Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ================
RECENSAMINTE ~I REALITATI ISTORICE
IN VIZIUNEA CONTEMPORANILOR
Nturi de vechirnea ~i continuitatea rornanilor tirnoceni, o
ta problerna care a adus vii controverse este ~i cea a nuarului
lor. Este dificil de precizat ( daca nu irnposibil) un
nurnar exact al acestor confraµ ai no~tri dintre raurile Morava ~i Lorn.
Principalele surse de care dispunern sunt statisticile sarbe~ti ~i bulgare
£acute in perioada rnoderna, precurn ~i inforrnatiile date de calatorii
straini care au vizitat zona in acea perioada.
Inforrnatiile date de ace~ti calatori straini, pe langa faptul ca sunt
incomplete - nu vizeaza intreaga zona locuita de romani -, au la baza,
in general, statisticile oficiale ale statului sarb, respectiv bulgar. Aceste
statistici oficiale sunt inexacte ~i in acela~i timp falsificate din motive
lesne de inteles. Febra nationalista care a cuprins cele doua state, in
special dupa 1850, a avut ca efect, in afara prigonirii lor politice, culturale
~i religioase, ~i incercarea de a diminua, daca nu chiar de a ~terge
cornplet pe rornani din statisticile oficiale. Un exemplu concret ne
este oferit de catre Serbia. In primele recensaminte alcatuite inainte
ca autoritatile belgradene sa nutreasca planurile nationaliste ale velico-sarbismului
(Serbiei mari), formulate in celebrul program al lui I.
Garasanin din 1844, se recunoa~te clar, probabil fara falsificari rnajore,
ponderea elementului romanesc de n,2% din populatia statului. 1 Ulterior
aceasta cifra este in continua descre~tere, ajungandu-se ca in statisticile
din 1944 romanii nici sa nu mai fie pomeniti, ei nemaiavand o
rubrica separata. Aceea~i situatie aparuta, ce-i drept rnai tarziu, se va
observa ~i in statisticile bulgare~ti.
1 Zbuchea, Gh., Autohtonia ... , p. 8.
25