12.12.2012 Views

Revista Orizont

Revista Orizont

Revista Orizont

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

www.revistaorizont.ro<br />

Cartea profesorului Vladimir Tism`neanu<br />

reprezint` o salutar` recapitulare a<br />

principalelor lec]ii ale anului 1989 în Estul<br />

Europei [i o fixare a principalelor premise<br />

pentru o dezbatere niciodat` anacronic`.<br />

Aceasta reune[te o serie de studii [i eseuri<br />

recente, axate pe câteva teme [i figuri<br />

esen]iale ale Revolu]iilor acelui an.<br />

N u<br />

întâmplator cartea începe cu<br />

capitolul "Naufragiul utopiei<br />

[i revolta intelectualilor"- [i<br />

aceasta pentru c` grila sa de interpretare<br />

tinde s` favorizeze teoria unei Revolu]ii<br />

rezultate în primul rând din revolta spiritului,<br />

mai exact din cauze intelectuale [i moralculturale,<br />

dar f`r` a le ignora pe cele politice<br />

[i economice. El vede o mi[care civil` c`tre<br />

o reinventare a politicului, definit prin "comunicarea<br />

nestingherit` între fiin]e umane<br />

cu drepturi garantate într-o manier` ireductibil`<br />

în urma unei rela]ii speciale cu transcenden]a"<br />

(p. 12). Mi[carea intelectualilor<br />

contest` radicalul proiect totalitar în]eles<br />

ca o "tentativ` de revolu]ionare a antropologiei",<br />

având ca finalitate suprem` crearea<br />

Omului Nou. Pentru Vladimir Tism`neanu,<br />

esen]iale în comunism sunt refuzul realit`]ii,<br />

preten]ia de infailibilitate a doctrinei, minciuna<br />

generalizat`. Dictatura asupra min]ilor<br />

[i genocidul înso]esc în mod necesar acest<br />

demers, direc]ionate de o "community of<br />

faith" cu toate caracteristicile unei secte<br />

mesianice. Sacralizarea politicului, "o escatologie<br />

secular`, o doctrin` chiliast`" (p.<br />

19) sunt elemente care trebuie s` fie luate<br />

în calcul în discutarea unei morfologii a<br />

mi[c`rii totalitare.<br />

Daca intelighen]ia este, pentru<br />

profesorul de la Maryland, principala artizan`<br />

a ideologiei, tot ea se va dovedi a fi factorul<br />

esen]ial în demontarea lent`, dureroas` a<br />

sistemului minciunii. În acest punct, el consider`<br />

necesar` sublinierea rolului important<br />

jucat de revizionismul marxist în<br />

contestarea modelului stalinist. Tism`neanu<br />

dovede[te un remarcabil sim] al nuan]ei,<br />

deopotriv` elogiind rolul reformator al<br />

acestei mi[c`ri dar simultan conturându-i<br />

genealogia [i punctele de inflexiune. El vede<br />

o "iluzie neomarxist`" (p. 34), existen]ialismul<br />

sartrian, ideile unor Henri Lefebvre sau<br />

Antonio Gramsci ca fiind fondatoare. Se<br />

credea în reforma de sus [i în faptul c` aceasta<br />

poate duce la democratizare. Se tindea c`tre<br />

"recuperarea tradi]iei libertare a tân`rului<br />

Marx", c`tre alc`tuirea unui contradiscurs<br />

în care tematica subiectivit`]ii, negativit`]ii<br />

[i chiar a persoanei au însemnat o reevaluare<br />

extrem de critic` a dogmelor leniniste.<br />

Momentul Ungaria' 56 este v`zut ca avându-<br />

[i originea în interiorul stângii marxiste [i<br />

post-marxiste. Sunt enumerate nume ca F.<br />

Furet, Cornelius Castoriadis, J.-F. Lyotard,<br />

Milovan Djilas, L. Kolakowski, Ernst Bloch,<br />

Jacek Kuron ca exemple de spirite antitotalitare<br />

a c`ror "convertire" a trecut prin<br />

revizionismul marxist. Totusi, el arat` c`,<br />

dup` 1960, acest curent va evolua tot mai<br />

mult c`tre antibol[evism, non-marxism,<br />

antimarxism, pierzându-[i ratiunea de a fi.<br />

Examinarea critic` mergea a[adar tot mai<br />

mult c`tre nucleu (scrierile lui Marx),<br />

POLIS polis<br />

SPLENDOAREA ADEV~RULUI<br />

ALIN VARA<br />

descoperindu-se astfel esen]a violent` [i<br />

înrobitoare a ideologiei.<br />

Lâng` toate aceste studii exist` [i<br />

comentarii pe marginea cazului românesc.<br />

Contrar unor mituri comode, Vladimir<br />

Tism`neanu afirm` c` 1956 [i 1968 sunt<br />

momente ratate în istoria comunismului<br />

românesc, în care intelectualii au t`cut iar<br />

partidul a continuat controlul total al<br />

societ`]ii, între]inând totu[i iluzia unor vagi<br />

reforme în anii 1965-1971. "Cei [ase", de<br />

fapt un grup de "frac]ioni[ti" [i lenini[ti<br />

convin[i, trimit în 1989 o scrisoare cu<br />

"revendic`ri minimaliste", f`când în<br />

continuare elogiul Securit`]ii. (p.<br />

103)."Simplu spus, abia dup` c`derea<br />

regimului Ceau[escu, România a intrat în<br />

faza posttotalitar` cunoscut` de alte state<br />

din zon` înc` din anii '60" (p. 127). Revolu]ia<br />

român` este f`r` îndoial` o revolt` popular`,<br />

urmat` îns` de "o regrupare panicatautoritar`<br />

a nomenklaturii" (p. 117). Cartea<br />

mai cuprinde [i o serie de portrete din tu[e<br />

pu]ine dar inspirate ale unor figuri<br />

emblematice, de la propagandistul zelos<br />

(Paul Niculescu-Mizil) la ofi]erul de<br />

Securitate lipsit de remu[c`ri (Nicolae<br />

Ple[i]`). Sunt inclu[i Ion Iliescu, Mihai<br />

Ungheanu, Eugen Florescu [i "Cei [ase".<br />

P artea<br />

cea mai important` a c`r]ii<br />

este studiul "Revolu]iile din<br />

1989: cauze, semnifica]ii,<br />

consecin]e". Pentru Vladimir Tism`neanu,<br />

momentul 1989 reprezint` o "ruptur`<br />

diacronic`" între ce a fost înainte [i ce a<br />

urmat dup`. Lumea s-a schimbat, iar o noua<br />

concep]ie asupra politicului a avut succes.<br />

Aceste transform`ri "au fost revolu]ii politice<br />

care au provocat decisiv [i iremediabil<br />

schimbarea regimurilor din regiune" (p. 143).<br />

În acela[i timp, liberalismul acestora a fost<br />

unul prudent, al "experien]ei falselor<br />

paradigme mântuitoare". S-a manifestat o<br />

respingere instinctiv` a unei concep]ii istorice<br />

teleologice, a ideii unei mântuiri colective,<br />

o suspiciune fa]` de orice "hybris ideologic".<br />

Nu se mai crede c` viitorul are o singur`<br />

direc]ie sau c` ar exista "un determinism<br />

ineluctabil care guverneaz` istoria omenirii"<br />

(p. 135). Este vorba de un apel la normalitate,<br />

autenticitate [i construc]ia unui alt mod de<br />

existen]` politic`; demnitatea persoanei,<br />

libertatea, modera]ia, proprietatea privat`,<br />

economia de pia]` sunt valorile fundamentale<br />

ale recent n`scutei societ`]i civile.<br />

Apari]ia unui nou tip de intelectual, cel<br />

democratic, este o alt` mare noutate a<br />

momentului 1989. Rolul intelighen]iei în<br />

c`derea vechilor regimuri este esen]ial, dar<br />

retragerea acesteia din spa]iul public în<br />

perioada postcomunist` este v`zut`, [i aici<br />

este citat Kolakowski, ca un pericol la adresa<br />

fragilelor democra]ii. Pentru Vladimir<br />

Tism`neanu, ceea ce urmeaz` dup` 1989<br />

este o epoc` a speran]elor, a "reinvent`rii<br />

politicului", dar [i a îngrijor`rii. Retragerea<br />

intelectualilor, persisten]a unor mentalit`]i<br />

leniniste, resurgen]a vechilor fantasme<br />

etnocentriste, a clericalismului sau a<br />

neofascismului sunt cele mai importante<br />

pericole. Exist` îns` [i o explica]ie mai<br />

profund` pentru aceast` confuzie sau lips`<br />

de consens asupra valorilor: rela]ia dificil`<br />

cu trecutul. Absen]a reperelor, confuzia<br />

doctrinar` a partidelor, demobilizarea<br />

societ`]ilor civile pot fi explicate, crede el,<br />

prin "trecutul neasumat al experien]ei<br />

totalitare". El preia teza lui Jan-Werner<br />

Muller, Constitutional Patriotism, potrivit<br />

c`reia este nevoie ca noile identit`]i s` fie<br />

formate prin contraste negative: deopotriv`<br />

fa]` de trecutul repudiat [i fa]` de actualii<br />

actori politici antidemocratici. Cadrul etic<br />

ideal ar fi format astfel din consensul asupra<br />

adev`rului istoric [i din sanc]ionarea oficial`<br />

a acestui adev`r. "Prezentul tradi]iei poate<br />

fi un compromis, dar el trebuie s` fie în<br />

mod fundamental condi]ionat de cunoa[terea<br />

adev`rului criminal [i de recunoa[terea<br />

adev`rului moral pe care ar fi construit`<br />

societatea. Judecata istoric` [i memoria<br />

împ`rt`[it` pot deschide drumul c`tre o<br />

realiniere politic` posttranzi]ie." (p. 176)<br />

E rudit<br />

cunosc`tor al genealogiilor<br />

ideilor politice, format în<br />

competi]ia atât de vie a mediului<br />

academic american, Vladimir Tism`neanu<br />

arat` [i prin aceast` carte c`, în plus, ceea<br />

ce îl inspir` este urgen]a etic` [i aspira]ia<br />

c`tre o ordine politic` bazat` pe valorile<br />

imuabile ale libert`]ii, demnit`]ii, civilit`]ii,<br />

memoriei. S` re]inem, ca o lec]ie, finalul<br />

VLADIMIR VLADIMIR VLADIMIR TISM~NEANU<br />

TISM~NEANU<br />

Despre Despre 1989. 1989. Naufragiul Naufragiul utopiei<br />

utopiei<br />

Humanitas, Bucure[ti, 2009<br />

orizont<br />

10<br />

interviului dedicat marelui Leszek<br />

Kolakowski: "Apropiat de Ioan Paul al IIlea,<br />

Kolakowski a crezut, ca [i acesta, în<br />

splendoarea adev`rului."

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!