Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
catre el ,,valahi", in paqile rasaritene, prezentand pe ace~tia imediat
dupa sarbi ~i bulgari: ,,Valahii locuiesc tot in paqile rasaritene, dar sunt
mai numero~i decat bulgarii. Ora~ele mai importante, cu majoritate
absoluta a populatiei formate din vlahi sunt Pojarevat, Negotin, Cladova
~i Zaichiad". 54
J. Szabo a fost printre primii care a abordat ~i alte probleme legate de
romanii din Timoc, precum trecutul lor istoric, etnologie, situatia ~colara,
raporturile cu autoritatile etc. Astfel, J. Szabo afirma in mod clar
autotohnia timocenilor traitori acolo din vremuri anterioare slavizarii
spatiului balcanic: ,;valahii au locuit in parte aceste regiuni inainte de
venirea sarbilor, iar parte dintre ei au imigrat mai tarziu din Valahia. In
prezent numarul lor este de circa 175.000" 55 •
Fizionomia ~i trasaturile lor morale: ,,Neamul acesta iese in relief
printre celelalte neamuri - aid, ca ~i in alte paqi - prin trasaturile sale
mai regulate ~i mai frumoase ... Valahii din Serbia sunt harnici, muncitori,
economi ~i de mare darjenie in privinta portului ~i a limbii... Valahii
sunt mai dotati de la natura decat sarbii ~i reprezinta a ~aptea parte
din populatia totala a Principatului".s 6
Calatorul maghiar a subliniat in mod deosebit rezistenta elementului
romanesc la instrainarea lingvistica, respectiv la insu~irea limbii
sarbe~ti. Astfel, el este primul strain care a remarcat situatia ~colara ~i
bisericeasca din zona, respectiv numarul dublu de biserici ~i ~coli in
raport cu alte judete ale Serbiei, dar in care in ~xclusivitate totul se desfa~ura
numai in limba oficiala, interzicandu-se vorbirea limbii romane.
Astfel, a atras atentia asupra unor aspecte caracteristice, de altfel ~i
perioadei urmatoare, precum refuzul de a se urma cursuri ~colare intr-o
limba romana, neintelegerea de catre credincio~i a limbii slavone,
practicata de biserica oficiala, neputinta de a se intelege cu functionarii
recrutati exclusiv din randul sarbilor ~i care nu cuno~teau limba ba~ti-
54 C., Golopenp.a, op.cit., p. 49-50.
55 Idem, p. 50.
56 Ibidem.
r .
'.
-
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI ================
na$ilor, discriminarea lor in sistemul justitiei. Concluziona subliniind
opozitia fata de institutiile de stat.
,,Vlahii au comparativ de doua ori atatea $Coli $i biserici ca sarbii,
construite qe comune, pe cont propriu $i conform planului stabilit de
guvern. Dar limba de predare a acestor $Coli primare este - in exclusivitate
- cea sarbeasca, elevilor fiindu-le interzis sa vorbeasca limba
valaha. Invatatorii sunt tot sarbi, care nu cunosc limba valaha decat
in mod exceptional $i, deci, nu pot expune elevilor materia de predat,
fiindca ace$tia nu inteleg nici un cuvant sarbesc. De aici urmeaza ca fiii
valahilor, dupa 3-4 ani de $COala, nu invata nici ma.car sa ceteasca ~i sa
scrie, iar parintii dezgustati ii retrag din ~coli, intrebuintandu-i la gospodarie.
Aceasta este ~i explicatia faptului ca in Serbia (poate cu exceptia
a 4-5 persoane) nu exista nici un vlah functionar public, de$i Vlahii
sunt mai dotati de la natura decat sarbii, ~i reprezinta 1/7 din populatia
totala a Principatului. ~i preotii sunt aproape toti sarbi, de$i printre
ace~tia ar fi cativa care ar cunoa$te limba vlaha. Serviciul divin se face
in limba veche slava, iar predica in sarbe~te $i in cele mai multe comune
valahe nici nu se tine predica, fiindca enoria~ii nu o inteleg. ~unctionarii
sunt sarbi din paqile apusene, care inainte de venirea lor ai:ci nici nu
$tiau despre existenta vlahilor. Este natural ca in astfel de imprejurari
sa nu existe nici o legatura intre functionari $i popor, primii neinvatand
limba poporului, iar ceilalti limba ofi.ciala a statului; a$a ca valahul impricinat
este pur $i simplu respins de catre functionar, alegandu-se pe
deasupra $i cu injuriile acestuia. Cu cativa ani in urma a fost introdusa
in Serbia Curtea de jurati. Crimele savar$ite in circumscriptiile valahe
nu pot fl judecate decat la cea mai apropiata Curte sarbeasca ( care insa
uneori este foarte departe), deoarece Cuqi in alta limba nu sunt. Din
cauza aceasta poporul vlah din Serbia se simte cam strain $i nu simte
dragostea fata de locul natal $i indeosebi fata de institutiile de stat." 57
Pana in 1904 cand a murit, cercetatorul Felix Kanitz a cutreierat in
repetate randuri zona balcanica, incepand chiar din 1859. El a avut o
57 Ibidem, pp. 50-51.
49