Revista Orizont

www.revistaorizont.ro
DOWNLOAD download
TUR DE ORIZONT
Tema num`rului 2 (2009) al revistei
Europa Europa, Europa ce apare la Novi Sad, este dedicat`
elitei. Semneaz`, printre al]ii, Petar Atana]kovici
("Reproduc]ia stagn`rii: elitele
politice [i sistemul de educa]ie în Serbia"),
Milan Ivanovici ("Responsabilitatea elitelor
sociale în procesul de tranzi]ie"), Dorde
Tomici ("Extremismul de dreapta – o
alternativ`?!"), Cristina P`iu[an Nuic`
("Comunism, postcomunism [i elite"),
Cristian P`tr`[coniu ("Elita româneasc` [i
lin[ajul public"), Virginia Popovici ("Elita
intelectual` româneasc` din Voivodina"),
Ciprian V`lcan ("Metafizica consumului
[i omul societ`]ii postindustriale"), Diana
Vrabie ("Reabilitarea spiritualit`]ii").
E PE SITE!
Noroc c` multe publica]ii culturale au
site-uri, unde po]i lectura, pe îndelete [i
la distan]` de apari]ia ei, revista. Altfel ar
fi o prostie s` facem turul `sta [i s` stârnim
poft` de citit cu numere trecute [i cam de
neg`sit pe la chio[curi. ● Intra]i pe siteului
Familiei [i c`uta]i dublul 11-12/2009.
● Doldora (are [i vreo 250 de pagini, e
adev`rat) de texte care mai de care mai
interesante, de la jurnale, amintiri, memorii,
pân` la eseuri, proz`, cronici (literare,
teatrale, plastice), parodii. Ba chiar [i o
"sec]iune" dedicat` literaturii or`dene.
Eseurile au rezumate în limbile sârb` [i
englez`. ● Publica]ia, coordonat` de Pavel
G`t`ian]u, are consistente pagini de poezie,
proz`, recenzii de c`r]i, cronic` de arte
vizuale etc., toate a[ezate într-o formul`
grafic` excep]ional`, ce poart` semn`tura
lui Doru Bosiok.
POEZIA – 50
La 50 de numere a ajuns revista Poezia Poezia Poezia, Poezia Poezia
ce apare la Ia[i de 14 ani, prilej s`-i ur`m
via]` lung`. ● Gândite tematic, tip`rite sub
form` de carte, cu sute de colaboratori din
]ar` [i din str`in`tate, plin` de poezii [i de
poe]i cu stiluri [i calibre diferite, atente la
nou, îns` [i recuperatoare ale liricii din alte
IEFTIN {I BUN
Tomis Tomis are [i ea site. Intra]i [i ci]i ultimul
num`r din 2009. O s` afla]i c`: a) în opinia
lui Felix Nicolau, Dan Sociu e mai bun
prozator decât poet, dar nu foarte bun, b)
Sorin Dinco e pu]in cam nervos c` doi istorici
literari, Alex {tef`nescu [i Nicolae
Manolescu, expediaz`, în istoriile lor,
Genera]ia 2000, c) Premiul Nobel este o
institu]ie perdant`, de[i d` câte-un million
de euro la fiecare câ[tig`tor, d) Societatea
româneasc` a evoluat în ultimele dou`
decenii, dar e extreme de greu s` afli cum,
cât [i încotro, e)… E, mai sunt multe de
aflat de la malul m`rii, dar chiar exist`
internet. {i e al naibii de ieftin!
RO{IORII DE VEDE
timpuri, în român`, dar [i în alte limbi –
unele chiar cu o circula]ie restrâns` –,
numerele de pân` acum ale trimestrialului
i-au ajutat pe cei interesa]i s` vad` cum se
"mi[c`" versurile [i cei care le scriu. ● Dac`
vre]i s` afla]i cum rela]ioneaz` poezia [i
cosmosul (tematica num`rului aniversar),
c`uta]i revista moldav`.
MERITUL – DUP~
{AIZECI
Ca s` nu uit`m în/pe ce lume tr`iesc
cei care scriu, reproducem din Ramuri Ramuri (nr.
12/2009) o însemnare din jurnalul lui
Gabriel Dimisianu (29 ianuarie 2007): "Ieri,
la redac]ie, îmi telefoneaz` o poet`. – Drag`,
e[ti în comitetul director, vezi ce faci acolo,
s`-mi dea indemniza]ie de merit, am nevoie
[i cred c` [i merit. Am l`sat cerere la Chifu,
vezi s` se aprobe. Eu: – nu te sup`ra, da'
câ]i ani ai? T`cere de câteva secunde [i
apoi: – ei, 57 spre 58, dar ce are a face, de
ce întrebi? – Dac` ai câ]i zici, vorbim peste
trei ani. A[a e regula, meritul dup` [aizeci
de ani. – N-am [tiut, nu mi s-a spus. Iar
t`cere, dup` care: – {tii ce? De fapt în iulie
împlinesc 60, asta-i realitatea. – A, [i ]i-ai
adus aminte." ● De remarcat c` echipa de
critici de la "Ramuri" e atent` la nout`]i
[i recenzeaz`, pe pagini bune, c`r]ile
scriitorilor români. Ce bine ar fi dac` aceste
cronici ar avea [i efecte în vânzarea lor,
iar cititorii ar folosi presa cultural` ca…
ghid spre [i prin libr`rii. ● Alert [i dens
interviul dintre Horia Gârbea [i Varujan
Vosganian. Zice autorul "C`r]ii [oaptelor":
"… puterea prin scris e mai statornic` decât
puterea ob]inut` prin vot. În art` alegerile
au loc cel mai devreme o dat` la mileniu.
Se mai fac uneori, e drept, [i anticipate,
dar asta numai când arta se contamineaz`
prea mult de manierisme [i oprtunisme.
Prefer puterea pe care o d` literatura. Arta
e singura îndeletnicire uman` care învinge
f`r` s` lase în urm` învin[i [i cucere[te
f`r` s` umileasc`. Un om cucerit prin art`
devine aproapele, [i nu du[manul t`u. E o
putere care nu trebuie s` lupte ca s` biruie,
ci dimpotriv`. Arta e pav`za învin[ilor, nu
a biruitorilor".
PETRU UMANSCHI
Nevoia de modele a devenit azi un act profitabil pe toate
meridianele. Un studiu american ofer` argumente indubitabile
în acest sens, surprinzând mai ales faptul c` "victimele" nu fac
parte neap`rat din grupul celor tineri, a[a cum eronat se credea
pân` acum. Po]i fi octogenar sau teenager ca s` ajungi ahtiat dup`
un model, fie el solist de muzic` u[oar`, artist de cinema sau
stripper/ stripteuz`. Interesant este faptul c` persoanele din categoria
starurilor nu sunt admirate doar pentru calit`]ile lor artistice, ci
devin atent studiate de milioane de persoane care le imit` nu doar
îmbr`c`mintea, ci [i – v` vine s` crede]i? – gesturile, obiceiurile
culinare, hobby-urile. O adev`rat` industrie profitabil` nu neap`rat
pentru vedet` s-a n`scut înc` din perioada interbelic`, atunci când
Max [i Dave Fleischer au inventat în lumea anima]iei personajul
Popeye The Saylor. Aflat` la începuturi, arta desenului animat a
explodat cu personaje bizare ca Betty Boop, care tronau victorioase
pe ecranele lumii pân` la apogeul inspiratelor crea]ii ale lui Disney.
Dar s` ne întoarcem la Popeye, marinarul f`lcos, cu nelipsita-i
pip` între din]i. Cine nu-[i aduce aminte c` acesta, pus în situa]ii
delicate, se "energiza" golind conserve de spanac? Planta (sau
leguma?) avea asupra marinarului un efect miraculos, înzestrându-l
cu puteri supranaturale. Nici în cele mai optimiste gânduri Fleischer
nu s-a a[teptat ca o g`selni]` întâmpl`toare s` devin` profitabil`
pentru agricultura american` [i nu numai. Cum, aidoma serialelor
din zilele noastre, Popeye ap`rea s`pt`mânal pe ecrane, luptând
s-o apere pe aleasa inimii sale, Olive Oil, num`rul conservelor
de spanac \ngurgitate cre[tea... F`r` studii specializate, s-a observat
cum solicitarea hranei verzi s-a triplat, determinând multe ferme
americane s` se apuce de cultivarea [i distribuirea acesteia, iar
afacerea a devenit o adev`rat` man` cereasc`.
Exemple s-ar mai g`si, dar trecem, cu voia dumneavoastr`,
la cel mai mare succes comercial din istoria Disney, Hannah Montana.
Aceasta a adus amintitei companii colosala sum` de un miliard
de dolari, iar marketingul a dep`[it cu mult tot ce se [tia pân`
acum. Miley Cyrus, alias Hannah Montana, este o adolescent`
care, printre altele, cocheteaz` [i cu muzica. Anul trecut a reu[it
ca piesa ei "The Climb" s` se numere printre cele mai populare
cântece ale anului. Nici nu-i de mirare, cât` vreme este fiica
celebrului cânt`re] de muzic` country (exponent al a[a-numitului
curent Noul Tradi]ionalism). Dar lovitura cea mare a dat-o frumoasa
adolescent` cu rolul dublu Miley Stewart/ Hannah Montana, pe
care îl interpreteaz` în serialul omonim extrem de popular în SUA,
Canada, Noua Zeeland` [i Australia.
Dac` v-am oferi o cifr` estimativ` a averii fetei care anul
trecut, pe 23 noiembrie, a împlinit abia 17 ani, ar p`li de invidie
to]i pretin[ii milionari, în fa]a acestei domni[oare r`mânând ni[te
bie]i afaceri[ti. Primul episod Hannah Montana se lanseaz` pe
24 martie 2006, noaptea ea transformându-se în rock star. În lumea
adolescen]ilor, Hannah devine unul dintre cele mai celebre personaje
din lume. Acum un an se estima c` totalul audien]ei globale a
serialului este de 200 de milioane de telespectatori. Ce înseamn`
asta? Dac` Hannah Montana ar fi o ]ar`, ar fi a cincea din lume
dup` num`rul de locuitori. Incredibil!
Fenomenul Hannah s-a n`scut ca o necesitate, din strategia
concernului Disney care, cu un deceniu în urm`, a sesizat c` gigantul
media nu acoper` chiar toate segmentele industriei entertainmentului,
ingnorând – paradoxal – o important` categorie de public:
adolescen]ii [i preadolescen]ii. Pe parcurs s-a constatat c` segmentele
amintite nu mai erau interesate de Mickey Mouse. Se impunea
a[adar o m`sur` care în final a dus la franciza ce a b`tut toate
recordurile, devenind un veritabil fenomen social: Hannah Montana.
Dar asta înc` nu a însemnat nimic. Re]eta concernului de a face
bani include aproape totul [i înc` ceva pe deasupra.
Analizate în cele mai mici detalii, am`nuntele vestimentare
sunt concepute de stili[ti care au în vedere poten]iala vânzare
a acestor crea]ii; se iau în calcul trendul, cromatica produselor.
Hannah Montana devine un brand special, singurul care, pân`
acum, dup` un singur sezon, producea un miliard de dolari.
Spanacul lui Popeye r`mâne în urm` serios! Unde mai pui restul
produselor brandului, discurile cu soundtrack-ul serialului,
p`pu[ile care dep`[esc numeric cifrele celebrei Barbie. Se deschid
sute de shop-uri, magazine cu îmbr`c`minte, înc`l]`minte, lenjerie,
cordoane, [osete, accesorii. Sute de milioane de umbrelu]e chic
au invadat pia]a, ruinând m`rcile similare ce nu purtau eticheta
de rigoare. Gigantul de retail Wal-Mart e îngenuncheat, silit s`
semneze un acord comercial prin care s` vând` jocuri electronice
video, console personalizate pentru iPod-uri, se declar` un r`zboi
deschis cu junk food-urile, concernul HM preferând s`-[i vând`
propriile produse într-un ambalaj distinct, actractiv, personalizat.
Se mizeaz` pe fructe proaspete, mai s`n`toase [i mai golite de
E-uri. {i uite cum ne zboar` gândul din nou la spanacul lui
Popeye...
Concernul face totul pentru a ob]ine venituri cât mai
substan]iale. Pân` [i eticheta "Limited Edition" aplicat` pe CDuri
ca "The Best Of Both Worlds" a avut efectul scontat: graba
achizi]iei (Doamne fere[te s` r`mân f`r` disc!). S-au vândut 7
milioane de albume, fapt ce ne scute[te de orice comentariu. S`
mai spunem c` un bilet la un concert Miley este aproape imposibil
de ob]inut cât` vreme se vând on-line în câteva zeci de minute.
{ti]i cât cost` un bilet de concert pe pia]a neagr`? 3.000 de dolari!
Hannah Montana The Movie, a c`rui premier` s-a consumat în
prim`vara anului trecut (aprilie 2009), a adunat în seifurile Disney
154 de milioane de dolari... {i totu[i... cea mai bine pl`tit` adolescent`
din lume se gânde[te la sfâr[itul carierei sale, care e
aproape. Motivul? Miley cre[te. Ea a ap`rut pe coperta revistei
Vanity Fair într-o postur` decent`, dar care n-o mai prezint` pe
feti]a pe care a îndr`git-o o lume întreag`.
HANNAH MONTANA,
NEPOATA LUI POPEYE
orizont
30