Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
7<br />
Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong><br />
manilor ~i concluziona: ,,se poate spune ca dupa toate probabilitatile,<br />
populatia romaneasca in coltul nord-estic al <strong>Serbiei</strong> se ridica la o cifra<br />
cuprinsa intre 260.000 ~i 300.000".<br />
Evoca ~i cateva aspecte etnografice care il duceau la urmatoarea concluzie,<br />
corecta m opinia noastra: ,,Din punct de vedere etnografic, se<br />
pare ca aceasta regiune reprezinta o urma a unei vechi punti de legatura<br />
intre grupul daco-roman ~i eel macedo-roman, punte care, dupa toate<br />
probabilitatile, nus-a sfaramat de prea multa vreme:'<br />
Invoca apoi actiunea de deznationalizare cu caracter antiromanesc<br />
promovata de autoritati: ,,Dupa cums-a vazut <strong>din</strong> cifrele statistice, guvernul<br />
sarbesc ar fi incantat sa faca sa dispara populatia romaneasca <strong>din</strong><br />
Serbia. Oficial avand eel mai duke zambet pe buze, indemnand la legaturi<br />
trainice de prietenie cu Romania, statul sarb i~i da toate silintele sa<br />
ucida ca popor pe cei 300.000 de straini care ii incomodeaza". 89 Pe scurt<br />
enumera cateva <strong>din</strong> realitatile cu caracter antiromanesc, precum interdictia<br />
circulatiei publicatiilor romane~ti, interdictia de a se _folosi in<br />
procesul ~colar limba romana; actiunea promovata de biserica, inclusiv<br />
impotriva cartilor biserice~ti romane~ti etc. Din proprie experienta, G.<br />
Valsan facea in urma cu aproape un veac urmatoarea constatare: ,,Daca<br />
la ace~ti romani nu se poate vorbi de o con~tiinta nationala, se poate<br />
insa vorbi de un puternic instinct etnic. Aceasta il face pe roman sa reziste<br />
tuturor silintelor de deznationalizare .. :'<br />
In concluzie, invatatul bucure~tean a arata_t ca problema sutelor de<br />
mii de romani de peste Dunare ,,trebuie sa o ~tie toata suflarea romaneasca<br />
~i trebuie sa o afle ~i strainatatea. Avem o adevarata Bucovina<br />
de sud, mult mai primejduita, ~i de ea nu am vrut sa ~tim nimic ... Tara<br />
noastra nu mai poate uita aceasta puternica provincie de romani...<br />
Daca fatalitatea geografica a hotarelor naturale a fa.cut ca un mare fluviu,<br />
Dunarea, sa-~i mane apele prin tinutul acesfor romani ~i tara noas- •<br />
tra ~i sa insemne pe harti ~i in mintile oamenilor o granita pe care nu se<br />
gande~te nimeni sa o treaca, sa se ~tie ca o astfel de granita trebuie sa<br />
89 Idem, p. 25.<br />
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI ================<br />
ramaie numai politica, nu ~i culturala." 90 Pornind de la aceasta, G. Valsan<br />
schita ~i un minimal program de actiune, respectiv deschiderea de<br />
~coli cu invatatori ~i rnanuale rornane~ti, introducerea lirnbii romane<br />
in biserica, ~prijin cultural de tot felul caci ,,Nu avem neam de risipit<br />
nimanui ~i niciodata! 0 mare datorie prezenta a noastra e sa aprindern<br />
flacara con~tiintei romane~ti in rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Serbia ~i Bulgaria''-9 1<br />
Tot atunci, in contextul razboaielor balcanice despre rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong><br />
Serbia, scria in finalul uneia <strong>din</strong>tre lucrarile sale ~i aromanul L. T. Boga.<br />
9 2 A pornit de la ideea ca inca <strong>din</strong> momentul veniri lor in spatiul balcanic,<br />
rom<strong>anii</strong> au trait alaturi de sarbi. Credea ca multa vreme, rom<strong>anii</strong><br />
<strong>din</strong> sudul Dunarii s-au indeletnicit in special cu pastoritul, ceea ce a<br />
fost un factor esential in mentinerea identitatii lor proprii. In opinia<br />
sa, procesul de asimilare de catre sarbi a devenit posibil atunci cand:<br />
,,Rom<strong>anii</strong> au fost siliti sa-~i lege viata de pamantul pe care inainte doar<br />
il cutreierau cu turmele lor, mtrerupand astfel legatura cu rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong><br />
celelalte paqi .. 93 ". Considera a~adar, ca doua straturi alcatuiau rornanitatea<br />
timoceana la inceputul veacului trecut, respectiv descendenti<br />
ai inca <strong>din</strong> secolul 17, pe insula Ostrovul Mare am vazut refugiindu-se<br />
rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> satul Bel-Izvor (Mehe<strong>din</strong>ti). Tinutul acesta al <strong>Serbiei</strong>, cu<br />
munti destul de inalti ~i cu paduri bune pentru adapost a trebuit sa<br />
atraga populatia <strong>din</strong> campia romaneasca, ori de cate ori aceasta era expusa<br />
la incalcarile du~manului lor de afara sau la lacomia celor <strong>din</strong>launtru.<br />
Prin pozitia sa, acest tinut a fost cunoscut ~i cercetat desigur<br />
inca de demult, de rorn<strong>anii</strong> <strong>din</strong> stanga Dunarii. De aceea stramutarile<br />
in masa au fost precedate de a~ezari sporadice, al caror inceput cu greu<br />
se poate stabili azi." 94 Imigrarea a avut loc a tat <strong>din</strong> Tara Romaneasca, cat<br />
~i de peste munti, <strong>din</strong> zonele transilvano-banatene.<br />
90 Idem, p. 27<br />
91 Ibidem.<br />
92 Romc'inii <strong>din</strong> Macedonia, Epir, Tessalia, Albania, Bulgaria $i Serbia (note etnografice $i<br />
statistice), Bucure~ti, 1913.<br />
93 L. T. Boga, op. cit., p. 24.<br />
94 Idem, p. 25.<br />
65