</strong> la Tazlau este una dintre cele mai monumentale ctitorii ale lui Stefan cel Mare.In ju<strong>de</strong>tul Vaslui: Biserica Sfantul Ioan inaltata in timpul lui Stefan cel Mare in 1490 este unedificiu cu plan triconc, cu fata<strong>de</strong>le din piatra aparenta. Biserica episcopala Sfintii Petru si Pavelcontine picturi interioare realizate <strong>de</strong> Gheorghe Tatarescu, iar Manastirea Moreni, la 10 kilometri<strong>de</strong> Vaslui, adaposteste moastele sfintilor Tarahie, Prov si Andronic, aduse <strong>de</strong> la Ierusalim in 1996;Manastirea Floresti, ctitorita in anul 1590, este unul dintre cele mai importante asezamintemonahale din ju<strong>de</strong>t si are hramul Sf. Ilie; Biserica <strong>de</strong> lemn <strong>de</strong> la Parvesti, comuna Costesti –ridicata in sec. al XVII-lea cu catapeteasma pictata in stil bizantin; Biserica Sf. Nicolae – Golgoftadin Ivanesti – construita din stejar, pe temelie <strong>de</strong> piatra; Schitul <strong>de</strong> lemn Sf. Voievozi, dinMalinesti-Garceni, cu o turla zvelta si eleganta si aflandu-se intr-o zona care a cunoscut, dupa1999, un reviriment al vietii monahale, aici fiind ridicate multe lacasuri noi <strong>de</strong> cult.<strong>Turism</strong>ul ecumenic consta in pelerinajele credinciosilor la lacasurile <strong>de</strong> cult, consi<strong>de</strong>rate sfinte <strong>de</strong>diferite religii. In aceeasi masura, marile sarbatori <strong>de</strong> cult, hramurile manastirilor si bisericiloratrag, in perioada sarbatorilor religioase traditionale, un numar consi<strong>de</strong>rabil <strong>de</strong> pelerini.Potentialul turistic <strong>pentru</strong> aceasta forma <strong>de</strong> turism in Regiunea <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong> este reprezentat <strong>de</strong>:• monumentele <strong>de</strong> cult care adapostesc ramasite pamantesti ale unor sfinti (mormantulSfintei Paraschiva la Iasi);• bunuri cultural – religioase, cum ar fi manastirile din <strong>Nord</strong>ul Moldovei si Bucovina;• <strong>de</strong>stinatiile religioase un<strong>de</strong> au loc manifestari religioase, cum ar fi: sarbatorile legate <strong>de</strong>Craciun, Paste in <strong>Nord</strong>ul Moldovei si Bucovina, etc.Cel mai important centru <strong>de</strong> pelerinaj din tara este Centrul <strong>de</strong> Pelerinaj Sf.Paraschiva din Iasi,care a organizat peste 354 <strong>de</strong> pelerinaje dintre care:• 31 <strong>de</strong> pelerinaje in strainatate;• 323 <strong>de</strong> pelerinaje in Romania, in special in regiunea Moldovei.<strong>Turism</strong>ul rural si agroturismul<strong>Turism</strong>ul rural este turismul practicat in mediul rural, ca factor economic <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare locala,rezultand din serviciile prestate clientilor in ve<strong>de</strong>rea satisfacerii nevoilor acestora. Aceasta forma<strong>de</strong> turism este motivata <strong>de</strong> dorinta <strong>de</strong> intoarcere la natura, la viata si obiceiurile traditionale sipresupune se<strong>de</strong>rea in gospodaria taraneasca (ferma sau pensiune agroturistica) sau intr-un han,pensiune. Turistul poate fi implicat, mai mult sau mai putin, in activitatile traditionale alerespectivei zone sau gospodarii.<strong>Turism</strong>ul rural a capatat o <strong>de</strong>osebita amploare in ultimii ani in tara noastra. Romania intrunesteconditii <strong>de</strong>osebite <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>sfasurarea acestei forme<strong>de</strong> turism. In general, asezarile rurale inca maipastreaza in buna masura datinile si obiceiurilestravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale<strong>de</strong> etnografie si artizanat. Zonele rurale ale regiuniidispun, pe langa un cadru natural pitoresc, nepoluat sicu multiple variante <strong>de</strong> recreere si <strong>de</strong> un valorospotential cultural si istoric.In zona rurala a Regiunii <strong>Nord</strong> <strong>Est</strong> exista numeroasebiserici, manastiri (Varatec, Putna, Voronet, Agapia,Moldovita, Sucevita, etc.), muzee, case memoriale, conace, hanuri si curti domnesti. Multe dintreaceste asezaminte <strong>de</strong> cult sunt unice in lume prin frumusetea lor.35
- Page 6: Factori balneariRomania are un pote
- Page 9 and 10: stilul moldovenesc, in care elegant
- Page 11 and 12: Palatul domnitorului Alexandru Ioan
- Page 13 and 14: Biserica Domnească „Adormirea Ma
- Page 15 and 16: Distributia judeteana a numarului s
- Page 17 and 18: Casa memoriala „Nicolae Iorga“
- Page 19 and 20: de istorie moderna reda istoria tin
- Page 21 and 22: Potential pentru dezvoltarea turism
- Page 23 and 24: • Bucuresti - Barlad - Albita - C
- Page 25 and 26: 2000200120022003200420052006Structu
- Page 27 and 28: Pentru practicarea drumetiilor mont
- Page 29 and 30: Statiunea are o capacitate de cazar
- Page 31 and 32: In statiunea Oglinzi se trateaza af
- Page 33: care cuprinde obiecte si documente
- Page 37 and 38: Exista asociatii (ANTREC-Asociatia
- Page 39 and 40: Majoritatea ofertantilor de program
- Page 41 and 42: sustinute a Romaniei ca destinatie
- Page 43 and 44: Evolutia structurii populatiei ocup
- Page 45 and 46: Participarea la constituirea produs
- Page 47 and 48: De asemenea, se remarca faptul ca i
- Page 49 and 50: Innoptari - Ponderea judetelor din
- Page 51 and 52: SECTIUNEA IITENDINTE INTERNATIONALE
- Page 53 and 54: Sosirile internationale de turisti
- Page 55 and 56: Tehnologia electronica va deveni at
- Page 57 and 58: Tehnologia InformationalaPatrundere
- Page 59 and 60: SECTIUNEA IIIANALIZA SWOT59
- Page 61 and 62: Oportunitati• Restaurarea/renovar
- Page 63 and 64: Obiectiv generalDezvoltarea turisti
- Page 65 and 66: 4. Dezvoltarea resurselor umane in
- Page 67 and 68: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 69 and 70: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 71 and 72: Nr.crt.2728293031Proiect/actiune Ob
- Page 73 and 74: Nr.crt.42434445Proiect/actiune Obie
- Page 75 and 76: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 77 and 78: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 79 and 80: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 81 and 82: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 83 and 84: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 85 and 86:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 87 and 88:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 89 and 90:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 91 and 92:
SECTIUNEA VIIFISE DE ACTIUNE / PROI
- Page 93 and 94:
clusterului in turismul verde si de
- Page 95 and 96:
O cerinta de baza pentru intreprind
- Page 97 and 98:
ActivitatiEtape0. Pregatirea proiec
- Page 99 and 100:
Luxemburg, Olanda, Spania, Suedia,
- Page 101 and 102:
Regiunea Nord-Est, circuitele judet
- Page 103 and 104:
In perioada martie 2007- decembrie
- Page 105 and 106:
ANEXE105
- Page 107 and 108:
Oituzului in timpul rãzboiului pen
- Page 109 and 110:
turlei. Biserica nu mai pastreaza u
- Page 111 and 112:
albastru”, lasand in dreapta marc
- Page 113 and 114:
REZERVATIA de la Stanca- Costesti.
- Page 115 and 116:
locuit Ion Creanga (1837-1889), cel
- Page 117 and 118:
HatmanuTg. Frumos- Ruginoasa-Pascan
- Page 119 and 120:
de catre ing. Dimitrie Leonida. Are
- Page 121 and 122:
pe malul stang al Siretului, in apr
- Page 123 and 124:
omanic si gotic. Este cea mai veche
- Page 125 and 126:
Palatul Mavrocordat este cel mai cu
- Page 127 and 128:
Cozmesti: Manastirea Fastaci, sat F
- Page 129 and 130:
Zorleni: Manastirea BujoreniAsezama
- Page 131 and 132:
Sendriceni - rezervatia forestiera
- Page 133 and 134:
Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 135 and 136:
Palatul Comunal care a fost constru
- Page 137 and 138:
Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 139 and 140:
Posibilitatile de practicare a turi
- Page 141 and 142:
Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 143 and 144:
catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 145 and 146:
Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 147 and 148:
Exista o colectie de vinuri de apro
- Page 149 and 150:
Biblioteca Centrala Universitara di
- Page 151 and 152:
ocile din care sunt alcatuiti (marn
- Page 153 and 154:
de fotbal cu gazon artificial, tere
- Page 155 and 156:
Ecotur Neamt - SuceavaPiatra-Neamt
- Page 157 and 158:
in rezervatie, pe langa zimbri se m
- Page 159 and 160:
Sat Poiana Negrii - Vf. 12 Apostoli
- Page 161 and 162:
Anexa II - Lista siturilor Natura 2
- Page 163:
Anexa III - Unitatile administrativ