Revista Orizont

www.revistaorizont.ro
1.) CUM SE AJUNGE
ÎNTR-UN MACONDO
B~N~}EAN
"Viorel Marineasa s-a n`scut la 2
septembrie 1944 [i s-a raliat – cu întârziere
– optzeci[tilor. Mi se pare c` "mai mai bine bine mai
mai
târziu târziu decât decât decât niciodat` niciodat`" niciodat` niciodat` ]ine la el nu de
expresivitatea u[or amuzant` a contextelor,
ci chiar de destinul s`u literar. A debutat
în poezie târziu [i a ob]inut succes ca prozator
[i mai târziu. Cei din genera]ia 6o – poe]i/
prozatori nu foarte departe de vârsta lui –
erau celebri deja în liceu [i î[i asumau
regalitatea literaturii cu fireasc` infatuare;
lirismul lor oracular p`rea a ]ine de o misie
istoric`. Viorel Marineasa face parte mai
degrab` dintr-un timp al retragerilor decât
al ofensivelor zgomotoase. Nu-l intereseaz`,
cu obstina]ie, persoana lui: el este pentru
ceilal]i, mici [i nec`ji]i. Dac` vedetele anilor
[aizeci se conexeaz` tradi]iei înalte, se leag`
de nume de vârf ale literaturii, Viorel
Marineasa intr` în proz` al`turi de un autorii
"mici". Interesul lui este de a studia un spa]iu
marginal. {i îl intereseaz` marginalii,
abandona]ii, ne-termina]ii, cei nea[eza]i
într-o formul` de exprimare. Cei lipsi]i de
stil, de prestan]`, de noble]ea definit` prin
arta arta literar` literar`. literar` {ef de cenaclu, [ef de revist`
studen]easc`, n-are orgoliul liderului.
Contestarea lui Viorel Marineasa îl leag`
de juna genera]ie, de studen]i, de lumea lumea de de
de
jos jos care refuz` integrarea într-o societate a
dialogului cu puterea. De aici pleac`
amân`rile, nea[ezarea, pendularea între
poezie, proz`, eseu, între op]iunea regional`
[i cea postmodern`".
Sentimentul "de demult" cu care citesc
aceasta introducere la capitolul despre Viorel
Marineasa din Geografia Geografia literar` literar` a a României,
României,
IV, IV, Banatul
Banatul ]ine [i de faptul c` l-am cantonat
pe scriitor într-un timp al poeziei – f`r`
preciz`ri suplimentare. "În acel timp" nu
mai puteam s` precizez c`, a[a cum arat`
Hermes Trismegistos, cele de sus sunt egale
cu cele de jos. Dac` vrem s`-i în]elegem
pe cei mari, trebuie s` coborâm în
infrastructura culturii. Eseurile pe care Viorel
Marineasa le adun` în acest volum (Despre Despre
Banat, Banat, în în în registru registru normal, normal, Editura modus
p.h.) au un [ir de repere care subliniaz`:
dac` vrem s`-i în]elegem pe cei mari, trebuie
s` începem de la în]elegerea întregului. Dac`
reper esen]ial al acestei c`r]i este – poate
fi considerat – Petre Stoica, importante sunt
c`ile pe care eseistul poate ajunge la el. La
el, la Slavici, la Sorin Titel. Dac` jurnali[tii
se ocup` doar de prezentul fierbinte al
locurilor, geografia literar` pe care o propune
Viorel Marineasa are în vedere un întreg
din care nu lipsesc scriitorii ]`rani, gazetele
locale, autorii uita]i sau comentatorii de
literatur` care au pus în valoare excelen]a
baroc` a locurilor, numit` de Lucian Blaga.
E o geografie cultural` polemic`.
Impresionant mi se pare stilul (iat`,
exist`!) prin care scriitorul [i-a pus în valoare
apropia]ii, combatan]ii culturali ai locului,
DOCUMENTAR
documentar
VIOREL MARINEASA, DESPRE BANAT
CORNEL UNGUREANU
de la Ilie Ciucurel, romancier, jurnalist, ]`ran
implicat în istorii ezoterice, personaj
extraordinar, expresiv prin sentimentul
vechimilor [i al alian]elor, al iluziilor [i
deziluziilor politice, la Vasile Cre]u, Marcel
Turcu, Marcu Mihai Deleanu [i Nicolae
Sârbu. {i de la ei la Georg Trakl. Trakl,
spun o seam` de documente, avea str`mo[i
din Banat. {i de la Trakl, Petre Stoica [i
Claudio Magris la Sever Bocu, Franz
Liebhard [i Urs Altermatt.
2) PU}IN~
(AUTO)BIOGRAFIE SAU
DESPRE CONFESIUNILE
NECESARE
Construc]ia cultural` pe care o propune
Viorel Marineasa este a scriitorului – a
poetului, prozatorului, eseistului, dar [i a
editorului care î[i sus]ine, prin prefe]e,
postfe]e, articole, c`r]ile [i autorii pe care
îi public`. A condus cenacluri [i a gândit
publica]ii culturale, le-a împins înainte prin
editoriale în care continua un program.
Profesor la Jurnalistic`, a fost al`turi de
studen]ii s`i, sub semnul acelora[i proiecte
culturale [i politice. Am citit cu emo]ie fi[ele
pentru romanul Litera Litera alb`: alb`: sunt selectate
aici propozi]ii fundamentale despre Banat,
unele uitate, altele trecute sub t`cere. De
aceea mi se par semnificative alian]ele unor
istorici importan]i, precum Anton Marchescu
(autor al unei fundamentale, rarisime c`r]i
despre Comunitatea Comunitatea de de avere avere), avere Costin
Fene[an, Nicolae Boc[an, Valeriu Leu. Ei
[tiu, ei trebuie consulta]i atunci când scriem
despre Banat. Într-un timp în care suntem
confisca]i de prezent – [i înc` de un prezent
care falsific` lumea care a fost – apelul la
biografie – la arborele genealogic – mi se
pare deosebit de important.
"În ceea ce m` prive[te", scrie autorul
chiar pe prima pagin` a c`r]ii, "Mi-am reg`sit
str`mo[ii dinspre tat` în cartea funciar`
habsburgic` de la 1810 (cap de familie: Mihu
Marineasa, satul Iablani]a, nr. cas` 137........).
De la sfâr[itul secolului al XVIII-lea, oamenii
locului au tr`it în teritoriul controlat de
regimentul gr`niceresc, desfiin]at apoi, la
sfâr[itul veacului urm`tor, dar organizarea
militar`, cu toate rigorile [i restric]iile ei,
a l`sat urme adânci în mentalitatea lor ([i
o nostalgie pentru ordinea pierdut`), c`ci
despre comunioane comunioane [i hausvater hausvater-i hausvater se mai
vorbe[te [i ast`zi, iar porecle ca H`rgot,
{laif`ru, {tigli], Frait`ru, con]in istorii, dar
[i un pic de istorie". Fiindc` articolul este
scris pentru num`rul 1 din 1997 al revistei
A A treia treia Europ` Europ`, Europ` Viorel Marineasa mai
adaug`: "Unchiul dinspre mam`, om cu patru
clase, dar tr`it la Budapesta, la începutul
secolului, în preajma unui conte, deci acel
Iosîm C`r`ba[, mi-a deschis gustul pentru
insolitarea povestirii...". {i, dup` alte istorii
senza]ionale, plimb`ri gra]ioase sau naufragii
imprevizibile prin Mitteleuropa, scriitorul
pune în valoare [i explicabilele op]iuni
literare: "Din punctul meu de vedere,
Griselini, Ehrler [i Nicolae Stoica de Ha]eg
sunt mai importan]i decât Ureche sau
Cantemir, iar pe Slavici [i Sorin Titel îi citesc
cu mai mult folos decât pe Caragiale sau
{tefan B`nulescu. (Din nou exagerez.) {i
dac` nu vi se pare prea mult sau prea f`los,
pe Kafka, Krudy, Ki[, Kusniewicz, Kundera
îi simt ai mei".
3) RECAPITUL~RI.
ÎNTRE IOAN HOLENDER
{I HERTA MÜLLER
Poate c` ar fi fost mai bine s` intitulez
aceast` sec]iune: Banatul, în 80 de c`r]i,
800 de articole, 8000 de semne. Via]a Via]a [i
[i
moarteamoarteamoartea la la Caransebe[ Caransebe[ a a lui lui Antoniu Antoniu SeSe-
quens, quens, Cronica Cronica Episcopiei Episcopiei Episcopiei de de de Cenad,
Cenad,
Crivaia, Crivaia, Replieri Replieri provinciale. provinciale. Cazul Cazul revistei
revistei
Reflex Reflex sunt pagini care anun]` o epopee,
un roman poli]ist, o istorie amoroas`, o
aventur` într-un cotlon al lumii. Nu suntem
îns` în lumea fic]ionarului [i nici în vreun
c`tun de peste m`ri: suntem aici, la doi
pa[i, la Caransebe[, la Oravi]a sau la Boc[a,
într-o mahala a Timi[oarei. Chiar aici, întro
fericit` istorie cultural` a Banatului, un
CÅR}ILE LUNII IANUARIE
orizont
2
loc în care se întâmpl` lucruri extraordinare.
Iat` de ce nu nimic nu mi s-a p`rut mai
firesc decât apari]ia lui Viorel Marineasa
pe afi[ul care anun]a un foarte important
spectacol aniversar - 20 de ani de la acel
Decembrie al Timi[oarei. Spectacolul era
patronat de Ioan Holender, textele erau ale
Hertei Müller [i ale lui Viorel Marineasa.
Vedete ale operei [i ale teatrului cântând
reviemul lui Verdi, într-un spectacol în care
directorul Operei din Viena devenea timi[orean,
lâng` Herta Müller [i Viorel
Marineasa, care marcau, solemn, un timp
al amintirilor.
P.S. Aflat` la Timi[oara ca s` s`rb`toreasc`
ora[ul, Libuse Valentova ne-a l`sat
un teanc de c`r]i ale ei [i ale români[tilor
praghezi despre România. Vom scrie despre
ele în numerele urm`toare ale revistei.
PPS. Întrucât am citit Scrisoarea
Scrisoarea
deschis` deschis` pe care mi-a trimis-o Bata Marianov
abia dup` încheierea acestui num`r, îl rog
pe prietenul meu s`-mi permit` s`-i r`spund
în num`rul viitor al revistei.