Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

More documents

Recommendations

Info

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 Total Procentul Judet Piasa Romani Sarbi populaµe romanilor Golnbac 3.333 1.863 5,382 61.9 Zvijd 8.717 1.005 10.189 84.7 I.I Mlava 13,907 1.996 16.099 86.4 t ~ ; Morava 8.066 9.633 18.134 44.1 >N = ~ Homolie 7,510 3.853 11.451 65.6 Pozarevac 3.096 8.431 12.140 25,5 Ram 3.631 2,568 6,271 57.9 Barza- 13.589 412 14.502 93,7 Palanka ~ = Clinci 9.631 1.353 11.596 83.1 ·; u • Crnina 12.439 286 12.888 96.5 TamaReca 0: Cupiija 'l"'I (ora,) • Qc Poreci 5.696 1.039 7.180 83.1 Majdanpek 570 134 Boljevac 12.768 920 14.093 90.6 Zajecmi 12.896 2.564 15.617 82.6 39 2.439 Pm·acin 3.138 404 3.542 88,.6 = I 1l) Resava • 6.650 5.983 12.803 51.9 r Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =============== Urmarind tabelul, realizat de Jaksic cu numarul locuitorilor pe fiecare localitate, ajungem la urmatoarea statistica interesanta: 61 de sate din cele 216 enumerate nu au nici ma.car un singur locuitor sa.rb; 48 de sate au maxim 10 locuitori sa.rbi i;;i 12 sate au maxim 20 locuitori sa.rbi. Din numarul total de localitati (216), 154 sunt majoritar roma.nei;;ti, iar restul de 62 localitati au o majoritate sa.rbeasca (aici intra i;;i celelalte etnii). Numa.ml total al populatiei roma.nei;;ti gasita de Jaksic in cele patru judete este de 125. 889. El recunoai;;te preponderenta roma.neasca in zona i;;i in acelai;;i timp precizeaza ca ,,ambele nationalitati - roma.na i;;i sa.rba - sunt supuse acelorai;;i conditii de via ta". 40 Statistica din 1874 nu ii ia rn calcul i;;i pe roma.ni ca etnie separata, ei fiind inglobati in masa sa.rbeasca. In 1884 insa regasim in statistici populatia romaneasca repartizata dupa orai;;e, sate i;;i dupa sex. Populatia roma.neasca din orai;;e este de 5.197 persoane, la sate 144.519: rezulta un total de 149. 714. La numai i;;ase ani diferenta, in 1880 roma.nii, pentru prima oara in istoria recensamintelor sa.rbei;;ti, se afla in regres, atinga.nd cifra de 142.228 locuitori. In 1895 numarul romanilor este iar in crei;;tere, ajungand la 158.915 locuitori. Repartitia pe cele patru judete a ultimelor doua recensaminte sarbe~ti arata astfel: Judetul 1890 1895 Craina 52.896 54.564 Morava 8.473 10.276 Poiarevac 51.815 59.311 Tarna Reca (Timoc) 29.044 34.764 TOTAL 142.228 158.915 J 40 Constante. C, (Delatimoc), op. cit., p. 109. 40 41 ----- ~-'-"-•"""'
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 Incepand cu anul 1900 romanii sunt intr-o continua descre9tere. In acest an ei numara 120.688 persoane, adica cu circa 40.000 mai putin decat in 1895. Este de neinchipuit cum in doar 5 ani romanii au inregistrat o asemenea scadere brusca. C. Constante emite patru ipoteze privind respectiva scadere. Prima ipoteza se refera la situatia in care natalitatea din cadrul comunitatilor romane9ti ar fi stagnat. 0 alta ipoteza sustine ca ar fi vorba de un intens proces de sarbizare, terminat prin asimilarea populaµei romane~ti. Ultimele doua ipoteze due de fapt la una singura 9i se refera la eventualele gre9eli ale functionarilor sarbi in alcatuirea cifrelor 9i falsificarea intentionata a acestora 41 • Constante este adeptul ultimelor doua teorii care de fapt sunt 9i cele corecte. Luand in considerare sporul natural de minim 17%, acesta apreciaza numarul romanilor timoceni intre 350.000-400.000, o cifra apropiata de realitatea existenta atunci. Urmarind procentul romanilor, calculat din numarul total al populatiei Serbiei, constatam, conform statisticilor oficiale, ca acesta se afla in descre~tere. Astfel in 1846 romanii au alcatuit n,2% din populatia statului. Ulterior aceasta scade continuu: 9,5% in 1866; 8,1% in 1884; 6,8% in 1890; 6,9% in 1895 9i doar 5,9% in 1900. In acela~i timp ponderea populatiei sarbe9ti in zona dintre Timoc 9i Morava se afla intr-o continua cre~tere, in detrimentul celei romane9ti. In 1905 aceasta nici ma.car nu este mentionata, fiind iara9i socotita la numarul total al locuitorilor. Studiind aceste recensa.minte, atat cele sarbe9ti cat ~i cele bulgare~ti, nu se poate sa nu se observe ca acestea au fost sistematic falsificate in detrimentul romanilor. Un posibil raspuns la aceasta atitudine a oficialita.tilor sarbe9ti pot fi ~i cuvintele enuntate de ca.tre Tihomir Dordevic: ,,~tiu ca la aceasta, multi dintre patriotii no~tri ingrijorati, vor da din cap ~i vor spune ca eu comit o tradare fata. de patrie atunci caJ:?-d ma incumet sa. vorbesc despre romanii din Serbia, care dupa parerea multora, trebuiesc tainuiti sau eel putin trecuti sub ta.cere, pentru ca 41 Zbuchea, Gh., Autohtonia ... , p. 8. r Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================= adevarul asupra romanilor din Serbia poate sa duca la a 9 a zisa «Chestiune romaneasca din Serbia», care dupa parerea lor prezinta un mare pericol". 42 Daca pan~ la inceputul epocii moderne, autohtonia 9i continuitatea romanilor timoceni nu era pusa sub semnul indoielii de catre nimeni, odata cu inceputul acestei epoci au aparut diver9i ,,istorici" ~i savanti care le-au contestat. Au fast emise teorii contradictorii, precum ca timocenii ar fi sarbi sau bulgari romanizati 9i nu romani, ~i teorii care var sa demonstreze originea lor nord-dunareana. In capitolele precedente am incercat sa prezint 9i sa aduc dovezi dare, din punct de vedere istoric, in ceea ce prive9te continuitatea timocenilor dintre Morava 9 i Lorn, cat 9i a apartenentei lor la blocul romanismului balcanic. Dovezile asupra continuita.tii lor nu se opresc insa la sfera istoricului 9 i a politicului. Argumente de ordin toponimic, lingvistic, etnografic ~i geografic vin sa intareasca primele doua dovezi precizate. Cauzele care au dus la contestarea neintemeiata a acestor romani au legatura directa cu aparitia ~i propagarea, in zorii epocii moderne, a unor ideologii ce au impanzit repede intreaga Peninsula Balcanica. Secole intregi timocenii, aflati sub dominatie otomana, nu au suferit nici un fel de ingradire a drepturilor lor naturale (proprietate, religie, limba, autonomie judecatoreasdi), ci din contra, acestea au fast inta. rite de catre sultani, care au adaugat altele noi, precum cele de ordin fiscal sau interdictia data musulmanilor de a se.stabili pe teritoriul valah. Atitudinea binevoitoare ~i toleranta pe care a avut-o Inalta Poarta. fata de supu~ii romani din Balcani i-a determinat pe ace~tia din urma sa sustina fiinta statului otoman european. La acest fapt se mai adauga ~i imposibilitatea romanilor balcanici, datorita. nu numai numa.rului, ci ~i a dispersarii lor teritoriale, de a crea un stat romanesc la sudul Dunarii. Aceasta sustinere insa se love~te de puternicul curent nationalist cat ~i de lupta de eliberare de sub ocupatia otomana a celorlalte popoare balcanice. 42 Dordevic,T., op. cit., p. 9. 42 43
Page 1 and 2: ESILA JL )(BOo IJ).::: ~ G2.~ 5-s-
Page 3 and 4: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
Page 9 and 10: F Romanii din Nord-Estul Serbiei in
Page 11 and 12: Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
Page 13 and 14: • 'j Romanii din Nord-Estul Serbi
Page 19: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
Page 23 and 24: t•·-·····• I fiind doar u
Page 27 and 28: ! • ' Romanii din Nord-Estul Serb
Page 31 and 32: Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
Page 37 and 38: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 41 and 42: . ii. 1, !J 11 I· I ! ' 1 .· Roma
Page 45 and 46: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
Page 49 and 50: l t I I Romanii din Nord-Estul Serb
Page 51 and 52: l Romanii din Nord-Estul Serbiei in
Page 53 and 54: 'i '~ l 'ii !: Macinat de revolte n
Page 55 and 56: I' I Ill l1 1 i I' i ,. Romanii din
Page 59 and 60: I I. ! I j ii . r . - td-: ~ii• -
Page 61 and 62: 1! I ; ; ! i " p ,. IL. ;o l '._!
Page 65 and 66: i: I: 1: I Romanii din Nord-Estul S
Page 67 and 68: I r; Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 69 and 70: ,. !· f Romanii din Nord-Estul Ser
Page 71 and 72:
I !' t- Romanii din Nord-Estul Serb
Page 73 and 74:
nu ar fi fast posibila decat dupa d
Page 75 and 76:
i; Romanii din Nord-Estul Serbiei i
Page 77 and 78:
; : ! ; Romanii din Nord-Estul Serb
Page 79 and 80:
Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
Page 81 and 82:
Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
carti romane~ti cu caracter ~tiinti
Page 87 and 88:
I 1 Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 89 and 90:
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
Page 91 and 92:
I Romanii din Nord-Estul Serbiei in
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
i i i. I. r I r· ~ . Romanii din N
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
l i I. ! : Romanii din Nord-Estul S
Page 101 and 102:
11 Romanii din Nord-Estul Serbiei i
Page 103 and 104:
,. ' l.• • ,I Romanii din Nord-
Page 105 and 106:
i y t: !.: I .,\, :.: i .! . , j .
Page 107 and 108:
7 ., ·, i! r Romanii din Nord-Estu
Page 110 and 111:
, .. w lr ii;, E ,- 1- i ~ !. ! Rom
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
7 I' I' Ii .! 11 i J, j L \i ! ii i
Page 116 and 117:
j; li Romanii din Nord-Estul Serbie
Page 118 and 119:
L f Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 120 and 121:
7 Romanii din Nord-Estul Serbiei 'i
Page 122 and 123:
·7 -i u j:· i'· I., !'i l:i 'j i
Page 124 and 125:
i i I I '" '.ii Ji ,JI Romanii din
Page 126 and 127:
Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 128 and 129:
: i i I 1 • :li i: 1,1, i '' '; i
Page 130 and 131:
Romanii din Nord-Estul Serbiei tntr
Page 132 and 133:
I I I ;. i ·j. Dr. DRAGHI$A COSTAN
show all

Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?