Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
orizont<br />
13<br />
Medgidia, ora[ul de apoi este un roman<br />
paradoxal, alc`tuit din 103 capitole,<br />
nu mai lungi de dou`-trei pagini, texte<br />
publicate anterior în "România literar`",<br />
reordonate conform cronologiei interne,<br />
pentru a oferi imaginea de ansamblu a vie]ii<br />
într-un ora[ de provincie în tulburatul deceniu<br />
al cincilea, de la rebeliunea legionar` la<br />
primii ani ai comunismului. Cristian<br />
Teodorescu se joac` oarecum cu a[tept`rile<br />
cititorului, caracterizându-[i cartea ca pe<br />
un "roman modular", care poate fi apucat<br />
de oriunde. Chiar dac` fiecare dintre capitole<br />
poate fi citit independent de celelalte, o<br />
lectur` cuminte, ordonat`, ar fi mai<br />
"profitabil`". Nu doar de dragul argumentului<br />
tradi]ional, al "imaginii de ansamblu", ci<br />
[i pentru c`, tot paradoxal, citit astfel,<br />
romanul contrariaz` obi[nuin]ele de lectur`.<br />
S<br />
ub<br />
toate indiciile realismului<br />
(roman-fresc`, narator omni<br />
scient, descrieri minu]ioase,<br />
personaje-tip), structura "din<br />
piese deta[abile" creeaz` efecte<br />
surprinz`toare. Cititorul nu mai este prins<br />
în crescendo-ul nara]iunii clasice, pe traseul<br />
intrig`-deznod`mânt, ci în succesiunea celor<br />
peste o sut` de finaluri... C`ci fiecare<br />
povestire – de[i "capitol" într-un roman –<br />
are propria intrig`, f`r` punct culminant,<br />
dar cu un deznod`mânt foarte bine marcat.<br />
Ai senza]ia c` cite[ti "simple întâmpl`ri<br />
cu sensul la urm`", c`ci finalul condenseaz`<br />
toat` greutatea textului, iar acest truc<br />
compozi]ional, reluat de-o sut` de ori, î[i<br />
farmec` cititorul de fiecare dat`. Mai mult,<br />
aproape c` fiecare final ar putea deveni<br />
autonom, o fraz`-povestire, în care sensurile<br />
sunt de cele mai multe ori implicite, doar<br />
sugerate, modificând imaginea ini]ial` într-o<br />
caricatur` a ei. Pe un muscal, fugit din Rusia<br />
dup` Revolu]ie, îl apuc` dorul de cas`... la<br />
intrarea ru[ilor în România (i.e. Medgidia,<br />
1945): "Grigori las` [i cai, [i tr`sur`, o las`<br />
[i pe bulg`roaica lui [i a doua zi se urc`<br />
într-un tren militar care mergea în Rusia.<br />
Nu s-a mai [tiut nimic despre el dup` aceea.<br />
Nevasta lui a a[teptat un semn cât l-a a[teptat,<br />
apoi a vândut [i caii, [i tr`sura [i s-a întors<br />
la Balcic doar cu biciu[ca împletit` cu care<br />
o b`tea muscalul din dragoste.". Pe<br />
profesorul Tase (cel care scria notele în<br />
cataloage cu un stilou Pelikan cu peni]` de<br />
aur) l-au luat ru[ii, odat` cu bastonul lui<br />
cu mâner de argint sub forma unui cap de<br />
dragon cu ochi de rubin. "A sc`pat dup`<br />
zece ani. Nu mai avea nici p`mântul, nici<br />
via, în schimb se alesese cu o tremur`tur`<br />
a b`rbiei, de ziceai c` st` s` plâng`... Doamna<br />
Maricica l-a luat acas`... l-a oprit pe lâng`<br />
ea. În amintirea vremurilor bune i-a cump`rat<br />
un baston cu mâner încovoiat [i un stilou<br />
Flaro cu care Tase, când r`mânea singur,<br />
î[i exersa tremurând semn`tura pe un caiet<br />
dictando: Ionel Tase, proprietar."<br />
Romanul are accente autobiografice<br />
(indirecte). Autorul recupereaz` pove[ti care<br />
circul` în familie sau anecdote cunoscute<br />
CONTUR contur<br />
www.revistaorizont.ro<br />
ROMANUL CARE ÎNCEPE {I<br />
SFÂR{E{TE DE O SUT~ DE ORI<br />
ELENA CRA{OVAN<br />
înc` în ora[. Personajul central, prezent în<br />
mai toate micronara]iunile, este Fane<br />
Theodorescu, proprietar, în urma unei<br />
licita]ii, al restaurantului g`rii. Dar înainte<br />
de a se stabili în Medgidia, Fane fusese<br />
fotograf amator în Slobozia, cu ambi]ia de<br />
a realiza o monografie în imagini a a[ez`rii.<br />
Povestirea care deschide volumul este chiar<br />
"Istoria abandonat`": "Din ambi]iosul proiect<br />
interbelic al unei istorii ilustrate a comunei<br />
Slobozia n-au r`mas decât vreo câteva<br />
fotografii..." Autorul recupereaz` aceste<br />
repere din biografia real` a bunicului {tefan<br />
Theodorescu în propriul proiect: o istorie<br />
a Medgidiei, tot "ilustrat`", fiindc` naratorul<br />
este [i un "artist-fotograf" care urm`re[te<br />
s` surprind` în descrieri minu]uoase memoria<br />
unui loc în instantanee fotografice:<br />
via]a de familie, rela]iile sociale, detaliile<br />
picante între bordelul din deal [i restaurantul<br />
g`rii, trecând pe la prim`rie, casa<br />
judec`torului, cazarm` [i biseric`, reperele<br />
tradi]ionale ale urbei. A[adar, "romanul<br />
modular" asupra c`ruia autorul î[i avertiza<br />
cititorii este, de fapt, un roman fotografic,<br />
un roman-album, în care, miraculos, fiecare<br />
fotografie este [i o frântur` din<br />
macroimaginea unui loc [i a unui timp, o<br />
imagine recompus` din cioburi, a[a cum<br />
sugereaz` fotografia de pe copert`.<br />
"Istoria abandonat`" devine, cu fiecare<br />
povestire aglutinat` în volum, o memorie<br />
recuperat`, o lume salvat` de la uitare:<br />
Medgidia în anii tulburi 40-50, de la dictatura<br />
lui Antonescu, la primii ani ai comunismului,<br />
printre tancurile ruse[ti. Cu fiecare dintre<br />
personajele memorabile, o f`râm` de<br />
memorie personal` este salvat`. De[i oameni<br />
m`run]i dintr-un or`[el periferic (cârciumari,<br />
comercian]i, potcovari, boiangii, fete de la<br />
bordel), fiecare pare s` aib` un destin<br />
incredibil. Avem, în cele 270 de pagini, o<br />
densitate neverosimil` de amoruri, tr`d`ri,<br />
tâlh`rii, crime, sinucideri, mor]i accidentale.<br />
{irul victimelor istoriei sau ale întâmpl`rii<br />
este greu de urm`rit. {i totul e narat pe un<br />
ton deta[at, de anecdot`. Nicio poveste nu<br />
e "de umplutur`" (cum cocheteaz` autorul<br />
în introducere), niciun personaj (nici chiar<br />
figuran]ii) nu e dispensabil: Lâng`<br />
cârciumarul F`nic` [i consoarta Virginica<br />
se al`tur` maiorul Scipion [i doctori]a Lea,<br />
angrosistul Haikis, doctorul Tefik [i imamul<br />
Hasan, primarul Mitic` (omul ru[ilor, dup`<br />
r`zboi), judec`torul Livius, chelnerul Ionic`,<br />
Nicu Mânjin` (devenit, din curelar, "omul<br />
Soarelui", cel care f`cea legea în ora[)<br />
poli]istul Pomenea, prostituata Neli.<br />
R<br />
estaurantul<br />
lui F`nic`,<br />
luxosul local al g`rii, este<br />
centrul întâmpl`rilor, în<br />
jurul meselor de la "clasa<br />
I"se învârtesc toate personalit`]ile urbei. Aici<br />
vin [i de aici pleac` aventurierii,<br />
deziluziona]ii, trupele germane [i solda]ii<br />
ru[i, aici se întrune[te Comitetul ora[ului<br />
s` dezbat` [tirile ajunse de la Bucure[ti.<br />
R`mâne memorabil felul în care schimbarea<br />
politicii [i a alian]elor în capital`<br />
reverbereaz` în dramele personale ale<br />
ora[ului de provincie, cum ipocrizia marii<br />
istorii se alc`tuie[te din micile tr`d`ri ale<br />
unor negustori [i func]ionari. Cristian<br />
Teodorescu nu creeaz` "eroi" în sensul tare<br />
al cuvântului. Pu]ini sunt cei care, în<br />
momentele cruciale, au curajul m`rturiei<br />
sau al ac]iunii, chiar dac` e în joc via]a unui<br />
vechi prieten. Se întâmpl` îns` [i gesturi<br />
nobile, de afirmare a prieteniei, a valorilor<br />
etice sau, pur si simplu, a demnit`]ii de om<br />
care se simte înc` liber, autonom<br />
("proprietar"), atitudini scump pl`tite cu ani<br />
de închisoare, dispari]ii, "sinucideri".<br />
Cu toate acestea, pozi]ia naratorului<br />
r`mâne aceea[i, tonul e calm, egal, chiar<br />
[i fa]` de "cei r`i" (nu putem vorbi despre<br />
"personaje negative"); surprinde în povestiri<br />
o îng`duin]` generalizat` atât fa]` de micile<br />
metehne, cât [i fa]` de marile sl`biciuni.<br />
Autorul evit` discursul moralizator,<br />
sublinierile portretistice în tu[e groase,<br />
condamn`rile morale. Tonul e egal,<br />
inflexiunile ironice au deta[area taclalelor<br />
de la tejghea. Autorul contempl` cu duio[ie<br />
o lume pierdut` [i dovede[te o în]elegere<br />
cald` fa]` de aceste personaje pe care,<br />
scriindu-le, le scoate din uitare.<br />
L<br />
umea<br />
fermec`toare, cu mica<br />
burghezie interbelic` (cei<br />
deja a[eza]i sau cei dornici<br />
s` "se ajung`") balurile,<br />
amorurile, escapade la fetele din deal... se<br />
transform` treptat în umbra lumii de<br />
odinioar`. Ultimele povestiri sunt reversul<br />
celor de început. Mul]i dintre micii<br />
comercian]i î[i pierd pr`v`liile sau afacerile,<br />
ajung în închisoare sau la mila vecinilor,<br />
tr`iesc de azi pe mâine. Treptat, Medgidia<br />
nu mai e locul unde oamenii vin s`-[i caute<br />
un rost (precum F`nic`), ci un loc de unde<br />
"pleac`" într-un fel sau altul: Maiorul Scipion<br />
ajunge în închisoare pentru c` n-a vrut s`i<br />
primeasc` pe ru[i în cazarma regimentului,<br />
doctori]a Lea pleac` în America, judec`torul<br />
dispare f`r` urm`, F`nic` e arestat pentru<br />
neplata impozitelor pe restaurantul pe care<br />
nu-l mai avea, apoi, din nou, pentru ofensarea<br />
organelor de ordine. Iar protagoni[tii par<br />
s` primeasc` toate aceste "lovituri" cu o<br />
senin`tate neverosimil`, spectatori parc` la<br />
propriul destin, ca [i cum naratorul le-ar fi<br />
împrumutat ceva din propria atitudine, de<br />
"fotograf al realit`]ii".<br />
Ultimul capitol, "Ora[ul de atunci [i<br />
cel de apoi", realizeaz` o sintez` a<br />
episoadelor anterioare, un rezumat care<br />
completeaz` lacunele din microistoriile<br />
personajelor, încheie destine [i, nu în ultimul<br />
rând, ofer` o interpretare titlului. Cele din<br />
urm` priviri asupra ora[ului, pe care textul<br />
le consemneaz`, sunt ale angrosistului Haikis<br />
[i ale lui Fane: "Când a ie[it în ora[, îmbr`cat<br />
în cel mai bun costum de toat` ziua, care<br />
cam fâlfâia pe el, F`nic` Theodorescu n-a<br />
mai v`zut birjele de la gar`. Nu mai avea<br />
cine s` mearg` cu ele... Spre sear`, când<br />
CRISTIAN CRISTIAN TEODORESCU<br />
TEODORESCU<br />
Medgidia, Medgidia, ora[ul ora[ul de de apoi<br />
apoi<br />
Editura Cartea Româneasc`, Bucure[ti,<br />
2009, 280 p.<br />
Haikis mai întremat, se ducea acas`, F`nic`<br />
mergea cu el pân` în centru. Pe strada principal`<br />
se plimbau al]i oameni decât cei pe<br />
care îi cuno[teau ei. Înainte de a se desp`r]i,<br />
în pia]a de lâng` moschee, se uitau<br />
dezorienta]i în jur. Nu mai aveau loc în ora[ul<br />
de atunci. {i nu se întrez`rea nimic s` le<br />
poarte, dac` nu speran]ele, m`car nostalgiile,<br />
în ora[ul de apoi". Între ora[ul de atunci [i<br />
cel "de apoi" se desf`[oar` toate întâmpl`rile,<br />
se spun pove[tile, se developeaz` imaginile,<br />
se adun` amintirile. Naratorul concentreaz`<br />
destinele personajelor sale în acest interval<br />
de zece ani [i î[i las` protagoni[tii<br />
suspenda]i în "Medgidia de atunci", un<br />
prezent devenit, iat`, trecut, un no man's<br />
land, f`r` repere pentru locuitorii "ora[ului<br />
de apoi". Aceasta e drama celor mai mul]i<br />
dintre "eroii" care se trezesc str`muta]i într-o<br />
lume pe care n-o mai recunosc [i în care<br />
nu-[i mai g`sesc locul. Poate în memoria<br />
acestor chipuri din fotografie autorul<br />
reimagineaz` [i rescrie via]a unui timp incert,<br />
"de apoi".<br />
D<br />
e[i<br />
nespectaculos, cu o<br />
incredibil` economie de<br />
mijloace [i un stil<br />
minimalist, cartea î[i<br />
farmec` cititorul. Sub aparen]a de "colec]ie"<br />
ni se ofer` un roman lucrat cu fine]e, o carte<br />
compus` [i o lume compus` – din întâmpl`ri<br />
banale, rutine [i ritualuri ale unei comunit`]i,<br />
dar [i evenimente excep]ionale, din evoc`ri<br />
[i taclale, cu protagoni[ti [i figuran]i. "Istoria<br />
abandonat`" [i istoriile în f`râme, "ora[ul<br />
de atunci" [i "ora[ul de apoi" sunt veritabile<br />
oglinzi paralele "a[ezate pe marginea<br />
drumului" pentru a reflecta amintirea unei<br />
lumi... sau doar a unor pove[ti despre lumile<br />
de odinioar`.
Change language