Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
redei;;teptarii nationale timocene.7 0 cifra apropiata de cea a lui Kanitz
(avand in vedere ca amandoi se inspira din statistica sarbeasca din 1863)
ne ofera ~i A. Ubicini. El crede ca in Craina sarbeasca romanii "se urea
la un total de 120.593 indivizi". 8 In conceptia sa, romanii sunt in marea
lor majoritate pastori "care au migrat in diferite epoci din Principate i;;i
s-au amestecat cu sarbii, cu care au sfarsit a se confunda". 9
'
In 1870 istoricul ceh K. Jirecek viziteaza Bulgaria. In lucrarea sa publicata
mult mai tarziu, in 1891, el a considerat ca in Bulgaria traiesc
doar macedo-romani risipiti in mici grupuri prin ora~e, fiind negustori,
burghezi i;;i nomazi. Cu toate acestea, Jirecek afirma ca in 1881 numarul
~i distributia romanilor in Bulgaria a fost de 49.070 in Timoc ~i de 6.663
de la Timoc la Lantra ~i la mare. 10
In 1873, V. Jaksic este unul dintre primii savanti care elaboreaza un
studiu etnografic al Serbiei. El recunoa~te ca ,,vlahii sunt eel mai numeros
popor dupa sarbi, alcatuind aproximativ 10,4 % din totalul populatiei"u
~i el este adeptul teoriei conform careia romanii de aici provin
din nordul dunarean. In plus, inainteaza o teorie care nu poate avea
nici o argumentatie ~tiinµfica. Jaksic sustine ca ,,odata cu venirea hunilor,
ace~tia au starpit pe coloni~tii aflati in zona;.astfel sarbii au gasit
zona goala". 12 Sarbii au populat tinutul inca de pe la anul 626 d.H. 1 3 In
primul rand trebuie mentionat ca nu se cunoa~te o infiltratie masiva a
populatiei sarbe~ti in zona decat incepand cu secolul al XIII~lea. Toto-
7 Datele privitoare la preotul Draxin sunt incluse in lucrarea sa Donau Bulgarien und der
Balkan, historiche geographische, etographische reisestudien, au dem Jahren 1860-1875,
Leipzig, 1875, in continuare Donau Bulgarien . .. ), p. 12.
8 Ubicini, A., Les Serbes de Turquie, Paris, 1868, apud Constante, C., Golopenpa, A., op. cit., p.
12.
. 9 Ibidem
10 Jirecek, K., Das farstenthum bulgarien, Wien 1891, apud, Noe, Constantin, Popescu Spineni, ,
Marin, Les Romains en Bulgarie, Ed. ·Ramuri, Craiova, 1939, p. 61.
u Jaksic,V., 0 plemenom sostave neselnia va cneajestve serbscom, Petersburg, 1873, apud
Constante, C., Golopenpa, A., op. cit., p. 27.
12 Ibidem, p. 31.
13 Ibidem, p. 18.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ===========~=====
data este de neconceput ca hunii sa fi exterminat intreaga populatie din
zona, i;;tiind ca relatiile existente intre ei se reduceau la recunoa~terea
vasalitatii ~i acordarea unor dispense (de catre Imperiul Bizantin). ~i
chiar daca ~-ar fi intamplat acest lucru este inimaginabil ca teritoriul sa
ramana ,,gol" timp de aproape 200 de ani pana la venirea sarbilor.
Un comentariu elogios la adresa romanilor din Serbia este fa.cut de
un ca.la.tot maghia:r, lucru oarecum surprinzator avand in vedere nationalitatea
lui. El este Szabo Jozsef. Acesta estimeaza numarul romanilor
la cifra de 175.000 pentru anul 1875, la care se adauga ~i cea de aproximativ
20-25.000 de macedoromani 14 . El este printre primii straini care
sesizeaza politica de deznationalizare dusa de catre Belgrad. "Cu toate
acestea - spune Szabo - se afirma ca fapt incontestabil, ca in Serbia romanizarea
ia proportii, iar sarbizarea romanilor sta pe loc". 15 Informatia
furnizata de acesta vine a~adar in contradictie cu statisticile sarbe~ti de
atunci. J. Szabo este primul care crede in vechimea romanilor timoceni,
el considerand ca ace~tia locuiau zona inainte de venitea sarbilor.
Szabo Jozsef a enumerat - lucru foarte important - patru orai;;e (Pozarevac,
Negotin, Cla:dova, Zajecar) in care populatia romaneasca detine
majoritatea absoluta. El ne-a la.sat una din cele mai frumoase descrieri
ale romanilor timoceni ~i ale cerbiciei lor in fata deznationalizarii:
,,Neamul acesta iese in relief printre celelalte neamuri - aici ca ~i in alte
parti - prin trasaturile sale mai regulate ~i mai frumoase. Apoi, vlahii
din Serbia sunt harnici ~i muncitori, economi ~i de mare darzenie in
privinta portului ~i a limbii. Pe cand multi bulgari s-au sarbizat - poate
~i din cauza inrudirii de limba - vlahii raman credincio~i fata de limba
lor proprie ~i nu numai ca nu o schimba cu cea sarbeasca, dar adesea
dau ocazia sarbilor sa se planga de romanizarea completa a familiei in
care se-marita O romanca:' 16
14 Szabo, J6zsef, Utazasi segyzetek Szerbiarol etnogrcifiai es Foldrajzi tekintetben, in Faedrojzi,
Vol. III. Fasc. II, Budapesta, 1875, apud. Constante, C., Golopenpa, A., op. cit., p. 51.
15 Ibidem, p. 50.
16 Jovanovic, K., Dragoljub, Contributii pentru istoria $i etnografia Serbiei, apud, Constante,
C., Golopenpa, A., op. cit., p. 65.
28
29