Metoda normăriiMarian TETIVA 1Introducere. În această notăvremsădăm câteva exemple de utilizare a metodeinormării, pe care am preluat-o, cu tot cu acest nume, din excelenta carte [3]; ampornit de la faptul că acolo nu există prea multe aplicaţii şi, la început mai multîn glumă, am demonstrat pe această cale câteva inegalităţi (nu tocmai uşoare). Cutimpul s-au adunat din ce în ce mai multe asemenea inegalităţi (şidinceîncemaigrele). Metoda s-a dovedit extrem de eficientă pentru demonstrarea inegalităţiloromogene dar şi pentru obţinerea unor identităţi altfel greu de găsit, iatădecevremsăo prezentăm aici; totuşi, trebuie s-o spunem, metoda normării nu este recomandatăcelor care au "alergie" la calcule: este pentru cei răbdători şi stăpâni pe tehnicamatematică (ne referim la calculul elementar). De asemenea, se aplică inegalităţilorîn care variabilele implicate sunt numere reale pozitive (sau nenegative).Să începem cu o inegalitate foarte cunoscută (asevedeaşi [3], capitolul 6):a 2 + b 2 + c 2 ≥ ab + ac + bc;se ştie căaceastaevalabilă pentru orice numere reale a, b, c, dar noi o vom demonstra(complicat, veţi spune, dar e numai pentru a da un exemplu) doar pentru a, b, c ≥ 0(iată un dezavantaj; nu unul mare, pentru că majoritatea inegalităţilor care vorurma prezintă interes pentru cazul variabilelor nenegative şi, uneori, se pot extinde,plecând de la acesta, la orice valori reale ale variabilelor). Datorită simetriei, putempresupune fără aparticulariza,că c =min{a, b, c}. Pentru c =0inegalitatea esteevidentă:a 2 + b 2 ≥ ab ⇔ (a − b) 2 + a 2 + b 2 ≥ 0.Fie c>0 şi să notăm a c =1+x, b =1+y. Conform presupunerilor făcute, avemcx ≥ 0 şi y ≥ 0, iar inegalitatea de demonstrat devine (după împărţirea cu c 2 şi cunoile notaţii)(1 + x) 2 +(1+y) 2 +1≥ (1 + x)(1+y)+1+x +1+y ⇔ x 2 + y 2 ≥ xy,evidentă (ca mai sus) chiar pentru orice x, y ∈ R, nu doar pentru x, y ≥ 0. Se vedeuşor că egalitatea are loc doar pentru x = y =0,decinumaidacă a = b = c. Şi maimult, plecând de la(1 + x) 2 + ¡ 1+y 2¢ +1− (1 + x)(1+y) − 1 − x − 1 − y = x 2 + y 2 − xyşi revenind la a, b, c (cu x = a − cc, y = b − c )găsim identitateaca 2 + b 2 + c 2 − ab − ac − bc =(a − c) 2 +(b − c) 2 − (a − c)(b − c) ,care permite demonstrarea inegalităţii pentru orice a, b, c ∈ R şi chiar obţinerea uneirafinări:a 2 + b 2 + c 2 − ab − ac − bc ≥ 1 ³(a 2´− c) 2 +(b − c) , a,b,c∈ R !21 Profesor, Colegiul Naţional "Gheorghe Roşca Codreanu", Bârlad30
Desigur, toate acestea se puteau face şi altfel şi sunt cunoscute, dar . . . nu e tocmaidemonstraţia obişnuită a acestei inegalităţi, nu-i aşa?Mai departe să considerăm inegalitateaa 4 + b 4 + c 4 ≥ a 3 b + b 3 c + c 3 a, a, b, c ≥ 0,căreia îi aplicăm acelaşi tratament. Simetria (de data asta, doar circulară) ne permitesă presupunem, fără a restrânge generalitatea, că c =min{a, b, c}; c =0ne lasăinegalitatea în forma a 4 + b 4 ≥ a 3 b, pentru orice a, b ≥ 0 (exerciţiul 1: demonstraţiacest caz particular!). Mai departe fie c>0 şi să facem aceleaşi notaţii ca mai sus.Împărţim cu c 4 şi inegalitatea devine(1 + x) 4 +(1+y) 4 +1≥ (1 + x) 3 (1 + y)+(1+y) 3 +1+x,de demonstrat pentru x, y ≥ 0. Calcule simple (exerciţiul 2: verificaţi-le!) o transformăîn3 ¡ x 2 + y 2 − xy ¢ +3 ¡ x 3 + y 3 − x 2 y ¢ + x 4 + y 4 − x 3 y ≥ 0;aceasta este adevărată, ba chiar se poate întări, ţinând cont dex 2 + y 2 − xy ≥ 1 ¡x 2 + y 2¢ ,2dex 3 + y 3 − x 2 y ≥ xy 2 (⇔ (x − y) 2 (x + y) ≥ 0)şi dex 4 + y 4 − x 3 y ≥ xy 3 (⇔ (x − y) 2 ¡ x 2 + xy + y 2¢ ≥ 0).Astfel am obţinut de fapt(1 + x) 4 +(1+y) 4 +1− (1 + x) 3 (1 + y) − (1 + y) 3 − 1 − x ≥≥ 3 ¡x 2 + y 2¢ +2xy 2 + xy 3 , x,y ≥ 0;2aici să revenim la variabilele iniţiale a, b, c şi să înmulţim cu c 4 . Exerciţiul 3: arătaţică ajungem la inegalitateaa 4 + b 4 + c 4 − ¡ a 3 b + b 3 c + c 3 a ¢ ≥≥ 3 2 c2 ³ (a − c) 2 +(b − c) 2´ +3c (a − c)(b − c) 2 +(a − c)(b − c) 3 ,pentru orice numere nenegative a, b, c, c fiind cel mai mic dintre ele (este importantacest lucru?). Iar exerciţiul 4 vă ceresă demonstraţi identitateaa 4 + b 4 + c 4 − ¡ a 3 b + b 3 c + c 3 a ¢ = 3 ³(a 2´− b) 2 +(a − c) 2 +(b − c) +2+3c (a − b) 2 (a + b − 2c)+3c (a − c)(b − c) 2³ +´+(a − b) 2 (a − c) 2 +(b − c) 2 +(a − c)(b − c) +(a − c)(b − c) 3(mai contează cumsuntnumerelea, b, c?) şi să obţineţi şi alte întăriri ale inegalităţiiconsiderate.Acum, că aţi cam înţeles în ce constă metodanormării şi, în plus, aţi căpătatantrenament la calcule de acest tip, puteţi exersa chiar singuri şi ceva mai serios:31
- Page 1 and 2: Anul VIII, Nr. 1Ianuarie - Iunie 20
- Page 5 and 6: Elogiu adus revistei "Gazeta Matema
- Page 7 and 8: marea generaţiei matematice din ca
- Page 9 and 10: Asupra problemei 809 din Gazeta Mat
- Page 11 and 12: f n (2n+1) (x) =− 1x 2n+2 ch 1 x
- Page 13 and 14: la zero, deci trebuie ca toţi term
- Page 15 and 16: ⎛⎞a 11 B ... a 1n B⎜A ⊗ B =
- Page 17 and 18: Ceviene şi triunghiuri triomologic
- Page 19 and 20: Ţinând cont de aceste relaţii, e
- Page 21 and 22: Cumsin 18 ◦ = 1 4³√5 − 1´,
- Page 23 and 24: Inegalităţi generatoare de noi in
- Page 25 and 26: Asupra unei probleme dată laONM,Bi
- Page 27 and 28: Asupra criteriului de congruenţă
- Page 29 and 30: O generalizare a identităţii Bote
- Page 31 and 32: Întrebarea 2. Care sunt seturile X
- Page 33: figura F (k +1) este constituită d
- Page 37 and 38: putem presupune, cum am spus, a n+1
- Page 39 and 40: Asupra unei recurenţe de ordin doi
- Page 41 and 42: Olimpiada Internaţională de Matem
- Page 43 and 44: Arătăm mai întâi că, dacă (x,
- Page 45 and 46: Notăm f = 2 3 e B + 2 3 e C − 1
- Page 48 and 49: triciclete, înseamnă cănumărul
- Page 51: VI.59. Fie 4ABC cu m( B) b = 120
- Page 54 and 55: VIII.57. Fie a, b, c > 0 astfel în
- Page 56: Soluţie. Conform inegalităţii me
- Page 60 and 61: Fn 2 Fn+1 2 (F n+1 + F n ) 2 − F
- Page 62 and 63: − ln t − ln (1 − t) − 2 > 0
- Page 64 and 65: +Xk 1 ,...,k n ≥0k 1+k 2+···+k
- Page 66 and 67: G78. Dacă a, b, c, d ∈ (0, ∞),
- Page 68 and 69: cos (a + b)Cum tg a tg b − 1=−c
- Page 70 and 71: Numim drum un traseu format din 6 s
- Page 72 and 73: cercurilor C 1 şi C 2 taie cercul
- Page 74 and 75: că a 1 ≤ a 2 ≤ ··· ≤ a n
- Page 76 and 77: 3 construim o figură formatădinnT
- Page 78 and 79: continuă este de asemenea densă
- Page 80 and 81: eprezintă aşasea parte din totalu
- Page 82 and 83: VIII.70. Se consideră cubul ABCDA
- Page 84 and 85:
) Să se studieze buna definire a
- Page 86 and 87:
L101. Fie a, n ≥ 2 două numereî
- Page 88 and 89:
1) sin 4 A +sin 4 B +sin 4 C ≥ 27
- Page 90 and 91:
Şcoala nr. 4 "I. Teodoreanu". Clas
- Page 92 and 93:
ASOCIAŢIA “RECREAŢII MATEMATICE
- Page 94:
CUPRINSElogiu adus revistei “Gaze