Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong><br />
El face si o enumerare a unor asezari romanesti, aratand ca o<strong>din</strong>ioara<br />
rom<strong>anii</strong> se intindeau cu satele lor pana <strong>din</strong>colo de raul Morava, uncle<br />
treptat au fost asimilati de catre sarbi.<br />
Delatimoc, respectiv C. Constante, are meritul de a fi abordat primul,<br />
in mod temeinic, evolutia populatiei romane~ti <strong>din</strong> Serbia, conform<br />
statisticilor alcatuite de Belgrad incepand <strong>din</strong> 1886 ~i pana in anul<br />
' ' '<br />
1900. El este eel care subliniaza falsitatea acestor statistici, exprimandu-~i<br />
parerea ca la inceputul secolului XX: ,,Fara nici o exagerare, numarul<br />
romanilor ar putea fi considerat ca la 350.000-400.000. In raport<br />
cu intreaga populatie a <strong>Serbiei</strong>, aceasta cifra este atat de insemnata ~i<br />
atat de importanta prin pozitia ce ocupa rom<strong>anii</strong> in Valea Timocului,<br />
invecinandu-se cu Romania, incat motivul pentru care datele oficiale<br />
cauta sa o miqoreze, este mai mult decat evident". In incheiere, C.<br />
Constante adauga ~i cifrele recensamantului <strong>din</strong> 1905 care, in opinia sa,<br />
ar intari afirmarea prezentei acolo a eel putin 400.000 de romani.<br />
Acela~i C. Constante ataca ~i problema originii acestor romani. El era<br />
in primul rand extrem de prudent: ,,Relativ la descalicarea romanilor<br />
<strong>din</strong> Serbia, este greu de emis o parere definitiva, intrucat nu exista nici<br />
un studiu istoric bazat pe documente ~i date certe, pe care sa se poata<br />
pune eel mai mic temei". 72 Atunci, C. Constante s-a alaturat parerilor<br />
unor istorici ~i geografi sarbi ca de exemplu V. Karie, T. Dordevie ~.a.<br />
Astfel, de exemplu, el citeaza pe larg <strong>din</strong> lucrarea lui V. Karie, "Serbia",<br />
aparuta la Belgrad, in 1882. Conform acestuia, la venirea lor in spatiul<br />
balcanic, slavii, respectiv sarbii au gasit o populatie rustica romana ~i<br />
rama~ite latinizate ale unor populatii autohtone mai vechi, iliri ~i traci,<br />
ce se indeletniceau in special cu pastoritul. Ace~tia au fost numiti de<br />
catre noii veniti vlasini ~i in opinia sa, urmele lor s-au pierdut cu timpul,<br />
ca urmare a procesului de asimilare care s-a incheiat in general<br />
odata cu cucerirea otomana. Astfel, in opinia lui Karie, imbrati~ata ~i<br />
de C. Constante, nu exista o legatura directa de descendenta intre populatia<br />
romanica <strong>din</strong> antichitate ~i rom<strong>anii</strong> existenti in zona in epoca<br />
72 Idem.<br />
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ==========~~====<br />
moderna care ar fi fost rezultatul exclusiv ai unei imigratii provenind<br />
<strong>din</strong> Tara Romaneasca sau <strong>din</strong> Transilvania, inclusiv Banat, in urma carora<br />
au aparut cele doua mari ramuri ale timocenilor <strong>din</strong> Serbia, respectiv<br />
,,ungurenii" ~i ,,tar<strong>anii</strong>". In sprijinul tezei sale, V. Karie aducea<br />
ca argument toponimia ~i hidronimia care era sarbeasca. De~i accepta<br />
teza lui Karie, C. Constante mentioneaza o traditie privind autohtonia<br />
~i continuitatea elementului romanesc: ,,Lucru curios, la rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong><br />
Serbia s-a pastrat pana acum, o traditiune dupa care ei ar fi descendent:ii<br />
coloniilor romane aduse de Traian pe cand se a~ezase cu armatele<br />
sale, pe malul drept al Dunarei, a~teptand construirea podului pentru<br />
ca sa treaca in Dacia. Aceea~i traditie mai spune cum ca, dupa ce Traian<br />
cu armatele sale a trecut Dunarea, o parte <strong>din</strong> coloniile aduse de dansul<br />
au ramas in Valea Timocului, - descendentii carora ar fi rom<strong>anii</strong> de azi-,<br />
pe cand un grup, despaqindu-se de dan~ii, ar fi luat drumul spre sud:'73<br />
C. Constante a vrut sa verifice daca nu cumva aceasta idee ar fi provenit<br />
<strong>din</strong> Romania ~i a fost asigurat ca traditia era veche de multe generatii,<br />
transmisa prin batrani. Tot el mai inregistra ~i o varianta, respectiv ca<br />
rom<strong>anii</strong> s-ar fi a~ezat in zona timoceana in vremea imparatului bizantin<br />
Heraclius, in prima jumatate a secolului VII, atunci cand de fapt a<br />
avut loc ~i marea migratie a slavilor in intreg spatiul balcanic. El considera<br />
ca aceste traditii ,,merita luare aminte a istoricilor no~tri".<br />
Unele <strong>din</strong> realitatile <strong>din</strong> zona, consemnate de autor merita intreaga<br />
atentie: nu exista o deosebire fundamentala intre rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Serbia si<br />
'<br />
cei <strong>din</strong> Romania ... sunt totu~i unele datini ~i unele particularitati ale<br />
portului romanilor <strong>din</strong> Serbia care se deosebesc fundamental de acelea<br />
ale romanilor <strong>din</strong> tara ... 74 Constante crede ca o parte de adevar exista<br />
in traditie in sensul ca a existat acolo atunci cand au venit romani <strong>din</strong><br />
nord: ,,un punct de rama~ite <strong>din</strong> vechile colonii romane care nu fusesera<br />
inca slavizate, poate <strong>din</strong> cauza ca traisera despartite ~i izolate de<br />
sarbi - cu oile lor - prin padurile stufoase sau prin localitatile deluroa-<br />
73 Idem, p, ug.<br />
74 Idem, p. uo.<br />
56<br />
57