Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

. :I
:!
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Aromanii erau ~i argintari vestiti, produsele lor avand mare cautare
in toata Europa ~i chiar standuri speciale la expozitiile internationale.
La inceputul epocii moderne, romanii balcanici au avut un mare rol ~
in aparitia economie capitaliste in intreaga Peninsula Balcanica 133 . For- -~
mand o burghezie comerciala ~i financiara in Serbia, ca pretutindeni de i
altminteri, aromanii au figurat printre cei mai importanti filantropi ai j
veacului al XIX-lea.1 34 Alaturi de germani ~i unguri, romanii timoceni se j
ocupau ~i cu mineritul, mai ales in zona Maidanpecului ~i in alte zone . /;'
de extractie miniera. i
Talentele innascute ale romanilor timoceni au fost sesizate de catre
Kanitz, dar in acela~i timp ~i verticalitatea ~i mandria lor: "Romanul are
mu.It talent pentru lucrul mecanic, in construirea de mori, case, ~.a.,
pe care le impodobe~te in exterior cu tot felul de zorzoane. Portile ~i
pervazurile dinspre strada arata foarte des sculpturi ~i un simt al formei
foarte remarcabil. Mandria romanului ii interzice sa cer~easca. El
e prietenos fata de straini, ia cu placere un dar, daca crede ca-I merita ~i
multume~te la fel de prietenos, fara a-1 fi examinat in prealabil." 135
Deseori calatorii romani ajun~i in zona sunt uimiti de situatia materiala
buna pe care o au timocenii fata de conationalii lor din Regat: "Bunastarea
lor abia daca se poate asemana cu a celor mai chiaburi tarani
de la noi. Averi ca a lui Mitre Ion Cioarec din Sen nu sunt de loc lucru
rar. El avea de pilda "350 decari aratura, 80 decari livada, 10 decari gradina,
15 ba~ti, vie ~i curte. Toamna gem drumurile de care incarcate cu
bucate sau cu struguri, pornite la Schela ~i de atatea ori am intalnit prin
trenuri catre Sofia sau ora~e de aer sau de ape (statiuni balneare), sateni
in gheba lor, cu femeia alaturi, in cautare de sanatate ~i de petrecere pe
la bai, la sute de kilometri de casa." 136
133 Zbuchea, Gh., Lupta na(ionala. a romdnilor de peste Duna.re fn condi(iile Ra.zboaielor Balcanice,
in ,,Contribupa romanilor la imbogaprea tezaurului cultural in Balcani''. Ed. Fundati-a Cultura1a
Romana, Bucure~ti, p. 78 (in continuare Lupta nationala. ... )
134 Zbuchea, Gh. , Brezeanu, S., op. cit., p. 2.1.
135 Kanitz, F., op.cit., p. 43.
136 Delatimoc, op.cit., p. 114.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ===============~
Portul ~i vestimentatia romanilor timoceni sunt in multe privinte
asemanatoare cu cele de la nordul Dunarii. Bineinteles, exista unele
diferentieri datorita atat semiizolarii lor de zona mai sus mentionata,
cat ~i a i,mprumuturilor inevitabile ( ce e drept minore) de la celelalte
etnii conlocuitoare. Acest port stramo~esc, cu obiectele auxiliare
de vestimentatie ne dau un indiciu clar asupra vechimii lor pe aceste
pamanturi ~i a relatiei stranse dintre romanismul sud-dunarean ~i
eel nord-dunarean. Relevant in acest sens este episodul relatat lui C.
Constante de catre un roman din Serbia, participant la o descoperire
arheologica. Facand sapaturi arheologice in judetul Pojarevat, uncle fusese
descoperit un drum roman, un arheolog a dat din intamplare peste
un sarcofag pe care erau cioplite chipuri de femei impodobite la cap
cu ciapsa ~i plecherul. Romanul a exclamat atunci ca podoabele purtate
de femei sunt similare cu cele purtate azi de femeile din zona lui.
Subprefectul judetu.Iui care il insotea pe arheolog 1-a dojenit pe roman
ca declara asemenea lucru in fata celorlalti tarani romani,.veniti ~i ei
din curiozitate la vestea descoperirii. Romanul crede ca subprefectul
1-a dojenit deoarece nu dorea ca ceilalti romani sa-~i