Exerciţiul 5. Arătaţi că, pentru orice numere reale nenegative a, b, c, d, cud =min{a, b, c, d} are loc inegalitateaa 4 + b 4 + c 4 + d 4 +2abcd − a 2 b 2 − a 2 c 2 − a 2 d 2 − b 2 c 2 − b 2 d 2 − c 2 d 2 ≥≥ d 2 (a − d) 2 + d 2 (b − d) 2 + d 2 (c − d) 2 +2d (a − d)(b − d)(c − d) .Deduceţi inegalitatea lui Turkevicia 4 + b 4 + c 4 + d 4 +2abcd ≥ a 2 b 2 + a 2 c 2 + a 2 d 2 + b 2 c 2 + b 2 d 2 + c 2 d 2(pentru orice a, b, c, d ≥ 0), identitate a cărei consecinţă esteşi, eventual, alte rafinăriale ei.Metoda normării şi o demonstraţie a inegalităţii mediilor. După cums-a văzut, metoda descrisă în această notă se aplică în cazul inegalităţilor simetriceşi omogene în n +1 variabile, să le spunem a 1 ,a 2 ,...,a n+1 . Simetria ne permitesă considerăm, nerestrictiv, că, de exemplu, a n+1 este cel mai mic dintre toatenumerele a 1 ,a 2 ,...,a n+1 (chiar şi simetria circulară nepermiteoasemeneapresupunere).După ceverificăm inegalitatea pentru a n+1 =0(dacă e cazul) folosimsubstituţiilea 1a 2a n=1+x i , =1+x 2 , ... , =1+x n ,a n+1 a n+1 a n+1unde, desigur, x 1 ,x 2 ,...,x n sunt nenegative (ceea ce, de obicei, ajută în noua formăainegalităţii). Se poate alege şi a n+1 =max{a 1 ,a 2 ,...,a n+1 }, dar e doar o chestiunede gust, nu schimbă esenţial calculele. Apoi, folosind transformările inversex 1 = a 1 − a n+1,x 2 = a 2 − a n+1,...,x n = a n − a n+1,a n+1 a n+1 a n+1ne putem întoarce la inegalitatea noastră pentruaobţine chiar întăriri ale ei (căci,de obicei, rămân în diferenţa dintre cei doi membri ai inegalităţii trans<strong>format</strong>e mulţitermeni nenegativi care pot fi utilizaţi în acest scop), sau identităţi interesante (careo implică). Cine a citit cu atenţie descrierea metodei în [3] a observat deja că noi amconsiderat o formă particulară a acesteia. Asta pentru că aşa am lucrat noi şi amobţinut destule rezultate interesante (chiar mai multe decât cele expuse aici). Dar,citiţi [3]şi veţi afla şi mai multe (chiar dacă în capitolul dedicat normării sunt puţineexemple)!În această secţiune am ales pentru exemplificare demonstraţia inegalităţiia n 1 + a n 2 + ···+ a n n ≥ na 1 a 2 ···a n , a 1 ,a 2 ,...,a n ≥ 0,adică ainegalităţii mediilor, o demonstraţie care s-ar putea să pară complicată (şichiar este!) faţă de multe alte demonstraţii cunoscute (căci, nu-i aşa? se cunoscfoarte multe demonstraţii ale inegalităţii mediilor); totuşi să ofacem.Cum verificarea în cazurile n ∈ {1, 2} (sau chiar n =3)numaiconstituieoproblemătrecem direct la pasul de inducţie; pe care o facem după schema: presupunemcă amdemonstratcă, pentru fiecare k ≤ n inegalitateaa k 1 + a k 2 + ···+ a k k ≥ ka 1 a 2 ···a kare loc (pentru orice a 1 ,a 2 ,...,a k ≥ 0)şi o dovedim pentru k = n+1. În inegalitateade demonstrata n+11 + a n+12 + ···+ a n+1n + a n+1n+1 ≥ (n +1)a 1a 2 ···a n a n+1 , a 1 ,a 2 ,...a n ,a n+1 ≥ 0,32
putem presupune, cum am spus, a n+1 =min{a 1 ,a 2 ,...,a n+1 }.Cuma n+1 =0ducela o inegalitate absolut banală, putem considera a n+1 > 0, săîmpărţim cu a n+1n+1 şisă facem substituţiile de mai sus; vom avea de demonstrat că(1 + x 1 ) n+1 +(1 + x 2 ) n+1 +···+(1 + x n ) n+1 +1 ≥ (n +1)(1+x 1 )(1+x 2 ) ···(1 + x n ) ,pentru orice x 1 ,x 2 ,...,x n ≥ 0.Exerciţiul 6. Arătaţi că, după câtevacalcule,nerămâne inegalitatea⎛⎞nXnX⎝C n+1k x k j − (n +1) X nXx 1 x 2 ···x k⎠ + x n+1j ≥ 0.k=2j=1Prin P x 1 x 2 ···x k înţelegem suma tuturor celor Cn k produse de câte k factori (cu indicidistincţi) aleşi dintre x 1 ,x 2 ,...,x n (pentru k = n suma conţine doar un termen,produsul x 1 x 2 ···x n ).Pentru a demonstra această inegalitate, săobservăm întâi că, dacă folosim ipotezade inducţie, avem (pentru 2 ≤ k ≤ n)x k 1 + x k 2 + ···+ x k k ≥ kx 1 x 2 ···x kşi chiar putem scrie Cn k inegalităţi de acest tip (câte una pentru fiecare grup de kdintre numerele x 1 ,x 2 ,...,x n ); adunăm toate aceste inegalităţi şi avemX ¡xk1 + x k 2 + ···+ x k ¢ Xk ≥ k x1 x 2 ···x k .Cum în membrul stâng fiecare x j , 1 ≤ j ≤ n, apare de Cn−1 k−1nXnXC k−1n−1j=1x k j ≥ k X x 1 x 2 ···x k ⇔ n +1nCk−1 n−1j=1j=1ori, de fapt am obţinutx k j ≥ (n +1) X x 1 x 2 ···x k ,pentru fiecare k ∈ {2,...,n}. Prin urmare, membrul stâng al inegalităţii de demonstratse minorează astfel⎛⎞nXnXx k j − (n +1) X nXx 1 x 2 ···x k⎠ + ≥⎝C n+1kk=2 j=1≥⎛nXµ⎝k=2C k n+1 − n +1kX nCn−1k−1j=1x k j⎞⎠ +j=1nXj=1x n+1jx n+1j .Evident, mai avem să demonstrăm că expresia din membrul drept este ≥ 0.calcul simplu ne arată căCn+1 k − n +1nCk−1 n−1 = n +1 ¡Ck−1n − C k−1 ¢ n +1n−1 = Cn−1 k−2nk= k − 1nCk n+1,deci, de fapt, ne-a mai rămas⎛⎞nX⎝ k − 1 nXnXx k ⎠j + x n+1j ≥ 0,k=2n Ck n+1j=1care este evidentă, datorită faptuluică x 1 ,x 2 ,...,x n sunt nenegative; demonstraţiaprin inducţieesteîncheiată.33j=1Un
- Page 1 and 2: Anul VIII, Nr. 1Ianuarie - Iunie 20
- Page 5 and 6: Elogiu adus revistei "Gazeta Matema
- Page 7 and 8: marea generaţiei matematice din ca
- Page 9 and 10: Asupra problemei 809 din Gazeta Mat
- Page 11 and 12: f n (2n+1) (x) =− 1x 2n+2 ch 1 x
- Page 13 and 14: la zero, deci trebuie ca toţi term
- Page 15 and 16: ⎛⎞a 11 B ... a 1n B⎜A ⊗ B =
- Page 17 and 18: Ceviene şi triunghiuri triomologic
- Page 19 and 20: Ţinând cont de aceste relaţii, e
- Page 21 and 22: Cumsin 18 ◦ = 1 4³√5 − 1´,
- Page 23 and 24: Inegalităţi generatoare de noi in
- Page 25 and 26: Asupra unei probleme dată laONM,Bi
- Page 27 and 28: Asupra criteriului de congruenţă
- Page 29 and 30: O generalizare a identităţii Bote
- Page 31 and 32: Întrebarea 2. Care sunt seturile X
- Page 33 and 34: figura F (k +1) este constituită d
- Page 35: Desigur, toate acestea se puteau fa
- Page 39 and 40: Asupra unei recurenţe de ordin doi
- Page 41 and 42: Olimpiada Internaţională de Matem
- Page 43 and 44: Arătăm mai întâi că, dacă (x,
- Page 45 and 46: Notăm f = 2 3 e B + 2 3 e C − 1
- Page 48 and 49: triciclete, înseamnă cănumărul
- Page 51: VI.59. Fie 4ABC cu m( B) b = 120
- Page 54 and 55: VIII.57. Fie a, b, c > 0 astfel în
- Page 56: Soluţie. Conform inegalităţii me
- Page 60 and 61: Fn 2 Fn+1 2 (F n+1 + F n ) 2 − F
- Page 62 and 63: − ln t − ln (1 − t) − 2 > 0
- Page 64 and 65: +Xk 1 ,...,k n ≥0k 1+k 2+···+k
- Page 66 and 67: G78. Dacă a, b, c, d ∈ (0, ∞),
- Page 68 and 69: cos (a + b)Cum tg a tg b − 1=−c
- Page 70 and 71: Numim drum un traseu format din 6 s
- Page 72 and 73: cercurilor C 1 şi C 2 taie cercul
- Page 74 and 75: că a 1 ≤ a 2 ≤ ··· ≤ a n
- Page 76 and 77: 3 construim o figură formatădinnT
- Page 78 and 79: continuă este de asemenea densă
- Page 80 and 81: eprezintă aşasea parte din totalu
- Page 82 and 83: VIII.70. Se consideră cubul ABCDA
- Page 84 and 85: ) Să se studieze buna definire a
- Page 86 and 87:
L101. Fie a, n ≥ 2 două numereî
- Page 88 and 89:
1) sin 4 A +sin 4 B +sin 4 C ≥ 27
- Page 90 and 91:
Şcoala nr. 4 "I. Teodoreanu". Clas
- Page 92 and 93:
ASOCIAŢIA “RECREAŢII MATEMATICE
- Page 94:
CUPRINSElogiu adus revistei “Gaze