Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

• 1;
ii
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
jur. Festivitatea nu are loc in curtea gazdei, ci chiar in centrul satului.
Pe marginea pietei centrale se intind mese rotunde cu deosebite feluri
de mancare ~i bauturi. In prima seara de ospat ajung sa se stranga
una, doua mii de persoane, copii, tineri, batrani. Horele ~i alte dansuri
populare romane~ti nu lipsesc niciodata in asemenea ocazii. In partea
bulgareasca, locuitorii turci au captat apa ~i au construit ci~mele de
piatra.
Una din credintele populare de sorginte pagana este ~i cea referitoare
la strigoi sau pricolici. Aceasta credinta, impreuna cu cea a Rusaliilor, a
fost cercetata ~i mediatizata de multi cercetatori straini ~i romani.
Strigoii sunt cunoscuti sub numele de moroi sau pricolici. Acestea
sunt persoane ,,inviate din moqi", care pot avea manifestari violente
sau, din contra, sa ajute rudele apropiate. Se crede case prefac in strigoi
numai acele persoane carora le-a fost ursit de la na~tere sau in momentul
in care, moqi fiind, peste catafalc le trece vreun animal (in genere
pisica). In unele sate exista credinta potrivit careia se mai prefac in strigoi
cei care au murit intr-o zi de marti, joi sau samba.ta. ,,Omorarea"
strigoilor se face prin baterea unui taru~ de lemn in inima, prin taierea
capului sau prin descantece.
Sarbatoarea Rusaliilor este a doua credinta pagana intfilnita la romanii
timoceni din Serbia ~i din . Bulgaria. Aceasta se caracterizeaza prin
caderea femeilor intr-un somn hipnotic care dureaza trei zile, atat cat
dureaza sarbatoarea Rusaliilor; ele sunt treztte din somn de cantecul
,,carabu~ului". Inainte de a le~ina, o femeie incepe sa tremure, se culca
pe jos ~i incepe sa se agite ~i sa se loveasca cu mainile.
Dupa ce este trezita din acest somn hipnotic, femeia ,,dobande~te"
puteri oraculare ~i poate vindeca bolnavii. Acest obicei era practicat ~i
de comunitatile romane~ti din Macedonia, uncle femeile care practicau
respectiva credinta se numeau ,,angeloudia" (ingeri).
Vorbind despre superstitii, Kanitz face urmatoarea afirmatie: ,,Superstitia
il introduce pe roman in viata ~i il scoate din ea. Este perma-
Dr. DRAGHISA COSTANDINOVICI ================
nentul sau insotitor in timpul intregii sale vieti pamante~ti."14°
Folclorul romanilor timoceni este deosebit de bogat. Regretabil este
insa ca in afara unui numar infim de cercetatori, printre care se regasesc
Emile picot, Valsan, Giuglea, Cristea Sandu Timoc, putini altii au
mai fost interesati ~i au cercetat acest tezaur folcloric al timocenilor,
care constituie un bun de nepretuit.
Din folclorul timocean, cules de ace~ti oameni deosebiti, putem distinge
sensibilitatea sufleteasca a romanilor ~i legaturile lor stranse cu
fratii nord-dunareni. Aceste calitati se