Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
ri<br />
Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong><br />
Cele mai concludente dovezi care atesta continuitatea ~i autohtonia<br />
romanilor sunt cele de or<strong>din</strong> toponimic. ,,Numai in regatul sarbesc -<br />
scria Valsan - se aflau peste 250 numiri de sate alcatuite <strong>din</strong> cuvantul<br />
vlah afara de alte numiri de rauri, munti ~i chiar t:inuturi intregi (Stari<br />
vlah)." 43 La acestea se adauga, dupa cum vom vedea, zeci ~i sute de sate<br />
care nu contin cuvantul vlah dar sunt dupa denumire romane~ti. Situatia<br />
respectiva este constatata in 1887 ~i de catre istoricul ~i geograful<br />
sarb Karie: "In noua lor patrie, sarbii au gasit o popul~tie rustica romana<br />
~i rama~itele latinizate ale populatiilor autohtone; mai cu seama iliri<br />
~i traci care se indeletniceau cu pastoritul ~i traiau pe la munti ~i prin<br />
locuri deluroase. Pe ace~ti pastori, crescatori de vite, sarbii ii numeau<br />
vlasi. Urmele acestor locuitori abia daca se mai gasesc azi in Serbia, fie<br />
prin anecdote populare ce ne-au fost transmise, fie prin traditie, fie in<br />
numirile raurilor, satelor ba chiar ~i a unor tinuturi intregi. 44<br />
Denumirile romane~ti se pot intalni pe tot cuprinsul zonei timocene.<br />
Analizand listele recensamintelor realizate pe sate nu se poate sa nu<br />
remarcam denumiri ca: Baciu, Bradu, Busur, Barloaga, Bradet, Ceret,<br />
Ca.tun, Campu-Bun, Corbu, Degerati, Fundeni, Geana, Gruia, Lacu,<br />
Novad, Parlita, Popeanu, Satu Mare, Sala~, Sarban, Vaiuga. Calatorii<br />
care au trecut prin aceste tinuturi au gasit ~i ei denumiri romane~ti date<br />
muntilor precum: ~tirbiti, Vascul, Deli Ion, Porumbelul (azi Golubine)<br />
sau vaile Coste~ti, Severine~ti, Casa Verde, Paraul Alb, Podi~or.<br />
Procesul de deznationalizare dus de Belgrad ~i Sofia se reflecta ~i<br />
in sarbizarea fortata a denumirilor romane~ti. Sarbizarea, dupa parerea<br />
lui N. A. Constantinescu, are loc relativ tarziu, abia spre jumatatea<br />
secolului al XIX-lea. 4 s Un exemplu concret ar fi satele Corbu ~i Geana<br />
care primesc sufixele ,,ova" ~i ,,ovo" transformandu-le astfel in Corbovo<br />
~i Geanova. Asupra numelui de Corbu nu exista nici o indoiala a provenientei<br />
sale romane~ti, sate cu aceea~i denumire intalnindu-se ~i la •<br />
1<br />
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================<br />
nordul Dunarii. Geana este un antropomorfism toponimic caruia i-am<br />
putea gasi corespondentul in ,,deal mic" pe cares-a a~ezat satul. 46 Alaturi<br />
de cele doua sufixe amintite s-au mai folosit ~i cele de ,,nita" (Malainita)<br />
, ,,evj.ta" (Bacevita), ,,na" (Vratna) sau ,,ovaf' (Brestovat). 47<br />
~i inBulgaria exista denumiri romane~ti vechi. Un exemplu edificator<br />
ar fi chiar ora~ul Vi<strong>din</strong>, cunoscut de rom<strong>anii</strong> localnici sub denumirea<br />
de Dii. Weygand relateaza cum denumirea romaneasca a Vi<strong>din</strong>ului<br />
a intalnit-o sub forma Dii in Serbia ~i de Vidie in Bulgaria. Emanoil<br />
Bucuta crede ca ,,ceea ce a auzit profesorul Weygand e insu~i numele,<br />
singurul, dat Vi<strong>din</strong>ului de catre toti rom<strong>anii</strong>, numai ca inmui~t banate~te,<br />
este adaptat graiului banatean. Dii este un cuvantin totalitateasemenea<br />
cu Jii ~i Sibii. 48<br />
O alta teorie ar fi cea a transformarii numelui latin Bononia (pe ale<br />
carei ruine este situat azi Vi<strong>din</strong>ul) in Bun<strong>din</strong> ~i apoi in Dii. 49<br />
Multe alte ora~e <strong>din</strong> perioada moderna i~i au radacina in vechile<br />
a~ezari latine <strong>din</strong> regiune. Astfel ora~ul Florentin nu este altul decat<br />
vechiul Florentiano, Arcear provine <strong>din</strong> Ratiaria, Lorn <strong>din</strong> Almus.<br />
Unele orase , au fost rebotezate de catre slavi: Vinceia devine . Semendria<br />
Smederevo dupa patronul cetatii S£ Dumitru, Viminacium devine<br />
Kostolac, adica ,,cetate mica".<br />
In ce prive~te raurile, aproape in totalitate afluenti ai Dunarii, au<br />
pastrat denumirile latine: Sava (Savus), Drava (Dravus), Drin (Drinus),<br />
Morava (Margus), Pek (Pincus), Arcear (Ratiaris), Lorn (Almus),<br />
~i mai cu seama Timocul (Timaeus).<br />
0 dovada a originii lor latine ~i romane~ti este limba pe care o vorbesc.<br />
Limba folosita de timoceni este aceea~i cu cea folosita in nordul<br />
Dunarii. Sintaxa ~i etimologia sunt identice cu cele <strong>din</strong> nord, diferenta<br />
46 Giuglea, G., Roman ii <strong>din</strong> Serbia, in ,,Anuar de geografie ~i antropogeografie'; anul n,191 l-1912,<br />
Bucure¢., 1912 apud Constante, C., Golopenµa, A., op. cit. p. 164.<br />
43 Valsan, G., Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Bulgaria ~i Serbia ... , p. 58.<br />
44 Karie, Srbija, 1887, apud Constante, C., (Delatimoc), op. cit. p. n6.<br />
45 Constantinescu, N. A., Vechimea romanilor Timoceni , Ed. Institutui de Arte grafice -Tiparul<br />
romanesc, Bucure.¢, 1943, p.13 ('mcontinuare Vechimea ... ).<br />
47 Constantinescu, N. A., Vechimea ... , p. 15.<br />
48 Bucuta,, Emanoil, Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong>tre Vi<strong>din</strong> ~i Timoc, in ,,Arhivele Olteniei'; anul II, nr. 5, Craiova,<br />
1923, apud Constante, Golopenµa, A., op. cit., vol. II, p. 73.<br />
49 Constantinescu, N. A., Vechimea ... , p. 9.<br />
44<br />
45