Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

ESILA
JL )(BOo IJ).::: ~ G2.~ 5-s-··3 3
ou___ U G G oOit•
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI
Studii
,..
ROMANII DIN NORD-ESTUL SERBIEI
INTRE ANII 1804-1948
,..
Copyright 2021, Draghi~a Costandinovici Traian©
Cu o Prefata de Prof. dr. VICTOR CRA.CIUN ~i Prof. dr. MIR.CEA MARAN
~i o Postfata de Prof. dr. GHEORGHE ZBUCHEA
Biblioteca de eseuri, studii, istorie literara, antologie ESILA este intemeiata
in anul 1988.
EDITURA LIBERTATEA
PAN CI OVA 2021
'..·;1'
(
:'
'

::c Cartea este dedicata strabunilor mei; parintilor: mamei mele,
Branislava Ciuciulanovici -familia Ciocoi, tatalui meu, Nicola Stanoievici
_ familia Patru-Stan; bunicilor ~i bunicilor bunicilor mei; urm_a$ilor ~
copiilor mei: Ivan, Ivanca $i Mali~a; nepotilor $i nepotilor nepotzlor mez.
DRAGISA KOSTANDINOVIC-TRAIAN
A
ROMA~ll D1N NORD-ISTill SIRB1£1
lNTR[ ANU 1804-1948
.. J
~j;: ,;_;::.;·,:•,.
~- ~ • ··:~t ' '~, .....
-~= - ., -· .: ~-= '
' '
Autorul
I •
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI =================
PREFATA LA EDITIA A DOUA
' '
I
storia romanilor din Serbia de Nord-est reprezinta un domeniu
care pana in prezent nu a fost cercetat in mod satisfacator in istoriografia
sarbeasca ~i romaneasca. Aceasta populatie romanofona,
care nu are pe deplin ~i clar formata identitatea nationala, care
oscileaza intre identitatea valaha, romana ~i sarba, este specifica prin
obiceiurile sale, prin cultura sa populara, credinta sa, cu multe rama­
~ite din perioada precre~tina, pana in prezent a atras atentia in special
a etnologilor ~i antropolingvi~tilor, ~i intr-o masura mai mica a istoricilor,
care inca nu au intrat mai adanc, pornind de la izvoarele arhivistice,
in cercetarea problemei originii lor, a dezvoltarii lor istorice ~i
a cauzei formarii acestei identitati specifice care este prin multe din
caracteristicile sale specifica in Europa. Volumul care se gase~te in fata
noastra repreziilta una din abordarile acestei teme ~i iri _ mare masura
este o lucrare de pionieriat in acest domeniu, al carei autor, Draghi~a
Traian Costandinovici, provine chiar din randul acestei populatii. Autorul
a prezentat istoria romanilor din Serbia de Nord-est in perioada
anilor 1804-1948 folosindu-se in primul rand de sursele arhivistice din
Romania ~i de bibliografia in limba romana, iar aparitia acestui volum
in editia a doua, la Editura Libertatea din Panciova, cat ~i a traducerii
lui in limba sarba la aceea~i editura, reprezinta prima sa publicare in
Serbia.
Volumul intitulat Romanii din Serbia de Nord-est 1804-1948 reprezinta
de fapt teza de doctorat, paqial modificata, a domnului Draghi~a
Traian Costandinovici. Prima editie in limba romana a fost publicata
in anul 2008 la Editura Ligii Culturale pentru Unitatea Romanilor de
Pretutindeni, in colaborare cu editura.Semne din Romania, cu o prefa- ·
ta semnata de prof. dr Victor Craciun ~i cu o postfata semnata de prof.
5

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
dr Gheorghe Zbuchea, iar in fata noastra este, dupa cum am amintit,
cea de-a doua editie, publicata la Editura Libertatea din Panciova, care
are ca obiectiv sa prezinte cititorilor din Serbia rezultatele cercetarilor
pe care le-a realizat acest autor ~i atitudinea sa fata de aceasta chestiune,
cu care poate ca nu sunt toti de acord, dar care este importanta
prin faptul ca reprezinta o lucrare de pionieriat in domeniul cercetarii
istoriei romanilor din Serbia de Nord-est, in care autorul i~i prezinta
punctul sau de vedere a acestei teme deosebit de interesante, dar care
nu este inca suficient de cercetata ~i de clarificata in istoriografie.
Cu siguranta ca acest volum va atrage atentia cititorilor interesati
de istoria romanilor din Serbia, dar l?i a opiniei publice de specialitate,
reprezentand inca o contributie la cercetarea istoriei relatiilor romano-sarbe
de-a lungul secolelor.
6
dr. Mircea Maran, istoric
I "
Dr. DRAGHISA COSTANDINOVICI =================
PREFATA
La pragul mileniului pe care tocmai 1-am trecut, contorsionarea
• lumilor in lupta prentru suprematie a dus ~i la alungarea ,,colbului"
de pe dovezile istorice, dar ~i la un revizionism periculos
al cladirii evolutiei umanitatii. Nu ne mira nirnic ~i traim ~i tragedia ~i
ironia acestui nou tavalug. Nu ne mira pentru ca la fel a procedat totalitarismul
nazist ca ~i eel boll?evic pentru a-~i instaura suprematia. Insa
nu putem ramane impasibili in fata daramarii adevarurilor istorice ~i
ale valorilor, cu atat mai mult cu cat romanii au patimit intotdeauna de
pe urma unui ~ir indelung l?i fara de sfarl?it de nedreptati.
Iar una dintre aceste chestiuni este tocmai geneza neamului nostru.
Mintile savante ale gandirii moderne au sintetizat, pe baza tuturor dovezilor
acumulate, ca existenta umana a inscris in spatiul european, cu
mii de ani mai ina1.nte, urmele unui neam ce se socotea ,,nemuritor"
prin puterea numarului l?i a inventicii civilizatoare, tracii, a caror ramura,
geto-dacii sunt stramo~ii no~tri. Neamul acesta intreg, eel mai
mare dupa hinzi, cum aprecia Herodot, a avut ~ansa de a face parte din
Imperiul Roman, acea prima Uniune Europeana, rezultat nu al intelegerilor,
ci al politicii de acaparare, cu rosturile ei recunoscute la inceputul
crel?tinismului. $i astfel romanitatea s-a creat intr-un spatiu imens,
traditional, pastrat de la inainta~i, cu toate supunerile Romei ~i tocmai
aceasta intindere ~i diversitate in fecundarea semintiei a distins, mai
mult prin denurniri decat prin diferente definitive, ansamblul romanitatii.
• S-au nascut in acest chip ramuri consemnate istorice~te sub
numele de vlahi, volahi, vla!jii, blahi, aromani/armani, cuto-vlahi,
ca ~i de megleni, istrioti l?i altele acoperind intregul vechi spatiu. Au
aparut apoi ~i ,,Tari" care defineau ob~tea inscrisa in acela~i perimetru
~i principiu patrimonial, in acest chip fiind cunoscute mai multe astfel
r:::.&-t~~
"'11111
~ $
7 l .
:(o
~,..,. .... _
\ ;,

,,..
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
de Tari ~i anume: a Oltului, Oa~ului, Lapu~ului, Hategului, Motilor,
Cri~urilor, Lovi!?tei, Dornelor, Barsei, Maramure~ului, Bra­
~ovului Moldova (Tara Moldovei de Sus, Tara Moldovei de Jos),
Munteniei, Ardealului/Transilvaniei, ~.a.m.d. Toate aceste tari,
erau mici formatiuni statale, adica voievodate, cnezate, iar timpul le
va unifica, devenind structuri militaro-statale mai mari ~i mai puternice,
sub conducerea domnitorilor, a voievozilor, pana la unificarea lor ~i
formarea Principatelor Unite ~i a Romaniei.
Faptele s-au produs similar ~i in sudul Dunarii, fara sa se impuna
numele de tarii., ci doar acela provenind de obicei de la unele stravechi,
Tracia, sau determinat de Imperiu, Romania. De atunci a mceput sa se
deslu~easca mai sigur spatiul, conditiile, particularitatile ~i formarea
etniei care a primit denumirea de romanitate.
lncepand cu jumatatea secolului al XIX-lea, interesul pentru romanitate
a crescut considerabil, prin speciali~ti ~i cercetari avizate, ajungandu-se
la definirea procesului istoric, al formarii etniei, limbii, spiritualitatii
~i mijloacelor specifice de productie axate pe o civilizatie
unica privind ocupatiile de baza: pastoritul, cultivarea pamantului ~i
prelucrarea roadelor, me~te~ugurile. 0 surprinzatoare ~i remarcabila
bibliografie s-a nascut, contribuind la imbogatirea ei deopotriva speciali~ti
din nordul ~i sudul Dunarii ca ~i din cultura europeana. Din pacate,
perioada 1940-1990 a insemnat o stagnare a acestui interes ~i iata ca
zorii anilor 2000 produc un reviriment ~i in acest domeniu al cercetarii,
iar cartea de fata este doveditoare cu prisosinta.
Autorul ei este un tana.r doctor in ~tiinte istorice, provenind din Cladova,
tinut stravechi de romanitate. Puncta.m faptul ca el se ala.tura. generatiei
noi, dornica. sa-~i cunoasca obar~iile ~i sa-~i recla.deasca. destinul
european. Tineretea este cheza.~ia ravnei de a trudi intens pentru
scopul propus, iar Traian Draghi~a Costandinovici devine un exem- 1
plu in acest sens. ~i-a ales catema a cercetarii nu ,,timpii seculari" a~a
cum ar fi spus Eminescu, cei ai descifra.rii inceputurilor, ci o perioada
de 150 de ani, de pe la 1804 ( desigur ~i cu temeiurile anterioare) ~i pana
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOV1CI -==================
la 1945 (de~i cu prelungiri pana astazi). Iar titlul este ambitios: Romanii
din nord-estul Serbiei. Este, mai intai, vorba de romani. Iar existenta
lor se inscrie intr-un timp constituit din eel putin trei perioade cu
particularitij.tile lor absolute: perioada de formare a con~tiintei nationale,
pana la anii de rascruce 1877-1878 cand Romania i~i cucere~te prin
grele sacrificii independenta ~i contribuie la formarea statelor balcanice
Bulgaria ~i Serbia. Este apoi perioada de sprijin fratesc a romanitatii
din Valea Timocului, ca ~i din alte zone balcanice: Macedonia, Albania,
Grecia la inceputul veacului XX.
A treia perioada debuteaza cu Razboaiele Balcanice ~i inceputul Razboiului
Mondial, care i~i are sorgintea in Serbia ~i pana la ocuparea
Iugoslaviei de catre nazi~ti, incluzand epoca interbelica, atunci cand
relatiile balcanice au inceput sa se unifice diplomatic. Este momentul
in care dr. Nicolae Lupu, luptator pentru Romania Mare ~i autor al scrierilor
Noi $i sarbii ~i Originea romanilor se facea exponent direct
al actiunilor de sprijin reciproc, adresandu-se spre exemplu in 1925,
printr-o scrisoare adresata Primului Ministru de atunci al Regatului
Serbiei, Nicola Pa~ici, astfel: ,,un simt de elementara dreptate care cere
ca nici cetatenii sarbi de origine romana din Banat nici cei din Timoc
sa nu fie jigniti". $i aceasta intrucat ~i in Romania sarbii se bucurau de
aceea~i consideratie. Aceasta a fost cheia legaturilor cu Serbia ~i explica
de ce, in decursul secolelor, intre cele doua etnii nu s-au iscat discordii
fundamentale care sa determine stari acute ~i potrivnicii. Se invoca ~i la
1925 Revolutia din Timoc, din 1883 care a insemnat un sprijin direct in
evolutia Serbiei moderne. ~i este momentul sa readucem in memorie
prima mare tragedie a timocenilor, cea din 1885, dupa impartirea zonei
intre cele doua state limpede delimitate, de dreapta ~i stanga raului,
impa.rtite Bulgariei ~i Serbiei. Ra.zboiul de atunci a fa.cut ca romanii
timoceni sa lupte unii impotriva altora cu dureroase pierderi care nu
insemnau altceva decat un ma.eel fratricid. Dar a~a i-a fost sortit intotdeauna
neamului romanesc, sa se lupte muntenii cu transilvanenii,
ace~tia cu moldovenii care la randul lor au dus atatea razboaie cu muntenii.
8
9
·-···

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
In cazul acelui razboi sarbo-bulgar, pacea a fost semnata la Bucure~ti,
Romania demonstrand inca odata contributia ei fara echivoc la
definirea statelor Serbia ~i Bulgaria. De altfel, Romania ~i in principal
Bucure~tiul au adapostit cercurile intelectuale bulgare ~i timocene care
au editat publicatii, ca.qi, au creat societati in apararea intereselor bulgare~ti
ca ~i a romanilor din Valea Timocului, punctate cu dovezi dare,
in lucrarea lui Traian Draghi~a Costandinovici. Aceasta carte, care este
de fapt teza sa de doctorat, sintetizeaza in cinci capitole o perioada
aparte, mai putin cercetata, astfel incat este meritul acestui tanar specialist
din Serbia, de origine romana, de a definitiva problemele.
Apreciem, pe langa impresionanta documentare generala cat ~i din
surse locale, interesul acordat Ligii Culturale care a fost un factor important
in desavar~irea relatiilor dintre romanii din nordul ~i sudul
Dunarii ~i in cazul acesta special a legaturilor cu romanii timoceni pe
care Traian Draghi~a Costandinovici le are permanent in vedere.
Este prea bine cunoscut faptul ca unul dintre luptatorii idealului de
romanitate din Timocul Sarbesc a fost Miroslav Bogdanovic, intelectual,
agronom de meserie, care a cerut pentru prima oara crearea ~colilor
in limba romana pe meleagurile sale natale.
Solicitarea nu s-a fa.cut direct guvernului, ci Ligii Culturale ceea ce
inseamna ca in con~tiinta romanilor timoceni aceasta organizatie era
nu numai bine cunoscuta dar ~i de incredere pentru infaptuirea proiectelor
bilaterale.
Liga pentru Unitatea Culturala a Tuturor Romanilor a fost creata la
1890 de studentii transilvaneni aflati la Bucure~ti, impreuna cu profesorii
lor, pentru a apara spiritualitatea etnica barbar atacata de oficialitatile
maghiare in actiunea lor dezlantuita de deznationalizare a
romanilor. Contributia Ligii devenise de importanta recunoscuta in
apararea limbii, istoriei, ~colii, credintei ~i apoi in sustinerea Memo'." ,.
randi~tilor, propagatori ai intereselor romane~ti. La inceputul noului
secol, Liga beneficia de personalitati remarcabile in conducerea ei, care
au impus in programe guvernamentale sprijinul oficial acordat roma-
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
nilor din Balcani, recunoa~terea lor de toate statele iar prima actiune pe
plan european a fost prilejuita de serbarile 40 de ani de domnie a lui
Carol I, la care au participat numero~i romani ai comunitatilor istorice
din jurul Rpmaniei.
Tocmai aceste infaptuiri cunoscute indeaproape au fa.cut ca Miroslav
Bogdanovic sa se adreseze conducerii Ligii, secretarul ei general fiind
Nicolae Iorga, deosebit de cunoscut de intreaga romanitate inca de
atunci. In scrisoarea sa se arata, cu sinceritate ~i incredintare, ca apara
interesele tuturor romanilor, solicitand sprijinul oficialitatilor din tara.
Documentele comentate sunt incl use in volumele editate de profesorii
S. Brezeanu ~i Gheorghe Zbuchea, speciali~ti ai domeniului, care in
numeroasele lor cercetari privind romanitatea balcanica au evidentiat
interesul statului roman pentru pastrarea fiintei neamului ~i in aceasta
zona, despre care informatiile orale ~i statisticile consemnau ca exista
intre 400.000 ~i un milion de romani.
Iata fragmentul de scrisoare care ne intereseaza:
,,Romani/or din Liga culturalii. Bucure$ti.
Frati/or, forte vii. rog ca sci. binevoiti a auzi cuvantul meu precum urmeazii..
Eu subscrisul sunt roman adevii.rat din pii.rtile raurilor Timoc $i
Morava de la Serbia, unde locuiesc fn patru judete apoi pan a 400. ooo
romani adevii.rati de sange, inimii. $i Zimba fn compact $i fn cea mai mare
vecinii.tate de mama noastrii. Romania, ca de la Gruia panii. la Varciorova
ne desparte numai Dunii.rea (. . .).
Pentru aceasta ocaziune, fratilor, multi bii.rbati, priceputi de neam
roman de la Serbia, am intrat fn mare grije $i ne-am spii.imantat, ca negre$it
ne vom pierde natiunea $i Zimba strii.mo$ilor no$tri fntr-un putin
$ir de ani, dar pa.strata panii. acum poate tocmai din timpul lui marele
fmpii.rat Traian din secolul 1 $i 2, ore Aurelian, secolul 3 dupii. Cristos,
cand mai tarziu piste noi veniserii. sarbii din Rusia centralii., pe malul
Mohesiei unde ne gii.seam pe atunci.
Frati/or, dacii nu am fi sprijiniti $i ajutati de ce ai mai mari $i ce ai
mai puternici ca noi, de s-a lua mii.suri panii. timpul ca sii. n ==m
10
11

'I
Romanii din Nord-Estul Serbiei i'ntre anii 1804-1948
existenta $i Zimba romaneasca atunci ne perdem. Dar acei mari $i puternici
pentru aceasta chestiune, sunteti Domnia-voastrci romani din cea
mandra $i libera Tara Romaneasca. ( .... )
Fratilor romani, cu ideea asta nationala sfanta multi ani ma ocup $i
multe ea-$i face pentru dansa, toata averea mea a mititica a$ da $i viata
mea, numai ca sa o pot pune pe calea buna, ca e un lucru de valoare
ve$nica pentru ce-$i cauta temei tare $i oameni sinceri $i serio$i ( caci
altmintrelea e foarte pericolos), dar credeti, pe un Dumnezeu, ca nu am
putere $i mijloace Jara domnia-voastra. Pentru aceasta mai veni acum
ultima data sa plang la domnia-voastra $i ma rog sa-mi sprijiniti ideea
mea sfanta prin Liga culturala ori prin alte calitati cum fac $i alte popoare
$i natiuni de rasa, ca altminterea e pacat de Dumnezeu ca toti romanii,
ai din Transilvania, din Bucovina, Macedonia $i de pretutindeni
au cate o raza de la mama noastra Romania $i sprijin de de$teptare,
numai noi saracii cei de la Serbia suntem uitati de toti, numai nimenea
nu prive$te ca ni s-au stins steaua $i ne au apus soarele pentru_ totdeauna,
la noi nimenea nu face nici o anchetii $i nu se intereseazii de noi. Se
facura anchete secrete $i prin Albania $i unde nu, dar la noi unde e un
popor romanesc in compact, de o limba, un sange, un port vechiu national
roman, cu cantece, obiceiuri $i pove$ti romane$ti nu se mai putu
nimenea ocupa sa faca vro ancheta pared suntem blestemati de cineva ...
Domnilor $i buni frati romani, • ma rog in genunchi ca sa binevoiti a
face o mare adunare de ,,Liga culturalc'i" $i de biirbati patrioti $i de romani
entuziasmati nationali$ti $i studiati acele mele rugiiminte $i planuri
apoi discutati cumsecade $i pe urmii riispundeti-mi rezultatul cat
poate mai curand cii sunt om U$Or prin mijloace $i nu oi putea mult a
sta la Bucure$ti':
Am tinut sa oferim acest mare fragment din scrisoare pentru a sublinia
daruirea unuia dintre romanii din Valea Timocului, interesul ~i
abnegatia cu care se daruia cauzei apararii neamului ~i limbii. $i, adaugam,
increderea intr-o organizatie nonguvernamentala dar puternica,
Liga Culturala, care a actionat cu toata forta intre romanii din comunitatile
istorice.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
Razboaiele Balcanice au creat situatii grave pentru romanii din Serbia
~i Bulgaria iar proiectele sustinute material de oficialitatile din Vechiul
Regat au avut in vedere bisericile, ~colile, cartile, intrucat discutiile
despre.p Macedonie care sa cuprinda o intinsa zona de romanitate
cat ~i crearea unui stat romano-albanez sustinut de Titu Maiorescu
erau ... nerealiste.
In deplina cuno~tinta de cauza ~i prin acei membri ai Ligii Culturale
care fusesera combatanti in Razboaiele Balcanice, mai multe personalitati
de obar~ie aromana ca Nicolae Batzaria, Filip Mi~ea, George Murnu
sau Athanasie Popovici, conving conducerea Ligii, ca ~i a societatii
de Cultura Macedo-Romana sa se preocupe de pastrarea etniei noastre
din sudul Dunarii ~i sa sustina interesele acestor romani atat in timpul
razboaielor cat ~i dupa incheierea pa.di de la Bucure~ti.
Un rol insemnat 1-a avut in epoca doctorul Athanasie Popovici care
a fost indreptat de Onisifor Ghibu, luptator pentru unitatea tuturor
romanilor ~i ziarist prestigios vreme de cateva decenii, sa se adreseze
lui Spiru Haret ~i Nicolae Iorga pentru a sprijini neamul nostru din
Balcani ~i indeosebi pe timoceni. Pe baza memoriului acestuia, Nicolae
Iorga, devenit Pre~edintele Ligii, a tinut un fulminant discurs in Parlament,
la sfar~itul anului 1912.
Sa comentam succint Memoriul doctorului Popovici.
Determinantul principiu al interventiei lui Atanasie Popovici este
schimbarea numelor romanesti in sarbesti, in urma hotararii luate
'
'
de episcopul Timocului in 1899. Faptul se petrecea ~i in Basarabia ~i
Bucovina, cu mult anterior, a~a cum rezulta din consemnarile lui B. P.
Ha~deu. Ca ~i in Transilvania, ceea ce a determinat actiunea Memorandista
~i, ulterior, na~terea Ligii Culturale. Dar ,,sarbizarea" numelor
romane~ti a determinat proteste impotriva intregii probleme a deznationalizarii.
Se dau exemple de nume ca ,,Sandul, Cratan, Furnica, Negroiu,
Iancu, Calin, Barsan etc. sarbe~te suna: Sandulovici, Cratanovici,
Furnichici, Negroid, Iancovici, Calinovici, Barsanovici etc". Asemenea
nume se folosesc ~i astazi, de~i purtatorii lor sunt romani ~i vorbesc
12
13

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
romane~te. Exceptional cunoscator al situatiei romanilor, doctorul Popovici
precizeaza ca la acea vreme erau ,,83 de sate romane~ti, din care
72 pur romane~ti, fara a locui vreo familie serbeasca ... Chiar capitala
judetului Craina, Negotin, e locuita pe jumatate de romani ~i ace~tia
locuiesc in mod compact in Vla$Ca Mala". In ceea ce prive~te numarul
romanilor se folose~te cifra data de Weigand, care cercetase zona ~i
anume de 200.000. Concluzia la care ajunge este ca ,,Populatia romana
~i-a consumat intotdeauna fiinta ei etnica". Situatia s-a schimbat insa
la inceputul secolului al XX-lea, a~a cum comenta in continuare: ,,cultura
sarbeasca progreseaza ~i se impune pe toate caile, caqile aduse de
romanii care se intorc de la munca, din tara, sunt ascunse, vorbirea zilnica
este restransa". In concluzie ,,romanismul sta foarte rau in Serbia':
autorul prevazand ca ,,cu toata energia $i jertfele noastre, in mai puµn
de 100 de ani populatia romana din Serbia va disparea cu totul"
Au trecut 100 de ani de atunci $i iata ca romanii nu au disparut, ci i$i
pastreaza treaza con~tiinta nationala, cu toate ca ajutorul de ,,acasa" a
fost total intrerupt din 1945 pana in 1990. Rezistenta s-a datorat spiritelor
inalte romane~ti care au actionat continuu pana ~i in conditiile cele
mai grele. Dar in cererea sa de a nu privi cu nepasare romanitatea din
zona, Athanasie Popovici nu se refera la ,,bani; nu vrem pamant, dar
pretindem dreptul nostru la hrana sufleteasca nationala".
Ce extraordinara chemare a sangelui de neam pentru acest om care
recunoa~te ca ,,eu am invatat sa cetesc ~i sa scriu romane~te in Germa-
. "
ma.
Memoriul, care ajunge la Nicolae Iorga, ii determina pe acesta sa
ceara in Parlamentul Romaniei ,,pentru romanii din Serbia ~i Bulgaria
eel putin libertatea culturii nationale. Ajunge atata instrainare ~i atata
nepasare! Poate avea romanul din regat a~a inima de piatra sa nu ia in
seama ~i sa nu asculte durerile fratilor?!".
Ca in atatea randuri, Nicolae Iorga a devenit promotorul unor noi
actiuni, iar interventia lui in Parlament a fost categorica: ,,interesul eel
bun al Serbiei este ca dansa sa fie cat mai buna prietena cu Romania ~i
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI ================ar
fi bine ca Serbia, care mi-a fa.cut onoarea sa ma aleaga membru al
Academiei din Belgrad, sa faca. natiunii romane onoarea ~i dreptatea de
a trata omene~te pe reprezentantii neamului nostru din regatul vecin".
Guvern4l Romaniei a sprijinit diplomatic ~i material romanitatea
balcanica astfel incat au fost construite $Coli, biserici, ,,zidite cu sprijinul
nostru, au ajutat dezvoltarea culturii nationale in acele parti" cum
puncta un articol din Universul din 3 aprilie 1914.
Am accentuat cateva aspecte privind rolul Ligii Culturale ~i a pre­
~edintelui ei din epoca, Nicolae Iorga, fara a pierde din vedere faptul
ca inainte de aceasta organizatie a fost creata $i a actionat Societatea
de Cultura Macedo-Romana, inca din 1860, cu o atentie deosebita fata
de aromani, in numar mare, care gasisera dupa Unirea Principatelor, o
tara care i-a primit cu dragoste frateasca, sprijinindu-i in devenirea lor.
Ra.mane un deziderat de vii tor elaborarea unei teze de doctorat sau a
unei cercetari speciale privind contributia Ligii Culturale Romane ~i a
altor asociatii la pastrarea etniei noastre in amplul ~i atat de specificul
spatiu balcanic, determinat de politica statelor care exista aici.
Traian Draghi$a Costandinovici atinge aceasta chestiuri~ in masura
in care i-o cere tematica propusa, cercetarea cunoscand o complexitate
deosebita. Realizata in urma unor studii indelungate, cartea se inscrie
ca o dovada categorica a rolului romanilor din nord-estul Serbiei in
ansamblul romanitatii din nordul ~i sudul Dunarii, reu$ita ei fiind incurajatoare
pentru toti cei care sunt preocupati, in continuare, de mai
buna cunoa~tere, dar ~i sustinere a limbii, credintei, spiritualitatii romane~ti.
~i, nu putem incheia aceste randuri fara a mentiona ca doctorul in
~tiinte istorice Traian Draghi$a Costandinovici este un luptator pentru
aceste idealuri in zona Cladova, uncle i$i desfa$oara activitatea deopotriva
economica, sociala ~i politica. Noi in$ine, ca pre$edinte al Ligii
Culturale, ne-am bucurat de daruirea sa totala in organizarea, pe locurile
natale, la capatul celebrului Pod construit deApolodor din Damasc,
a manifestarilor prilejuite de implinirea a 1900 de ani de la incheierea
14
15

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Razboaielor Romano-Dace. Am amplasat in anul 2006 o Placa Memoriala
in limbile sarba ~i romana, marcand evenimentul. Istoricul s-a
implicat, onorandu-i;;i numele - Traian -, fiind la inaltime ca fauritor de
fapte care vor deveni ~i ele istorie.
Dr. Victor Craciun
Pre$edintele Ligii Culturale
pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni
,·
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
INTRODUCERE
D
in punct de vedere geografic, romanii timoceni, care traiesc
in zona nord-estica a Serbiei actuale, sunt marginiti de raurile
Morava la vest, Timoc la est i;;i fluviul Dunarea in partea
nordica. Acolo ei sunt impra~tiati in patru judete: Pozarevac, Morava,
Craina i;;i Bor (in trecut Timoc). Ei sunt stabiliti in aproape 300 de localitati,
ora~e i;;i sate. Precizam de la bun inceput ca termenul de timocean,
contine in fapt o localizare, are o conotatie geografica i;;i nu desemneaza
o realitate etnica distincta.
Trecutul istoric al timocenilor dinainte de epoca moderna ~i incorporarea
lor intre frontierele statului sarb a fost complex. Unele sapaturi
arheologice atesta prezente umane in aceasta zona cu destule conditii
naturale prielnice inca din perioada neolitica. in mileniul I inaintea
erei noastre in aceasta zona erau raspanditi tracii, fiind meilJionate mai
multe triburi intre care i;;i eel al tribalilor, folosit mai apoi. i;;i in Evul
Mediu ~i chiar mai recent pentru desemnarea populatiei de acolo. in
conditii complexe zona a fost ocupata treptat i;;i incorporata de catre
romani in Imperiul lor, la inceputul secolului I cl.Hr. cand Dunarea inferioara
a devenit o frontiera intre Roma i;;i lumea barbara, respectiv
intre tracii sud-dunareni i;;i fratii lor daco-getii din nordul fluviului.
In urma razboaielor de cucerire, duse de imparatul Traian impotriva
regelui Decebal intre anii 101-106 cl.Hr. s-a constituit ~i Dacia Romana,
vecina cu Moesia. Cu acelea~i mijloace ~i intensitate de-o parte i;;i de
alta a Dunarii s-a desfa~urat un intens proces de romanizare, ce a durat
mai multa vreme in spatiul sud-dunarean, cu implicarea directa a
autoritatilor romane. In acest fel, atat in spatiul carpatic, cat ~i in cea
mai mare parte a celui balcanic, s-a format romanitatea orientala care
treptat, in primele veacuri ale Evului Mediu, s-a transformat, in buna
16
17

F
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
parte, in poporul roman, in timp ce o alta parte a acestuia a fost slavizata.
_fu;;a cum s-a subliniat in repetate randuri in ~tiinta, aria etnogenezei
romane~ti a cuprins nu numai teritoriul actual al statului roman, ci ~i
zone mai intinse sau mai restranse din spatiul balcanic uncle au aparut,
intre altii, componenti_i sudici ai romanitatii, precum aromanii, meglenoromanii
~i istroromanii. Din acest punct de vedere cazul romanilor
timoceni, locuitori in spatiul balcanic este oarecum aparte. Numeroase
dovezi confirma ideea mai veche ca zona Timocului a fost una dintre
cele in cares-a format poporul roman ~i limba sa proprie. Spre deosebire
insa de ceilalti romani balcanici ce i~i au fiecare dialectele lor proprii,
romanii timoceni sunt vorbitori ai dialectului daco-roman, existand
destule asemanari lingvistice ale graiului vorbit de ei cu eel vorbit de
cei ce traiau in Oltenia sau Banat, cu care de altfel s-au aflat in contacte
vechi ~i cu permanenta in timp.
k;iadar, consideram ca de la perioada romana, in existenta autohtonilor
de acolo a existat o continuitate neintrerupta, de la stapanirea romana
~i apoi bizantina, in perioada migratiilor ce au afectat mai putin
zona, a statelor medievale balcanice ~i a turcocratiei. In fapt, din punct
de vedere demografic in zona timoceana s-au suprapus trei straturi.
Alaturi de continuatorii romanicilor ce au pastrat prin veacuri propria
lor identitate prin trasformarea in romani, au aparut grupuri de alti romani,
respectiv aromani, proveniti dinspre sud, zona timoceana fiind,
de altfel ~i una de contact, de legatura, intre ro_manitatea nord-dunareana
~i cea din inima Peninsulei Balcanice. Nu poate fi ignorata 9i prezenta
in spatiul balcanic a urma~ilor unor grupuri provenind dinspre
nord, din Oltenia 9i Banat, intre altele ~i datorita faptului ca batranul
fluviu nu a fost nicicand un hotar, ci mai degraba o axa nationala romaneasca.
~tirile despre imprejurarile istorice medievale ale zonei timocene ,.
sarace, lipsind chiar pentru lungi perioade de timp. In zona s-au fa.­
cut simtite efectele invaziei slavilor 9i mai apoi a bulgarilor, respectiv
a expansiunii acestora in vremea haganatului ~i apoi a primului tarat
Dr. DRAGHl~A COSTANDINOVICI =================
bulgar. Zona a fost disputata de franci ~i de bulgari care au rem~it sa-l?i
mentina stapanirea asupra lor.
La inceputul secolului XI, intregul spatiu balcanic, deci l?i tinuturile
timocene a\l revenit sub autoritatea bizantina ~i locuitorii au fost incadrati,
dupa toate probabilitatile, in Thema Belgradului, unii ramanand
~i in Thema Patristrion. $tiri despre zona timoceana apar apoi in secolul
XII cand, conform unor ~tiri, componentii celei de-a treia cruciade,
in drumul lor de la Belgrad spre Constantinopol, au trecut prin zona
Timocului, uncle au fost atacati de romani (vlahi) l?i au suferit importante
pierderi. La putina vreme dupa aceea, Ionita eel Frumos, eel deal
treilea monarh al statului romano-bulgar, aparut in n85, a incadrat
zona timoceana in statul sau.
In veacurile XIII-XIV situatia politica in Balcani a fost complexa.
Cel de-Al doilea tarat bulgar succedand Asane~tilor s-a destramat ~i
in zona Vidinului s-a inchegat un nou stat, in componenta caruia a intrat
~i zona timoceana. In paralel, statul sarb s-a aflat atund, in timpul
imparatului Stefan Dusan, in maxima expansiune teritoriala, atingand
pentru prima data l?i marginea zonei timocene, care s-a afla:t vremelnic
~i sub suzeranitatea regelui Ungariei, Ludovic eel Mare.
In ultimul deceniu al secolului al XIV-lea, pana dupa infrangerea
cruciatilor la Nicopole in 1396, otomanii au cucerit spatiul de la sud de
Dunare, pana in apropiere de Belgradul intrat sub suzeranitate maghiara.
Zona timoceana a intrat a~adar sub stapanire otomana. In urmatoarea
etapa, cea a inceputurilor turcocratiei in zona, doi dintre cei mai
de seama sultani otomani, Mahomed al II lea Cuceritorul l?i Soliman I
Magnificul au dat acte speciale privind zona timoceana. Otomanii au
preluat unele din realitatile mai vechi.
Romanii au cunoscut in acea perioada o oarecare autonomie locala,
comunitatile romane~ti ocupand o pozitie speciala in cadrul Imperiului.
k;iezarile uncle acel?ti romani erau majoritari erau conduse de 9efi
proprii, confirmati de autoritatile otomane. Erau folosite l?i reglementarile
lor proprii, izvoarele otomane mentionand expres, ca 9i alte do-
18
19

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
cumente anterioare, existenta a9a-numitei ,,legi romane9ti" (Jus Valachicus).
Era mentinuta vechea institutie a voinicilor/vitejilor. Romanii
se bucurau 9i de o serie de scutiri fiscale. Exista 9tiri ca in epoca, ca ~i
mai tarziu, credinta ortodoxa comuna celor din dreapta 9i din stanga
Dunarii a favorizat legaturi in plan religios care au continuat pana in
secolul XIX. Astfel, domnitorii Tarii Romane~ti au ctitorit sau au sprijinit
biserici ~i manastiri in zona timoceana, pe langa ajutor material in
bani, trimitandu-se acolo ca.qi de cult de tot felul, in limba romana, cu
caractere chirilice, preoti formati in spatiul nord-dunarean etc.
La inceputurile crizei orientale, razboaiele dintre Austria 9i Imperiul
Otoman nu au ocolit zona timoceana. In mai multe randuri ea a
fost ocupata de catre austrieci. Refugierea locuitorilor din zona, inspre
Banat sau Tara Romaneasca, a permis o infiltrare de populatii sarbe~ti
venind dinspre sud, ponderea acesteia crescand apoi neintrerupt.
In a doua jumatate a secolului XVIII, zona a intrat in componenta
unui adevarat stat qvasi-independent, avandu-1 in frunte pe Osman-Pa­
~a (Pasvanoglu), ce a profitat de declinul autoritatii centrale otomane.
A urmat apoi, la inceputul secolului XIX, perioada celor doua revolutii
sarbe care nu au cuprins efectiv zona timoceana. Mai tarziu, cneazul
Milos Obrenovic a reu~it, ~i cu sprijinul Rusiei, in anul 1833, sa-9i extinda
stapanirea spre rasarit, spre a se afla in contact nemijlocit cu Rusia
care controla Tara Romaneasca. In acest context, Timocul a devenit
raul de granita despaqind mai intai Serbia de _Imperiul Otoman, iar
mai tarziu, dupa 1878, Serbia de Bulgaria. In felul acesta blocul romanilor
timoceni care inspre rasarit se intindea pana la raul Lorn ~i in aval
de Vidin a fost scindat in doua ~i evolutia lor istorica, in plan politic ~i
implicit in plan national, a fost diversa, generatiile lor succedandu-se
insa pana in zilele noastre ~i pastrandu-~i unele din elementele fundamentale
ale identitatii lor, precum limba, traditii, credinta, etc.
*
* *
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================
Nuse poate face o apreciere exacta a numarului romanilor ce traiesc
in Serbia rasariteana. Putem constata urmatoarea realitate: in Serbia
romanii traiesc in doua zone distincte carora li se aplica un dublu
standard; in , Voivodina, la nord de Dunare, conform ultimului recensamant,
traiesc ceva mai mult de 30.000 de romani, reprezentand doar
cateva procente din populatia provinciei ~i fiind majoritari doar in 17
sate. Acolo au biserici ~i dreptul la ~coala ~i presa in limba romana, inca
de cand au intrat in componenta Regatului Iugoslav, in 1918, dupa ce
fusesera aproximativ doua veacuri sub stapanire habsburgica.
Romanii timoceni, care traiesc in Serbia de Nord-Est, sunt impra~tiati
in peste 200 de localitati, in multe dintre acestea fiind in majoritate.
Dupa recensamantul din 2002 in zona erau inregistrati oficial, la rubrica
roman sau la rubrica vlah, peste 45.000 de cetateni, insa toti anali~tii,
inclusiv cei sarbi, considera ca numarul lor este mult mai mare,
multi opinand intre 400.000-500.000. Acestor romani timoceni nu li
se recunoa~te identitatea romaneasca, de care cei mai multi dintre ei
sunt con~tienti ~i militeaza pentru ea. Inca de la instaurarea stapanirii
sarbe~ti, trecand apoi prin cea iugoslava, lor li s-a interzi.s oficierea
slujbei ortodoxe in limba romana. Nu au beneficiat 9i nu beneficiaza de
invatamant de stat in limba materna, a~a cum de altfel prevede insa~i
legislatia adoptata la Belgrad. Autoritatile au stimulat o serie de conflicte
interne intre comunitatile romane~ti unde au aparut ~i o serie de
teorii falsificatoare dar utile guvernantilor de la Belgrad ce nu vor sa recunoasca
explicit, cu toate consecintele, existenta romanilor de acolo.
Astfel, dupa modelul ,,moldovenismului", respectiv al ,,limbii moldovene~ti",
a aparut ~i teoria cu pretentii ,,~tiintifice" ca in zona Timocului
a existat/ exista un popor romanic distinct, eel al vlahilor, ce i~i au propria
lor limba, diferita de cea romaneasca, respectiv limba vlaha. Astfel
de idei ~i de tentative au fost respinse categoric, atat in zona cat ~i in
Romania ~i chiar in cadrul a o serie de cercuri ~tiinµfice ~i politice din
Europa, indusiv la Parlamentul Europei.
20
21

Romanii din Nord-Estul Serbiei rntre anii 1804-1948
CAPITOLULI
22

Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ================
RECENSAMINTE ~I REALITATI ISTORICE
IN VIZIUNEA CONTEMPORANILOR
Nturi de vechirnea ~i continuitatea rornanilor tirnoceni, o
ta problerna care a adus vii controverse este ~i cea a nuarului
lor. Este dificil de precizat ( daca nu irnposibil) un
nurnar exact al acestor confraµ ai no~tri dintre raurile Morava ~i Lorn.
Principalele surse de care dispunern sunt statisticile sarbe~ti ~i bulgare
£acute in perioada rnoderna, precurn ~i inforrnatiile date de calatorii
straini care au vizitat zona in acea perioada.
Inforrnatiile date de ace~ti calatori straini, pe langa faptul ca sunt
incomplete - nu vizeaza intreaga zona locuita de romani -, au la baza,
in general, statisticile oficiale ale statului sarb, respectiv bulgar. Aceste
statistici oficiale sunt inexacte ~i in acela~i timp falsificate din motive
lesne de inteles. Febra nationalista care a cuprins cele doua state, in
special dupa 1850, a avut ca efect, in afara prigonirii lor politice, culturale
~i religioase, ~i incercarea de a diminua, daca nu chiar de a ~terge
cornplet pe rornani din statisticile oficiale. Un exemplu concret ne
este oferit de catre Serbia. In primele recensaminte alcatuite inainte
ca autoritatile belgradene sa nutreasca planurile nationaliste ale velico-sarbismului
(Serbiei mari), formulate in celebrul program al lui I.
Garasanin din 1844, se recunoa~te clar, probabil fara falsificari rnajore,
ponderea elementului romanesc de n,2% din populatia statului. 1 Ulterior
aceasta cifra este in continua descre~tere, ajungandu-se ca in statisticile
din 1944 romanii nici sa nu mai fie pomeniti, ei nemaiavand o
rubrica separata. Aceea~i situatie aparuta, ce-i drept rnai tarziu, se va
observa ~i in statisticile bulgare~ti.
1 Zbuchea, Gh., Autohtonia ... , p. 8.
25

• 'j
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Pentru o mai buna clarificare ~i sistematizare a situatiei existente,
am preferat sa prezint, intr-o relativa ordine cronologica, marturiile
la.sate de calatorii straini ~i incercarile monografice realizate de unii
,,cercetatori" sarbi ~i bulgari, precum ~i ale unor personalitati romane~ti
din nordul Dunarii. Am sa insist apoi asupra statisticilor oficiale,
facand o comparatie intre acestea ~i realitatile existente la acea data. 0
alta problema este ridicata de catre prezentarea separata a celor doua
zone timocene (sarbeasca 9i bulgareasca), observatiile 9i statisticile ce
ii privesc nefiind unitare. Din acest motiv voi incerca o prezentare alternativa
a informatiilor despre cele doua zone, sperand ca acest aspect
nu va dirninua prea mult cursivitatea lucrarii.
Inca din 1714, in ,,Historia Moldo-Vlachica" carturarul care este in
acela~i timp ~i domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir (1673-1723), precizeaza
predorninanta elementului romanesc la sud de Dunare: "Mysia
urmeaza malul Dunarii de la Poarta de Fier la Pontul Euxin, iar in ea
ora9ele, targurile, satele sunt pline de romani." 2
Aceea 9 i constatare o face, la aproape un secol dupa Canternir, ~i Nicolae
Balcescu. El prezinta, in 1849 in ,,Scrisori din pribegie", situatia
existenta in zona: ,,Dincoace de Tisa sunt foarte putini sarbi. in Bulgaria
m-a mirat foarte mult neintalnind din Balcani ~i pana la Dunare
nici un sat bulgaresc, ci numai sate romane~ti. Unde sunt Bulgarii? in
Bulgaria se afla putini prin ora~e, 9i apoi intre Vidin ~i Ni9 9i dincolo
de Balcani. Romanii se intind in toata Bulgaria_proprie ~i pe tot malul
drept al Dunarii, pana la Belgrad. In partea sarbica, pe Dunare, dupa
cum mi s-a spus, sunt mai mult de 40.000 de farnilii romane:' 3 Autorul
i~i pune intrebarea daca nu cumva Bulgaria nu este, avand in vedere
numarul localitatilor, tot o tara romaneasca.
De la jumatatea secolului al XIX-lea incep ~i peregrinarile cercetatorilor
straini in zona. In marea lor majoritate ace~tia vin sa studieze 1
popoarele aflate sub dominatia Imperiului Otoman ~i nu in mod expres
2 Documentul nr. 31, Dimitrie Cantemir, Historia Moldo-Vlachica, «1714», in Zbuchea Gh.,
Brezeanu S., op. cit., p. 134.
3 ,,Timocul': anul VUI, nr. 2, 1941, p. 36 .
i
I
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
pe romanii balcanici. Ei sunt studiati oarecum accidental, pe straini
uimindu-i numarul lor relativ mare, precum ~i datinile, folclorul ~ivestimentatia
acestora.
Primul ep.re strabate aceasta zona, in 1857, este consulul francez G.
Lejean. Acesta este insarcinat de catre guvernul francez sa realizeze o
harta etnografica a popoarelor Turciei europene. 4 El anexeaza aceasta
harta unui studiu etnografi.c pe care ii publica in 1861. Harta nu reproduce
cu fidelitate situatia existenta atunci, dar se poate observa clar
predorninanta romanilor in zona Timocului.
in studiul sau, Lejean face urmatoarea precizare in legatura cu romanii
pe care i-a intalnit: ,,muncitori harnici ~i mai prolifici decat sarbii,
numarul lor este mereu in cre9tere".s Potrivit afirmatiilor sale, numarul
acestora ajunge la 104.343 in 1857. La fel ca majoritatea occidentalilor,
Lejean este convins de teoria eronata in legatura cu provenienta acestora
din Principatele Romane: ,,Multi tarani romani, spre a scapa de
quasi-9erbia Regularnentului Organic, se aflau in imprejurimile Vratei,
in Bulgaria. Din aceea9i pricina un alt numar mare s-a refugiat ~i in Serbia,
uncle guvernul 'i-a colonizat in locuri rarnase fara locuitori, in urma
razboiului de neatarnare". 6
Trebuie precizat ca, daca in decursul istoriei se cunosc deplasari de
populatie romaneasca din Timoc in nordul Dunarii (sec. XV-XVIII),
nu se cunoa~te vreun document, eel putin pana in ziua de azi, care sa
ateste o emigrare in sens invers.
Urinatorul care viziteaza acest teritoriu este arheologul Felix Kanitz.
El intreprinde intre anii 1860-1875 o serie de calatorii de-a lungul Dunarii,
avand drept scop descoperirea unor vestigii romane ~i bizantine.
Kanitz estimeaza numarul romanilor din Serbia la cifra de 123.000 de
suflete. Locuind mai multa vreme in Vidin, este primul cercetator care
ne ofera date despre preotul Draxin, una dintre figurile remarcante ale
4 Constantinescu, N. A., Chestiunea timoceanii, Bucure~ti,1941, p. 26.
S Lejean, G., Etnographie de Ia Turquie d'Europe, Gotha, Justus Perthens, 1861, apud,
Constante, C., Golopenpa, A., op. cit., Vol. I, p. 7.
6 Ibidem
26
27

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
redei;;teptarii nationale timocene.7 0 cifra apropiata de cea a lui Kanitz
(avand in vedere ca amandoi se inspira din statistica sarbeasca din 1863)
ne ofera ~i A. Ubicini. El crede ca in Craina sarbeasca romanii "se urea
la un total de 120.593 indivizi". 8 In conceptia sa, romanii sunt in marea
lor majoritate pastori "care au migrat in diferite epoci din Principate i;;i
s-au amestecat cu sarbii, cu care au sfarsit a se confunda". 9
'
In 1870 istoricul ceh K. Jirecek viziteaza Bulgaria. In lucrarea sa publicata
mult mai tarziu, in 1891, el a considerat ca in Bulgaria traiesc
doar macedo-romani risipiti in mici grupuri prin ora~e, fiind negustori,
burghezi i;;i nomazi. Cu toate acestea, Jirecek afirma ca in 1881 numarul
~i distributia romanilor in Bulgaria a fost de 49.070 in Timoc ~i de 6.663
de la Timoc la Lantra ~i la mare. 10
In 1873, V. Jaksic este unul dintre primii savanti care elaboreaza un
studiu etnografic al Serbiei. El recunoa~te ca ,,vlahii sunt eel mai numeros
popor dupa sarbi, alcatuind aproximativ 10,4 % din totalul populatiei"u
~i el este adeptul teoriei conform careia romanii de aici provin
din nordul dunarean. In plus, inainteaza o teorie care nu poate avea
nici o argumentatie ~tiinµfica. Jaksic sustine ca ,,odata cu venirea hunilor,
ace~tia au starpit pe coloni~tii aflati in zona;.astfel sarbii au gasit
zona goala". 12 Sarbii au populat tinutul inca de pe la anul 626 d.H. 1 3 In
primul rand trebuie mentionat ca nu se cunoa~te o infiltratie masiva a
populatiei sarbe~ti in zona decat incepand cu secolul al XIII~lea. Toto-
7 Datele privitoare la preotul Draxin sunt incluse in lucrarea sa Donau Bulgarien und der
Balkan, historiche geographische, etographische reisestudien, au dem Jahren 1860-1875,
Leipzig, 1875, in continuare Donau Bulgarien . .. ), p. 12.
8 Ubicini, A., Les Serbes de Turquie, Paris, 1868, apud Constante, C., Golopenpa, A., op. cit., p.
12.
. 9 Ibidem
10 Jirecek, K., Das farstenthum bulgarien, Wien 1891, apud, Noe, Constantin, Popescu Spineni, ,
Marin, Les Romains en Bulgarie, Ed. ·Ramuri, Craiova, 1939, p. 61.
u Jaksic,V., 0 plemenom sostave neselnia va cneajestve serbscom, Petersburg, 1873, apud
Constante, C., Golopenpa, A., op. cit., p. 27.
12 Ibidem, p. 31.
13 Ibidem, p. 18.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ===========~=====
data este de neconceput ca hunii sa fi exterminat intreaga populatie din
zona, i;;tiind ca relatiile existente intre ei se reduceau la recunoa~terea
vasalitatii ~i acordarea unor dispense (de catre Imperiul Bizantin). ~i
chiar daca ~-ar fi intamplat acest lucru este inimaginabil ca teritoriul sa
ramana ,,gol" timp de aproape 200 de ani pana la venirea sarbilor.
Un comentariu elogios la adresa romanilor din Serbia este fa.cut de
un ca.la.tot maghia:r, lucru oarecum surprinzator avand in vedere nationalitatea
lui. El este Szabo Jozsef. Acesta estimeaza numarul romanilor
la cifra de 175.000 pentru anul 1875, la care se adauga ~i cea de aproximativ
20-25.000 de macedoromani 14 . El este printre primii straini care
sesizeaza politica de deznationalizare dusa de catre Belgrad. "Cu toate
acestea - spune Szabo - se afirma ca fapt incontestabil, ca in Serbia romanizarea
ia proportii, iar sarbizarea romanilor sta pe loc". 15 Informatia
furnizata de acesta vine a~adar in contradictie cu statisticile sarbe~ti de
atunci. J. Szabo este primul care crede in vechimea romanilor timoceni,
el considerand ca ace~tia locuiau zona inainte de venitea sarbilor.
Szabo Jozsef a enumerat - lucru foarte important - patru orai;;e (Pozarevac,
Negotin, Cla:dova, Zajecar) in care populatia romaneasca detine
majoritatea absoluta. El ne-a la.sat una din cele mai frumoase descrieri
ale romanilor timoceni ~i ale cerbiciei lor in fata deznationalizarii:
,,Neamul acesta iese in relief printre celelalte neamuri - aici ca ~i in alte
parti - prin trasaturile sale mai regulate ~i mai frumoase. Apoi, vlahii
din Serbia sunt harnici ~i muncitori, economi ~i de mare darzenie in
privinta portului ~i a limbii. Pe cand multi bulgari s-au sarbizat - poate
~i din cauza inrudirii de limba - vlahii raman credincio~i fata de limba
lor proprie ~i nu numai ca nu o schimba cu cea sarbeasca, dar adesea
dau ocazia sarbilor sa se planga de romanizarea completa a familiei in
care se-marita O romanca:' 16
14 Szabo, J6zsef, Utazasi segyzetek Szerbiarol etnogrcifiai es Foldrajzi tekintetben, in Faedrojzi,
Vol. III. Fasc. II, Budapesta, 1875, apud. Constante, C., Golopenpa, A., op. cit., p. 51.
15 Ibidem, p. 50.
16 Jovanovic, K., Dragoljub, Contributii pentru istoria $i etnografia Serbiei, apud, Constante,
C., Golopenpa, A., op. cit., p. 65.
28
29

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Un alt aderent al teone1 eronate privind provenienta romanilor
timoceni este Dragoljub K. Jovanovic. El spune ca romanii au venit din
Principate in secolul al XVUI-lea. 0 oarecare importanta are pentru noi
precizarea - chiar daca restrange mult zona - ariei locuite de romani in
Tarna Reca. ,,Partea de nord ~i mai ales marginea muntoasa ~i deluroa­
~a a acestui tinut este locuita de romani. Ii gase~ti ceva mai departe, in
marginea de sud-est a judetului ~i anume in satele Parlita, ceva mai jos
de Varska Cuka, in Grljan, Sljivar ~i chiar in ora~ul Zajecar".1 7
Serioase studii lingvistice in zona a fa.cut, la 1900, Gustave Weygand.
Titularul Catedrei de Romanistica de la Universitatea din Leipzig, 18
Weygand a intreprins unul dintre cele mai pertinente ~i mai exacte studii
de pana la acea data. El realizeaza o delimitare, apropiata de r~alitate,
a extinderii elementului romanesc: ,,Valea inferioara a Pecului e
sarbeasca pana la Zelenik, apoi amestecata de la Vukovic pana la Krusevica;
mai sus totul e romanesc ~i aceasta se continua, la est, pana la Vidin,
in Bulgaria". 19 El prezinta o lista de n6 localitati cu preponderenta
romaneasca, lista care se gase~te ~i in statisticile oficiale sarbe~ti.
In ceea ce prive~te numarul romanilor care traiesc in aceste localitati,
socotite de Weygand ,,pur romane~ti': el ii situeaza intre cifrele
de 150.000 ~i 180.000. La acestea se adauga ~i cele care ii desemneaza
pe romanii din ora~ul Vidin ~i din cele 30 de sate din imprejurimi, care
,,cuprind desigur 50.000 de suflete". 2 ° Ca ~i Szabo Jozsef, el socote~te
ora~ul Cladova ca fl.ind pur romanesc. ,,Populatia este romaneasca, in
afara de functionari, profesori, preoti ~i unii ri.egustori". 21
La 32 de ani de la calatoria lui Lejean, un alt compatriot al acestuia,
Emile Picot, viziteaza zona ~i reu~e~te cu Alexandru Odobescu sa edi-
17 Zbuchea, Gh., Autohtonia ... , p. 8.
18 Weigand, Gustav, Die Rumanischen Dialekte der Kleinen Walachei, Serbien und
Bulgarien, Leipzig 1900 apud Constante, C., Golopenµa A., op. cit., p. 86. (In continuare I}ie.
Rumanichen)
19 Ibidem, p. 88.
20 Ibidem, p. 78.
21 Picot, Emile, Chants Populaires des Roumains de Serbie, Ed. Imprimerie Nationale, Paris, .
1889, apud Constante, C., GolopenµaA., op. cit. p. 74.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
teze o culegere de poezii ~i cantece populare. Avand drept fundament
vechimea folclorului cules de la romanii timoceni, Picot ajunge la concluzia
ca ,,a~ezarea romanilor in Serbia nu dateaza de la aplicarea Regulamentul4i
Organic, ci se urea la o epoca mult mai veche.'' 22
Cu toate aceste dovezi, el crede in provenienta din Principate a acestor
romani. Emile Picot nu da o cifra exacta a populatiei romane~ti
din zona, dar socote~te ca ei ar fi totu~i mai multi decat spun Lejean ~i
Kanitz.
Tihomir Dordevic este poate singurul sarb care, in 1906, recunoa~te
existenta romanilor in Serbia. El identifica in Serbia 488 de localitati
locuite de romani, in 165 ei fl.ind majoritari. Intre anii 1910-19n, sub patronajul
Universitatii Bucure~ti ~i al profesorului S. Mehedinti, savantii
Valsan ~i Giuglea, iar mai tarziu Leon Boga, incep seria cercetarilor romane~ti
consacrate confratilor de la sudul Dunarii.
Referindu-se la zona bulgareasca, Vfilsan precizeaza caromanii ,,traiesc
in grup compact pe malurile Dunarii, intre ora~ul Vidin ~i raul
Timoc. Aceasta zona are 36 de sate curat romane~ti." 23 Pentru anul 1905
el a considerat ca numarul romanilor de aici atinge cifr~ de 90.000
(20.000 dintre ei erau aromani). Intr-o conferinta tinuta pe 10 martie
1928 ~i publicata abia in 1937, 24 apreciaza - pentru acest lucru avand la
indemana materialul strans in calatoriile sale din 1910-19n - ca romanii
din Craina Serbiei sunt in jur de 280.000 de persoane, care traiesc in 185
de sate pur romane~ti ~i 79 de sate mixte.
La scurt timp dupa calatoria celor trei romani, in vara anului 1916,
savantul bulgar Stoian Romanski, dupa cum insu~i spune, are putinta
sa traverseze in scop ~tiintific - avand in vedere ca zona se afla sub
22 Dordevic, Tihomir, Kroz nase Rumune, Beograd, 1906, apud Timoc, Sandu
Cristea, Vlahii sunt romani, Ed. Astra Romana, Timi~oara, 1997, p. 9.
23 Valsan, George, Romanii din Bulgaria $i Serbia, publicat in ,,Romania ~i popoarele balcanice';
Bucur~ti, 1913, apud Constante, C., Golopenµa,A., op. cit., vol. II, p. 54. (in continuare Romanii
din Bulgaria $i Serbia ... )
24 Idem, Romanii din Serbia, publicat in ,,Buletinul Societaµi Regale Romane de Geogra.fie'; anul
LVI, Bucure~ti, apud Constante, C., Golopenµa, A., op. cit., vol. I, pp. 257-258 (in continuare
romanii din Serbia).
30
31

■ -
i
!
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
ocupatie germana - timp de ~ase saptamani, regiunea dintre Timoc ~i
Morava. 25
Cu toate ca, de~i Romanski nu crede in vechimea ~i continuitatea
romanilor timoceni, el fiind, ca ~i altii inaintea lui, adeptul mai vechii
teorii a provenientei nord-dunarene a acestora, studiul sau are o deosebita
valoare prin documentatia bogata ~i riguroasa pe care o contine.
Cauza care a dus la negarea continuitatii romane~ti a fost eel mai
bine reliefata de catre Nicolae M. Popp: ,,Romanski se temea, spunand
adevarul, care e vadit, despre romanii din Bulgaria, sa nu se potriveasca
~i romanilor din Bulgaria lui". 26 De fapt, lucrarea a fost scrisa ca riposta
la harta anexata recensamantului din 1884 din Serbia, unde romanii
erau prezentati majoritari doar in regiunea dintre Vidin ~i Timoc, nu ~i
in regiunea sarbeasca.
Pe langa comentarea statisticilor oficiale sarbe~ti, pe care Romanski
le considera eronate ne prezinta ~i o statistica proprie, realizata prin
parcurgerea, aproape in totalitate, a localitatilor din cele patru judete
existente la acea data: Negotin, Pozarevac, Cuprija ~i Zajecar.
In 1905, cifra romanilor se ridica la 212.405 suflete. In 1916 cifra totala
a locuitorilor ,,care intrebuinteaza limba romaneasca ca limba lor materna
~i se ~tiu de romani este de 181.696". 27
Facand o repartitie pe judete obtinem urmatoarele cifre ~i procente2s:
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI -================
Judetul Nr. Iocuitori romani IProcent
Negotin 60.093 69%
Pofarevac ... 73.169 35%
Zajecar (2 plase) 33.627 44%
Cuprija (3 plase) 14. 808 23%
Dupa cum se poate observa, ultimele doua judete (Zajecar ~i Cuprija)
nu au fost analizate in intregime, ceea ce are drept rezultat scaderea
numerica ~i procentuala a romanilor. De asemenea, pentru judetul
Pozarevac, procentul de 35% romani din populatia totala este cu mult
mai mic decat in realitate, avand in vedere ca in aceasta zona concentrarea
romanilor este cea mai mare din Serbia, ca ~i cazul Negotinului.
Acest lucru poate fi confirmat de chiar insa~i statistica sa referitoare la
numarul localitatilor pur romane~ti. 29
Judetul Sate pur romane~ti Satemirte Sate sarbe~ti
Negotin 84 57 6
Pozarevac 189 60 26
Zajecar(2 plase) 48 21 4
Cuprija (3 plase) 70 13 6
TOTAL 391 151 42
25 Romanski, Stoian, Romanite mejdu Timoc i Morava, m ,,Makedonski pregled': anul II, vol. I,
Sofia,1926, apud Constante, C., Golopenµa, A., op. cit. p. 196.
26 Popp M. Nicolae, Romanii din Craina, in Revista de Cultura ,,Timocul", anul VIII, nr. 2,
1941.
27 Romanski, S, op. cit. p. 207.
28 Ibidem, p. 26.
Avand in vedere tabelul de mai sus, in care se observa clar preponderenta
zdrobitoare a localitatilor in care romanii sunt majoritari, putem
pune sub semnul indoielii procentul de doar 42,9% acordat acestora.
Gre~eaia nu este, credem, intentionata. Ea survine datorita modalitatii
acestuia de aproximare a numarului locuitorilor. El numara casele
,,romane~ti" ~i ,,sarbe~ti" din fiecare localitate, dupa care aproximeaza
numarul locuitorilor.
29 Noe. C., Popescu, Spineni, M., op. cit., p. 73.
32
33

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Al doilea criteriu este eel al folosirii limbii romane, neluand in calcul
pe cei care cuno~teau ~i limba sarba.
In afara de romani ~i sarbi, Romanski sesizeaza existenta germanilor,
slovacilor, tiganilor ~i a bulgarilor (acestora din urma le exacerbeaza
vizibil prezenta). In general ace~ti ,,straini" locuiesc in ora~e carora le
stabile~te, in marea lor majoritate, o preponderenta romaneasca.
Structura etnica a regiunii Timoc, din anul 1921, dupa primul recensamant
realizat in noul stat abia creat, apare in felul urmator: 30
Numele
judeµdui
Total Sarbi Romani Altii
Craina 105.631 42.730 61.604 1.297
Morava 184.539 177.217 5.845 1.477
Pozarevac 217.998 172.660 43.732 1.606
Timoc 135.380 99.845 33.847 1.688
TOTAL
643.548 492.452 145.028 6.068
GENERAL
Statisticile oficiale bulgare~ti sunt realizate abia in secolul al XX-lea.
Avem insa o serie de ~tiri din secolul XIX, privind ponderea elementului
romanesc. 31 Pentru secolul al XIX-lea, sunt indicate cateva realitati
din anii 1865, 1868, 1877, 1880 etc.32 Acolo se mentioneaza ca, oficial,
bulgarii au recunoscut existenta in statul lor, in 1881, a unui numar de
49.070 romani, pentru ca, dupa 6 ani, sa fie consemnati, in statistica
oficiala, 75.235.
Statisticile oficiale bulgare 33 sunt realizate abia in secolul XX:
30 Lista completa a a~ezarilor, judetelor, dupa datele oficiale se gase~te in ,,Romanii din
Timoc" ... , vol. I, p. 279-292. Vezi ~i F. Florescu, Romdnii din lugoslavia. Istoric ~i evolupe
demografica, in ,,Timocul", VIII (1941), I, p. 30 ~.u. Cifrele respective au fost prezentate ~i
discutate ~i de autoritatile romane care au avut serioase rezerve privind autenticitatea lor:
Romdnii din Iugoslavia, in M.A.E., fond Conferinta de Pace, 1946, vol. 121, nep.
31 Preluarn o serie de date dintr-un. material cumulativ, alcatuit la Ministerul de Externe al
Romaniei, privind situaµa de peste Dunare.
32 Arhiva M. A. E., fond Conferinta de Pace, p. 121.
33 Mare~, A., Romdnii din Bulgaria. Referat, 16 iulie 1940, Arhiva M.A. E., Conferinta de Pace,
1946, vol. 121, p.75.
Dr. DRAGHl~A COSTANDINOVICI ================
Recensamantul
oficial
Barbaµ Femei Total
1900 38152 37083 75235
1905
)
44455 43654 88109
1910 48533 47852 96385
1920 36977 38088 75065
1926 - - 83746
Dupa cum se poate vedea in statisticile prez~ntate mai jos, in 1905
~i 1910, romanii reprezentau aproape 80.000 de suflete. Dupa fixarea
granitelor actuale ale Bulgariei, in recensamintele oficiale numarul romanilor
atinge doar 60-70.000, pentru a ajunge in 1934 la un procent
nesemnificativ. Este greu de inteles cum in decurs de 30 de ani populatia
romaneasca scade cu aproximativ 65 mii de persoane. Un raspuns ar
putea fi obtinut tinand cont de criteriul folosit pentru notarea pe liste
a romanilor. Doar cei care foloseau exclusiv limba romana erau trecuti
la rubrica ,,romani"; cei care cuno~teau ~i limba bulgara ,,de~eneau automat
bulgari". Pentru a ajunge la un numar neinsemnat de romani,
agentii de recensamant au trecut in mod abuziv la bulgarizarea numelor
romane~ti din statistici. 34 Astfel, romanescul Ghita devenea Ghitoff,
Ion sau Ionescu devenea Ionoff, Florescu-Tvetcoff, Ciobanu sau Pacuraru
devin Ovcearoff.
$i cum toate aceste artificii folosite de oficialitatile bulgare pentru a
miqora numarul romanilor nu ar fi ajuns, ace~tia mai recurg ~i la o alta
stratagema: pe romani ii impart ,,dupa limba vorbita", in vorbitori de
daco-romana ~i vorbitori de macedo-romana.
34 Aceasta statistica am preluat-o din Revista de Cultura ,,Timocul" anul VII, numerele 7-12, 1940.
34
35

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ===============..,,=,
I
I ,
Anul Limba rnrbita Ora§e Sate Barbati Femei Total
1905 Daco-romana 7.391 68.382 38.126 37.637 75.773
Macedo-romana 1.744 2.393 2.228 1.909 4.137
1910 Daco-romana 7.183 72.246 39.932 39.397 79.429
Macedo-romana 1.320 523 993 850 1.843
1920 Daco-romana 2.036 55.276 28.118 29.184 57.312
Macedo-romana 1.149 330 755 754 1.749
1926 Daco-romana 1.113 69.967 33.634 35.446 69.080
Macedo-romana 1.059 992 768 783 1.551
1934 Daco-romana 1.353 16.405 8.064 8.341 14.405
Macedo-romana
Daca diferenta dintre anul 1905 ~i 1920 poate fi justificata prin pierderile
devieti omene~ti din razboaiele balcanice ~i Primul Razboi Mondial,
cum pot justifica statisticile bulgare~ti ca intr-o perioada de 5 ani
(1905-1910) numarul romanilor ramane constant, ca apoi acesta sa ajunga
in 1934 la doar 14.405. Se poate observa din aceste statistici politica
clara dusa de catre Bulgaria, aceea de a ,,elimina" prezenta romanilor de
pe teritoriul ei.
O alta statistica interesanta de observat ar fi cea referitoare la repartitia
zonala a acestor romani.3 5
Pentru judetul Vidin ( cu cea mai mare densitate romaneasca din
Bulgaria) repartitia pe plase ar fi urmatoarea:
I f
t
I
Piasa Vidin Belogradcic Cula Lorn TOTAL
Anul
1910 31.382 15 12.620 4.505 48.512
1920 31.127 24 5.336 2.265 38.752
1926 32.221 5 5.680 4.508 42.414
1934 1.213 7 1.336 215 2.771
Numarul total al romanilor din judetul Vidin pentru 1910 este, conform
statisticii, de 48.512. Dupa cum am mai precizat, Weygand socotea
la 1900 ca doar in Vidin ~i in jurul acestuia (30 de sate) ar fi 50.000
de romani. Pentru plasa Vidin care ar corespunde aproximativ zonei
prevazute de Weygand, avem in 1910 doar 31.382 de romani. Astfel, in 10
ani nu numai ca nu s-a pastrat ma.car acest numar, ci a ~i scazut. Sporul
demografic al romanilor in aceasta zona ar fi, in conceptia oficialitatilor,
negativ. 36
Statisticile oficiale sarbe~ti 37 nu se lasa cu nimic mai prejos fata de
cele bulgare~ti, falsificarile fiind ~i de aceasta data grosolan_e ~i lipsite
de orice argumentare ~tiintifica.
1n primele trei recensaminte organizate de statul sarb ~i anume in
anii 1834, 1841 ~i respectiv 1843, romanii nu au avut o rubrica separata,
ei fiind inglobati in masa sarbeasca. Aceste recensaminte nu au avut
rolul de a afla impaqirea etnica a populatiei in Serbia, ci au fost fa.cute
pentru a deservi fiscul ~i armata.3 8
35 Statisticile sunt preluate dupa lucrarile: Constante, C., (DelatimocJ, Romani~ din S:.~bia,
Studiul etnic ~i statistic, Bucure~ti, 1907, apud Constante! C., Go!oi:ienµa, A, ol?. at., J~1c, V.,
op. cit.; Ubicini, A, op. cit., Tim~c. Sandu Cristea, Tragedia Romamlor. .. , acela~1, Romamz sunt
Vlahi; Zbuchea, Gh. , Autohtoma... ·
I
•
36 Alte aspecte interesante apar in unele material~ ;edactate la_ B_uc~re~ti dup~ ceAdarea Ca:
drilaterului. Conform unei analize din 1941, numai m plasele V1dm ~1 Lorn traiau mtre 56 ~1
60 de mii de romani. Acelea~i aprecieri sunt cuprinse ~i intr-un material anonirn: Evolutia teritoriului
~i populatiei Bulgariei: minoritiitile etnice, in revista ,,Timocul", X (1943), I, p. 35-41.
acolo, intre altele, se aprecia ca, teritoriul Bulgariei, la sfar~itul anului 1941, insurna 165.842
km. p., in ti.mp ce, dupa Primul Razboi Mondial, acela~i stat avea doar 103.146 ~:P; Tot a

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Primul recensamant in care romanii sunt pomeniti este eel din 1846.
Numarul lor in comparatie cu eel al sarbilor ar fi urmatorul:
Districtul Romani Sarbi
Timoc 19. 545 18. 719
Pozarevac 36.690 62. 999
Morava 7.348 35. 563
Craina 33.626 18. 272
TOTAL 97.215 135. 553
Aceasta statistica este incompleta, din ea lipsind rornanii din Podunavska
~i Smederevo.
Pentru 1850, statisticienii de la Belgrad socotesc populatia romaneasca
( din toata Serbia, nu doar din cele patru judete) la cifra de 104.343.
Rezulta deci ca rornanii din afara celor patru judete rnentionate (fara
a rnai socoti un eventual spor demografic) ar fi doar de 7.128 indivizi.
Aceasta cifra este total eronata, avand in vedere doar puternica cornunitatea
romaneasca ce traia in Belgrad ~i in irnprejurirnile lui.
In 1859 statistica pentru acelea~i patru judete se prezinta in felul urrnator:
Districtul Romani Sarbi
Timoc 24.232 22.658
Morava 8.064 41. 852
Pozarevac 47.690 74.969
Craina 42. 607 159. 783
TOTAL 122.593 299. 262
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================
Facand o comparatie intre cifrele rezultate din recensamantul din
1846 !?i din eel din 1859 vorn constata urmatoarele: populatia romaneasca
cre~te cu 25.378 pe cand populatia sarbeasca cu 163.729. Daca diferenta
dintr~ numarul romanilor !?i eel al sarbilor era in 1846 de 38.338,
in 1859 diferenta este de 176.669, numarul sarbilor (rezultat din aceste
doua date) devenind de aproape 4,5 ori mai mare decat al romanilor in
doar 13 ani. Este greu de crezut ca intr-un interval atat de scurt populatia
sarba a inregistrat un spar demografic ie~it din comun.
Romanii din Smederevo (Sernendria) apar pentru prima oara in statistici
in anul 1863. Ei ar insurna 264 indivizi. 39 Pe judete, conform aceleia~i
statistici, numarul rornanilor ar fi repartizat astfel:
Districtul Romani Sarbi
Craina 42.607 20.304
Tarna Reca (Timoc) 24.232
'
22.658
Pozarevac 47.690 74.969
Cuprija (Morava) 8.064 41.852
TOTAL 122.593 159.783
Se observa ca populatia romaneasca ramane la aceea~i valoare pe
cand sarbii scad cu 139.479. Aceasta scadere de aproape 50% a numarului
sarbilor ne edifica asupra ,,rigurozitatii" cu care a fast facuta statistica
din 1859.
Recensarnantul din 1866, eel mai important la acea data, este realizat
pe o baza rnult mai riguroasa. Au fast cercetate aproximativ toate
localitatile din cele patru judete, precizandu-se numarul total de case
existente, nurnarul rornanilor, al sarbilor, celelalte nationalitati prezente
fiind trecute la nurnarul total al locuitorilor. Repartitia acestora pe
judete ~i plase este urmatoarea:
39 Jaksic,V., op. cit., p. 34.
38
39

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Total Procentul
Judet Piasa Romani Sarbi
populaµe romanilor
Golnbac 3.333 1.863 5,382 61.9
Zvijd 8.717 1.005 10.189 84.7
I.I Mlava 13,907 1.996 16.099 86.4
t
~
; Morava 8.066 9.633 18.134 44.1
>N
=
~ Homolie 7,510 3.853 11.451 65.6
Pozarevac 3.096 8.431 12.140 25,5
Ram 3.631 2,568 6,271 57.9
Barza-
13.589 412 14.502 93,7
Palanka
~
= Clinci 9.631 1.353 11.596 83.1
·;
u
• Crnina 12.439 286 12.888 96.5
TamaReca
0: Cupiija
'l"'I
(ora,)
• Qc
Poreci 5.696 1.039 7.180 83.1
Majdanpek 570 134
Boljevac 12.768 920 14.093 90.6
Zajecmi 12.896 2.564 15.617 82.6
39 2.439
Pm·acin 3.138 404 3.542 88,.6
=
I
1l)
Resava • 6.650 5.983 12.803 51.9
r
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ===============
Urmarind tabelul, realizat de Jaksic cu numarul locuitorilor pe fiecare
localitate, ajungem la urmatoarea statistica interesanta: 61 de sate
din cele 216 enumerate nu au nici ma.car un singur locuitor sa.rb; 48 de
sate au maxim 10 locuitori sa.rbi i;;i 12 sate au maxim 20 locuitori sa.rbi.
Din numarul total de localitati (216), 154 sunt majoritar roma.nei;;ti, iar
restul de 62 localitati au o majoritate sa.rbeasca (aici intra i;;i celelalte
etnii). Numa.ml total al populatiei roma.nei;;ti gasita de Jaksic in cele
patru judete este de 125. 889. El recunoai;;te preponderenta roma.neasca
in zona i;;i in acelai;;i timp precizeaza ca ,,ambele nationalitati - roma.na
i;;i sa.rba - sunt supuse acelorai;;i conditii de via ta". 40
Statistica din 1874 nu ii ia rn calcul i;;i pe roma.ni ca etnie separata, ei
fiind inglobati in masa sa.rbeasca. In 1884 insa regasim in statistici populatia
romaneasca repartizata dupa orai;;e, sate i;;i dupa sex. Populatia
roma.neasca din orai;;e este de 5.197 persoane, la sate 144.519: rezulta un
total de 149. 714. La numai i;;ase ani diferenta, in 1880 roma.nii, pentru
prima oara in istoria recensamintelor sa.rbei;;ti, se afla in regres, atinga.nd
cifra de 142.228 locuitori. In 1895 numarul romanilor este iar in
crei;;tere, ajungand la 158.915 locuitori. Repartitia pe cele patru judete a
ultimelor doua recensaminte sarbe~ti arata astfel:
Judetul 1890 1895
Craina 52.896 54.564
Morava 8.473 10.276
Poiarevac 51.815 59.311
Tarna Reca (Timoc) 29.044 34.764
TOTAL 142.228 158.915
J
40 Constante. C, (Delatimoc), op. cit., p. 109.
40
41
-----
~-'-"-•"""'

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Incepand cu anul 1900 romanii sunt intr-o continua descre9tere. In
acest an ei numara 120.688 persoane, adica cu circa 40.000 mai putin
decat in 1895. Este de neinchipuit cum in doar 5 ani romanii au inregistrat
o asemenea scadere brusca. C. Constante emite patru ipoteze privind
respectiva scadere. Prima ipoteza se refera la situatia in care natalitatea
din cadrul comunitatilor romane9ti ar fi stagnat. 0 alta ipoteza
sustine ca ar fi vorba de un intens proces de sarbizare, terminat prin
asimilarea populaµei romane~ti. Ultimele doua ipoteze due de fapt la
una singura 9i se refera la eventualele gre9eli ale functionarilor sarbi in
alcatuirea cifrelor 9i falsificarea intentionata a acestora 41 •
Constante este adeptul ultimelor doua teorii care de fapt sunt 9i cele
corecte. Luand in considerare sporul natural de minim 17%, acesta
apreciaza numarul romanilor timoceni intre 350.000-400.000, o cifra
apropiata de realitatea existenta atunci.
Urmarind procentul romanilor, calculat din numarul total al populatiei
Serbiei, constatam, conform statisticilor oficiale, ca acesta se afla
in descre~tere. Astfel in 1846 romanii au alcatuit n,2% din populatia
statului. Ulterior aceasta scade continuu: 9,5% in 1866; 8,1% in 1884;
6,8% in 1890; 6,9% in 1895 9i doar 5,9% in 1900. In acela~i timp ponderea
populatiei sarbe9ti in zona dintre Timoc 9i Morava se afla intr-o
continua cre~tere, in detrimentul celei romane9ti. In 1905 aceasta nici
ma.car nu este mentionata, fiind iara9i socotita la numarul total al locuitorilor.
Studiind aceste recensa.minte, atat cele sarbe9ti cat ~i cele bulgare~ti,
nu se poate sa nu se observe ca acestea au fost sistematic falsificate in
detrimentul romanilor. Un posibil raspuns la aceasta atitudine a oficialita.tilor
sarbe9ti pot fi ~i cuvintele enuntate de ca.tre Tihomir Dordevic:
,,~tiu ca la aceasta, multi dintre patriotii no~tri ingrijorati, vor da
din cap ~i vor spune ca eu comit o tradare fata. de patrie atunci caJ:?-d
ma incumet sa. vorbesc despre romanii din Serbia, care dupa parerea
multora, trebuiesc tainuiti sau eel putin trecuti sub ta.cere, pentru ca
41 Zbuchea, Gh., Autohtonia ... , p. 8.
r
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
adevarul asupra romanilor din Serbia poate sa duca la a 9 a zisa «Chestiune
romaneasca din Serbia», care dupa parerea lor prezinta un mare
pericol". 42
Daca pan~ la inceputul epocii moderne, autohtonia 9i continuitatea
romanilor timoceni nu era pusa sub semnul indoielii de catre nimeni,
odata cu inceputul acestei epoci au aparut diver9i ,,istorici" ~i savanti
care le-au contestat. Au fast emise teorii contradictorii, precum ca
timocenii ar fi sarbi sau bulgari romanizati 9i nu romani, ~i teorii care
var sa demonstreze originea lor nord-dunareana. In capitolele precedente
am incercat sa prezint 9i sa aduc dovezi dare, din punct de vedere
istoric, in ceea ce prive9te continuitatea timocenilor dintre Morava 9 i
Lorn, cat 9i a apartenentei lor la blocul romanismului balcanic. Dovezile
asupra continuita.tii lor nu se opresc insa la sfera istoricului 9 i
a politicului. Argumente de ordin toponimic, lingvistic, etnografic ~i
geografic vin sa intareasca primele doua dovezi precizate.
Cauzele care au dus la contestarea neintemeiata a acestor romani
au legatura directa cu aparitia ~i propagarea, in zorii epocii moderne,
a unor ideologii ce au impanzit repede intreaga Peninsula Balcanica.
Secole intregi timocenii, aflati sub dominatie otomana, nu au suferit
nici un fel de ingradire a drepturilor lor naturale (proprietate, religie,
limba, autonomie judecatoreasdi), ci din contra, acestea au fast inta.­
rite de catre sultani, care au adaugat altele noi, precum cele de ordin
fiscal sau interdictia data musulmanilor de a se.stabili pe teritoriul valah.
Atitudinea binevoitoare ~i toleranta pe care a avut-o Inalta Poarta.
fata de supu~ii romani din Balcani i-a determinat pe ace~tia din urma
sa sustina fiinta statului otoman european.
La acest fapt se mai adauga ~i imposibilitatea romanilor balcanici,
datorita. nu numai numa.rului, ci ~i a dispersarii lor teritoriale, de a crea
un stat romanesc la sudul Dunarii. Aceasta sustinere insa se love~te de
puternicul curent nationalist cat ~i de lupta de eliberare de sub ocupatia
otomana a celorlalte popoare balcanice.
42 Dordevic,T., op. cit., p. 9.
42
43

ri
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Cele mai concludente dovezi care atesta continuitatea ~i autohtonia
romanilor sunt cele de ordin toponimic. ,,Numai in regatul sarbesc -
scria Valsan - se aflau peste 250 numiri de sate alcatuite din cuvantul
vlah afara de alte numiri de rauri, munti ~i chiar t:inuturi intregi (Stari
vlah)." 43 La acestea se adauga, dupa cum vom vedea, zeci ~i sute de sate
care nu contin cuvantul vlah dar sunt dupa denumire romane~ti. Situatia
respectiva este constatata in 1887 ~i de catre istoricul ~i geograful
sarb Karie: "In noua lor patrie, sarbii au gasit o popul~tie rustica romana
~i rama~itele latinizate ale populatiilor autohtone; mai cu seama iliri
~i traci care se indeletniceau cu pastoritul ~i traiau pe la munti ~i prin
locuri deluroase. Pe ace~ti pastori, crescatori de vite, sarbii ii numeau
vlasi. Urmele acestor locuitori abia daca se mai gasesc azi in Serbia, fie
prin anecdote populare ce ne-au fost transmise, fie prin traditie, fie in
numirile raurilor, satelor ba chiar ~i a unor tinuturi intregi. 44
Denumirile romane~ti se pot intalni pe tot cuprinsul zonei timocene.
Analizand listele recensamintelor realizate pe sate nu se poate sa nu
remarcam denumiri ca: Baciu, Bradu, Busur, Barloaga, Bradet, Ceret,
Ca.tun, Campu-Bun, Corbu, Degerati, Fundeni, Geana, Gruia, Lacu,
Novad, Parlita, Popeanu, Satu Mare, Sala~, Sarban, Vaiuga. Calatorii
care au trecut prin aceste tinuturi au gasit ~i ei denumiri romane~ti date
muntilor precum: ~tirbiti, Vascul, Deli Ion, Porumbelul (azi Golubine)
sau vaile Coste~ti, Severine~ti, Casa Verde, Paraul Alb, Podi~or.
Procesul de deznationalizare dus de Belgrad ~i Sofia se reflecta ~i
in sarbizarea fortata a denumirilor romane~ti. Sarbizarea, dupa parerea
lui N. A. Constantinescu, are loc relativ tarziu, abia spre jumatatea
secolului al XIX-lea. 4 s Un exemplu concret ar fi satele Corbu ~i Geana
care primesc sufixele ,,ova" ~i ,,ovo" transformandu-le astfel in Corbovo
~i Geanova. Asupra numelui de Corbu nu exista nici o indoiala a provenientei
sale romane~ti, sate cu aceea~i denumire intalnindu-se ~i la •
1
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
nordul Dunarii. Geana este un antropomorfism toponimic caruia i-am
putea gasi corespondentul in ,,deal mic" pe cares-a a~ezat satul. 46 Alaturi
de cele doua sufixe amintite s-au mai folosit ~i cele de ,,nita" (Malainita)
, ,,evj.ta" (Bacevita), ,,na" (Vratna) sau ,,ovaf' (Brestovat). 47
~i inBulgaria exista denumiri romane~ti vechi. Un exemplu edificator
ar fi chiar ora~ul Vidin, cunoscut de romanii localnici sub denumirea
de Dii. Weygand relateaza cum denumirea romaneasca a Vidinului
a intalnit-o sub forma Dii in Serbia ~i de Vidie in Bulgaria. Emanoil
Bucuta crede ca ,,ceea ce a auzit profesorul Weygand e insu~i numele,
singurul, dat Vidinului de catre toti romanii, numai ca inmui~t banate~te,
este adaptat graiului banatean. Dii este un cuvantin totalitateasemenea
cu Jii ~i Sibii. 48
O alta teorie ar fi cea a transformarii numelui latin Bononia (pe ale
carei ruine este situat azi Vidinul) in Bundin ~i apoi in Dii. 49
Multe alte ora~e din perioada moderna i~i au radacina in vechile
a~ezari latine din regiune. Astfel ora~ul Florentin nu este altul decat
vechiul Florentiano, Arcear provine din Ratiaria, Lorn din Almus.
Unele orase , au fost rebotezate de catre slavi: Vinceia devine . Semendria
Smederevo dupa patronul cetatii S£ Dumitru, Viminacium devine
Kostolac, adica ,,cetate mica".
In ce prive~te raurile, aproape in totalitate afluenti ai Dunarii, au
pastrat denumirile latine: Sava (Savus), Drava (Dravus), Drin (Drinus),
Morava (Margus), Pek (Pincus), Arcear (Ratiaris), Lorn (Almus),
~i mai cu seama Timocul (Timaeus).
0 dovada a originii lor latine ~i romane~ti este limba pe care o vorbesc.
Limba folosita de timoceni este aceea~i cu cea folosita in nordul
Dunarii. Sintaxa ~i etimologia sunt identice cu cele din nord, diferenta
46 Giuglea, G., Roman ii din Serbia, in ,,Anuar de geografie ~i antropogeografie'; anul n,191 l-1912,
Bucure¢., 1912 apud Constante, C., Golopenµa, A., op. cit. p. 164.
43 Valsan, G., Romanii din Bulgaria ~i Serbia ... , p. 58.
44 Karie, Srbija, 1887, apud Constante, C., (Delatimoc), op. cit. p. n6.
45 Constantinescu, N. A., Vechimea romanilor Timoceni , Ed. Institutui de Arte grafice -Tiparul
romanesc, Bucure.¢, 1943, p.13 ('mcontinuare Vechimea ... ).
47 Constantinescu, N. A., Vechimea ... , p. 15.
48 Bucuta,, Emanoil, Romanii dintre Vidin ~i Timoc, in ,,Arhivele Olteniei'; anul II, nr. 5, Craiova,
1923, apud Constante, Golopenµa, A., op. cit., vol. II, p. 73.
49 Constantinescu, N. A., Vechimea ... , p. 9.
44
45

t•·-·····•
I
fiind doar una de ordin fonetic: d - transformat in gh; I - in 1 muiat; t -
in ch; m - in m muiat; n - in n muiat.
O vie discutie pe tema nejustificata a provenientei nord-dunarene
a romanilor s-a fa.cut !;ii in jurul unor denumiri locale, precum Tarani,
Ungureni, Munteni.
In conceptia lui Jovanovic, romanii ,,se numesc ungureni pentru ca
dupa traditia lor au venit acum 120 de ani din Ungaria, de fapt din Ardeal.
Romanii ,,tarani" din Craina se numesc af;ia pentru ca au venit din
Tara Romaneasca uncle pamantul apaqine sultanului sau tarului". 50
Aceeaf;ii parere o imparta~esc majoritatea calatorilor straini ~i savantilor
bulgari ~i sarbi.
Valsan este de parere ca aceste denumiri sunt etno-geografice, ,,Romanii
de langa Vidin - cei pe care i-am vazut de aproape - se impart in
Padureni ~i Dunareni. Aceasta impaqire este determinata de a~ezarea
lor geografica; unii locuiesc in tinuturi de deal paduroase de la hotarul
Serbiei, ceilalti in ~esul ma.nos de langa Dunare. Din aceasta pricina,
Padurenii se ocupa mai mult de vite decat dunarenii, cate sunt indeosebi
plugari."s 1
Aceea~i situatie se gase~te ~i in Serbia, romanii fiind impa_rtiti in
munteni sau ungureni ~i miirginiti sau tiirani. Denumirea de muntean
este data romanilor de peste terasele muntilor, iar cea de marginiti celor
din apropierea Dunarii. Teoria lui Valsan este argumentata de existenta
in Romania, chiar ~i in ziua de azi, a acelora~i. denumiri etno-geografice:
munteni, campeni, valeni, marginiµ. Asupra denumirii de tiireni
(tiirani), raspunsul este pe cat de simplu, pe atat de logic. In Romania,
prin termenul de tiiran este desemnat eel care munce~te pamantul ( tarina).
De ce nu ~i ace~ti tarani din Timoc, care au drept ocupatie principala
agricultura, nu s-ar numi in acela~i fel?
Ungurean nu este o denumire data strict celor proveniti din Transil•
vania, ci ~i celor care se ocupa cu cre~terea oilor. Aceasta ocupatie este
l
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
50 Jovanovic, K. Dragoljub, op. cit., p. 66.
51 Vfilsan, G., Romdnii din Bulgaria ~i Serbia ... , p. 57.
r
1
r
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI =================
predominanta pentru regiunea muntoasa a Timocului.
Politica de deznaµonalizare dusa de Sofia ~i Belgrad s-a regasit !;ii in
tratamentul aplicat ~colii 1?i bisericii romane~ti. Un element caracteristic
istoriei Illoderne a acestor romani este lipsa cu desavar~ire a invatamantului
~i oficierii serviciului religios in limba romana.
In. 1865, domnitorul Alexandru loan Cuza impreuna cu ministrul
Cultelor ~i • Instructiunii Publice, D. Bolintineanu, pun bazele invatamantului
romanesc din sudul Dunarii. Astfel, o serie de tineri romani
din Peninsula Balcanica vor efectua un stagiu de pregatire in cadrul
Institutului Macedo-Roman de la Sfintii Apostoli din Bucure~ti. Dupa
absolvirea respectivului stagiu, ei urmau sa se intoarca in locurile natale
pentru a deveni institutori ~i invatatori.
Oficialitatile sarbe~ti s-au opus acestei practici, interzicand crearea
unor laca~uri de invatamant ~i cult in zona timoceana. Situatia a fost
constatata inca din 1875 de catre Szabo Jozsef. Vorbind despre drepturile
minoritatilor nationale, desprindem urmatoarele cuvinte: "Limba
oficiala a statului este cea sarbeasca, care este totodata ~i limba comunelor
~i ~colilor primare, iar diferitele nc}.tionalitati nu se buc~ra de nici
o consideratie". 52
Acesta a intreprins in anii 1872-1873 doua calatorii de studii !;ii ca urmare
in 1875 a publicat in ,,Buletinul Societaµi Geografice" de la Budapesta:
,,Note de calatorie din Serbia, din punct de vedere geografic,
etnografic" 53 . J. Szabo, in primul capitol al insemnarilor sale, analizeaza
~i situatia demografica. Dupa cate ~tim, intre savantii straini, el a fost
primul care a analizat comparativ primele 6 recensaminte ale populatiei
fa.cute de autoritatile de la Belgrad intre anii 1840-1866. Pe baza
coefi.cientului mediu de spor al populatiei, el a evaluat ca in statul sar-­
besc, la 1874, au trait 1.393.000 locuitori. Important este faptul ca el a
subliniat in mod expres prezenta elementului romanesc denumit de
52 J6zsef, Szab6, op. cit., p. 48.
53 Traducere in romane~te in C. Constante, A. Golopenp.a, op.cit., vol.I, p. 45-58. Sever Bocu,
Mart:uriile ungurului Szab6 despre romanii din Timoc, in ,,Anuarul Institutului de Istorie
Nap.onala", II, (1993), Cluj, 1924, p. 384-386.
47

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
catre el ,,valahi", in paqile rasaritene, prezentand pe ace~tia imediat
dupa sarbi ~i bulgari: ,,Valahii locuiesc tot in paqile rasaritene, dar sunt
mai numero~i decat bulgarii. Ora~ele mai importante, cu majoritate
absoluta a populatiei formate din vlahi sunt Pojarevat, Negotin, Cladova
~i Zaichiad". 54
J. Szabo a fost printre primii care a abordat ~i alte probleme legate de
romanii din Timoc, precum trecutul lor istoric, etnologie, situatia ~colara,
raporturile cu autoritatile etc. Astfel, J. Szabo afirma in mod clar
autotohnia timocenilor traitori acolo din vremuri anterioare slavizarii
spatiului balcanic: ,;valahii au locuit in parte aceste regiuni inainte de
venirea sarbilor, iar parte dintre ei au imigrat mai tarziu din Valahia. In
prezent numarul lor este de circa 175.000" 55 •
Fizionomia ~i trasaturile lor morale: ,,Neamul acesta iese in relief
printre celelalte neamuri - aid, ca ~i in alte paqi - prin trasaturile sale
mai regulate ~i mai frumoase ... Valahii din Serbia sunt harnici, muncitori,
economi ~i de mare darjenie in privinta portului ~i a limbii... Valahii
sunt mai dotati de la natura decat sarbii ~i reprezinta a ~aptea parte
din populatia totala a Principatului".s 6
Calatorul maghiar a subliniat in mod deosebit rezistenta elementului
romanesc la instrainarea lingvistica, respectiv la insu~irea limbii
sarbe~ti. Astfel, el este primul strain care a remarcat situatia ~colara ~i
bisericeasca din zona, respectiv numarul dublu de biserici ~i ~coli in
raport cu alte judete ale Serbiei, dar in care in ~xclusivitate totul se desfa~ura
numai in limba oficiala, interzicandu-se vorbirea limbii romane.
Astfel, a atras atentia asupra unor aspecte caracteristice, de altfel ~i
perioadei urmatoare, precum refuzul de a se urma cursuri ~colare intr-o
limba romana, neintelegerea de catre credincio~i a limbii slavone,
practicata de biserica oficiala, neputinta de a se intelege cu functionarii
recrutati exclusiv din randul sarbilor ~i care nu cuno~teau limba ba~ti-
54 C., Golopenp.a, op.cit., p. 49-50.
55 Idem, p. 50.
56 Ibidem.
r .
'.
-
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI ================
na$ilor, discriminarea lor in sistemul justitiei. Concluziona subliniind
opozitia fata de institutiile de stat.
,,Vlahii au comparativ de doua ori atatea $Coli $i biserici ca sarbii,
construite qe comune, pe cont propriu $i conform planului stabilit de
guvern. Dar limba de predare a acestor $Coli primare este - in exclusivitate
- cea sarbeasca, elevilor fiindu-le interzis sa vorbeasca limba
valaha. Invatatorii sunt tot sarbi, care nu cunosc limba valaha decat
in mod exceptional $i, deci, nu pot expune elevilor materia de predat,
fiindca ace$tia nu inteleg nici un cuvant sarbesc. De aici urmeaza ca fiii
valahilor, dupa 3-4 ani de $COala, nu invata nici ma.car sa ceteasca ~i sa
scrie, iar parintii dezgustati ii retrag din ~coli, intrebuintandu-i la gospodarie.
Aceasta este ~i explicatia faptului ca in Serbia (poate cu exceptia
a 4-5 persoane) nu exista nici un vlah functionar public, de$i Vlahii
sunt mai dotati de la natura decat sarbii, ~i reprezinta 1/7 din populatia
totala a Principatului. ~i preotii sunt aproape toti sarbi, de$i printre
ace~tia ar fi cativa care ar cunoa$te limba vlaha. Serviciul divin se face
in limba veche slava, iar predica in sarbe~te $i in cele mai multe comune
valahe nici nu se tine predica, fiindca enoria~ii nu o inteleg. ~unctionarii
sunt sarbi din paqile apusene, care inainte de venirea lor ai:ci nici nu
$tiau despre existenta vlahilor. Este natural ca in astfel de imprejurari
sa nu existe nici o legatura intre functionari $i popor, primii neinvatand
limba poporului, iar ceilalti limba ofi.ciala a statului; a$a ca valahul impricinat
este pur $i simplu respins de catre functionar, alegandu-se pe
deasupra $i cu injuriile acestuia. Cu cativa ani in urma a fost introdusa
in Serbia Curtea de jurati. Crimele savar$ite in circumscriptiile valahe
nu pot fl judecate decat la cea mai apropiata Curte sarbeasca ( care insa
uneori este foarte departe), deoarece Cuqi in alta limba nu sunt. Din
cauza aceasta poporul vlah din Serbia se simte cam strain $i nu simte
dragostea fata de locul natal $i indeosebi fata de institutiile de stat." 57
Pana in 1904 cand a murit, cercetatorul Felix Kanitz a cutreierat in
repetate randuri zona balcanica, incepand chiar din 1859. El a avut o
57 Ibidem, pp. 50-51.
49

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
simpatie deosebita pentru populatiile slave din Balcani ~i mari merite
in cunoa~terea ~i popularizarea celor doua state balcanice, Bulgaria
si Serbia. In decursul anilor el a alcatuit nu mai putin de patru carti
'
despre Serbia ~i tot atatea despre Bulgaria, rnulte dintre ele extrern de
volurninoase, cuprinzand, de asernenea, tabele, ilustratii, harti etc. 58
Luera.rile respective cuprind in egala rnasura date istorice, etnografice,
statistice etc. Prezinta o importanta deosebita faptul ca in aceste lucrari
F. Kanitz a acordat o irnportanta atentie unor problerne deosebite legate
de prezenta elernentului romanesc in intregul spatiu al Peninsulei
Balcanice. 59
In primul rand scrierile lui F. Kanitz au o deosebita valoare inforrnativa.
El a strabatut cea mai mare parte a a~ezarilor din spatiulsarbo-bulgar
pentru a gasi ~i descrie vestigii ale antichitatii, rama~ite ale
cetaµlor romane etc. Cele rnai multe dintre aceste ruine rornane erau
in apropierea sau chiar in interiorul unor a~ezari romane~ti de unde
interesul sau s-a extins ~i asupra acestor oameni pe care i-a pretuit. Astfel
el a la.sat pagini antologice despre etnologia romanilor balcanici la
inceputul celei de-a doua jumataµ a secolului al XIX-lea, in principal in
jurul anului 1868.
Mentioneaza prezenta rnasiva a romanilor de-a lungul Dunarii, facand
~i o serie de consideratii. de natura ~i geografica ~i etnografica in
legatura cu zona Tirnocului impa_rtita din punct de vedere politic intre
sarbi ~i bulgari. El a fa.cut ~i o serie de consi~eratii de natura istorica.
58 Dintre lucrarile sale despre Serbia amintim: Historisch-ethnographischse reisestu.dien aus
den Jahren 1859-1868. Mit. 40 ilustrationen im Texte, 20 Tafeln und einer Karte (Leipzig,
1868, Verlagsbuchhandlungvon Hermann Fries), Das Konigreich Serbien und das Serben volk
van der Romerzeit bis zur Gegenwart, Bd. I-III Land und Bevolkerung, Leipzig, 1904-1914.
Paqial, aceste lucrari au fast traduse in limba sarba: F. Kanitz, Srbija - Zemlja istanovnistvo,
Beograd Novi Sad, 1986. De asemenea, probleme legate de romanii timoceni au fast abordate
de invatatul ~i calatorul german ~i in lucrarile sale privitoare la Bulgaria, adunate intr-o
ediµe ampla Donau-Bulgarien und der Balkan. Historisch gographisch-ethnographisc,he
Reisestudien aus den]ahren 1860-1897, Vol. I, II, III, Leipzig, 1904.
59 0 parte din marturiile lui Kanitz au fast traduse in C. Constante, A. Golopenµa, op.cit., vol.
III, p. 11-23., destule note au fast utilizate de Emanoil Bucuta in monografia sa despre romanii
timoceni, publicata in anul 1923, iar o prezentare generala ampla ~i extrem de documentata a
alcatuit Florea Florescu: Romanii din dreapta Dunii.rii. Daco-romanii din Balcani fn opera lui
F. Kanitz, in ,,Timocul", IX (1942), II, p. 1-50.
r
~. Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICl ================
Astfel se refera la epoca lui Carol eel Mare, cand In zona traiau romani
cu conducatorii lor, rnentionand apoi ca unul dintre primii voievozi ai
rornanilor, Glad era de origine din Vidin, adaugand a poi ~i cronicari precum
Conia\es sau Ansbertus care mentionau pe aceea~i romani In spatiul
balcanic. Nu a uitat sa mentioneze ~i prezenta romanilor timoceni
in cadrul statului Asane~tilor, aparut la sfar~itul secolului XII ~i ajuns
la apogeu in vrernea lui Ionita eel Frumos. Kanitz a fost primul invatat
care a consemnat unele aspecte ale legaturilor culturale dintre romanii
nord-dunareni ~i locuitorii din spatiul balcanic. Astfel, de exernplu,
el mentioneaza unele rnanastiri sau biserici ridicate de voievozii din
Tara Romaneasca in spatiul din dreapta Dunarii, uncle locuiau romanii
tirnoceni. Se refera la o inscriptie gasita in ruinele manastiri Lopu~nia
care arata ca ctitorul acestui la.ca~ religios era domnitorul Radu eel
Mare al Tarii Romane~ti. In opinia sa, acela~i domnitor era ctitor ~i la
alte laca~uri religioase la Petru~a, Lukovo, Krepicevac. Interesanta este
opinia sa in legatura cu originea, respectiv aparitia rornanilor in dreapta
Dunarii. El a crezut ca in principal cauza ar fi fost irnigrarea intr-o
perioada a epocii moderne. Astfel, a afirmat: ,,Putin dupa terminarea
razboaielor de eliberare, regimul sarbesc a cautat ca sa ca~tige, pentru
colonizare in regiunile dunarene depopulate, pe romani. Dispozitia
Regulamentului Organic, care condamna pe tarani la sclavie ve~nica,
a folosit aceste intentii, iar egalitatea tuturor in fata legilor sarbe, cu
impuneri masurate, i-a legat puternic pe harnicii, mereu sporitori la
numar de via ta u~or de ca~tigat in noua patrie". 60
Aceasta idee a irnigrarii a fost reluata in mai multe randuri, atat pentru
cazul Serbiei, cat ~i pentru eel al Bulgariei. Dupa parerea sa, irnigrarea
a fost favorizata ~i de catre turci care au vrut sa-i foloseasca impotriva
populatiei slave. Astfel, de exemplu, acela~i Kanitz insista in mai
multe randuri ~i asupra unor cazuri de romani veniti din Transilvania,
respectiv din Banat ~i stabiliti in zona Vidinului. Cazul eel mai cunoscut
din acest punct de vedere a fost eel al lui Samoil Draxin asupra ca-
60 F. Kanitz, Srbija - Zemlja ... , p. 18.
50
51

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
ruia Kanitz s-a oprit in mai multe randuri. 61 Ar fi de remarcat insa ca el
nu este consecvent in ceea ce prive~te aceasta idee a emigrarii recente a
romanilor in dreapta Dunarii. Astfel, in ultima editie a lucrarii sale despre
Serbia, finalizata spre sfar~itul vietii sale ~i aparuta dupa moartea
sa, afirma: ,,Originea rumanilor, vlahilor sau romanilor, cu toate sfortarile
~tiintei istorice, nu a fost clarificata indeajuns pana astazi. Niebuhr
li numea un popor enigmatic. Alti cercetatori se supralicitau in ipoteze
care duceau la cele mai contradictorii concluzii. In urma, Miklosich
se ocupa de aproape cu limba romana ~i ajunse astfel la o justa lumina
asupra originei acestui popor interesant. El gase~te nerntemeiata parerea
lui Schafarik. .. tot a~a ~i parerea lui Kopitar... Dupa Miclosich,
originea limbii romane dateaza de la inceputul celui de-al doilea veac,
cand coloni~tii romani se a~ezara pe malul Stang al Dunarii. El cauta sa
dovedeasca istoric ca romanii secolelor V ~i VI au fost daci ~i geti romanizati
~i ca inaintarea lor din Dacia, mtemeiata de Aurelian in Moesia,
pe malul drept al Dunarii, catre nord, ar fi de explicat prin cucerirea
tarilor estice de catre sloveni, in secolul VII:' 62
In acela~i capitol mentionat, privind romanii din spatiul sarbesc, el
face o ampla descriere a barbatilor ~i femeilor, despre acestea din urma
afirma, de exemplu: ,,Femeia romana, prin frurnusetea ~i gratia corpului
~i a rni~carii, aminte~te de clasica tinuta a Romanei.. Forma capului
~i a fetei, taietura nasului ~i a gurii, aduc cu statuile antice care se gasesc
a tat de mult in vechea Dacie ... Un grup de tin ere romance mtorcandu-se
de la fantana, ofera un tablou adorabil..:' 63
Se refera ~i la educatia spirituala, subliniind intre altele ca pentru
romani in Serbia nu exista ~coli proprii, ci doar cele care se studiaza in
limba sarba. In viziunea sa, ocupatia principala a acestor romani o con-
r
• t; Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI =================
stituia agricultura, careia i s-a adaugat viticultura, cre~terea animalelor
etc. In mai multe randuri a evocat diverse obiceiuri ~i superstitii. Astfel,
de exemplu, pentru o epoca in care lipseau mijloace tehnice de reproducere
a realitatii, inainte de aparitia fotografiei, da numeroase informatii
privind portul romanesc din dreapta Dunarii, prin multe pagini,
deosebit de importante, care, de altfel, au ~i fost folosite de cercetatorii
moderni ai vestirnentatiei din acel spatiu. 64 El a participat, intre altele,
la mai multe nunti la romani, pe care le ~i evoca.
Interesante sunt, a~a cum am aratat ~i in alta parte, datele statistice
privind ponderea romanilor in statul sarbesc, incepand din 1866, cand
acolo au trait 127.326 de romani. Important este faptul ca, analiza operei
sale perrnite enumerarea a nu mai putin de 47 de sate romane~ti in
Serbia ~i 8 a~ezari romane~ti din Bulgaria pe care le mentioneaza in
mod expres ca fiind locuite de romani. S-a constatat ca el a mai strabatut
inca 41 de a~ezari in care locuiau romani, dar pe care nu i-:a mentionat
in mod expres ca traind acolo. 65
Situatia elementului romanesc din dreapta Dunarii a fost prezentata
~i de alti martori oculari. Astfel, de exemplu, profesortiJ de la Universitatea
din Leipzig, Gustav Weygand a prezentat mai multe aspecte
privind realitatile din a~ezarile romane~ti din Serbia ~i Bulgaria. El a
aratat aceea~i trista realitate din spatiul sarbesc, respectiv lipsa ~colilor
in limba materna. Aceea~i situatie in care se afla romanii din Serbia
este sernnalata ~i de Weygand: ,,E drept ca guvernul sarbesc face mari
. sfoqari pentru a sarbiza pe romani, rezultatele dobandite insa sunt deocamdata
mici. Se angajeaza numai preoti sarbi sau sarbofili, care se
folosesc in serviciul divin numai de limba sarbeasca. Taranii insa nu
61 Despre S. Draxin, inclusiv o analiza a parerilor lui Kanitz despre acest militant peritru
cauza romaneasca, vezi E. Bucuta, Romdnii dintre Vidin ~i Timoc, p. 37 ~.u.; Cristea Sandu
Timoc, Samoil Draxin, ba.natean din Vladimirovat in Imperiul turcesc, m Analele Societaµi
de Limba Romana, 3-4 (1972-1973), p. 499-507.
62 F. Kanitz, Serbia ... , traducere in Romdnii din Timoc ... , vol. Ill, p. 13.
63 Idem, p. 16.
64 Monica Budi~, Comunitatea romdneasca de pe Valea Timocului bulgaresc, Bucure~ti,
2001, p. 48. ~.u.
65 Florea Florescu, Romdnii din dreapta Duni'irii Daco-romanii din Balcani in opera lui F.
Kanitz, in Revista ,,Timocul", IX, 1942, II, p. 16-38 indica toate aceste a~ezari. Acela~i autor
menµoneaza ~i unii romani care au avut o contributie insernnata in luptele impotriva turcilor,
mai cu seama in timpul primei revolutii sarbe~ti, cand s-a ilustrat intre altii haiducul Veku,
respectiv Veljko Petrovic.
52
53

! •
'
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
se due la biserica, a~a incat propaganda bisericeasca devine iluzorie." 66
In Timocul bulgaresc lucrurile nu stateau mai bine, chiar daca Weygand
socote~te contrariul. $i aici ~colile sunt toate de stat, iar limba de
predare este doar bulgara. ,,Copiii nu pricep o boaba din limba cart:ii ~i
a invatatorului. Ace~tia trebuie sa inceapa a deprinde de la ei romane~te,
pentru ca pana intr-un an sa-i faca sa o rupa bulgare~te. Copiii se
~tiu mai dezghetati decat bulgarii ~i-ti spun ca, pe uncle sunt impreuna,
chiar a~a, cu un an sau mai mult aproape pierduti, pana la urma le iau
inainte." 67
In cadrul bisericii insa se simte o oarecare ameliorare, in unele sate
preotul mai facand o parte a slujbei in romane~te, datorita ~i caqilor
biserice~ti ad use din Romania. Cu toate acestea liturghia se tine doar in
"bulgara veche [ ... ] ~i abia daca la o singura strana un logofat mai cite~te
romane~te." 68
Incepand cu 1900 ~i mai ales dupa eel de-Al Doilea Razboi Balcanic,
situatia se schimba radical. Sistematic, guvernul bulgar inlatura ~i pe
putinii invatatori ~i preoti de nationalitate romana rama~i.
Caqile biserice~ti sunt arse de catre ,,comitete de patrioti bulgari", de
fapt adevarate bande inarmate nationaliste. In biserici vor exista liste
cu nume bulgare~ti, pe care romanii sunt obligati - fl.ind amenintati cu
bataia ~i cu amenda de catre autoritati - sa le dea noilor nascuti la botez.
In acela~i timp in Romania functionau atat ~coli ~i licee bulgare~ti,
cat ~i sarbe~ti. Insa, reciprocitatea nu a funcµo_nat, din contra, masurile
luate impotriva romanilor s-au inasprit.
Multe din bisericile ~i ~colile existente in Timoc sunt fa.cute pe cheltuiala
romanilor, care insa nu se pot bucura a~a cum ar vrea de ele. Inca
din zorii Evului Mediu domnitorii romani de la nord de Dunare au cladit
~i au inzestrat biserici ~i manastiri in aceasta zona. Incantati de frumusetea
acestor biserici, multi calatori straini au incercat sa le descrie.
'i
·_:ti
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =============---=
Ajungand in Bregova, Kanitz ne lasa o asemenea descriere; "in mijlocul
satului se inalta biserica cea noua, zidita in anul 1857, mai mult impozanta
decat cladita intr-un anume stil; e lunguiata, in forma de paralelogram,
far~abside laterale ~i cu un turn ma.runt in fatada principala.
Constructia a costat 200.000 pia~tri, o suma destul de importanta pentru
aceasta tara; cea mai mare grija s-a acordat impodobirii interioare a
bisericii. Iconostasele, jiltul mitropolitan ~i amvonul sunt toate foarte
bogat sculptate ~i aurite; atat ca sunt vopsite in culori prea vii. Lucrate
de T intari, ele invedereaza a eel ciudat dar de zidari ~i constructori
al acestei foarte talentate ramuri macedo-valahice a romanilor. Unele
poqiuni decorative ale sculpturii - cum sunt smeii ~i pasarile de pe ambele
laturi ale crucii de la u~a mijlocie a iconostasului, scaunul mitropolitan
purtat de lei in stare de odihna, amvonul sprijinit de un vultur
- amintesc de influentele vechilor monumente bizantine ale Peninsulei
ilirice, transmise prin traditie pana aici." 69
$tirile despre timoceni s-au inmultit la inceputul secolului XX. In
primii ani ai veacului a petrecut o vreme acolo C. Constante, aroman
care a functionat o vreme ~i ca diplomat la misiunea roman,easca din
capitala Serbiei. In anul 1907, sub pseudonimul Delatimoc, a publicat
bro~ura intitulata ,,Romanii din Serbia. Studiu etnic ~i statistic" 70 • El
pleca de la ideea ca ace~ti romani erau prezenti in toate cele 4 judete,
insumand laolalta o suprafata de 12.240 kmp. Afirma clar: ,,Din aceste
patru judete, doua ~i anume Craina ~i Pozarevac sunt locuite de o populatie
aproape exclusiv romaneasca, pe cand in celalalte doua districte,
in Morava ~i Timoc se gasesc ~i locuitori sarbi... Ca sa fiu mai precis
trebuie sa adaug ca in afara de districtele mentionate, care prin numarul
covar~itor al populatiei romane~ti dau acestui tinut pecetea caracterului
unui tinut eminamente romanesc, romanii se mai gasesc, in
numar mai mic pana ~i in plasa Podunavska din judetul Smederevo." 71
66 Weygand, G., Die Rumanischen ... , p. 89.
67 Bucuta, E., op. cit., p. 122.
68 Ibidem, p.123.
69 Kanitz, F., Donau Bulgarien ... , pp. 20-21.
70 A fost republicata integral in Romdnii din Timoc ... , vol. I, p. 95-136.
71 Delatimoc, op. cit., p. 99.
54
55

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
El face si o enumerare a unor asezari romanesti, aratand ca odinioara
romanii se intindeau cu satele lor pana dincolo de raul Morava, uncle
treptat au fost asimilati de catre sarbi.
Delatimoc, respectiv C. Constante, are meritul de a fi abordat primul,
in mod temeinic, evolutia populatiei romane~ti din Serbia, conform
statisticilor alcatuite de Belgrad incepand din 1886 ~i pana in anul
' ' '
1900. El este eel care subliniaza falsitatea acestor statistici, exprimandu-~i
parerea ca la inceputul secolului XX: ,,Fara nici o exagerare, numarul
romanilor ar putea fi considerat ca la 350.000-400.000. In raport
cu intreaga populatie a Serbiei, aceasta cifra este atat de insemnata ~i
atat de importanta prin pozitia ce ocupa romanii in Valea Timocului,
invecinandu-se cu Romania, incat motivul pentru care datele oficiale
cauta sa o miqoreze, este mai mult decat evident". In incheiere, C.
Constante adauga ~i cifrele recensamantului din 1905 care, in opinia sa,
ar intari afirmarea prezentei acolo a eel putin 400.000 de romani.
Acela~i C. Constante ataca ~i problema originii acestor romani. El era
in primul rand extrem de prudent: ,,Relativ la descalicarea romanilor
din Serbia, este greu de emis o parere definitiva, intrucat nu exista nici
un studiu istoric bazat pe documente ~i date certe, pe care sa se poata
pune eel mai mic temei". 72 Atunci, C. Constante s-a alaturat parerilor
unor istorici ~i geografi sarbi ca de exemplu V. Karie, T. Dordevie ~.a.
Astfel, de exemplu, el citeaza pe larg din lucrarea lui V. Karie, "Serbia",
aparuta la Belgrad, in 1882. Conform acestuia, la venirea lor in spatiul
balcanic, slavii, respectiv sarbii au gasit o populatie rustica romana ~i
rama~ite latinizate ale unor populatii autohtone mai vechi, iliri ~i traci,
ce se indeletniceau in special cu pastoritul. Ace~tia au fost numiti de
catre noii veniti vlasini ~i in opinia sa, urmele lor s-au pierdut cu timpul,
ca urmare a procesului de asimilare care s-a incheiat in general
odata cu cucerirea otomana. Astfel, in opinia lui Karie, imbrati~ata ~i
de C. Constante, nu exista o legatura directa de descendenta intre populatia
romanica din antichitate ~i romanii existenti in zona in epoca
72 Idem.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ==========~~====
moderna care ar fi fost rezultatul exclusiv ai unei imigratii provenind
din Tara Romaneasca sau din Transilvania, inclusiv Banat, in urma carora
au aparut cele doua mari ramuri ale timocenilor din Serbia, respectiv
,,ungurenii" ~i ,,taranii". In sprijinul tezei sale, V. Karie aducea
ca argument toponimia ~i hidronimia care era sarbeasca. De~i accepta
teza lui Karie, C. Constante mentioneaza o traditie privind autohtonia
~i continuitatea elementului romanesc: ,,Lucru curios, la romanii din
Serbia s-a pastrat pana acum, o traditiune dupa care ei ar fi descendent:ii
coloniilor romane aduse de Traian pe cand se a~ezase cu armatele
sale, pe malul drept al Dunarei, a~teptand construirea podului pentru
ca sa treaca in Dacia. Aceea~i traditie mai spune cum ca, dupa ce Traian
cu armatele sale a trecut Dunarea, o parte din coloniile aduse de dansul
au ramas in Valea Timocului, - descendentii carora ar fi romanii de azi-,
pe cand un grup, despaqindu-se de dan~ii, ar fi luat drumul spre sud:'73
C. Constante a vrut sa verifice daca nu cumva aceasta idee ar fi provenit
din Romania ~i a fost asigurat ca traditia era veche de multe generatii,
transmisa prin batrani. Tot el mai inregistra ~i o varianta, respectiv ca
romanii s-ar fi a~ezat in zona timoceana in vremea imparatului bizantin
Heraclius, in prima jumatate a secolului VII, atunci cand de fapt a
avut loc ~i marea migratie a slavilor in intreg spatiul balcanic. El considera
ca aceste traditii ,,merita luare aminte a istoricilor no~tri".
Unele din realitatile din zona, consemnate de autor merita intreaga
atentie: nu exista o deosebire fundamentala intre romanii din Serbia si
'
cei din Romania ... sunt totu~i unele datini ~i unele particularitati ale
portului romanilor din Serbia care se deosebesc fundamental de acelea
ale romanilor din tara ... 74 Constante crede ca o parte de adevar exista
in traditie in sensul ca a existat acolo atunci cand au venit romani din
nord: ,,un punct de rama~ite din vechile colonii romane care nu fusesera
inca slavizate, poate din cauza ca traisera despartite ~i izolate de
sarbi - cu oile lor - prin padurile stufoase sau prin localitatile deluroa-
73 Idem, p, ug.
74 Idem, p. uo.
56
57

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
se ... " Concluzia vine de la sine: ,,la venirea lor in Serbia, slavii au gasit,
in noua lor patrie, rama~ite ale vechilor colonii romane, amestecate cu
populatie autohtona latinizata. 0 parte din ace~ti romani, impin~i de
slavi, s-au refugiat mai la vale ~i ii gasim in imprejurimile Pecului, pana
in secolul al XIV-lea. 0 alta parte ramane ~i mai departe in Serbia, ocolind
cu turmele sale de la Dunare pana la Marea Adriatica, abatandu-se
prin Raguza; ~i in cele din urma se stabile~te, unii construindu-~i locuinte
de iarna in Val ea Timocului... Romanii stabiliti m Val ea Timocului
se vede ca au rezistat tuturor furtunilor ~i s-au mentinut pana in secolul
al XIV-lea, cand incep sa emigreze romani din tara, in masa carora se
contopesc .. :• 15
El analizeaza apoi opinii privind cronologia venirii in spatiul timocean
a romanilor din nordul Dunarii. Astfel, crede ca, evolutia raporturilor
dintre Imperiul Otoman ~i Tara Romaneasca, in a doua jumatate a
secolului XV, mai cu seama in jurul anului 1480 ar fi determinat atunci
o prima emigrare, mai exact inceputul unei emigrari care a durat mai
multe veacuri. C. Constante este insa categoric impotriva afirmatiilor
istoricilor ~i etnologilor sarbi ce afirmau ca introducerea Regulamentelor
Organice in spatiul nord-dunarean ar fi determinat o masiva emigrare
spre sud, dupa 1832. Aceea~i opinie o avea ~i in legatura cu un val
distinct de migratie spre sud, datorita evenimentelor revolutionare de
la 1848.
1ntr-o nota intocmita cu ocazia republicari~ textului sau in anul 1943,
C. Constante arata ca la mdemnul mvatatului academician C. Istrate a
studiat indeaproape realitatile romane~ti din Valea Timocului, urmand
sa alcatuiasca ~i partea a doua a studiului, tratand despre
1. Casa, familie, sat.
2. Starea culturala ~i economica.
3. Opera de sarbizare.
1ncetarea misiunii sale in spatiul sarbesc nu i-a permis sa-~i continue
preocuparile in aceasta directie.
75 Idem, p. 122-123.
Dr. DRAGHl~A COSTANDINOVICI =======""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""=
Aproape in aceea~i perioada, dar la o data ce nu poate fi precizata in
mod cert, intre romanii din Timoc s-a aflat ~i Nicolae Batzaria, frunta~
al mi~carii nationale a romanilor in intregul spatiu balcanic. Acesta relateaza
impresiile sale in cartea ,,Romania vazuta de departe". 76 Acesta
arata cate ceva din discutiile sale cu o serie de tarani romani cu ocazia
targului de la Cuprija. Arata cum ace~ti romani de acolo nu aveau nici
un fel de informatii, ba dimpotriva, despre posibilitatea de a scrie, respectiv
de a tipari in romane~te. Acela~i Batzaria a aflat ~i despre educatia
facuta de catre sarbi in legatura cu Romania invecinata: ,,Cica Tara
Romaneasca ar fi o tari~oara mult mai mica ~i mai slaba decat Serbia,
cica acolo totul e rau ~i pe dos, ca nu e dreptate ~i slobozie, ca acolo taranul
e rob ~i traie~te in corturi ~i o multime de nazbatii de felul acesta.
~a le spuneau intruna sarbii ~i ei nu aveau prilejul sa se convinga de
contrariul. Cat despre dreptul de a avea ~i ei biserici ~i ~coli romane~ti,
despre aceasta nu putea fi nici vorba. Odata ce Ii se spunea ca romanii
nu au ma.car slova lor". 77
N. Batzaria, care cuno~tea bine aqiunea de deznationalizare din Macedonia,
a constatat aceea~i realitate ~i in Valea Timoculu1 . unde, de
asemenea, se manifestau destui romani renegati, ,,fratii no~tri rataciti",
care se impotriveau mi~carii nationale.
in sfar~it, el relateaza ~i despre chemarea sa la politie, uncle a fost
anchetat, putand sa dovedeasca ca nu era agent al guvernului de la Bucure~ti,
trimis la romanii din Timoc, reu~ind totu~i sa scape fara complicatii
deosebite.
in ajunul razboaielor balcanice, primii invatati ~i universitari romani
cu o temeinica pregatire ~tiintifica au intreprins primele investigatii
speciale in randurile romanilor din zona timoceana. Astfel, in vara
anului 1909 in zona s-au aflat, sub egida Seminarului de Geografie de
la Universitatea din Bucure~ti, o serie de profesori licentiati ~i studenti,
avand in frunte pe geograful G. Valsan ~i pe lingvistul G. Giuglea. Ace~-
76 Aparuta la Bucure~ti, la Editura Viata Ramaneascii., f.a. (probabil 1906) ~i retiparita in N.
Batzaria, Spovedanii de cadane, Ed. Tudor Nedelcea, Craiova, 1996.
77 N. Batzaria, Spovedanii..., p. 42-43.
58
59

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
tia 1?i-au publicat ulterior in Anuarul de geografie !;ii antropogeografie,
II, 1911-1912, rezultatele cercetarilor lor.
Primul dintre ei, G. Giuglea 78 marturise1?te: ,,Planul a fost sa intreprindem
o investigatie lingvista-geografica, care duce, credem, la rezultatul
etnografic de a cunoa~te cu mijloace mai complexe fiinta unui
popor. Am voit sa studiem pamant, a~ezari omene!;,ti, port, obiceiuri,
precum !;ii in ce chip se reflecteaza toate acestea in limba, avand bineinteles
fiecare dintre noi, indesebita privire partea care este mai accesibila
pregatirii sale speciale. Se intelege ca pe langa acestea nu am uitat ca
trebuie luat in vedere ~i ceea ce ar putea oferi istoria."
Cu aceea ocazie au fost vizitate !;ii cercetate 30 de sate. Prima intrebare
pe care 1?i-a propus a o lamuri G. Giuglea a fost aceea a trecutului:
,,cand e vorba de o populatiune, dupa ce ii araµ intinderea, trebuie sate
ocupi imediat de vechimea ei. Acesta este punctul eel mai·greu, in starea
in care se afla la noi aceste studii .. :' 79 Lingvist de formatie, universitarul
G. Giuglea credea in insemnatatea deosebita a toponimiei: ,,in
aceste documente, care sunt numirile toponimice, se poate ceti uneori
timpul cand au fost date, precum !;ii neamul care le-a

Romanii din Nord-Estul Serbiei rntre anii 1804-1948
Timocului. 83 El invoca pe de-o parte propriile cuno~tinte dobandite in
timpul calatoriilor sale in Balcani, iar pe de alta parte, a fa.cut apel la
o insemnata literatura de specialitate, provenind din spatiul balcanic
sau de la savanti de renume precum N. Iorga, G. Weigand, K. Jirecek,
J. Cvijic etc. El a pornit de la urmatoarea constatare: ,,Insemnatele evenimente
din Balcani au fost, din punct de vedere national, un fericit
prilej de a se aduce la cuno~tinta celor multi elementul romanesc din
Bulgaria ~i Serbia, - element pana acuma ignorat nu numai de publicul
mare, ci chiar de o parte a paturei culte romane~ti. Foarte multi cititori
de ziare au fost mirati citind telegrame care vesteau ca sarbii au pus in
fruntea focului din Balcani regimentele romane~ti din Craina, Pozarevac,
Timoc l;ii ca la $il;itov, in Bulgaria, preotul dand binecuvantarea
trupelor ce plecau spre razboi s-a rugat pentru regele Carol ~i a vorbit
aducand elogii vitejiei romanilor din care se compune majoritatea garnizoanei
$il;itov. .. Zvonul despre aceasta populatie romaneasca nu s-a
raspandit numai in tara noastra. Ziarele straine, comentand atitudinea
actuala a Romaniei, incep a pomeni de romanii din Bulgaria l;ii Serbia". 84
In memoriul sau, Vfilsan a fa.cut o prezentare geografica a tuturor romanilor
din spatiul dunarean al Bulgariei, insul;iindu-l;ii mai vechi concluzii
privind existenta a peste 90 de al;iezari rurale romanel;iti, el a invocat
afirmatiile mai vechi ale lui Lejean din anul 1857 l;ii ale lui C. Jirecek
din anul 1878 privind existenta in trecut in spatiul bulgaresc inclusiv in
jurul capitalei Sofia a unui numar mult mai mare de romani. El discuta
cu aceasta ocazie subliniind ca in diversele statistici cifra prezentei lor
a fost mult miqorata l;ii a concluzionat: ,,Fara nici o exagerare deci, in
Bulgaria populatia romaneasca trece de 100.000 de suflete". Invoca pe
scurt unele aspecte etnografice privitoare mai cu seama la zona Vidinului:
,,Acei;;ti romani din Bulgaria in privinta situatiei materiale ~i in
83 G. Vfilsan, Romanii din Bulgaria $i Serbia (a$ezare, vechime, numar, fizionomie, stare
economica $i socialii.), in Romania $i popoarele balcanice, Bucure~ti, 1913, p. 13-27.
84 Idem, p. 13. G. Valsan invoca publicaµa germana ,,Deutsches Volksblatt", fara a preciza
data in care se afirma: ,,Alianta balcanica face razboi pentru un principiu naµonal, spre a
desrobi popoarele balcanice. Insa in Bulgaria locuiesc 80 de mii de romani, in Serbia 100 de
mii. Ar fi dar drept ~i nimerit a-i alipi pe ace~tia de romani."
I
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ================
privinta culturii par a sta mai bine decat cei din Serbia i;;i din Romania.
Cei izolati intre sate bulgare~ti se desnationalizeaza. Grupul de sate din
jurul Vidinului rezista insa foarte bine. Ace~tia au l;ii un deputat roman
din Stanot~rn, iar negustorii din Vidin sunt nevoiti sa invete romanei;;te
spre a-l;ii putea desface marfa". 8 s
Apoi a trecut la ceea ce a denumit ,,grupul compact romanesc dintre
Morava l;ii Timoc" uncle acel;iti romani ,,locuiesc compact un tinut care
cuprinde a l;iasea parte din toata Serbia. Au pamant felurit in care se afla
campii l;ii terase cu cereale, coaste cu vii minunate ~i munti cu paduri
intinse, cu mine de carbuni, cupru l;ii fier, cu marmora ~i ape minerale."
86 A adus o serie de dovezi privind prezenta mai veche a romanilor
pe un spatiu mult mai in tins, inclusiv in documentele unora dintre monarhii
sarbi din dinastia Nemanicilor 87 . Atunci G. Vfilsan a impartal;iit
ideea ca dincolo de Dunare prezenta romaneasca a fost rezultatul unei
imigratii venite dinspre nord, aducand intre altele ca argument situatia
geografica: ,,Privind o harta a tinutului se poate vedea ca, in conturul
general, Dunarea face aci un mare unghi aproape drept (Belgrad, Severin,
Vidin), strans la miazanoapte de Banat, iar la rasarit de Oltenia.
Tinutul romanilor din Serbia, mai ales Craina, se introduce ca o pana
intre Banat i;;i Oltenia ... Al;ia ca de cand se admite existenta romanilor
pana la Dunare, in Banat ~i Oltenia, cam tot de atunci e probabila
existenta romanilor in cuprinsurile sarbe~ti de alaturi. Bineinteles, prin
chiar pozitia de unghi care intra intre Banat ~i Oltenia, tinutul a fost
alimentat in deosebite timpuri de populatie romaneasca". 88 Apoi analizeaza,
la fel ca i;;i pentru cazul Bulgariei, evolutia situatiei statistice
a romanilor dupa recensamintele sarbe~ti care miqorau ponderea ro-
85 Idem, p. 17.
86 Idem, p. 18.
87 In acest sens a invocat studiul Jui B. P. Hasdeu: Resturile unei cii.rti de donatiune de pe la
anul 1348, emanatii. de la fmparatul sarbesc Du$an $i relativa la starea sociala a romanilor de
peste Dunii.re, in ,,Arhiva istorica': III, (1867), p. 85-196. Pe aceea~i linie invoca ~i parerea Jui
I~rga, exprimata pe la 1890, ca locuitorii dintre Timoc ~i Morava alcatuiau veriga de legatura
dintre cei din Dacia ~i cei din Macedonia.
88 Idem, p. 20-21.
62

7
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
manilor ~i concluziona: ,,se poate spune ca dupa toate probabilitatile,
populatia romaneasca in coltul nord-estic al Serbiei se ridica la o cifra
cuprinsa intre 260.000 ~i 300.000".
Evoca ~i cateva aspecte etnografice care il duceau la urmatoarea concluzie,
corecta m opinia noastra: ,,Din punct de vedere etnografic, se
pare ca aceasta regiune reprezinta o urma a unei vechi punti de legatura
intre grupul daco-roman ~i eel macedo-roman, punte care, dupa toate
probabilitatile, nus-a sfaramat de prea multa vreme:'
Invoca apoi actiunea de deznationalizare cu caracter antiromanesc
promovata de autoritati: ,,Dupa cums-a vazut din cifrele statistice, guvernul
sarbesc ar fi incantat sa faca sa dispara populatia romaneasca din
Serbia. Oficial avand eel mai duke zambet pe buze, indemnand la legaturi
trainice de prietenie cu Romania, statul sarb i~i da toate silintele sa
ucida ca popor pe cei 300.000 de straini care ii incomodeaza". 89 Pe scurt
enumera cateva din realitatile cu caracter antiromanesc, precum interdictia
circulatiei publicatiilor romane~ti, interdictia de a se _folosi in
procesul ~colar limba romana; actiunea promovata de biserica, inclusiv
impotriva cartilor biserice~ti romane~ti etc. Din proprie experienta, G.
Valsan facea in urma cu aproape un veac urmatoarea constatare: ,,Daca
la ace~ti romani nu se poate vorbi de o con~tiinta nationala, se poate
insa vorbi de un puternic instinct etnic. Aceasta il face pe roman sa reziste
tuturor silintelor de deznationalizare .. :'
In concluzie, invatatul bucure~tean a arata_t ca problema sutelor de
mii de romani de peste Dunare ,,trebuie sa o ~tie toata suflarea romaneasca
~i trebuie sa o afle ~i strainatatea. Avem o adevarata Bucovina
de sud, mult mai primejduita, ~i de ea nu am vrut sa ~tim nimic ... Tara
noastra nu mai poate uita aceasta puternica provincie de romani...
Daca fatalitatea geografica a hotarelor naturale a fa.cut ca un mare fluviu,
Dunarea, sa-~i mane apele prin tinutul acesfor romani ~i tara noas- •
tra ~i sa insemne pe harti ~i in mintile oamenilor o granita pe care nu se
gande~te nimeni sa o treaca, sa se ~tie ca o astfel de granita trebuie sa
89 Idem, p. 25.
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI ================
ramaie numai politica, nu ~i culturala." 90 Pornind de la aceasta, G. Valsan
schita ~i un minimal program de actiune, respectiv deschiderea de
~coli cu invatatori ~i rnanuale rornane~ti, introducerea lirnbii romane
in biserica, ~prijin cultural de tot felul caci ,,Nu avem neam de risipit
nimanui ~i niciodata! 0 mare datorie prezenta a noastra e sa aprindern
flacara con~tiintei romane~ti in romanii din Serbia ~i Bulgaria''-9 1
Tot atunci, in contextul razboaielor balcanice despre romanii din
Serbia, scria in finalul uneia dintre lucrarile sale ~i aromanul L. T. Boga.
9 2 A pornit de la ideea ca inca din momentul veniri lor in spatiul balcanic,
romanii au trait alaturi de sarbi. Credea ca multa vreme, romanii
din sudul Dunarii s-au indeletnicit in special cu pastoritul, ceea ce a
fost un factor esential in mentinerea identitatii lor proprii. In opinia
sa, procesul de asimilare de catre sarbi a devenit posibil atunci cand:
,,Romanii au fost siliti sa-~i lege viata de pamantul pe care inainte doar
il cutreierau cu turmele lor, mtrerupand astfel legatura cu romanii din
celelalte paqi .. 93 ". Considera a~adar, ca doua straturi alcatuiau rornanitatea
timoceana la inceputul veacului trecut, respectiv descendenti
ai inca din secolul 17, pe insula Ostrovul Mare am vazut refugiindu-se
romanii din satul Bel-Izvor (Mehedinti). Tinutul acesta al Serbiei, cu
munti destul de inalti ~i cu paduri bune pentru adapost a trebuit sa
atraga populatia din campia romaneasca, ori de cate ori aceasta era expusa
la incalcarile du~manului lor de afara sau la lacomia celor dinlauntru.
Prin pozitia sa, acest tinut a fost cunoscut ~i cercetat desigur
inca de demult, de rornanii din stanga Dunarii. De aceea stramutarile
in masa au fost precedate de a~ezari sporadice, al caror inceput cu greu
se poate stabili azi." 94 Imigrarea a avut loc a tat din Tara Romaneasca, cat
~i de peste munti, din zonele transilvano-banatene.
90 Idem, p. 27
91 Ibidem.
92 Romc'inii din Macedonia, Epir, Tessalia, Albania, Bulgaria $i Serbia (note etnografice $i
statistice), Bucure~ti, 1913.
93 L. T. Boga, op. cit., p. 24.
94 Idem, p. 25.
65

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
L. Boga subliniaza apoi o serie de aspecte etnologice, precum cele
doua categorii de sate, casele, respectiv gospodariile cu paqile componente,
portul barbatilor ~i al femeilor etc. Concluziona: ,,Dupa cum
au pastrat portul, romanii din Serbia i~i pastreaza ~i obiceiurile de la
na~tere, nunta, inmormantare ... Traind in lumea lor de credinte ~i superstitii,
au putut sa-~i pastreze prin aceasta fiinta lor etnica". In final,
L. T. Boga arata: ,,Numai ~coala ~i biserica romaneasca ar putea sa scape
pe ace~ti romani numero~i ~i acestea trebuie sa le vie de la fratii de pe
malul stang al Dunarii, care nu trebuie sa-i lase sa piara".95
Nu ~tim exact pe ce fundamentari statistice s-a bazat L. T. Boga atunci
cand, in finalul lucrarii sale enumera pe judete, respectiv pe plase, nu
mai putin de 223 de localitati cuprinzand locuitori romani, al caror numar
final considera a fi de 226.230 stiflete.
Dupa cum se va arata ~i in alta parte, intre aspiratiile teritoriale ale
statului bulgar, dupa 1878, s-a aflat ~i zona Serbiei de nord-est, constituind
pentru cei de la Sofia un argument faptul ca acolo se afla ~i o masiva
populatie romaneasca, aflata in stransa legatura cu cea din paqile
Vidinului. In ofensiva lor irnpotriva Serbiei, trupele bulgare au ocupat
in 1915 Timocul sarbesc, uncle ~i-au instaurat apoi propriul regim de
ocupatie pana in toamna anului 1918. In timpul ocupatiei bulgare, mai
exact in vara anului 1916, intre 14 iulie ~i 21 august, intreaga zona dintre
Timoc ~i Morava a fast strabatuta de profesorul $i academicianul bulgar
Stoian Romanski9 6 • In partea introductiva a studiului sau, pleca de la
ideea justa ~i in opinia noastra, ca Dunarea nu alcatuia o frontiera stricta
intre popoarele aflate intre cele doua maluri $i pleca de la ideea ca
intre Morava ~i Vidin, populaµa romaneasca era insemnata in sate, pur
95 Idem, p. 28. L. T. Boga are $i meritul de a fi primul care, m opinia noastra, a falosit lucrarea
lui Tihomir Dordevic: ,,Printre romanii no~tri. Note de calatorie", pe care o ~i rezuma m une,le .
parµ.
96 Acesta a publicat ulterior, in anul 1926, studiul Romanite mejdu Timoc i Morava, m revista
,,Makedonski pregled", II, 1926, Sofia. Textul a fast tradus in romane~te ~i publicat cu titlul
,,Romanii dintre Timoc ~i Morava", m volumul I al culegerii Romanii din Timoc ... , p. 193-228.
Recent, m anul 2003, textul a fast retiparit in varianta romaneasca ~i o alta in sarbe$te, in . ..
volumul bilingv Chestiunea timoceana, Zaicear, 2003, p. 89-n8, la care face trimitere.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
romane$ti sau mixte ~i chiar ~i in ora~e. El credea cape ansamblul zonei
Timocului sarbesc erau 151 a~ezari pur romane~ti ~i 42 mixte.97 Lui Stoian
Romanski ii erau cunoscute nu numai recensamintele sarbesti, ci si
' '
o serie din c9ntributiile despre care nu avea impresii pozitive, ale unor
savanti sarbi, precum Milicevic, Karie, T. Dordevic, J. Cvijic, precum ~i
ale romanilor Giuglea ~i Valsan care publicasera in 1913 impreuna, la
Bucure$ti, ~i prima culegere de falclor romanesc din Timoc.
Savantul pleca de la ideea fundamentala a imigratiei romanilor, ha
chiar a dublei imigratii a acestora de-a lungul veacurilor. Adept al teoriei
lui R. Rosier, ca $i totalitatea confratilor sai bulgari, profesorul de
la Sofia afirma ca vatra de farmare a limbii ~i poporului roman a fast
in Peninsula Balcanica, de uncle au trecut spre nord prin Serbia ,,probabil
pe crestele munµlor dintre Morava ~i Timoc, peste Dunare, in
Carpati". 98 Credea ca, in general, elementele romane~ti din zona Timocului
nu erau mai vechi de 2 veacuri intre Morava si Vidin si ca acolo
1
' '
ar fi avut loc ~i un puternic proces de asimilare a populatiei slave gasite
de cei care imigrasera, petrecandu-se astfel ,,deplina romanizare a regiunii
dintre Timoc ~i Morava, in decursul a doua veacuri ~i qsimilarea
populatiei slave mai vechi, din partea ei nordica, ce dau posibilitatea sa
mtelegem in ce chip romanii in timpurile mai vechi au putut sa schimbe
caracterul national al pamanturilor carpatice odinioara populate de
bulgari-slavi $i sa

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
harta pe care a intocmit-o, ajungand la concluzia ca la mijlocul anului
1916, in cele patru judete, cu cei 181.696 locuitori, romanii alcatuiau
aproape 42% din totalul populatiei, fiind impra~tiati in 291 a~ezari pur
romane~ti ~i 151 mixte. Mai credea ca exista ~i un numar de romani care
se refugiasera din cauza razboiului, astfel ca cifra finala pe care o afima
era de 212.405 locuitori. 100
Lingvist de formatie, el a analizat limba pe care o vazut-o impaqita
in doua subdialecte. Limba ~i portul - ca sa nu mai vorbim de celelalte
particularitati - arata clar ca populatia romaneasca din aceste doua
pa.qi provine din diferite regiuni romane~ti de la nord de Dunare, iar
acest lucru se cunoa~te din traditie. Romanii din partea apuseana muntoasa
se ~tiu ca veniti din Ungaria, anume din Banat ~i Transilvania, de
aceea se numesc ,,ungureni", pe cand romanii din partea rasariteana se
numesc ,,tarani" veniti din Tara Romaneasca. El afirma in incheiere ca
~i romanii din zona Vidinului aveau aceea~i origine nord-dunareana, fiind
rezultatul unui proces de ,,inmultire ~i neincetata imigrare a acestei
populatii ce treptat s-a intins ~i a

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
,,Romanismul", precum ~i 1n memoriul pe care i 1-a 1nmanat lui Nicolae
Iorga spre a-1 prezenta parlamentului Romaniei, fie cele scrise in cursul
anului 1918 la Chi~inau in revista ,,Romania Noua'. .
In calitatea sa de pre~edinte al Comitetului National al Romanilor
din Serbia, els-a pronuntat, mai intai, asupra originilor: ,,Obar~ia populatiei
romane din Serbia este foarte bine cunoscuta, ea fi.ind alcatuita
din ramasitele coloniilor romane ~i trace romanizate care se aflau
in aceasta ta~a atunci cand sarbii s-au revarsat in aceste locuri... Populatia
romaneasca s-a pastrat mai curata in vaile inalte ~i in p~duril~
dese ale acestui tinut muntos .. :' 104 Apoi aprecia ca la sfar~1tul Pnmulm
Razboi Mondial in zona traiau eel putin 340.000 de romani prigoniti
din punct de vedere national ~i impiedicati de a avea legaturi cu fratii
lor din stanga Dunarii: Jmpotriva acestei politici de innabu~ire ~i de
sarbizare, romanii din Serbia nu au putut sa opuna decat o impotrivire
indarjita ~i muta. Nu au dat 1napoi din nici un punct de vedere. Daca nu
au mers cu impotrivirea pana la rascoala este ca, intotdeauna, au fost
indemnati sa nu o faca de fratii lor din Regat, ori de cate ori s-au dus la
Bucure~ti pentru a le cere sprijinul lor prietenesc pe langa conducator~
din Belgrad". 10 5 $i mai adauga: ,,Intoleranta sarbeasca, despr~ care_ n~1
am dat numai cateva pilde, nu ar fi ingaduit nici o mi~care nat1onahsta,
religioasa, ~colara etc. In Serbia sunt socotiti ca tradatori toti aceia care
scot la iveala pe romanii din Serbia ... Un guvern care nu ingaduie cea
mai elementara libertate ~colara ~i bisericeasca supu~ilor sai - romani -
este neindoios ca nu ar putea decat sa inabu~e ~i sa impiedice cu cea din
urma asprime orice mi~care iredenta, orice impotrivire mai darza care
ar putea sa aiba un rasunet in strainatate". 106 Toate afirmatiile sale se
incheiau cu solicitarea ca inaltul for international de la Paris sa accepte
unirea cu Romania.
Atunci cererile romane~ti legate de organizarea lumii postbelice, in,:- .
clusiv de fixarea viitoarei configuratii a frontierelor ce trebuiau sa deli- .•.
104
A. Popovici, Memoriul romanilor din Serbia, in Romo.nii din Timoc .•. , vol. III, p. 113-114.
105 Idem, p. 117.
106 Ibidem.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
miteze Romania de Serbia a generat ~i o serie de scrieri ale unor invatati
sau politicieni sarbi, intre care J. Cvijic, A. Belie ~i T. R. Dordevic.
Ultimul a fost un umanist, respectiv etnolog, balcanolog, muzeolog,
istoric al c1,J.lturii. S-a nascut in 1868 ~i a murit in 1944 la.sand in urma
circa 100 de carti ~i alte sute de studii publicate in tara sa ~i in strainatate.
In mai multe randuri, Tihomir Dordevic s-a ocupat ~i de romanii
timoceni. • Deosebit de importanta a fost cartea sa publicata la Belgrad
in 1906: ,,Printre romanii no~tri. Note de calatorie". 107 Lucrarea alcatuita
la inceputul secolului trecut de catre academicianul de la Belgrad a
fost rezultatul calatoriei fa.cute in vara anului 1905 printre romanii din
partile rasaritene ale Serbiei. Inainte de a pleca printre ace~ti cetateni
ai statului in care traia, el a consultat un numar de lucrari, inclusiv in
limba romana, privind impra~tierea elementului romaneasc nu numai
in spatiul balcanic, dar ~i in alte pa.qi din Asia Mica pana in Cehia sau
Germania. Apoi el a studiat recensamintele sarbe~ti ~i a ajuns la concluzia
ca in trecut prezenta romaneasca era mult mai extinsa in raport
cu timpul in care traia: ,,In intregul spatiu al Serbiei de nord~est, in care
locuiesc romanii, ei nu sunt singuri ... pe toata intinderea Serbiei sunt
485 de localitati locuite ~i de romani, dar numai in 165 din ele exista
romani intr-un numar mai insemnat ... 108
El a prezentat in continuare datele statistice ale recensamintelor
dintre 1846 ~i 1895. Lucrarea sa a fost conceputa apoi ca un jurnal de
calatorie, cu alte cuvinte o marturie personala ~i nu o lucrare ~tiintifica
propriu-zisa. Credem ca tocmai un astfel de mod de abordare i-a
permis o prezentare de ansamblu a societatii romane~ti. Avand o pregatire
de folclorist, el a pus un accent deosebit pe aceasta tema, dar a
tratat in acela~i timp ~i tot felul de alte aspecte tinand de demografie,
istorie, economie, politica, cultura, religie, obiceiuri, morala, limba,
107 Lucrarea publicata atunci a fost reeditata recent la Bihor, in anul 2004, de catre Asociap.a
P~?tru cultura vlahilor romanilor din nord-estul Serbiei ,,Ariadnae Filum", intr-o edip.e
• bilingva sarba ~i romana. 0 traducere romaneasca a fost facuta anterior $i publicata de C.
• . Constante in Romo.nii din Timoc, vol. III, p. 23-112.
108 Cf. Romdnii din Timoc ... , vol. III, p. 28.
70
71

l
Ii
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
neignorand nici geografia. Evident ca nu putem ignora gradul ridicat
de subiectivism decurgand din pozitia sa recunoscut prosarba, chiar
daca ulterior el a fost invinuit, blamat de catre nationali~tii de la Belgrad
pentru ca ar fi fost primul ce amplu a scos la iveala masiva prezenta
romaneasca din Serbia rasariteana. Nu putem ignora nici faptul ca
apar tot felul de trasaturi negative condamnabile ale romanilor, unele
inventate in opinia noastra, alaturi de prezentarea ~i a unor calitati.
In lucrarea sa apar direct sau indirect, diversele realitati ale politicii
de deznationalizare, ca ~i a reactiei pasive sau active a acestor romani
fata de autoritatile sarbe~ti. Valoarea insemnarilor lui Tihomir Bordevie
este incontestabila in ceea ce prive~te prezentarea unor obiceiuri,
traditii, a portului, a unor indeletniciri etc.
In conditiile discutiilor din forumul pacii de la Paris din 1919, atunci
cand Atanasie Popovici ~i alti romani au invocat recunoa~terea prezentei
romane~ti in Timoc, conform ~i cartii lui Tihomir Dordevic, acesta
a fost adus la Paris, unde a alcatuit ~i a publicat scrierea ,,Adevarul asupra
romanilor din Serbia". 109 Era o bro~ura tendentioasa, ce urmarea sa
combata in primul rand memoriul alcatuit ~i difuzat de catre Atanase
Popovici, in numele timocenilor. Tihomir Dordevic incepea prin a prezenta
~i lauda lunga traditie istorica a bunelor relatii dintre romani ~i
sarbi ~i, in acest context, deplangea actiunea romaneasca de zdruncinare
a unei prietenii istorice: ,,Un numar de ~ovini~ti romani, avand
in fruntea lor pe un renegat, au inceput sa in~nde lumea cu bro~uri ~i
articole in care se cere: sau romanii care locuiesc tinutul de nord-est al
Serbiei sa ramana sarbilor ca O compensatie pentru sarbii din Banat ce
ar reveni Romaniei - sau Serbia ,,in conformitate cu principiul nationalitatilor",
sa cedeze Romaniei partea aceea din teritoriile sale care sunt
locuite de romani". 110
T. Dordevic incerca sa faca o deosebire intre atitudinea politicienilor
romani, respectiv cea a timocenilor, agitati, in opinia sa, o vreme de
109 Le verite sur les Roumains de Serbie, Paris, 1919; o traducere romaneasca in Romanii din
Timoc ... , vol. III, p. 127-147.
no Idem, p. 130.
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI =================
propaganda Austriei: ,,Oamenii politici romani clarvazatori, adevaratii
patrioti ... nu au ridicat niciodata aceasta chestiune. Chestiunea romanilor
din Serbia era pentru ei inexistenta ... "rn Evocand actiunea romaneasca
in fayoarea timocenilor, de la sfar~itul primului razboi mondial,
el a subliniat ca, pe nedrept, se invoca scrierea sa din 1906 in favoarea
romanilor, argument.ind ca: ,,Judecand dupa scrisa lor, s-ar parea ca ~i
eu, cu privire la problema romanilor din Serbia, apar teza lor. Iata deci,
motivul pentru care nu pot ramane nepasator." 112
Prima problema abordata de el atunci era cea a provenientei elementului
romanesc din dreapta Dunarii. Din acest punct de vedere afirma
categoric: ,;vechii coloni~ti romani, care se gaseau in numar mare, in
mai toata Peninsula Balcanica, au disparut cu desavar~ire din Serbia,
inca din secolul al XV-lea, fara Safi lasatvreo urma, a~a ca ei nu au nici
o legatura cu romanii care locuiesc astazi in Serbia ... Teritoriul in care
locuiesc astazi romanii din Serbia, era, inainte de venirea lor, pur sarbesc.
El tinea in intregime de vechiul stat sarbesc .. :' 11 3 El credea ca a~ezarea
romanilor de cealalta parte a raurilor Sava ~i Dunare, s-a datorat
stapanirii turce~ti., debut.ind abia la jumatatea secolului XVI~I ~i adauga
malitios ~i nedrept: ,,Romanii din Serbia nu sunt nici mai mult nici
mai putin decat ni~te venetici. Ei au venit din tara lor, cum s-ar spune,
numai cu cama~a de pe ei, fara sa fi adus eel mai mic lucru, fiind multumiti
doar de a~i putea sea.pa viata ~i onoarea". 114 In viziunea sa, comuna
de altfel ~i altor conationali, regimul de dependenta de natura medieval-feudala
a taranilor romani pana la jumatatea secolului al ·XIX lea,
mai cu seama datorita regimului fanariot ~i a Regulamentului Organic,
ar fi determinat fuga in directii din cele mai diferite precum Bucovina,
Basarabia, Dobrogea, Transilvania, respectiv Serbia ~i Bulgaria. Mizeria
ar fi fost deci determinanta in imigrarea acestor romani in spatiul
Ill Ibidem.
l12 Idem, p. 131.
II3 Idem, p. 132.
ll4 Idem, p. 134.
72
73

Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntre anii 1804-1948
sarbesc uncle conditiile de existenta ar fi fost mult mai bune. El afirma
falsificand ca: ,,Dupa a~ezarea lor in Serbia romanii, din toate punctele
de vedere, au avut o stare asemanatoare cu a sarbilor. In timpul domniei
turce~ti ei au indurat acelea~i necazuri. Dupa liberarea Serbiei ei s-au
bucurat de aceea~i libertate ~i de acelea~i drepturi ... In fata legilor, in
fata stapanirii ~i in fata tuturor tribunalelor ei sunt socotiti deopotriva
cu sarbii. Inflorirea ~i libertatea de care se bucurau i-au facut pe romani
sa-~i iubeasca noua lor patrie, pe care totodeauna au aparat-o ~i, pentru
care ~i-au varsat sangele ... Niciodata romanii din Serbia nu au aratat
vreo nemultumire sau vreun gand de impotrivire ..."ns El mai invoca ~i
faptul ca o buna parte a romanilor din Serbia erau de fapt de origine
sarbeasca, respectiv petrecusera o vreme la nordul Dunarii, unde se instrainasera
prin romanizare.
Lucrarea, in partea finala, era deosebit de polemica, invocand numeroase
asa-zise neadevaruri invocate de ,,sovinistii romani". Astfel, contesta
categoric cifrele avansate privind potentialul demografic, aratand
ca in fapt numarul real al romanilor era in jur de 90.000 in cele trei
judete, unde traiau peste 730.000 de sarbi.n 6 Combatea, de asemenea, ~i
tezele privind situatia in domeniul ~colar sau bisericesc. Astfel, credea
ca toti romanii din Serbia simteau dorinta ~i erau multumiti ca invatau
, , ,
doar in limba sarba. De asemenea, invoca faptul ca preotii romani au
disparut in mod natural din randurile conationalilor, de multa vreme,
fiind inlocuiti cu preoti pregatiti cu studii m s~minarii care nu puteau fi
decat sarbi. Concluzia sa era categorica ~i in buna masura in contradictie
chiar cu cele afirmate anterior de el: ,,Gasesc ca este cu totul de prisos
sa scriu un singur cuvant pentru apararea Serbiei. Fapte pe care nu le
poate tagadui nimeni o apara ele singure. Serbia de multa vreme este
un stat constiutional... Romanii din Serbia au fost totodeauna ale~i in
Adunarea Nationala Sarba ... De cand exista o Adunare Nationala Sarba
niciodata nu s-a auzit ca deputatii romani sa arate vreo nemultumiu5
Idem, p. 140-141.
u6 Facea trimitere la lucrarea colectiva sernnata de A. Belie, J. Cvijic, s.a. Le Roumains de
Serbie, Paris, 1919, p. 6.
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI =================
re ... " 117 Modul de viata al romanilor timoceni este asemanator cu eel al
fratilor lor nord-dunareni, bineinteles cu unele deosebiri zonale. Ca.­
la.tori straini, dar ~i speciali~ti romani au insemnat in lucrarile lor pretioase
infoqnatii despre particularitatile etnografice ale timocenilor. ns
0 buna parte din romanii timoceni, dupa cum s-a observat din statistici,
traiesc in ora~e. In Bulgaria, dupa spusele lui Weygand, ,,ora~ele
romane~ti sunt cu mult superioare celor bulgare~ti:'. 119 Majoritatea acestor
ora~e sunt ~i targuri. Un exemplu concludent ni-1 ofera Negotinul.
Marea parte a targovetilor sunt romani, ~i din aceasta pricina - observata
de multi ca.la.tori ce au trecut pe aici - sarbii ~i celelalte nationalitati
trebuie sa cunoasca limba romaneasca pentru a se descurca. Marfurile
desfacute in acest targ sunt diverse: de la articole de tamplarie, fierarie,
de uz casnic ~i de menaj, articole din piele, arme de tot felul ~i obiecte
de lux. Exista ~i un targ specializat de vite precum ~i pentru desfacerea
produselor alimentare. Din aceste targuri nu lipseau nici vestitele ,,carciumioare",
unde targovetii serveau vinuri ~i mancau carne de miel sau
purcel la protap. Trecand prin targul Negotin, Szabo Jozsef nu se poate
opri fara a descrie '~i una din distractiile principale ale locuitorilor ~i
anume hora numita de el ,,kolo". ,,Unul din ei incepe sa cante din fluier
melodia monotona a acestui joc, alti doi-trei se prind de brau ~i incep sa
sara; apoi se asociaza tot mai multi; vin ~i fetele cu nevestele ~i in cateva
minute s-a format cercul uria~, in care circula - cu pa~i repezi de sus in
jos - eel cu fluierul, cantand cu o rezistenta uimitoare melodia compusa
u7 Idem, p. 147.
u8 Lucrarile de baza folosite m realizarea acestui subcapitol sunt UITnatoarele: Bucuta, E., op.
cit.,Valsan, G., Romanii din Serbia ... ; Acela~i, Romanii din Bulgaria $i Serbia ... ; Acel~i,
Romanii din Craina Serbiei; Paiu9an, R., Cionchin, L., op. cit; Constante, C., Romanii din
Val ea Timocului $i a Moravei, Ed. ,,lnstitutul de Arte Grafice Eminescu" , Bucure9ti, 1929, apud
Constante. C, Golopenpa, A, op. cit.; Boga, L. T., Romanii din Serbia, m ,,Anuarul de geografie
9i antropogeografie''. Anul 11,1911-19u, Bucure¢, 19u, apud Constante. C, Golopenpa, A, op. cit;
Giuglea, G., op. cit., Kanitz, F., Donau Bulgarien ... ; Weygand, G., Rumanen und Arumunen fn
Bulgarien, in Dreizehnter Jahresbericht des Instituts fur romanisches Seminar zu Leipzig,
1960, apud Constante, C., Golopenpa, A, op. cit. vol. II (in continuare Rumanen ... ; J6zsef,
Szabo, op. cit; vezi 9i Monica Budi, Comunitatea romaneasca de pe Valea Timocului bulgaresc,
Bucure9ti, 2001.
ng Weygand, G., Rumanen ... ,p. 37.
74
75
~

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
abia din cateva tacte [ ... ]. Cand muzicantul obose~te lasa fluierul, iar
imediat incepe un nou ,,kola" cu un alt muzicant ~i petrecerea continua
fara intrerupere de dimineata pana seara."uo
Unul din cele mai cautate produse este celebrul vin de Negotin.
Szabo asista la culesul viilor podgoreanului ~i, in acela~i timp, negustor
de vinuri Iovan Mi~u. Dupa nume nu exista nici o indoiala asupra nationalitatii
romane~ti a acestuia. Vinurile ro~ii din 1866 ~i 1868 i se par lui
Szabo ,,demne de masa oricarui gurmand, iar buchetul lor nu este mai
prejos decat al celebrului vin de Porto."m
Majoritatea populatiei romane~ti traie~te insa in zonele rurale. Satele
se deosebesc intre ele dupa a~ezarea geografica. Valsan observa predilectia
pe care o are populatia romaneasca din munti pentru forma
raspandita a satului ~i pentru forma mixta: ,,0 parte a locuintelor sunt
ingramadite in valcele, iar alta risipita pe inaltimile din jur". U2 Trecand
de regiunea muntoasa, spre campie ~i spre Dunare satele sunt din ce in
ce mai mari ~i mai adunate.
Caracteristice pentru romanii din Timoc ~i din Morava sunt sala~ele.
A~ezarile formate din sala~e nu sunt sate in strictul sens al cuvantului,
ci doar o ,,a doua locuinta" a romanilor. Majoritatea romanilor care au
sala~e au ~i locuinte in sate sau ora~e. Aceste sala~e sunt alcatuite dintr-o
locuinta (mult mai simpla decat cea din sat sau din ora~): un obor
pentru vite, pa~unea, livada ~i o mica ,,tarina" uncle omul cultiva plante
diferite. Denumirea de ,,salaf este intalnita. ~i la romanii din Banat,
dar la ace~tia reprezinta doar adapostul vitelor. Capul familiei ramane
uneori tot timpul in sala~, coborand in satul uncle i~i are familia doar in
zilele de sarbatoare sau cand plate~te impozitele: ,,Stau in sala~ ~i merg
in sat cand ma cauta surdul (vata~elul)."u3
Urmarind aria de raspandire a acestor sala~e, caracteristice a~a cum
120 J6zsef, Szabo, op. cit. p. 54.
121 Ibidem, p. 55.
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI ================
am precizat populatiei romane~ti, putem stabili o legatura ~i cu aria
etnica de raspandire a acestora: ,,Sala~ul nu merge la Sud mai mult de
muntele Ratani, iar preponderenta acestuia scade de la nord la sud."u4
Asupra 111odului m care au aparut sala~ele se emit multe ipoteze. Cea
mai plauzibila este cea care se ref era la o eventuala retragere ( de fapt
doar pentru a proteja averea) a romanilor pastori din fata urgiilor ~i
vicisitudinilor populatiilor migratoare ~i apoi a otomanilor. Satele din
zona de campie fiind mult mai expuse navalitorilor, romanii au ales
sa piece cu turmele in zone muntoase, mai putin accesibile acestora.
Poate din aceasta cauza au aparut ~i locuintele permanente in cadrul
satelor.
Satele de cam pie au casele dispuse foarte aproape unele de. altele,
iar ulitele sunt intortochiate, ele adunandu-se in centrul a~ezarii. In
mijlocul satului se afla de cele mai multe ori biserica ~i ~coala, la care
se adauga uneori ~i institutiile autoritatilor. Satul este inconjurat de
un ~ant, iar pamantul seas din acesta este ridicat ~i a~ezat in partea
interioara, formand uneori adevarate metereze. Pe acest val de pamant
ridicat oamenii planteaza maracini ~i salcami. In afara satelor se gase~te
ocolul pentru pa~unatul vitelor ~i pentru porci (vii.cii.ramii. ~i porcii.ramii.).
Acestea, la fel ca ~i satele, sunt inconjurate de ~anturi cu valuri de
pamant. Dupa ele se intind campurile cultivate.
Ca dimensiuni, gospodariile din sate nu sunt foarte mari ~i sunt de
obicei impartite in doua de catre un gard de nuiele de salcam sau gorun.
De o parte se afla curtea propriu-zisa, iar in cealalta parte un obor
devite.
In curte (batatura) se afla casa, hambarul pentru grau, patulul pentru
porumb ~i cocinile porcilor ~i gainilor. Marea majoritate a caselor au
~i pivnita denumita zii.mnic, uncle oamenii pastreaza de obicei alimente
pe timp de iarna. Zii.mnicul este construit de obicei langa casa, dar ~i
sub temelia acesteia. Unele gospodarii mai au ~i gradini in care sunt
in general pomi fructiferi ~i flori ornamentale. Oborul de vite serve~te
122 Valsan, G., Romanii din Craina Serbiei ... , p. 15.
123 Ibidem, p. 151.
124 Boga, L. T. , op. cit., p. 18.
77

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
doar ca adapost al acestora pe timp de iarna sau de vara, doar in timpul
noptii. Casa este construita eel mai adesea din chirpici sau caramida ~i
este acoperita cu tigla (olane) sau paie (mai rar). Casa are un pridvor
la intrare prevazut de cele mai multe ori cu un pat de lemn, pe care se
doarme vara. Numarul camerelor este in general de trei dar ~i el variaza
de la o zona la alta, precum ~i dupa situatia materiala a fiecaruia in
parte. Fiecare camera i~i are rostul ei strict stabilit. ,,Prima camera ~i cea
mai mare este ogeacul cu vatra cu ~ase-~apte u~i in peretii lui. U~a de la
dreapta din fata se deschide in odaia cu razboaiele ~i cu copiii. E soba
mare, spre rasarit, de la vale sau din CO$QVQ, numita a~a dupa vantul de
la Miazanoapte de la ~es. A doua u~a, tot din dreapta, se deschide in
soba mica. Uneori langa ogeacul eel mare se gase~te ~i alt ogeac, ogeacul
almic, murtfoculde giitit. Odaile din stanga stau la sciipiitat. Din cea
dintai, care e soba ce la deal sau din goraeac, dupa vantul de munte de
la Miazazi, unde sunt ladele cu haine ~i cu gateli ~i adapostul pentru
oaspeti, se poate trece la unele case intr-un foi~or, deschis, inaintat in
curte". 12 s Casa are du~umea sau este lipita cu lut.
De obicei tinerii casatoriti i~i construiesc casele in apropiere de cele
ale parintilor, satul devenind astfel neincapator. In acel moment se
a~eaza in afara satului uncle, cu timpul, ia na~tere altul.
Ocupatia principala a romanilor timoceni din cele mai vechi timpuri
~i pana astazi ramane pastoritul. Caracteristic pentru ace~tia, ca
de altfel ~i pentru cei din nordul Dunarii, es~e practica transhumantei.
Kekaumenos este primul care ne vorbe~te despre aceasta practica a
transhumantei: ,,Caci a~a li-e obiceiul, ca dobitoacele ~i familiile lor sa
stea din luna aprilie pana in luna septembrie m munµi inalti ~i in locuri
foarte reci". 126
Ana Comnena, fiica imparatului Alexios Comnenul (1081-m8), in
opera sa ,,Alexiada" confunda transhumanta vlahilor cu nomadismul.~ 7 •
125 Bucuta, E., op. cit., p. 132.
126 Documentul nr. 6, op. cit., p. 132.
127 Documentul nr. u, Ana Comnena, Alexiada, «cca. l 148», in Zbuchea, Gh., Brezeanu, S., op.
cit., p. 124.
Dr. DRAGHl~A COSTANDINOVICI =======-==--==--­
Qdata cu pastoritul, ~i me~te~ugurile rezultate din aceasta ocupatie
sunt foarte vechi ~i larg raspandite. Tesutul ~i prelucrarea lanii sunt
atestate inca din secolul al XIV-lea de catre Manuel Philes. 128
Agricultu~a ocupa ~i ea un loc de frunte intre ocupatii. In special
in Bulgaria legumicultura se bucura de o larga ~i deosebita apreciere.
In peregrinarile sale Romanscki descrie zonele manoase de ~es in care
porumbul ,,are maltiffiea unui om." Recoltele bogate pe care ace~tia le
obtin le calculeaza dupa numarul carutelor care tree spre targ incarcate
cu cereale: ,,Trecand mereu prin sate mari ~i bogate, am intalnit multime
de carute trase de boi, mcarcate cu saci de grau ~i porumb, duse de
femei la Cuprija ~i Paracin, uncle erau vandute pe ni~te preturi ridicol
de ieftine". 129
In perioada stapanirii otomane, vlahii deµn monopolul transportului
de marfuri in Balcani. 130 Rutele comerciale pe care se desfa~urau
aceste transporturi ~i comertu} erau, in general, presarate de hanuri,
detinute in marea lor majoritate de aromani. Vorbind despre hanurile
romane~ti din Balcani, Weygand spunea: ,, Unde este gospodar Aroman
poti fi sigur ca gase~ti mancare ~i bautura indestulatoare ~i cur.atenie". 131
Bunavointa ~i ospitalitatea nu se rezumau pentru acesta doar la arornani,
ci ~i la toti romanii in general. Un episod trait de acesta in Bulgaria
poate fi edificator in acest sens: ,,A doua zi dis de dimineata cand
ne-am sculat, la ora 5, hangiul, la plecare n-a vrut sa primeasca plata
pentru odaie, iar la ie~irea din sat un ta.ran care era m pragul casei, pe
rnotivul ca suntem drumeti, ne-a oferit cate un rachiu. Dupa ce, ·multumindu-i,
am refuzat cinstea, el ne-a oferit de astadata, ca sale mancam
pe drum, ni~te pere la fel ca renglotele, de o forma cum nu vazusem
pana atunci". 1 3 2
~8 Documentul nr. 22, Manuel Philes, Poezii, «cca. L330», in Zbuchea, Gh., Brezeanu, S., op.
Clt., p.124.
129 Romanski, S., op. cit., p. 201
130 Zbuchea, Ghe., Brezeanu, S., op. cit., p. 19.
131 Weygand, G., Die Rumanishem ... ,p. Bo.
132 Idem, Rumanen und ... , p. 39.
79

. :I
:!
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Aromanii erau ~i argintari vestiti, produsele lor avand mare cautare
in toata Europa ~i chiar standuri speciale la expozitiile internationale.
La inceputul epocii moderne, romanii balcanici au avut un mare rol ~
in aparitia economie capitaliste in intreaga Peninsula Balcanica 133 . For- -~
mand o burghezie comerciala ~i financiara in Serbia, ca pretutindeni de i
altminteri, aromanii au figurat printre cei mai importanti filantropi ai j
veacului al XIX-lea.1 34 Alaturi de germani ~i unguri, romanii timoceni se j
ocupau ~i cu mineritul, mai ales in zona Maidanpecului ~i in alte zone . /;'
de extractie miniera. i
Talentele innascute ale romanilor timoceni au fost sesizate de catre
Kanitz, dar in acela~i timp ~i verticalitatea ~i mandria lor: "Romanul are
mu.It talent pentru lucrul mecanic, in construirea de mori, case, ~.a.,
pe care le impodobe~te in exterior cu tot felul de zorzoane. Portile ~i
pervazurile dinspre strada arata foarte des sculpturi ~i un simt al formei
foarte remarcabil. Mandria romanului ii interzice sa cer~easca. El
e prietenos fata de straini, ia cu placere un dar, daca crede ca-I merita ~i
multume~te la fel de prietenos, fara a-1 fi examinat in prealabil." 135
Deseori calatorii romani ajun~i in zona sunt uimiti de situatia materiala
buna pe care o au timocenii fata de conationalii lor din Regat: "Bunastarea
lor abia daca se poate asemana cu a celor mai chiaburi tarani
de la noi. Averi ca a lui Mitre Ion Cioarec din Sen nu sunt de loc lucru
rar. El avea de pilda "350 decari aratura, 80 decari livada, 10 decari gradina,
15 ba~ti, vie ~i curte. Toamna gem drumurile de care incarcate cu
bucate sau cu struguri, pornite la Schela ~i de atatea ori am intalnit prin
trenuri catre Sofia sau ora~e de aer sau de ape (statiuni balneare), sateni
in gheba lor, cu femeia alaturi, in cautare de sanatate ~i de petrecere pe
la bai, la sute de kilometri de casa." 136
133 Zbuchea, Gh., Lupta na(ionala. a romdnilor de peste Duna.re fn condi(iile Ra.zboaielor Balcanice,
in ,,Contribupa romanilor la imbogaprea tezaurului cultural in Balcani''. Ed. Fundati-a Cultura1a
Romana, Bucure~ti, p. 78 (in continuare Lupta nationala. ... )
134 Zbuchea, Gh. , Brezeanu, S., op. cit., p. 2.1.
135 Kanitz, F., op.cit., p. 43.
136 Delatimoc, op.cit., p. 114.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ===============~
Portul ~i vestimentatia romanilor timoceni sunt in multe privinte
asemanatoare cu cele de la nordul Dunarii. Bineinteles, exista unele
diferentieri datorita atat semiizolarii lor de zona mai sus mentionata,
cat ~i a i,mprumuturilor inevitabile ( ce e drept minore) de la celelalte
etnii conlocuitoare. Acest port stramo~esc, cu obiectele auxiliare
de vestimentatie ne dau un indiciu clar asupra vechimii lor pe aceste
pamanturi ~i a relatiei stranse dintre romanismul sud-dunarean ~i
eel nord-dunarean. Relevant in acest sens este episodul relatat lui C.
Constante de catre un roman din Serbia, participant la o descoperire
arheologica. Facand sapaturi arheologice in judetul Pojarevat, uncle fusese
descoperit un drum roman, un arheolog a dat din intamplare peste
un sarcofag pe care erau cioplite chipuri de femei impodobite la cap
cu ciapsa ~i plecherul. Romanul a exclamat atunci ca podoabele purtate
de femei sunt similare cu cele purtate azi de femeile din zona lui.
Subprefectul judetu.Iui care il insotea pe arheolog 1-a dojenit pe roman
ca declara asemenea lucru in fata celorlalti tarani romani,.veniti ~i ei
din curiozitate la vestea descoperirii. Romanul crede ca subprefectul
1-a dojenit deoarece nu dorea ca ceilalti romani sa-~i

.
ii.
1,
!J
11
I·
I !
' 1
.·
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
ele se imbraca cioareci albi. Incaltamintea preferata este opinca, in care
baga obele de lana legate cu ata ~i diltunii albi, in forma de dorapi. Pe
cap poarta caciula de miel alb sau negru. In zona de munte, specifica .···L.;.;
este caciula confectionata dintr-o singura piele de oaie cunoscuta ~i sub -;;
numele de clabat. Barbatii in general nu poarta podoabe, d doar la cu- :I
rea un cutit bagat intr-o teaca frumos ornamentata. In afara de curea, J
se mai poarta ~i un brau incins peste cama~a. j:t
Merita sa prezentam in cateva randuri frumoasa descriere a calita- •.·
·:.·.·'.:._ ·•
tilor fizice facuta romanilor de catre Kanitz: "Barbatii sunt mai ales de .
statura mijlode. Staturi mid sunt exceptii. Corpul lor e suplu, membrele
sunt proportionale, mi~carile sunt cam taraganate ~i lene~e. Forma
capului ~i a fetei e cam lunguiata; profilurile lor sunt adesea curate
~i no bile, ochii - in emotie sunt vii, sclipind uneori viclean, ~i sunt mai
cu seama negri, gura de-o taietura fina arata dintii albi sub o mustata
deasa. Par des, negru ~i lung incadreaza capul frumos ~i expresiv, [...].
Femeia romanca, prin frumusetea ~i graµa corpului ~i a mi~carii, aminte~te
de clasica tinuta a femeii romane. Forma capului ~i a fetei, taietura
nasului ~i a gurii aduc cu statuile antice. Ochii de obicei negri, umbriti
de gene lungi ~i sprancene dese, dau fetei o expresie ideala, care cre~te
pana la agitatie mai ales la clans [...]. Un grup de tinere romance, intorcandu-se
de la fantana, ofera un tablou adorabil. Formele suple ~i
elastice ale corpului a par intr-o imagine minunata ..." 137
Im bra.ca.min tea femeilor este formata din. cama~i brodate la guler,
umeri ~i maned peste care poarta o gheba de lana avand forma unei
ca.ma.Si fara maned. Pe timp rece poarta oprege sau fate, una in fata,
cealal~a in spate, cu ciucuri ~i care le ajung pana la genunchi. Haina ~i
suba sunt in mare masura asemanatoare celor purtate de barbati. Fe­
~eile poarta pe cap un batic. Ca decoratiuni, ele folosesc ( dupa cum
am amintit) pletherul ~i ciapsa pentrua prinde parul. In urechi i~i agata • .
,,carmeti" (cercei). Unele mai poarta salbe din galbeni. Folosesc farduri '
ro~ii ~i albe pe care singure ~i le prepara. In Bulgaria se observa o predi-
137 Kanitz, F., op. cit., p. 43.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================
lectie spre culoarea neagra in vestimentatie, iar in Serbia spre culoarea
alba. Este vorba in general despre haina, ~uba sau fote.
Datinile romanilor timoceni pe parcursul intregii lor vieti ~i in momentele
ei

• 1;
ii
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
jur. Festivitatea nu are loc in curtea gazdei, ci chiar in centrul satului.
Pe marginea pietei centrale se intind mese rotunde cu deosebite feluri
de mancare ~i bauturi. In prima seara de ospat ajung sa se stranga
una, doua mii de persoane, copii, tineri, batrani. Horele ~i alte dansuri
populare romane~ti nu lipsesc niciodata in asemenea ocazii. In partea
bulgareasca, locuitorii turci au captat apa ~i au construit ci~mele de
piatra.
Una din credintele populare de sorginte pagana este ~i cea referitoare
la strigoi sau pricolici. Aceasta credinta, impreuna cu cea a Rusaliilor, a
fost cercetata ~i mediatizata de multi cercetatori straini ~i romani.
Strigoii sunt cunoscuti sub numele de moroi sau pricolici. Acestea
sunt persoane ,,inviate din moqi", care pot avea manifestari violente
sau, din contra, sa ajute rudele apropiate. Se crede case prefac in strigoi
numai acele persoane carora le-a fost ursit de la na~tere sau in momentul
in care, moqi fiind, peste catafalc le trece vreun animal (in genere
pisica). In unele sate exista credinta potrivit careia se mai prefac in strigoi
cei care au murit intr-o zi de marti, joi sau samba.ta. ,,Omorarea"
strigoilor se face prin baterea unui taru~ de lemn in inima, prin taierea
capului sau prin descantece.
Sarbatoarea Rusaliilor este a doua credinta pagana intfilnita la romanii
timoceni din Serbia ~i din . Bulgaria. Aceasta se caracterizeaza prin
caderea femeilor intr-un somn hipnotic care dureaza trei zile, atat cat
dureaza sarbatoarea Rusaliilor; ele sunt treztte din somn de cantecul
,,carabu~ului". Inainte de a le~ina, o femeie incepe sa tremure, se culca
pe jos ~i incepe sa se agite ~i sa se loveasca cu mainile.
Dupa ce este trezita din acest somn hipnotic, femeia ,,dobande~te"
puteri oraculare ~i poate vindeca bolnavii. Acest obicei era practicat ~i
de comunitatile romane~ti din Macedonia, uncle femeile care practicau
respectiva credinta se numeau ,,angeloudia" (ingeri).
Vorbind despre superstitii, Kanitz face urmatoarea afirmatie: ,,Superstitia
il introduce pe roman in viata ~i il scoate din ea. Este perma-
Dr. DRAGHISA COSTANDINOVICI ================
nentul sau insotitor in timpul intregii sale vieti pamante~ti."14°
Folclorul romanilor timoceni este deosebit de bogat. Regretabil este
insa ca in afara unui numar infim de cercetatori, printre care se regasesc
Emile picot, Valsan, Giuglea, Cristea Sandu Timoc, putini altii au
mai fost interesati ~i au cercetat acest tezaur folcloric al timocenilor,
care constituie un bun de nepretuit.
Din folclorul timocean, cules de ace~ti oameni deosebiti, putem distinge
sensibilitatea sufleteasca a romanilor ~i legaturile lor stranse cu
fratii nord-dunareni. Aceste calitati se

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
popoarele slave, la fel cum s-a intamplat in cazul istro-romanilor.
in ziua de azi ace~tia nu cer drepturi politice, independenta sau autonomie
locala, ci doar dreptul consfintit fiecarei natiuni din lume prin
legi ~i acorduri internationale, de a avea o ~coala ~i o biserica in limba
materna, pentru a-~i putea mentine ~i crea o cultura nationala, fara de
care orice etnie este sortita uitarii ~i disparitiei.
• C-_ R. E" A
' • V ,-,'-~-LOR.
'
'
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI ================
munitati religioase: ,,Martorii lui Iehova", ,,Adventi~tii", ,,Bapti~tii" etc.
Sarbatorile se tin dupa calendarul bisericesc sarbesc, insa la valahi
sarbatoarea este legata de pamant (casa sau holda).
FolcloruJ este foarte bogat ... portul national este ~i el bogat, impodobit
cu multe flori ~i ornamente ... Cantecele sunt pline de expresii de
dragoste, dor ~i suferinta, care deseori se exprima prin comparatie cu
fenomenele naturale, copacii, plantele, animalele ~i pasarile ...
Poporul este harnic, muncitor ~i lini~tit...
Principalele indeletniciri economice sunt: agricultura, legumicultura,
viticultura, strangerea plantelor medicinale, zootehnia, paduraritul
~i pescuitul. Industria este mai putin reprezentata ...
Caracteristic pentru aceste teritorii este plecarea masiva a locuitorilor.
Prima migratie a foqei de munca de pe acest teritoriu a fost pana
la mijlocul anilor '30 (sec. XX) in Romania. A doua migratie a fost in
Slovenia, dupa eel de-Al Doilea Razboi Mondial, pana in anii '70, iar a
treia, care inca continua, este in ta.rile Europei de Vest, America, Australia
~i Noua Zeelanda.
Din cunoa~tere ~i experienta proprie pot rezuma pe scurt principalele
aspecte etnologiceJ.41. in majoritatea lor, ro!Ilanii sunt cre~tini ortodoqi.
Langa satul Du~anovac, comuna Negotin, exista ~i astazi rama~itele
unui vechi la.ca~ religios cre~tin balcanic datat din prima jumatate
a secolului al IV-lea.
Spre deosebire de romanii din Romania ~i Voivodina, respecta ~i aplica
calendarul bisericesc al bisericii ortodoxe sarbe. Aplica obiceiuri ~i
ritualuri inca de pe timpul paganismului, inainte de cre~tinism. Dease'­
menea, este dezvoltata ~i credinta in magie ~i farmece ... Dupa plecarea
masiva, la munca in strainatate, o parte din cre~tini au trecut la alte co-
141 Prezentate de mine la un simpozion la Cluj, in iulie 2005 ~i rezumate in ,,Romanii sau/~i
valahii din Serbia de nord-est", in Floare de latinitate, II, (2005), numarul 2 (6), p. 24-5.
86

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
G051ubA~ii
lj\i'- u>- iJ>1
. .
,-..
• " }
m ;
;.ffi
,JI d)}J ..µ..,, f'f'. ·:
I
4:,0, .,. .. '
1hli\l r, I
p: •.·,.
.,;
:,.!': ·: • I •
. I . r • \
.,.·.(
•••
::
}I
CAPITOLUL II
88

Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================
INCEPUTUL MISC.ARII DE EMANCIPARE A
> J
ROM.ANILOR TIMOCENI (EVOLUTIA ISTORICA
~I POLITIC.AA SPATIULUI TIMOCEAN PE PAR­
CURSUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPU-
,
TUL SECOLULUI AL XX-LEA)
~
I
ncadrata in spectrul evenimentelor istorice ~i politice, putem
spune ca aceasta perioada debuteaza cu mi~carea de eliberare a
popoarelor balcanice de sub suzeranitatea otomana ~i se incheie
odata cu sfar~itul conflagratiei mondiale.
In anul 1804, primul popor balcanic care se ridica impotriva stapanirii
otomane este eel sarbesc. Revolutia debuteaza cu o mi~care taraneasca
impotriva ienicerilor din Pa~alacul de la Belgrad. Prin instaurarea
anarhiei militare in cadrul Imperiului, ienicerii nu au mai avut
mijloace de existenta, nemaiprimind nici un ajutor material din partea
sultanului, astfel incat ace~tia tree la jafuri ~i acte de violenta impotriva
populatiei cre~tine. Rasculatii i~i aleg in persoana lui Karadordevic conducatorul
mi~carii naµonale, devenind ~i instauratorul primei monarhii
nationale. Pe numele sau intreg Dorde Petrovic Karadordevic, acesta
nu avea o origine ~i nici o cariera deosebita. Crescator de porci, devenit
apoi negustor de vite, el ajunge intr-un sfar~it in armata habsburgica,
unde prime~te gradul de caporal. 142
Inca din primele zile ale revolutiei se remarca prin calitatile sale deosebite,
Milos Obrenovic, tanarul care va instaura in Serbia cea de-a
doua dinastie nationala.
142 Trapcea, Th., N., op. cit, p. 96.
91

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Rascoala taraneasca are la inceput doar un caracter local, zona dintre
Timoc ~i Morava nefiind direct implicata in operatiuni. Timp de doi ani
de zile, revolutia sarbeasca nu a avut nici un rasunet in zona timoceana,
romanii fiind oarecum straini de cauza sarbeasca. Raspunsul la aceasta
pasivitate a romanilor nu este greu de

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
sarbi l?i turci. ln acest moment, pentru prima oara in istoria Serbiei,
zona timoceana dintre Morava l?i Timoc intra sub ocupatie sarbeasca.
lntreanii 1812-1813, revolutia sarba estevremelnic infranta. Karadordevic
fuge in Austria, dupa care m 1817 va fi asasinat. ln 1815, in fruntea
statului l?i a rasculatilor ajunge Milos Obrenovic. Acesta cere Rusiei ~i
Turciei retrocedarea Crainei aflata sub stapanirea otomanilor. Chestiunea
retrocedarii Crainei a fost pusa la 1820 pe tapet ~i discutata in cadrul
Conventiei de la Akkerman (1826) ~i al Tratatului de la Adrianopol
(1829).
ln 1830, printr-un hati~erif, Obrenovic este declarat print ereditar.
Dupa lungi tratative, in anul 1833 regiunea dintre Timoc ~i Morava este
cedata sarbilor. Din discutiile purtate atat cu ambasadorii Turciei cat ~i
cu cei ai Rusiei, sarbii nu au invocat nici un drept istoric sau de natura
etnica asupra regiunii. Singura motivatie rezulta din cuvintele rostite
de Milos Obrenovic: ,,Aduceti aminte ambasadorului rus ca in ce prive~te
Craina, sa se ~tie bine, noi nu o vom ceda pentru nimic in lume, chiar
deva trebui sane batem cu turcii. Pentru legaturile noastre cu Rusia, ea
ne este necesara ca painea vietii" 149 Este interesant cum in aceasta perioada
nu emit astfel de pretentii asupra Crainei, ca a poi, dupa o perioada
de cativa zeci de ani, istoricii ~i savantii lor ,,sa ateste legitimitatea seculara"
a ocupatiei sarbe~ti in zona.
Istoricii au observat ulterior eforturile deosebite care au fost fa.cute
de catre tanarul stat sarbesc, cu sprijinul deos~bit al Rusiei, ce in epoca
ocupase practic ~i Principatele in a~a-numita ,,epoca regulamentara".
Istoricul N. A. Constantinescu concluziona: ,,Astfel se infaptui intre
anii 1820-1833, cu ajutorul unei Mari Puteri, o revoltatoare incalcare a
dreptului national in Peninsula Balcanica, din partea unui stat tanar,
care el singur se ridicase pe temeiul principiului national: inglobarea .
prin silnicie a unui larg teritoriu, strein de solul sarbesc ~i de dreptul is- ·,. ;
toric al Serbiei, ba chiar impotriva vointei clar manifestate a populatiei ;
majoritare, stapana de veacuri pe acel teritoriu, in care sarbii se gaseau
149 Trapcea, Th., op. cit, p. uo; apud Gravier G., Les frontieres de la Serbi, Paris, 1880, p. 75.
Dr. DRAGHISA COSTANDINOVICI ================
intr-o infima minoritate ... De indata ce fura inglobati prin silnicie la
statul sarbesc, romanii timoceni au pierdut brusc privilegiile de care
se bucurau sub turci, autonomie sub cnezi-judecatori ~i strangatori de
biruri, ale~i fie ei, precum ~i bisericile ~i ~colile create de dan~ii in decursul
secolilor." 150
Aproape concomitent cu instaurarea stapanirii sarbe~ti in Craina,
Grecia i~i ca~tiga independenta. Multi aromani din Peninsula Balcanica,
dar ~i din Principatele romane, adera la realizarea ,,Marii Idei",
facand din cauza elena propria lor cauzii. Unii din ace~tia, cum ar fi Neofit
Duca ori Daniel Moscopolites, mtrec limita normalului, uitandu-~i
originea ~i militand pentru asimilarea lingvistica ~i etnica a aromanilor
de catre greci. Este greu de catalogat, din punct de vedere moral, un
om care-~i nume~te limba sa natala ,,murdara ~i ticaloasa, avand scarba
mare ~i pronuntare uracioasa." 1 s 1
In contact cu ideile filozofiei ,,Luminilor': aromanii aflati in diaspora
i~i indreapta privirile spre Roma, militand pentru rede~teptarea nationala
a confratilor lor, avand la baza originea latina ~i afirmarea idealurilor
nationale prin propria lor cultura. Unii dintre primii promotori ai
acestei directii au fost Constantin Ucuta, Gheorghe Constantm Roja ~i
M. C. Boiangi. 1 s 2
Anul revolutionar 1848 nu atinge intr-o masura foarte mare popoarele
balcanice, pentru a le ridica la lupta. lncercari timide de nesupunere
au fost repede inabu~ite de catre Poarta Otomana.
Odata cu infrangerea revolutiei in Tara Romaneasca o parte dintre liderii
ei se refugiaza la sud de Dunare. Pentru prima data ace~ti romani
timoceni intra in atentia conationalilor din nordul Dunarii care raman
uimiti de numarul mare de romani existenti in imediata apropiere a
Principatului. Animati de elanuri patriotice generate de ideile revolu-
150 Constantinescu, N. A., Chestiunea ... , p. 77-78. Vezi ~i Trapcea, Th., op. cit., p. 113-114,
acela~i autor men~ioneaza plecarea dupa anexare a numeroase familii care s-au stramutat in
Bulgaria (Imperiul Otoman) sau in Tara Romaneasca.
151 Brezeanu, S., Zbuchea, Gh., Romanii ... , p. 142.
152 Idem, p. u1.
94
95

i1·
",,
l
!
• I
I
I
,,
:!
:1
! J
(
lf l
i(.
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
tionare ale anului 1848, multi dintre ace~tia intreprind calatorii pe cont
propriu in Peninsula Balcanica ( cum ar fi Bolintineanu), descriind situatia
grea a romanilor de aici.
La jumatatea secolului al XIX-lea incepe o noua etapa in istoria romanilor
balcanici denumita ~i ,,marea rena~tere nationala". Aceasta
mi~care este concomitenta cu actiunea nord-dunareana in vederea
crearii statului roman modern. lnsa pentru romanii timoceni aceasta
renastere va avea un ecou mai intarziat. Totusi afirmarea originii lor
latine va fi realizata de preotul Draxin. 1 53
I.
Acesta s-a nascut in 1822 in satul banatean Petrovasfila. Pe 5 iunie
1863 prime~te credinta catolica alaturi de fiul sau Petru ~i fiica sa, Theodora.
Dupa 1865, Draxin ajunge pastor la romanii timoceni din apropierea
Vidinului, mai exact in satul Stanotarn. Neobosit ca.la.tor, vorbe~te
locuitorilor despre originea lor latina. Promitandu-le ajutorul Papei ~i
totodata protectia acestuia in fata nationalismului bulgar, el reu~e~te
sa converteasca la catolicism aproximativ 15.000 de persoane. lnsa demersurile
sale sunt oprite de ostilitatea bisericii ortodoxe bulgare ~i de
amestecul ru~ilor. Cu toate acestea insa, reu~e~te sa stranga o suma de
bani cu care cumpara un teren uncle ridica mai intai o biserica de scanduri.
Daca Draxin a fost primit cu bunavointa ~i bucurie de catre romanii
vidineni, nu acela~i lucru s-:ar putea spune despre Episcopia catolica
din Bucuresti. Dand crezare unor scrisori mincinoase si unor uneltiri,
episcopul catolic il cheama in tara pe Draxin_. In aceasta perioada este
posibil sa-1 fi intalnit Kanitz in Vidin.
La 24 iunie 1872, ,,Draxin

l t
I
I
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
razboiului pe care Principatul autonom 1-a declan~at impotriva Imperiului
Otoman. Atunci, trupele sarbe~ti din garnizoana Negotin, insumand
circa 3.500 de soldati, au trecut inspre rasarit, dincolo de raul
Timoc. Acestor sarbi li s-a alaturat ~i un numar de revolutionari bulgari
care mai inainte stationasera in Romania, de unde au trecut in Serbia
~i apoi in tinuturile bulgare. Noilor veniti li s-a alaturat in mod masiv
populatia locala, cu precadere romanii.
La 20 iunie Serbia a inceput razboiul impotriva Turciei, iar o parte a
armatei sarbe~ti a fost concentrata in zona ora~ului Zajecar 157 • In noaptea
de 25 iunie un grup de rasculati de sub comanda lui L. Ostoic au tre- .
cut granita de pe raul Timoc. Li s-au alaturat locuitorii din satele Deleina,
Coilova, Zlocucea (Aleksandrovac), Tarnoma~nita, astfel ca a fost o
actiune comuna a romanilor, sarbilor ~i bulgarilor. S-au remarcat intre
conducatori Popa Stancu, Liuben Karavelov ~i Teodor Todorov Velcov.
La 29 iunie 1876, armata sarba s-a retras din Timocul bulgaresc, dincolo
de granita, astfel ca localnicii au trebuit sa faca fata singuri armatei
de represalii. lmpotriva lor au fost trimi~i, pe de o parte cei ce faceau
parte din brigada lui Osman Pa~a, iar pe de alta parte, efectivele garnizoanelor
din Vidin ~i Rusciuc, insumand circa 10.000 de soldati turd,
cerchezi ~i tatari. Initial, cetele romanilor rasculati au respins armatele
invadatoare, ca de exemplu in satul Florentin 1 s 8 . Foarte repede rasculatii
au ramas fara munitii, astfel ca, langa satul Novo Selo, la Trinbreg
~i Tarina au fost uci~i intre 800 ~i 1.000 de ra~culati, ramanand in viata
mai putin de 100 de persoane. Dupa unele date, in ultimul atac al turcilor,
desfa~urat la Trinberg ~i Tarina, au fost uci~i 800 de rasculati, iar
20 de prizonieri au fost spanzurati in piata satului Novo Selo. $i in alte
locuri au fost executati in mod demonstrativ unii dintre cei capturaµ,
cum ar fi, de exemplu, mai multi romani timoceni din Bor, Zlot etc, in
frunte cu invatatorul Ion Ciolac. Ca urmare a rascoalei, 18 sate din jurul
Vidinului, din care 15 romane~ti, au fost arse de catre turci, iar 1.000
157 Cf. ,,130 de ani de la Rascoala din Valea Timocului - iunie 1876", in ,,Cuvantul romanesc - '
Rumunska rec", XV (2006), nr. 77, p. 5.
158 Ibidem.
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI =================
de rasculati au fost uci~i, decapitati, capetele lor fiind infipte in pari
in ora~ul Vidin. 159 Statul roman s-a implicat direct in ajutorarea celor
raniti. La Cladova a fost trimisa o ambulanta, 13 medici ~i 3 farmaci~ti
cares-au ocµpat de miile de confrati care aveau nevoie de ajutor. Soarta
lor a fost evocata ~i in plan international de catre Mihail Kogalniceanu,
care in~tiinta pe diplomatii Europei cape malul drept al Dunarii traiau
,,mai mult de 200.000 de rornani".
Spre sfar~itul lunii iulie 1876, doi colaboratori ai revistei parisiene
,,L Illustrasion", Rigondon ~i Kaufman s-au aflat la Vidin, trirnitand in
capitala Frantei o arnpla relatare. Evocau o adevarata ,,golgota", respectiv
spanzurari, decapitari, capetele taiate ce se rostogoleau pe strazile
Vidinului, ora~ul semanand ,,cu o cloaca". $i in alte publicatii pariziene
au aparut relatari despre rascoala de la Vidin. 160
Dupa lichidarea fortelor armate ale rasculatilor, au urmat represalii
sangeroase. Satele celor ce au participat la rascoala au fost jefuite ~i
arse. Se considera ca peste 15.000 de locuitori din zona au fugit gasind
adapost in Romania ~i in Serbia. Dupa cateva luni, in plina iarna, a fost
data o arnnistie generala ~i relative garantii de securitate, ceea ce i-a
determinat pe fugari sa revina in locurile natale, unde ~i-au construit
bordeie de pamant in care au trait rnai multi ani, pana cand ~i-au ridicat
case noi.
La 9 mai 1877, la interpelarea deputatului N. Fleva, Mihail Kogalniceanu
declara, in numele guvernului, independenta Romaniei. 161
Urmeaza apoi intrarea Rornaniei in razboi alaturi de Rusia pentru a
consfinti ~i pe campul de lupta independenta ca~tigata. Din nou zona
timoceana devine teatru de razboi.
159 Ulterior, aceasta rascoala a fost evocata de catre F. Kanitz, care a publicat chiar ~i desene
cu rasculatii ~i ca.la.ii acestora: Kanitz, Donau-Bulagarien, 1882, p. 25; vezi ~i ,,Rascoala
romanilor vidinieni, de la 1876", in ,,Timocul': III, 9-10, p. 16; Constantinescu N. A., op. cit.,
p.78.
160 0 sintezii de ansamblu despre aceastii riiscoalii: Ghenadi Valcev, Vidinschiad ustanav,
Sofia, 1986; Lazar Cristofan, Timocul fnsangerat. 130 de ani de la riiscoala timoceanii., in ,,Lamura''
(Craiova), 2006, nr. 7-8-9; Paiu~an R., Cionchin, I., op. cit., p. 65.
16! Platon Gh., Istoria modernii a Romaniei, Bucure~ti, 1987, p. 281.
98
99

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Sfarsitul razboiului si Tratatul de la Berlin schimba intr-o mare ma-
, '
sura realitatile existente in Balcani. Astfel, Bulgaria este impartita in
doua: partea nordica formeaza Principatul Bulgar afl.at sub suzeranitatea
Turciei iar partea sudica, Rumelia Orientala, ramane in cadrul
Imperiului Otoman ca o provincie autonoma condusa de un guvern
cre~tin. In acela~i timp se recunoa~te Serbiei deplina independenta.
Noile realitati politice din Balcani deschideau noi perspective ~i problemei
romanilor balcanici. Autoritatile otomane devin mai binevoi- -
toare fata de supu~ii lor romani. Situatia romanilor din Balcani a fost
evocata in mai multe randuri de catre Mihai Eminescu, preocupat indeaproape
de soarta romanitatii de pretutindeni, in viziunea unitatii
nationale. Inca in vara anului 1877, imediat dupa proclamarea independentei
Romaniei, Mihai Eminescu a intreprins o calatorie pe Valea
Timocului ~i in sudul Dunarii, pentru a se interesa de situatia confratilor
de acolo. In urma acestei calatorii a publicat o serie de articole in
,,Convorbiri literare", ,,Curierul de Ia~i" ~i ,,Timpul" 162 • In unul din articolele
publicate in ,,Timpul" critica autoritatile romane ca nu au ridicat
problema romanilor balcanici in cadrul Tratatului de la Berlin: ,,Cu
ocazia Congresului de la Berlin aproape toate popoarele Peninsulei Balcanice
dau semne de viata, numai romanii transdanubieni nu. Cauza e
lesne de inteles. Toate celelalte fragmente de populatii stau in legaturi
de cultura cu acele centre politice create de nationalitatile lor. Grecii
din Turcia europeana scriu ~i citesc in limba c~re se vorbe~te la Atena,
sarbii din Turcia inteleg foarte bine institutiile ~i cultura confratilor lor
liberi; numai noi, cu maniera noastra de a vedea, suntem straini in orient
~i ramanem neintele~i chiar ~i pentru cei de un neam cu noi. " 163
Dupa Congresul de la Berlin ~i recunoa~terea internationala a independentei
Serbiei, situatia interna din Serbia a fost complicata. Continuandu-se
un proces mai vechi, atunci s-au conturat in forma finala:
principalele particle politice din tara. Astfel, in anul 1881, a fost inteme-
162 0 parte a acestor articole cuprinse in Opere, volumul XI, au fast republicate recent:
Istorie $i destin. Contributii la cunoa$terea romanimii sud-duniirene, Galati-Bucure~ti, 1993.
163 Eminescu, M., Istorie $i destin ... , p. 14.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
iat sub egida lui Nil

l
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Progresist, strict controlat de regele Milan. La alegerile din septembrie
1883, radicalii au dobandit o majoritate consistenta a voturilor, ceea ce
le dadea automat dreptul de a forma guvernul, insa monarhul a numit
ca premier pe N. Hristic, frunta9 al Partidului Progresist. Pana atunci '
in localitatile rurale ale Serbiei existau multi rezervi9ti care aveau acasa
arme care trebuiau sa se prezinte in trupele auxiliare in caz de mobilizare.
Temandu-se de o agitare a masei de tarani de catre radicali, regele
a ordonat dezarmarea respectiv confiscarea armelor 166 . Participarea la
rascoala din punct de vedere social a fost complexa din partea taranilor
care au refuzat sa predea armele, Ii s-au alaturat me9te9ugari, unii functionari
9i reprezentanti ai clasei mijlocii, precum 9i reprezentanti locali
a Partidului Radical. Astfel, aceasta rascoala a dobandit un caracter de
masa. 167 .
Vremelnic, rasculatii 9i-au impus controlul asupra mai multor a9ezari
intre care Boljevac, Banja, Aleksinac etc. Au aparut organe locale
de conducere. Impotriva rasculatilor au fost trimise importante forte
militare care, in scurta vreme, au inabu9it rascoala. A fost creat un tribunal
extraordinar pentru a judeca pe rasculati 9i conducatorii acestora.
Acesta 9i-a desfa9urat activitatea la Zajecar. Au fost condamnati la
moarte 94 de rasculati, la ocna, pe diverse termene, 567 rasculati. Intre
cei condamnati au fost 9i conducatorii Partidului Radical, in frunte cu
Nikola Pasic care i9i gasise deja adapost in Bulgaria. Totodata, a fost interzis
Partidul Radical. Dupa ce a stat putina vreme in Bulgaria, Nikola
Pasic a venit la Bucure9ti, fiind intampinat cu simpatie de reprezentantii
opiniei publice de acolo, in frunte cu C. A. Rosetti. Tot la Bucure9ti,
el a avut o serie de contacte, cu o delegatie speciala a Partidului Radical
francez 168 •
166 Pregled Istorije Jugoslovenskih Naroda, vol. II, Beograd, 1965, p. 52. S. Dimitrov, K.
Mancev, Istoria na Balkanskite narodi. 1879-1918, Sofia, 1975, p. 142.
167 Pe ansamblu, intreaga problematica a fost analizata cu ocazia unui amplu simpoziop
organizat de Academia Sarba de $tiinta ~i Arta in anul 1983, ale carei acte au fost publicate:
Timocka buna 1883 i njen drustveno-politicki znacaj za Srbiju XIX veka, Beograd, 1986.
Mentionam ca din cele 26 de comunicari ~i referate, doar unul singur, eel alcatuit de Vidosava
Stojancevic, se referea la unele aspecte tehnice din zona Timocului, spre sfar~itul secolului
XIX, fara a insista asupra problemelor romane~ti in mod deosebit, op.cit., p. 323 ~i urm.
168 Ion Delavidin, op. cit., p. n6-n7.
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI ================
Rascoala timoceana a avut un ecou 9i in presa romaneasca. Astfel,
de exemplu, despre ea a scris publicatia ,,Telegraful roman" din Sibiu
~i mai cu seama doua publicatii bucure9tene, respectiv ziarele ,,Telegraful"
~i ,,Rqmanul". In aceste publicatii, in cursul lunilor octombrie
~i noiembrie, au aparut o serie de ~tiri privind evenimentele din zona,
multe fiind preluate dupa informatiile provenite de la Sofia sau Viena,
astfel incat romanii·au fost bine informati in legatura cu cele petrecute
in imediata vecinatate. 16 9
Aceea~i situatie este relevata ~i de ziarul ,,Universul" care, referindu-se
la situatia Serbiei de N-E la inceputul deceniului al IX-lea, arata
ca ,,populatia rurala a fost incarcata cu numeroase impozite. Din pricina
mizeriei mai ales in timpul iernii, familii intregi mureau de foame.
Principele Milan a reprimat mi~carea taraneasca, semnand peste 90 de
condamnari la moarte." 170 Peste ani, cunoscutul politician roman, doctorul
Nicolae Lupu, evoca ~i evenimentele din 1883. In aprili~ 1925 el a
trimis o scrisoare deschisa lui Nikola Pasic, care era atunci prim-ministru
al Regatului Iugoslav. In contextul denuntarii a ceea ce el denumea
,,persecutii impotriva romanilor din statul vecin", avertiza: ,,Este insa
un simt de elementara dreptate care cere ca nici cetatenii sarbi de origine
romana din Banat, nici cei din Timoc sa nu fie jigniti.
Nu uitati, Nikola Pasic, ca pentru libertatea Serbiei, rauri de sange
ale timocenilor au curs ... Din acest sange varsat pentru marirea patriei
voastre 9i liberarea noastra a tuturor, trebuie sa iasa infratirea, c.um din
caldura, soare ~i ploaie, infrate~te radacina graului. Nu ura! Iar dumneavoastra,
domnule Pasic, nu va amintiti de luptele tineretii dv? Ati
ridicat atun:ci, pe la 1880, steagul radicalismului democrat... Cine a varsat
atunci sange ~i s-a jertfit, de data asta pentru dv? Timocenii, prin
revolutia din Timoc, in 1883, au pus piatra de temelie a puterii ~i maririi
169 Vezi pe scurt Milan Vancu, comunicare la simpozionul din 1983 mentionat mai sus, p.
353-356.
170 Apud Ciachir. N., Istoria popoarelor din sud-estul Europei fn epoca moderna, Bucure~ti,
1987, p. 273.
102
103

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
voastre. Ei v-au

'i
'~
l
'ii
!:
Macinat de revolte nationale, amenintat de Marile Puteri ale Europei,
framantat de lupte interne pentru putere ~i cu o economie inapoiata,
singura ~ansa de supravietuire a Imperiului Otoman ramane calea
reformelor, atat economice cat ~i politice. Pentru a pune capat revoltelor
popoarelor balcanice, sultanul infaptuie~te o serie de reforme vizand
in primul rand populatiile cre~tine. Alaturi de acestea, romanii
sud-dunareni au fast incadrati reformelor. Pentru ei sultanul emite pe
9/22 mai 1905 o iradea, adevarat document constitutional. In afara recunoa~terii
nationalitatii romane, iradeaua recuno9tea dreptul de autoconducere
locala, prin reprezentanti proprii, libertati 9i garantii in
domeniul bisericesc ~i 9colar. ,,Maiestatea sa imperiala, sultanul, care
din sentimentele sale de inalta justitie 9i ingrijire parinteasca pentru
popoarele sale i~i intinde binefacerile ~i favorurile sale asupra tuturor
supu9ilor sai credincio~i, fara deosebire de rasa, nici religiune, luand
in consideratie suplicele supuse, in timpul din urma, la picioarele tronului
imperial de care supu9ii sai valahi, a binevoit sa ordone ca, in ,
virtutea drepturilor civile de care dan9ii se bucura cu acela~i titlu, ca
~i ceilalti supu9i nemusulmani, comunitatile lor sa desemneze pe muhuhtarhi
conform cu regulamentele in vigoare; ca dupa cum se practica
cu celelalte comunitati, membrii vlahi sa fie deopotriva admi9i, dupa
regula in consiliile administrative, 9i ca inlesniri sa fie acordate de catre
autoritatile imperiale pentru profesorii numiti de zilele comunitatii
pentru inspectarea ~colilor lor ~i indeplinirea formalitatilor dictate de
legile Imperiului pentru deschiderea noilor stabilimente 9colare ." 177
Iradeaua imperiala este intarita pe 10-23 mai 1905 de catre te9chereaua
ministrului justitiei 9i cultelor, care i-o face cunoscuta ~i ii cere
Patriarhului Ecumenic sa o respecte. Acest act oficial al sultanului nu
este prirnit cu bucurie 9i de celelalte popoare balcanice, ci din contra, se
constata o puternica reactie contradictorie. 178 Aceasta noua situatie in
care se aflau rornanii balcanici, prima de felul acesta in intreaga epoca
i
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
177 Brezeanu, S., Zbuchea, Gh., op. cit., p. 192,
178 Zbuchea, Gh., Romanii din Peninsula Balcanicii $i Tratatul de la Bucure$ti din anul 1913,
in ,,Caleidoscop aroman': vol. I; Bucure~ti, 1998, p. 302.
Dr. DRAGHl~A COSTANDINOVICI ================
moderna, nu are rezultatul scontat. Patriarhia Ecurnenica, autoritatile
statelor in care locuiau romanii, profita de slabul aparat adrninistrativ
al otomanilor 9i se irnpotrivesc punerii in practica a iradelei. Apar
bande inar111ate nationaliste care supun romanii unor atrocitati de neinchipuit.
Erau urmariti in special profesorii, preotii precum ~i persoanele
instarite sau influente. Emisa pentru un scop nobil, iradeaua imperiala
a avut doar darul de a tensiona relatiile dintre romani 9 i celelalte
popoare balcanice. 0 parte din rneritul acordarii acestor drepturi o au
~i personalitatile politice din nordul Dunarii.
Perioada ,,de aur" a romanismului balcanic este fara indoiala cea din
timpul regirnului ,,Junilor Turci" (iulie 1908-octombrie 1912).
Mi9carea avand drept scop modernizarea ~i democratizarea Imperiului
Otornan ,,se bucura inca de la inceputurile ei de sprijinul rornanilor,
atat din Regat, cat 9i de la sud de Dunare" 179 . Drept recuno 9 tinta
pentru efortul depus in actiunea revolutionara, doi romani vor intra
in Parlamentul Otoman: Nicolae Batzaria (senator) ~i Filip Mi~ea deputat
18 ° Fiind con~tienti de imposibilitatea crearii unui stat care sa-i
cuprinda pe toti romanii balcanici, ~i in concordanta cu drepturile politice
~i culturale ca~tigate in aceasta perioada sub acest regim, elita
romaneasca sud-dunareana (irnpreuna cu cei doi parlamentari) sustin
entitatea Irnperiului Otoman. Reaqia nationalista a celorlalte popoare
(sarb, grec, bulgar) a venit in contradictie cu programul Junilor Turci,
cat ~i cu aspiratiile romanilor, ceea ce va duce in final la confruntari
sangeroase ~i prigoniri ale romanilor. Situatia este agravata 9 i de implicarea
Marilor Puteri in zona balcanica, precurn ~i de rivalitatea Imperiului
Tarist 9i a Monarhiei Habsburgice pentru o mai mare influenta
in zona. In octombrie 1911 se redeclan9eaza Criza Orientala prin izbucnirea
razboiului italo-turc 9i anexarea de catre primii a Tripolitaniei ~i a
Insulelor Dodecanezului. 181 In acest context sub egida Rusiei ia na 9 tere
179 Brezeanu, S., Zbuchea, Gh., op. cit., p. 29.
180 Ibidem.
181 Zbuchea Gh., Romdnii $i lumea sud-est europeanii fn ajunul Primului Riizboi Mandia!, in
,,Stud.ii ~i articole de istorie", LXv, 1999, p. 47.
106
107

:j'
i
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
o alianta balcanica formata din Bulgaria, Grecia, Serbia ~i Muntenegru
indreptata impotriva Imperiului Otoman. Criza se adance~te, ducand
intr-un final la izbucnirea Razboaielor Balcanice.
Ostilitatile incep prin declaratia de razboi facuta Turciei pe 8 octombrie
de catre Muntenegru. Pe 17 ~i 18 octombrie urmeaza Serbia, Bulgaria
~i respectiv Grecia. 182
in acest moment reincepe tragedia romanilor balcanici. Unii dintre
ei au fost incorporati in randurile armatei celor doua tabere. in acela~i
timp, zonele locuite de ei devin teatru de razboi. Pacea de la Londra din
rnai 1913 nu rezolva intr-o mare masura problernele statelor balcanice.
Nemultumirile bulgarilor due la declan~area celui de al doilea conflict
balcanic ~i la interventia Rornaniei in zona. Scopurile urmarite de
aceasta erau asigurarea granitei sudice, rezolvarea problemei Dobrogei
de sud precum ~i ca~tigarea unor drepturi nationale pentru romanii
balcanici. 183
Bulgaria este infranta fara a opune prea mari dificultati. Tratatul de
Pace este semnat la Bucure~ti pe 28 iulie /10 august 1913. in urma aces-_
tui conflict se stabilesc noile granite pentru statele din zona. Roma.nil
balcanici se gasesc astfel incorporati in cadrul a patru state balcanice:
Albania, Bulgaria, Grecia ~i Serbia.
in timpul Conferintei de Pace este ridicata ~i problema rornanilor
balcanici. Venizilos, Pa.sic ~i Toncev, delegatii statelor balcanice, promit
autonomie ~colara ~i bisericeasca etnicilor romani, precum ~i subventionarea
acestora de catre statul romanesc. Respectivele promisiuni nu
vor fi puse niciodata in practica, ele nefiind precizate in tratat (rarnanand
doar la nivel de corespondenta diplomatica), statele balcanice
continuadu-~i actiunea de deznationalizare a elementului romanesc.
in ce prive~te rezolvarea politica a situatiei romanilor balcanici, pa--:
rerile au fost impaqite in cadrul cercurilor politite romane~ti. S-a vehi,;
culat ideea crearii unei ,,Elvetii a Balcanilor", adica a unui stat macedo-
182 Idem, p. 48.
183 Zbuchea Gh., Romanii din Peninsula Balcanicii..., p. 308.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ==================
nean care sa cuprinda ~i marea parte a romanilor. Apoi s-a sustinut, de
catre Carol ~i Titu Maiorescu, crearea unui stat romano-albanez.
Oricum, problema lasata in seama guvernului romanesc nu-~i va
gasi rezolvar~a. De semnalat in mod special activitatea neobosita a Societatii
de Cultura Macedo-Romane ~i Ligii Culturale care in perioada
razboaielor, cat ~i dupa acestea organizeaza manifestatii, intruniri prin
care cereau acordarea de drepturi romanilor balcanici.
Nici problemele romanilor timoceni nu vor fi rezolvate. Pentru perioada
aceasta remarcanta ramane figura profesorului doctor Atanasie
Popovici. Nascut la Geanova langa Negotin, termina teologia la Belgrad
~i pedagogia la Jena (in Germania). ,,Sprijinit de catre Onisifor Ghibu
care-i daduse scrisori de recomandare catre Nicolae Iorga ~i Spiru Haret,
Atanasie Popovici a prezentat un memoriu despre romanii timoceni,
in ~edinta Camerei Deputatilor din 18 decembrie 1912." 18 4
Discursul lui N. Iorga atrage atentia asupra romanilor timoceni, sensibilizand
opinia publica: ,,Primesc pentru a comunica Parlamentului
~i Guvernului o plangere care va mi~ca pe toata lumea. Aceasta plangere
este cea dintai interventie pe care o fac romanii liberi, fratii i1o~tri din
Serbia[ ... ]. in petitia aceasta, la care este anexata o harta, se intalnesc
pasagii unde se in~ira numeroasele persecutii pe care le indura romanii
de acolo din partea unor organe administrative sarbe~ti, care nu au inteles
chiar interesul Serbiei, caci interesul bun al Serbiei este ca dansa
Sa fie cat mai buna prietena cu Romania ~i ar fi bine ca Serbia, care mi-a
fa.cut onoarea sa ma aleaga membru al Academiei din Belgrad, sa faca
natiunii romane onoarea ~i dreptatea de a trata omene~te pe reprezentantii
neamului nostru din regatul vecin" 18 s.
Atanasie Popovici s-a adresat in mai multe randuri autoritatilor romane~ti
~i a publicat, de asemenea, in paginile revistei ,,Rornanismul",
184 Atanasie Popovici a inaintat Parlamentului Romaniei un memoriu despre romanii tinioceni care
a fost prezentat in ~edinta Camerei Deputatilor de catre Nicolae Iorga care ~i fiicea o introducere
in problematica romiinilor timoceni.
185 Brezeanu, S., Zbuchea, Gh., op.cit., p. 232-233. ·Tot acolo se publica ~i textul memoriului
lui A. Popovici.
108
109

I'
I
Ill
l1
1
i I'
i ,.
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
publicatia Ligii Culturale, cu sprijinul direct al lui Vasile Parvan, care
era si unul dintre coordonatorii revistei, o serie de materiale si informatii
despre situatia prezenta ~i radacinile istorice ale confratilor sai de
peste Dunare. In memoriul inaintat Parlamentului, pe care cu caldura
, '
1-a prezentat Nicolae Iorga, el a fa.cut, sumar, o prezentare a romanitatii
din spatiul Crainei. A aratat ca, de~i "populatia romana ~i-a conservat
intodeauna fiinta ei etnica", avea loc un amplu proces de deznationalizare,
in primul rand in planul spiritualitatii. Astfel arata ca, de mai
mult de un deceniu, episcopul locului a dat ordin preotilor sa fie date
la botez numai nume sarbe~ti, cum de altfel au fa.cut ~i autoritatile care
au sarbizat, • au tradus sau au inventat alte nume decat cele ale originalilor
de acolo: ,,Cultura sarbeasca progreseaza ~i se impune pe toate
caile, pe cand limba romana regreseaza continuu. Ea se restrange numai
la vorbirea zilnica, caci romanul nu cuteaza sa aiba ~i sa ceteasca
o carte romaneasca ... Romanismul sta foarte rau in Serbia ... de nu se
preintampina la timp aceasta stare de lucruri, cu toate energia ~i jertfele
necesare, in mai putin de 100 de ani, populatia romana din Serbia '
va disparea cu totul. E marea raspundere morala a Tarii ~i Muma ... A
lasa sa piara atatea sute de mii de romani fara a li se da o mana a ajutor
e nemaiauzit ... Nu cerem bani, nu vrem pamant, dar pretindem dreptul
nostru la hrana sufleteasca nationala: 1186
Perioada crizei balcanice, a anilor 1912-1913, a prilejuit ~i alte ocazii
in spatiul romanesc pentru a evoca situatia r?manilor din Timoc (fie
sarbesc, fie bulgaresc). De situatia acestora in mod deosebit s-a preocupat
Liga Culturala, a organizat numeroase actiuni legate de situatia
romanitatii din dreapta Dunarii. Deja, inainte chiar de a debuta Primul
Razboi Balcanic, la 14 mai 1912, la Constanta s-a desfa~urat un congres
al Ligii Culturale. Cu ocazia acestei manifestari, delegatul I. Spineanu, ,
originar din Turnu Severin, despartit doar de Dunare de atatia confrati, -~:
a ridicat ~i problema timocenilor. El afirma ca in Serbia traiau 500.000 •
(?) de romanii care sunt supu~i pieirii, neavand cultura nationala" ~i
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI =================
cerea ca Liga Culturala ~i societatea romaneasca sa se preocupe ~i de
soarta acestora. 187
In timpul toamnei anului 1912, aceea~i Liga Culturala, ca ~i alte asociatii
sau grupuri politice au organizat o serie de actiuni legate de pozi­
µa/implicarea Romaniei in chestiunile balcanice. Unele dintre luarile
de pozitii cu ocazia unor astfel de manifestari au aparut ~i tiparite. Astfel,
in bro~ura intitulata ,,Drepturile Romaniei in Balcani sunt incontestabile",
Constantin Banu, polemizand cu Nicolae Iorga, credea ca
Romania trebuia sa se implice peste Dunare ~i pentru soarta romanilor
din Valea Timocului.1 88
In mai multe randuri atunci, profesorul universitar Vasile Parvan s-a
implicat ~i in activitati politico-nationale. Astfel, in paginile revistei
,,Romanismul", ca ~i in alte ocazii, inclusiv de la tribuna, els-a pronuntat
pentru ca guvernul roman sa intervina la Belgrad pentru a se acorda
drepturi culturale, nationale romanilor din zona Crainei.1 8 9 :
Dupa incheierea celui de-Al Doilea Razboi Balcanic, ratificarea Tratatului
de Pace de la Bucure~ti, a prilejuit in cercurile politice ale Regatului,
o discutie ampla privind soarta romanitatii balcanice. C1:1 aceasta
ocazie, au reie~it in· evidenta ~i unele aspecte care, au avut de altfel,
o anume continuitate si in urmatorii ani. In dezbaterile din Camera
Deputatilor, Virgil Arion, atunci frunta~ al Ligii Culturale, aducea la
cuno~tinta opiniei publice o anumita realitate, respectiv ca, in cursul
anului 1913, Viena, care a presat Romania pentru a intra in razboi, alaturi
de Bulgaria, a promis ca la sfar~it, o parte a Serbiei ( evident zona
timoceana), urma sa revina Romaniei. 190
In mai multe randuri, in cursul celor peste 10 de adunari ale Ligii
Culturale sau cu alte ocazii, I. C. Gradi~teanu a abordat problema romanilor
timoceni ( ulterior, dupa Marea Unire, el a fost a tat pre~edinte
'
187 ·Minerva", 15 mai 1912, apud. Gh. Zbuchea, Romania ~i riizboaiele balcanice ... , p. 95.
188 Idem, p. 106.
189 Idem, p. u9.
l
186 Idem, p. 233.
190 D. A. D., 1913-1914, p. 104.
no
Ill

.: .
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
al Societatii de Cultura Macedo-Romane, cat ~i al Societatii Timocul).
In ~edinta de la 1 ianuarie 1914 a Adunarii Deputatilor, el a ridicat din
nou problema confratilor sai din Timoc. A reamintit parlamentarilor
ca in 1878, diplomatii ru~i oferisera Romaniei, in contextul problemei
basarabene, intreaga zona a Vidinului de circa 400.000 kmp. El considera
atunci ca zona Vidinului prezenta pentru romani un dublu interes
~i sentimental/national ~i strategic. Incheia cu credinta sa, neaprobata
de niciunul dintre confratii sai din Parlament, ca Romania a fa.cut o gre­
~eala neacceptand propunerea ruseasca de anexare a zonei Vidinului. 1 9 1
Intervenea atunci in discutie ~i deputatul conservator D. Com~a, reprezentand
guvernul care, combatandu-1 pe I. C. Gradi~teanu, in legatura
cu mai vechea lui pozitie legata de Vidin, sublinia ca foarte probabil o
astfel de atitudine a Romaniei ar fi provocat o reactie deosebita chiar o
interventie pro bulgara a Rusiei. 192
Toate aceste actiuni se explica ~i printr-o intetire a politicii de sarbizare.
Prin ordonanta nr. 765 din 18 august 1899, Episcopul de Timoc
obliga pe toti preoµi sa boteze copiii doar cu nume nationale sarbe~ti,
care se afi~au pe o lista in biserica pentru ca parintii sale poata alege 1 93.
Astfel s-a ajuns ca romanii din Timoc sa aiba un nume sarbesc folosit in
relatiile cu autoritatile ~i un nume romanesc folosit in intimitate. Numele
de familie au ca.pa.tat o forma sarbeasca prin adaugarea sufixului
,,ici" sau chiar prin inlocuirea numelui romanesc cu unul sarbesc - este
~i cazul lui Atanasie Popovici, al carui nume de familie era de fapt Furnica.
In satele romane~ti, pe langa obligativitatea invatamantului pe
timp de patru ani, s-a introdus un an suplimentar preparator iar absolventii
mai faceau cursuri pentru inca doi ani in fiecare zi de joi ~i duminica
dedicate invatarii limbii sarbe. $i fetele, practica ce nu se intalnea
pe ansamblul Serbiei, trebuia sa mearga la ~coala 1 94.
191 Idem, p. 136 .
192 Idem, p. 140.
193 Dr. A. Popovici, Sarbii ~i romdnii din Serbia, in ,,Tribuna", nr. 14, 1916, p. 246-249, p. 247,
D. A. N. I. C., fond Stoica Vasile, dosar 1/155, f. 37.
194 Dr. A. Popovici, Sdrbii ~i romo.nii din Serbia, in ,,Tribuna': nr. 14, 1916, p. 246-249, p. 247.
Dr. DRAGHISA COSTANDINOVICI =================
Cu siguranta ca statul sarb ii trata nedrept pe romani impunandu-le
biserica ~i ~coala intr-o alta limba decat cea materna, interzicandu-le
sa-~i boteze copiii cu nume romane~ti, maltratandu-i atunci cand vorbeau
romant~te in public, luandu-le practic dreptul de a fi romani a~a
cum o evidentiaza foarte bine marturiile din epoca. Nu trebuie insa
trecuta cu vederea o alta realitate: romanii timoceni aveau motive intemeiate
sa ierte Serbiei pana la un punct asupririle atata timp cat in
patria lor, nu tocmai iubitoare, ei aveau, totu~i, o situatie materiala decenta,
erau proprietari pe bucata de pamant pe care o lucrau, in timp ce
taranii din Romania nu se puteau mandri cu o situatie asemanatoare.
De altfel, probabil ca sarbii aveau grija sa raspandeasca in regiune informatii
cu totul defavorabile Romaniei, mai ales cu referire la starea
taranimii, dovada fiind ~i parerile preconcepute ale lui A. Popovici de
care aminte~te 0. Ghibu.
Con~tiinta ca sunt romani ~i dragostea pentru Romania, la timoceni
se impletea in chip curios cu dragostea pentru Serbia. Marturii despre
aceasta, intrucatva nefireasca, alaturare de sentimente aduce T. Palade
care a strabatut Serbia intre 15 iunie - 1 august 1914 luand co11,tact ~i cu
grupuri de soldati timoceni concentrati in vederea iminentului razboi
cu Austro-Ungaria. De la ei a aflat ca sunt con~tienti de faptul ca sunt
romani ~i ca tin la Romania din care cauza orice tanar in varsta de 18-20
de ani petrece cativa ani in tara pentru a o cunoa~te. In egala masura tin
~i la Serbia caci le este ,,darjava" ~i ei nu pot sa o lase sa se prapadeasca.
Austriecii, daca vor sa mearga la Ni~, uncle este cartierul general, vor
trebui intai sa treaca peste ei toti. 195 Aceasta dorinta de a se jertfi pentru
un guvern care le-a rapit dreptul la ~coala ~i biserica in limba proprie se
explica tot prin situatia materiala buna: ,,Fiecare e bun stapan pe bucata
lui de pamant ~i cum Valea Timocului e una dintre cele mai roditoare
ale Serbiei ei au gospodarii frumoase." 196
Eforturile sporite ale statului sarb de a-i asimila, coroborate cu lipsa
195 Idem, Romo.nii din Serbia, in ,,Romanismul", nr. 3,1913, p. 148-154, p. 151
196 T. Palade, lnsemnari din Serbia l?i Macedonia Sarbeasca, lal?i 1916, in ,,Arhiva", an XXVI
112
113

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
de vointa a Romaniei de a-i ajuta au scazut considerabil ~ansele timocenilor
de a rezista cu succes deznationalizarii. G. Giuglea nu avea mari
sperante in legatura cu supravietuirea elementului romanesc din Serbia,
in conditiile in care acesta se confrunta cu aparatul bine organizat
al unui stat modern: ,,De aici inainte situatia se va schimba. Nu vor mai
fi in lupta numai puterile proprii ale celor doua popoare, ci sarbii vor fi
ajutati ~i de forta pe care o da statul. Romanii vor ramane pe un nivel
tot mai jos pentru ca nu vor putea lupta mai departe decat tot cu vechea
arma a rezistentei de rasa care, oricat de puternica ar fi, cu greu va putea
rezista armelor moderne de asimilare: l?Coala l?i armata." 1 9 7 Profetia sa,
facuta in 19n, se va dovedi in cele din urma corecta pe masura trecerii
anilor.
Astfel se infatil?a situatia romanilor timoceni inaintea izbucnirii primei
conflagratii mondiale. In timpul razboiului, regiunea Crainei a re- "
venit Bulgariei ( dupa ce fusese promisa anterior Romaniei, daca s-ar
fi alaturat Puterilor Centrale) pe baza acordului semnat de aceasta cu
Puterile Centrale, la 6 septembrie 1915. 198 Stapanirea bulgara m zona a '
durat aprox:imativ trei ani. La sfar~itul razboiului, Serbia ~i-a recapatat
teritoriul pierdut.
CAPITOLUL III
197 G. Giuglea, Romanii din Serbia, in ,,Anuar de Geografie $i Antropogeografie", 1910-1911; ::
p. 214-215.
198 Gheorghe Zbuchea, Roman.ii timoceni, p. 56
114

Dr. DRAGHl~A COSTANDINOVICI ================
PROBLEMA TIMOCEANA
IN ANII INTERBELICI
l
Perioada cuprinsa intre sfar~itul Primului Razboi Mondial ~i inceputul
celui de-Al Doilea Razboi Mondial nu a adus, in ceea
ce prive~te soarta romanilor timoceni, schimbari majore. Cele
doua state balcanice (Serbia ~i Bulgaria), in stapanirea carora se aflau,
au continuat sa le refuze cele mai elementare drepturi nationale, lipsindu-i
de ~coli in care sa se predea ~i de biserici in care sa se slujeasca
in limba materna, continuand nestingherite procesul de deznationalizare
pe care il incepusera inca din secolul al XIX-lea. in tot acest timp
Romania a asistat, de obicei, pasiva la tratamentul indurat de catre
timoceni, aceasta atitudine inscriindu-se in tendinta generala·a guvernelor
ce s-au succedat la Bucurer;.ti, de a se dezinteresa de romanii sud
- dunareni. 199
in timpul Primului Razboi Mondial problema romanilor din Valea
Timocului a fost mai mult sporadic in atentia opiniei publice din Romania.
Ea a fost, de exemplu, ridicata in mai multe randuri, in diverse
forme, de catre dr. A. Popovici. Acesta semna in epoca, in presa de la
Bucure~ti, cu numele de Atanasie Furnica. Interesant este, din acest
punct de vedere, articolul mai amplu publicat la Bucure~ti, la inceputul
anului 1916 r;.i intitulat ,,De la romanii din Serbia. A treia categorie de refugiati".
Articolul respectiv era publicat in contextul unei ample actiuni
a societatii romaner;.ti de sprijinire a cauzei sarber;.ti, inclusiv prin primirea
calduroasa facuta unor refugiati in Regatul Romaniei, provenind
~•· din spatiul Serbiei de peste Dunare.
> 199 Ibidem, p. 98
n7
\.

I
I.
!
I j
ii
. r . -
td-:
~ii•
-;
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
In partea introductiva, A. Popovici atragea atentia asupra faptului ca
foarte multi din a~a-numitii ,,refugiati sarbi", proveniti din satele de pe
tarmul drept al Dunarii, erau de fapt romani. Se evoca pe scurt participarea
romanilor din Serbia la evenimentele balcanice ale anilor 1912-
1913, aratandu-se ca dupa aceea situatia lor nus-a imbunatatit, dimpotriva:
,,Razboiul european i-a gasit pe romanii din Serbia in aceea~i stare
culturala ~i politica ca ~i razboiul balcanic, insa intr-o stare sufleteasca
deprimata". 200
Se mentionau apoi conditiile grele din zona romaneasca a Crainei,
uncle gospodariile au fost jefuite atat de trupele germane, cat ~i de cele
bulgare. Se arata apoi ca doar nesiguranta vietii ~i lipsa unor bunuri elementare,
hrana in primul rand, a fa.cut ca o serie de romani de acolo, cu
familiile lor, inclusiv un mare numar de copii, sa se refugieze in Romania.
In incheiere se arata ca bulgarii, momentan invingatori, vroiau sa
anexeze nu numai Macedonia intreaga, dar ~i Serbia de Est, de la Morava
pana la Timoc. Se sublinia ca Romania nu poate renunta la conationalii
ei. Se concluziona: ,,Idealul nostru national trebuie sa ne straluceasca
intotdeauna ~i in orice imprejurare. Datoria noastra fireasca, ca
romani, este ca sa tindem cu totii sa fim uniti ~i suflete~te, ~i trupe~te".
La sfar~itul anului 1916, dupa ce fusese mai multa vreme profesor la
Silistra, Atanasie Popovici, colaborator apropiat al publicatiei politice
,,Tribuna", care a aparut in perioada martie 1915 - august 1916, a publicat
o serie de materiale cu privire la timoceni. I:n septembrie 1916 s-a refugiat
la Bucure~ti, de unde a plecat la Ia~i ~i apoi a ajuns la Chi~inau,
unde a preluat conducerea tipografiei romane~ti de acolo ~i a devenit
administratorul cotidianului ,,Romania noua".
Evolutia ulterioara a lucrurilor, de la sfar~itul razboiului mondial,
nu a fost anticipata de reprezentantii timocenilor care au sperat ca, in
conditiile complexelor transformari prin care trecea Europa de Sud-··;
Est, cand principiul wilsonian al autodeterminarii parea sa triurnfe, /
doleantele lor legitimate tocmai de acest principiu, i~i vor gasi o rezol- :
200 ,,Tribuna", Bucure~ti, 17 ianuarie 1917.
Dr. DRAGHISA COSTANDINOVICI ================
vare satisfacatoare. Principalul aparator al cauzei romanilor din Valea
Timocului a fost in acele momente Atanasie Popovici. ~a cum s-a mai
aratat, in conditiile complexe ale evolutiei politico-militare a statului
Romaniei dupa intrarea in razboi, Atanasie Popovici, simtindu-se direct
amenintat de elementele austro-maghiare, dar ~i la insistentele
bunului sau mentor, devenit ~i prieten, Onisifor Ghibu, ajunge spre finele
anului 1917 in capitala Basarabiei, la Chi~inau. Ulterior, acolo, s-au
adunat ~i alti romani din Timoc, care fusesera implicati in desfa~urarea
operatiunilor militare la nivel continental ~i, unii dintre ei, devenisera
prizonieri in lagare ale uneia sau alteia dintre taberele beligerante. in
acest context, pentru mai multe luni, Chi~inaul a devenit un centru de
manifestare a identitatii nationale ~i a obiectivelor romanilor din zona
timoceana.
Un moment deosebit in istoria romanitatii s-a petrecut la inceputul
anului 1918. Atunci, cu ocazia sarbatoririi zilei simbolice de 24 ianuarie,
cea a Unirii, s-a desfa~urat la Chi~inau o mare adunare care, intr-un
anume fel, preceda pe cea de la Alba Iulia, de la sfa.r$itul aceluia~i
an. Participau acolo refugiati roma.ni din toate provinciile, intre care se
aflau $i trei reprezentanti din dreapta Dunarii, respectiv dr. Atanasie
Popovici, din Timoc, Epaminonda Balamaci, originar din Albania, ~i
meglenitul Constantin Noe 201 • Acolo s-a adoptat o rezolutie prin care
se cerea, $i sub semnatura lui Atanasie Popovici, o prima declaratie de
unire a tuturor romanilor.
In acea perioada, Atanasie Popovici era membru in comitetul de
redactie al cotidianului ,,Romania Noua", ava.nd ca subtitlu: ,,organ de
propaganda pentru unirea politica a tuturor romanilor". Chiar in primul
numar din 1918 al acestei publicatii, aparut in 24 ianuarie, s-a publicat
prima declaratie de unire a tuturor romanilor in Chisinau devenit
' '
atunci principal centru al mi~carii pentru desavar~irea a ceea ce avea sa
fie Romania Mare 202 • Pe prima pagina era tiparit manifestul de unire al
201 Onisifor Ghibu, Pe baricadele vietii. fn Basarabia revoluponarii (1917-1918) - Amintiri,
Chi~inau, 1992, p. 33, 515.
202 Octavian 0. Ghibu, op. cit. , R. I. M. , nr. 3, p. 37
n8
n9

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
tuturor romanilor, semnat de 9 ardeleni, 4 bucovineni, 4 basarabeni, 4
regateni, 2 macedoromani, precum ~i Atanasie Popovici, ca reprezentant
al romanilor din Serbia. Intre altele, se arata acolo ca ,,mantuirea
noastra este numai intr-o Romanie a tuturor romanilor. Pentru infaptuirea
acestei Romanii vom lucra, pentru infaptuirea ei vom trai, pentru
infaptuirea ei vom muri, daca va fi nevoie". 203
In lunile urmatoare, in paginile sus-amintitului ziar, au aparut o serie
de articole care prezentau situatia timocenilor. Spicuim din aceasta
publicistica. Astfel, in cursul lunii august el publica articolul ,,Doua tari
martire: Romania ~i Serbia" in care facea ~i o pledoarie pentru o stransa
prietenie in viitor intre cele doua popoare vecine la Dunare: ,,Rar se gasesc
in istorie doua popoare de rase diferite, care sa fi avut in decursul
veacurilor sa sufere de la acela~ du~man, ca poporul romanesc ~i acela
sarbesc. Strainii i-au impartit ~i au incercat sa-i desnationalizeze, iar cu
cat era presiunea pentru instrainare mai mare, ei i~i vedeau tinta mai
clar. Este regretabil ca aceste doua popoare in timp de pace n-au lucrat
in intelegere ~i cand s-a intamplat sa intrebuinteze acelea~i mijloace
in lupta contra strainilor, a fost numai o coincidenta impusa de scopul
inalt comun. Razboiul actual a dovedit acestor doua popoare indeajuns
ca, ele fiind inconjurate numai de du~mani, trebuie sa traiasca in buna
intelegere ca sa poata prospera. Pretentiunile culturale, ha chiar ~i teritoriale,
in baza principiului nationalitatilor, pot fi satisfacute fara a )
~tirbi principiul celui ce cedeaza dreptatii. C~~tigul ar fi imens, caci ~i •
poporul romanesc din Serbia, ca ~i elementul sarbesc din Romania va -,_
simti aceea~i fericire ~i satisfactie". 204
Dupa aproximativ doua luni, in paginile aceleia~i publicatii aparea ''.~
articolul ,,Romanii din Serbia a~teapta ~i ei dreptatea": 205 ,,In fiecare car.,. :·
te de ~coala in care se enumera ta.rile locuite de romani nu sunt uitaµ :
niciodata cei din Serbia ... Numarul lor astazi se ridica la o jumatate de :
203 Onisifor Ghibu, Pe baricade ... , p. 516.
204 ,,Romania Noua", Chi!;inau, an. II, nr. 142, din 15 august 1918.
205 Idem, nr. 187, din 11 octombrie 1918.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI """""================
milion. Acest popor ~i-a putut pastra, dupa lupte inegale de sute de ani,
~i mai fara nici un fel de institutii culturale, limba sa clasica ... Noi, pana
ieri mandrii in sufletul nostru ca suntem romani, dar cu capul plecat ~i
in rezistenta. pasiva, ne visam astazi neatarnati ... "
Cateva zile mai tarziu, la 20 octombrie, aparea articolul ,,Romanii de
peste Dunare ~i de peste Nistru in fata Conferintei de Pace". Se exprima
clar atunci ideea unirii, a~a cum se pronuntasera deja Transilvania ~i
Bucovina: ,,La sud, teritoriul dintre Dunare, Timoc ~i Morava in Serbia
~i in jurul Vidinului in Bulgaria, este locuit de romani, care ~i ei, satui
de cultura ~i de jugul strain, cer alipirea la Romania. Sunt o jumatate
de milion de suflete pe un teritoriu de aproape 20.000 km.p. Tipetele
~i plansul lor, hotarator in aceste clipe unice in istoria lumii, nu pot fi
la.sate fara a le da cuvenitele satisfactii... In cazul unui principiu dupa
consideratiuni strategice, romanii din Valea Timocului vor trebui sa se
uneasca cu Romania". 206
In acest context, Atanasie Popovici a redactat ~i a tiparit la Chi~inau,
in limba franceza, o mica bro~ura intitulata ,,Les Roumains de Serbie"
(reluata ulteriorin memoriul prezentat la Paris). Bro~ura a fo~t raspandita
la Ia~i intre reprezentantii tarilor europene, care au putut astfel lua
cuno~tinta de realita.tile romane~ti.
Din initiativa lui Atanasie Popovici, in toamna lui 1918 ia na~tere
un Comitet al romanilor timoceni pe care il conducea ~i din care mai
faceau parte I. Nita, S. Cotet ~i I. Bogdan 207 • Intre altele, comitetul difuza
atunci in spatiul Basarabiei o serie de informatii ~i opinii. Astfel,
intr-unul dintre materialele semnate de toti membrii comitetului, se
arata: ,,De sute de ani de cand ne ducem viata nemangaiata. alaturi de
fratii no~tri sarbi, niciodata nu a venit cineva la noi cu vreo vorba. de
mangaiere, ca sa trezeasca in sufletele noastre nadejdea de un trai mai
bun ~i mai omenesc ...
Cu toate ca suntem de 2 ori mai multi la numar ca romanii din Buco-
206 Idem, nr.196, din 20 octombrie 1918.
207 Gheorghe Zbuchea, 0 istorie a romdnilor din Peninsula Balcanicii (secolele XVIII - XX),
1999, p. 184
120
121

1!
I ;
;
!
i
"
p
,.
IL.
;o
l
'._!
•,I.
11
n
It ·
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
vina, noi nu ne-am batut capul cu soarta noastra. ... Noi nu suntem sarbi
... Ei nu ne la.sau sa. inva.ta.m in ~coli in limba noastra., nu ne lasau sa.
facem biserici romane~ti, sa. avem gazete romane~ti ~i ca.qi. Pana acum,
noua. nu ne-a fost ingaduit eel mai sfant lucru pentru un om, adica sa
ne cunoa~tem neamul ~i sa. traim pentru el". 208
Comitetul a lansat un manifest scris cu litere chirilice adresat romanilor
timoceni ~i intitulat ,,Ca.tre romanii din Serbia".
Un prim apel ca.tre fratii de acasa. din dreapta Duna.rii, a fost fa.cut de
la Chi~ina.u la 1 noiembrie, printr-un manifest ce a avut ~i o varianta. in
limba franceza ~i care, du pa 1 decembrie, a fost difuzat ~i in Transilvania,
fiind tipa.rit, de exemplu, la Sibiu in ,,Foaia Poporului". Memoriul facea
o scurta. prezentare a situatiei ~i evolutiei romanilor din Valea Timocului.
Se invoca dreptul la autodeterminare pe baza caruia trebuia sa se
decida noua harta. politica a lumii: ,,Fiind romani, dorim sa fim la un loc
cu ceilalti frati ai no~tri ... Vrem sa. fim la un loc cu Banatul, cu Transilvania,
cu Basarabia ~i cu Bucovina ... " Se afi.rma dorinta romanilor din
Serbia de a se uni cu Romania Mare deoarece ,,Noi ( timocenii n. n. ) nu
suntem Sarbi intocmai cum Romanii din Ungaria nu sunt Unguri ~i cei
din Rusia nu sunt Ru~i." 209 In virtutea principiului autodeterminarii se
cerea, desigur pentru cazul in care unirea nu ar fi fost posibila, ca ,,toata
averea care se afla in judetele ( ocruzi) romane~ti sa fie proclamata ca
avere a poporului roman; puterea executiva sa fie data romanilor care
sa fie reprezentati numai de catre imputernicitii ale~i din randurile lor;
judetele romane~ti sa aiba in frunte prefecti romani; in centrele romane~ti
judecatorii sa. fie romani iar judecata Sa se faca numai in romana;
in cele 250 de sate romane~ti sa fie primari romani, ~colile ~i bisericile
sa fie romane~ti (in privinta acestui ultim punct se dadeau asigura.ri
timocenilor ca Romania le va acorda tot sprijinul sau) 210 •
208 Cristea Sandu Timoc, Marturii de la romiinii uitati (9-13 milioane), Timi~oara, 1995, p.
147-148. •
209 ,,Catre romiinii din Serbia': fn ANIC, fond 0. Ghibu, dosar 534, p. 123 sq; fragmente in S.
Brezeanu, Gh. Zbuchea, op. cit., p. 261-263.
210 Ibidem, vezi $i Gh. Zbuchea, C. Dobre, Romiinii timoceni. Destin istoric ~ documente, vol. I, p.62-63.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================
Manifestul se incheia astfel: ,,Sa ne adunam prin sate, prin ora~e, sa
alegem un Comitet national care sa. se puna in legatura cu fratii no~tri
din Romania, Ardeal, Bucovina ~i Basarabia, pentru ca sane unim cu
ei, facand ~i poi dimpreuna parte din Romania Mare. Acum e timpul sa
ne folosim de libertatea care stapane~te toate neamurile ~i sa. ne spunem
cuvantul nostru. Nimic nu ne mai impiedica. sa. intram in granitele
Romaniei a intregului neam romanesc. Sfar~ind aceste cuvinte frate~ti,
rog pe bunul Dumnezeu sa ne ajute ca sa vedem implinit visul de fericire
al neamului nostru. Ura! Traiasca romanii din Serbia uniti cu Romania!
Traiasca. Romania Mare a tuturor romanilor! Chi~inau, 1 noiembrie
1918; Atanasie Popovici, dr. in filosofie, profesor; Sever Cotet, plutonier
major; Ion Nita, plutonier major; L.Bogdan, functionar". 211
Comitetul ~i-a intensificat actiunea in cursul lunii noiembrie. Atunci
A. Popovici arata, intre altele, ca unirea cu Romania a timocenilor nu
era o pretentie a Regatului, ci dorinta romanilor din Serbia, care vroiau
o colaborare ~i intelegere cu fratii lor. Deja el lua in consideratie eventuala
discutare a problemei timocene la Conferinta de pace. Astfel el
publica in cotidianul ,,Romania Noua" din 3 noiembrie 1918 (20 octombrie
1918 s.v.) articolul intitulat ,,Romanii de peste Dunare ~i'de peste
Nistru in fata Conferintei de Pace". Era convins ca peste putina vreme va
fi pace. Aprecia ca deja ,,de jur imprejurul ta.rii mame stau copii plini de
sperante in ziua mantuirii... Ardealul ~i Bucovina ~i-au spus cuvantul
lor ...
La sud, teritoriul dintre Dunare, Timoc, Morava in Serbia ~i in jurul
Vidinului in Bulgaria este locuit de romani ... Sunt o jumatate de milion
de suflete, pe un teritoriu de aproape 20.000 km.p., care cer alipirea la
Romania ... Romanii din Val ea Timocului vor trebui sa se uneasca cu
Romania. Romanii din Ucraina ~i Bulgaria vor ramane in afara de hotarele
Romaniei,

..
,·
i
l
1 .
:i •
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Comitetul romanilor din dreapta Dunarii s-a intrunit la 4 noiembrie
3 hotarand sa prezinte problemele lor factorilor politici ai Romaniei
~i reprezentantilor Marilor Puteri, bazandu-se pe principiile afirmate
191
de pre~edintele Wilson. 213 In urmatoarele 2 zile, acela~i Atanasie Popovici
publica doua articole semnificative, respectiv ,,Romanii din Serbia
~i istoricii no~tri" ~i ,,Lasati-ne sane strigam durerea".
In primul dintre ele se arata ca daca o serie de provincii romane~ti
istorice se intorc la patria mama, ramaneau in afara peste 1.700.000 de
romani din Macedonia, Valea Timocului ~i din stanga Nistrului. Se facea
apel la istorici precum Nicolae Iorga sau Alexandro Lapedatu de a
,,lamuri in mod ~tiintific drepturile romane~ti din Val ea Timocului... a
carei sacrificare ar fi o crima nationala". Se exprima cu aceea~i ocazie
sentimentul de frustare ca cei din Timoc nu sunt luati in consideratie
de guvernantii Romaniei in acele ceasuri hotaratoare: ,,Daca nu ne-aµ
ajutat ~i vreti sa ne ajutati in clipele cele mai sfinte ale afirmarii dreptatii,
lasati-ne sane spunem dorintele ~i sa tipam de durere pana amuµm.
Iar daca nenorocirea va birui asupra noastra, nu ne trebuie pomana
voastra". 214
La mijlocul lunii noiembrie, Atanasie Popovici formula ~i un program
alternativ celui al unirii Timocului cu Romania, solutie devenita
tot mai putin probabila. In numele Comitetului timocenilor refugiaµ
in Romania, s-a hotarat alcatuirea unui memoriu cu doleante ale conationalilor
din Serbia, Bulgaria ~i Macedonia. Se solicita in principiu
asigurarea deplina a drepturilor nationale, i~clusiv exercitarea puterii
executive prin reprezentanti ale~i, imputerniciµ de romani. Se cerea ca
in satele romane~ti sa existe primari, invatatori ~i preoti romani, iar in-·
vatatura ~i slujba bisericeasca sa se faca in limba romana. Se mai cerea :~
formarea unui comitet national. .".
Pe 13 noiembrie se protesta impotriva abandonarii timocenilor m

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
dreapta Dunarii, format din 9ase macedoneni: E. Balamace, L. Boga,
Nu 9 i Tuliu, C. Noe 9i altii, precum 9i timoceanul Atanasie Popovici,
adresa urma.toarea telegrama Aduna.rii Nationale de la Alba Julia: ,,In
clipele acestea marete, cand Implinirea idealului national romanesc
dintre Tisa 9i Nistru se Infaptuie9te, gandul nostru se Indreapta catre
aceia care, cunoscand greutatea robiei du9mane, i9i vor aduce aminte
de fratii lor de peste Duna.re, care zac inca sub dominatie stra.ina ~i ii vor
ajuta in lupta lor pe care o due pentru a sea.pa de sub dominatia politica
straina". 218
in conditiile de atunci, sprijinul Romaniei pentru timoceni nu a depa.9it
in general stadiul de promisiuni, iar Atanasie Popovici s-a putut
convinge de aceasta cu ocazia revenirii lui in Romania, 9i apoi a Conferintei
de Pace de la Paris. Dupa. o scurta. 9edere la Sibiu, cu acordul lui
Ionel Bratianu ~i Iuliu Maniu, a fost numit consilier. Atanasie Popovici
s-a deplasat in capitala franceza. ca membru al delegatiei romane.
Acolo a adresat in numele timocenilor din Serbia, un memoriu Conferintei
de Pace 219 . Documentul continea esentialul cu privire la populatia
romaneasca. din nord-estul Serbiei: date cu caracter istoric ~i demografic,
o trecere in revista a metodelor de sarbizare folosite de guvernele
de la Belgrad. Autorul memoriului ara.ta ca romanii erau prezenµ
in patru judete, care inainte de 1912 cuprindeau aproape o treime din
vechea Serbie. Se sublinia continuitatea, respectiv autohtonia romanilor
inca din vremea procesului de romanizare_, cu mult inainte de a aparea
in zona. 9i sarbii. Ulterior, acestor autohtoni Ii s-au ada.ugat aiti fraµ ;
romani, provenind dinspre sud, din Pind 9i Balcani, sau din Oltenia ~i ;:
Banatul Timisoarei.
'
in urma unei analize a datelor statistice se afirma ca in Serbia traiau ,,
eel putin 340.000 de romani, a caror prezenta era insa ascunsa. de auto.., .
ritati. Se prezenta pe scurt actiunea de sarbizare: ,,Limba romaneasca a<
fost gonita. din biserica ~i caqile sfinte romane~ti au fost arse. intrebu-. :
218 0. Ghibu, Atanasie Popovici ... , ,,Revista de istorie militara", V, 1994, p. 23.
219 Gh. Zbuchea, C. Dobre, op. cit,p. 40; Romanii dintre Timoc ~i Morava, vol. III, p.n3 sq.
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI =================
intarea limb ii romane9ti In 9coli, pentru cop iii romani, a fost oprita. ...
Ocarmuirea 9i-a

Romanii din Nord-Estul Serbiei 'intre anii 1804-1948
Acest memoriu a fost difuzat factorilor responsabili 9i a starnit nemulµimirea
delegatiei sarbe, mai cu seama a premierului N. Pasic.
Acesta a adus in mod special in capitala Frantei pe Tihomir Dordevic,
eel care in ajunul conflagratiei mondiale publicase ampla prezentare a
realitatilor etnice din Serbia de Nord-Est: ,,Printre romanii no9tri. Note
de calatorie". 222 Bro 9 ura lui T. Dordevic, ca raspuns la e:xprimarea pozitiilor
romane 9 ti, se adauga unei bro9uri oficiale redactata de mai multi
sarbi, intre care 9 i cunoscutul etnolog J. Cvijic, in care intre altele, contrar
adevarului, se arata ca in cele patru judete numarul sarbilor ar fi
fost de 731.584, iar al romanilor doar de 96.640. 223
In brosura sa adevarul" asupra romanilor din Serbia, in introducere,
, "
se sublinia traditia, respectiv continuitatea prieteniei $i intelegerii intre
popoarele roman $i sarb, e:xprimandu-se totodata regretul ca ,,cativa
romani $Ovinil?ti de la Paris s-au ridicat pentru a rasturna l?i intuneca
o traditie ideala pe care intr-un lung $if de secole cele doua popoare
vecine o pastrasera cu evlavie". Era invinuit in mod special Atanasie Popovici,
considerat drept renegat. In continuare se facea o incursiune istorica,
aratandu-se ca prezenta romanilor in spatiul Serbiei era de data
cu totul recenta 9 i se denigra apoi modul de viata al romanilor, insistandu-se
asupra faptului ca dupa eliberarea 9i neatarnarea Serbiei, romanii
au avut acelea 9 i drepturi 9 i libertati ca 9i sarbii. Este combatuta a$a-zisa
propaganda romaneasca care in viziunea lor prezenta neadevaruri, falsificari
etc. Se respingea global orice fel de invinuiri la adresa autoritatilor
sarbe 9 ti, inclusiv in ceea ce prive$te sarhizarea romanilor, despre
care se afirma ca nu au cerut niciodata limba in 9colile 9i bisericile lor. 224
Actiunile lui Atanasie Popovici au fost coordonate 9i cu cele ale re-
222 Vezi editia recenta, bilingva, 'in sarba ~i traducere romaneasca, BOR, 2004.
223 J. Cvijic A. Belie~- a. , Les Roumains de Serbie, Paris, 1919, p. 6
224 T. Dordevic, Adeviirul asupra romanilor din Serbia, original in limba franceza, traduc~re
Gh. Zbuchea, C. Dobre, op.cit., vol.III, p.29-128, uncle se incheia despre romanii din S:rb1a:
,,Ei W iubesc noua lor patrie ca cei mai buni patrioti, indeplinindu-~i dat~riile ca ~e~ mai
credincio~i cetateni. Singurul dintre dan~ii care nu o face este dr. Atanas1e_ PopoV1c1. ~u
cunosc pricinile patriotismului sau deosebit, dar ceea ce ~tiu este ca el nu infat1~eaza vederile ,
nici unui roman din Serbia ~i nici ale vreunui locuitor din Mihailovaf.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
prezentantilor romanilor macedoneni. Impreuna cu ace9tia a infiintat
la 8 martie 1919 ,,Liga pentru eliberarea romanilor din Timoc ~i Macedonia".
225 Actiunea a avut loc pe Champs Elisees, la sediul coloniei
romane din Paris. Reprezentantii romanilor din Serbia, din Pind 9i din
Macedonia au fa.cut apel la fratii lor liberi din Romania l?i la opinia publica
internationala pentru a-i ajuta in lupta de eliberare. Se arata ca
scopul intregii actini era de a ajuta pe romanii din Timoc l?i pe cei din
Macedonia in lupta lor de eliberare.
In final a fost ales un comitet in urmatoarea componenta: Vasile
Stroiescu, prel?edinte de onoare; ca prel?edinte activ, aroma.nu! George
Murnu, profesor la Universitatea din Bucure$ti; viceprel?edinti erau dr.
Atanasie Popovici, l?eful mi9carii nationale din Timoc, N. Tacit, delegat
al Pindului 9i Sever Bocu, publicist din Banat. Se adaugau n membri
universitari 9i oameni de cultura din vechea Romanie $i delegati ai Pindului.
In manifestul difuzat cu ocazia constituirii repectivului comitet, se
formula $i un program politic national. Se cerea intre altele recunoa9-
terea constituirii grupului etnic roman din Serbia ca persoaria juridica,
precum $i egalitatea romanilor cu sarbii in administratie, justitie etc.,
9i egalitate in ceea ce prive9te dobandirea de proprietati imobiliare in
intregul stat sarbesc. 0 atentie speciala se acorda statutului limbii rornane:
,,In toate comunele $i plasele cu o populatie romaneasca de eel
putin 1/ 3 parte din locuitori, pe langa limba sarbeasca, se introduce $i
lirnba romaneasca ca limba oficiala in administratie, $COala 9i biserica".
226
In ceea ce prive9te sistemul educational, se cerea introducerea in invatarnantul
primar 9i secundar, in a9ezarilor romane9ti a lirnbii romane
ca lirnba de predare (lirnbii sarbe alocandu-i-se doar 3 ore saptamanal).
Cadrele didactice urrnau a fide origine etnica rornana, propu9i de grupul
etnic. Se cerea infiintarea la Negotin, Zajecar 9i Var~et a 3 licee de
225 S. Brezeanu, Gh. Zbuchea, Romanii de la sud de Duniire, p. 264.
226 Romanii din afara granitelor, Ed. Corneliu Mihail Lungu ~- a., Bucure~ti, 2001, p. 238.
128
129

i:
I:
1:
I
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
stat cu predare in limba romana, precum ~i a doua ~coli normale, la
Negotin ~i Var~et. Controlul asupra invatamantului urma sa revina reprezentantilor
romani. Urmau a fi folosite manuale din Romania, pana
cand se tipareau unele in limba materna in Serbia.
In administratie se solicita sa functioneze un prefect, 11 primi pretori
(conducatori de plase) ~i in mod proportional functionari romani in
administratie. Aceea~i proportionalitate ~i situatie urma a fi ~i in justitie,
uncle se cereau judecatori romani la s tribunale etc. In anexa era
publicata, pe judete ~i pe plase, global ~i proportional, situatia statistica
a romanilor, precum ~i a sarbilor 227 •
Cererile romanilor au avut ecou ~i peste ocean, fiind incuno~tintat
despre aceasta ~i pre~edintele american W. Wilson. Acestuia ii era adresata
o telegrama de catre Vasile Stoica, pre~edinte al Ligii Nationale Romane
din America, care atragea atentia asupra situatiei romanilor ,,care
locuiesc districtele Pozarevac, Craina ~i Tarna Reka in Serbia nord-estica,
~i carora orice posibilitate de dezvoltare nu le-a fost ingaduita de
catre guvernele sarbe~ti". 228
In epoca, de~i atentia cea mai mare a fost indreptata asupra problemei
banatene 229 , nu a fost neglijata nici soarta blocului timocean. Despre
acesta s-au publicat bro~uri, articole in presa ~i s-a evocat situatia
in diverse acte oficiale, inaintate de delegatia romana forurilor Conferintei
de Pace.
Astfel, D. Dragicescu a publicat bro~ura intitulata ,,Les Roumains
de Serbie", avand 32 de pagini, din care 28 erau consacrate realitatilor
trecute ~i prezente ale romanitatii dintre Morava ~i Timoc. Erau prezentate,
in mod sintetic, cadrul natural, geografic, vechimea inca din
vremurile romane ~i permanenta elementului romanesc, precum ~i
importanta acestuia de-a lungul veacurilor. Cu exemple, era denuntata
politica de deznationalizare dusa de autoritatile sarbe~ti, precum ~i re- ·,/
227 Ibidem, p. 238-241.
228 Ibidem, p. 242.
229 Robert Stanciugel, Banatul la inceputul secolului XX. Aspecte geo-politice romanoiugoslave,
Bucure~ti, 2005, p. 85-n7.
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI =================
zistenta populatiei romane~ti, mai ales in domenii cum sunt: obiceiurile,
traditiile, folclorul, viata spirituala etc. Se considera ca in nord-estul
Serbiei traiau peste 360.000 de romani. Interesanta era concluzia lui D.
Draghicescu 1 care era un partizan al punctului de vedere al premierului
liberal Ionel Bratianu.
El credea ca frontiera dintre Romania ~i nou aparutul stat iugoslav
urma a fi pe Tisa ~i pe Dunare, cu alte cuvinte, in viziunea sa, intregul
Banat trebuia sa revina Romaniei, urmand ca regiunea Morava-Timoc
sa ramana in continuare in componenta Serbiei. Credea ca in acest fel
se egala numarul sarbilor ce urmau a deveni cetateni ai Romaniei Mari
cu eel al romanilor ce urmau a trai in Serbia, in Timoc sau Macedonia,
peste 460.000 de suflete. Credea ca aceste comunitati minoritare
puteau deveni o garantie a prieteniei dintre cele doua state vecine, cu
garantarea unor drepturi ~i libertati: ,,Romanii vor acorda sarbilor din
Banat exact acelea~i drepturi ~i acelea~i libertati pe care Regatul Iugoslav
le va acorda romanilor din Serbia". 2 3°
Bro~ura lui Draghicescu mai cuprindea un set de harti etnografice,
alcatuite in Europa, in cursul secolului XIX sau de invatati romani la
inceputul secolului XX.
De aceia~i romani s-a ocupat in mai multe randuri ~i George Mironescu,
care a publicat mai multe articole in presa din capitala Frantei,
in special in ziarul La Roumanie, pe care le-a strans apoi in volumul
,,Apercus sur la question roumaine". Inca in ianuarie 1919 el facea o prirna
ampla prezentare a situatiei romanilor timoceni, pe care ii considera
a fi peste 300.000. ~i else arata partizan al ideii ca ace~ti romani sa
230 D. Draghicescu, Les Roumains de Serbie, Paris, 1919, p. 29. Recent, laArhivele Nationale
~ fost identificat un adevarat sudiu ~tiintific cu note de subsol, hiifti ~i statistici, redactat in
limba engleza de catre D. Draghicescu ~i datat 26 iunie 1919. Se pare ca studiul se baza in
principal P: contribuµile lui C. Constante. La fel ca ~i in alte documente, avandu-~i originea
la Bucure~ti, se arata ca revendicarile statului roman in zona timoceana ar fi fost legitime ~i
ar fi raspuns fratilor de acolo, totu~i statul roman era obligat sa nu ceara extindere teritoriala
~i ~ Craina, limitandu-se doar la revendicari in spatiul banatean. Unele renuntari ale statuhu
roman erau menite a u~ura mersul tratativelor ~i fixarea viitoarelor frontiere. Vezi $tefan
Vfilcu, Romdnii uitap: o introducere fn chestiunea timoceani'i, in "Sud-estul ~i contextul european.
Buletin", IX / 1998, p. 101.
130
131

l
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
ramana pe mai departe In componenta Serbiei, ca ~i fratii lor din Macedonia,
In schimbul acordului

I
r;
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
De la Bucure~ti, ministerul plenipotential al Frantei in Romania,
bun prieten al Bucure~tiului de altfel, transmitea superiorului sau de la
Paris o dare de seama cu privire la calatoria pe care o facuse in Transilvania.
El arata ca in mai multe ocazii, in Transilvania, prin discursuri,
se cerea unirea la patria romana a tuturor fratilor ce vorbeau aceea~i
limba. Diplomatul concluziona: ,,Aceasta formula este expresia maxima
a nationalismului romanesc, caci ea vizeaza populatiile romane~ti
din Timoc ~i cele de pe malul stang al Nistrului. In ~coli ~i in primarii
eu am avut sub ochi numeroase harti ale ,,Daciei istorice", din care eu
nu am vazut nici un exemplar in vechiul regat, care se intinde cu mult
dincolo de Dunare, de Tisa ~i de Nistru". 238
Cu ocazia Conferintei, in cursul anului 1919 (nu ~tim exact data),
participantilor le-a fost remis memorandumul ,,Romania in fata Congresului
de pace. Revendicarile sale teritoriale". In viziunea autorilor,
in principal istoricul Alexandru Lapedatu, teritoriile ce urmau a fi atribuite
Romaniei erau Transilvania, Banatul, Bucovina ~i Basarabia. In
partea introductiva a memoriului, se exprima convingerea ca guvernul
roman face o serie de concesii ~i chiar sacrificii, urmarind stabilirea
unei paci durabile, bazate pe drept ~i buna credinta. Se atragea atentia
asupra unei anume realitati: ,,Daca s-ar fi pus problema aplicarii cu rigoare
absoluta a principiului organizarii pe temeiuri lingvistice sau etnice,
Romania ar fi fost indreptatita sa ceara, fara putinta de contestare,
unirea sutelor de mii de romani care vorbesc aceea~i limba, au acelea~i
obiceiuri ~i aceea~i simtire, ~i care locuiesc in grupuri compacte pe malul
stang al Nistrului, sau dincolo de Bug, pana in zona Niprului.
Ea ar fi fost la fel de indreptatita sa solicite alipirea la patria mama
a sutelor de mii de romani stabiliti dincolo de Dunare, in Serbia, intre
Valea Timocului ~i Moravei, care la randul lor ~i-au pastrat limba, traditiile
~i con~tiinta de romani.
In aceea~i masura ea ar fi putut arata ca, de la frontiera sarbeasca
pana la ~istov, tot malul bulgar al Dunarii este in realitate locuit in mod
238 Ibidem, p. 460
Dr. DRAGHISA COSTANDINOVICI ""==================
compact de mai mult de 100.000 de romani, pe care nimic nu-i deosebe~te
~i care n-ar voi ei in~i~i sa fie deosebiti de romanii de pe malul
stang al fluviului.
In afara c;le aceste grupuri importante, care traiesc la marginea chiar
a frontierelor pe care le solicita azi Romania, ea ar fi indreptatita Sa includa
ill cererile sale toate satele romane~ti rasfirate in campia ungara
de langa Tisa, in mai multe provincii ale fostului imperiu tarist ~i chiar
in indepartata Siberie.
Ar fi putut aminti totodata ca in inima chiar a Peninsulei Balcanice,
in Macedonia sarbeasca ~i bulgareasca, in Grecia, traiesc vechi populatii
romane~ti.
Romania n-ar fi intemeiat astfel decat un stat artificial ~i lipsit de
unitate ... Indubitabil, Romania nu poate ~i nici nu dore~te sa-i abandoneze
pe toti ace~ti romani care raman in afara hotarelor sale ... Romania
nu solicita patrunderea in unitatea romaneasca a tuturor acestor populatii
de din co lo de Dunare, de Nistru ~i de Tisa ... Cere doar, tuturor
statelor vecine sa arate aceea~i moderatie ~i sa faca acelea~i sacrificii in
interesul pacii, al dezvoltarii libere a popoarelor ~i al progresului economic
al Europei". 2 39 •
In acela~i memoriu se mai sublinia ~i ideea ca guvernul roman se abtinea
de la ambitii dincolo de fluviu, in zona Timocului, caci era con~tient
ca se va ajunge la conflicte ,,imposibil de solutionat pe cale pa~nica,
in jurul unor granite mai mult sau mai putin conventionale". 24°
Asupra aceleia~i probleme s-a revenit pe scurt, tangential, iritr-un alt
amplu merrioriu al delegaµei romane, consacrat in mod special intregului
Banat. Inca in partea introductiva se arata ca intre statele roman
~i sarb Dunarea trebuia sa fie ,,frontiera naturala, frontiera de interese".
~i ill continuare era exprimata o linie programatica de actiune la Bucure~ti:
,,Guvernul roman este atat de convins de importanta Dunarii
' ca frontiera a pacii, incat el intotdeauna ~i-a interzis de a privi dincolo
239 Idem, vol. V, p. 452-453.
240 Ibidem, p. 457.
134
135

I '
t'
l
,Ji
'1
j :·
: .
i
'·.
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
de acest fluviu ~i de a se gandi la posibilitatea de a reuni la Romania
nord-danubiana numero~ii romani stabiliti in Serbia, intrevaile Timo- ~-.
cului si ale Moravei". 2 4 1 in incheiere, se exprima ~i o anumita ingrijorare :-~•1_. •
pentr~ viitor, in masura in care Serbia urma sa doban~easca vp~rti din .
spatiul banatean: ,,Anexarea nelegitima la Serbia a unm numar 11:1~ortant
de romani din Banat, care vin sa mareasca numarul populat1e1 romane~ti
deja cuprinsa in statul sarb, intre Valea Moravei ~i a Timocului,
ar putea fi o sursa de dezacord ~i de conflict, pe care Romania tine sa o
evite ~i cere Serbiei sa nu o faca sa se nasca". 242
in sfar~it, intr-un amplu studiu prezentat aceleia~i conferinte, in vederea
obtinerii legitimei recunoa~teri a statului national !n granite sigure,
era abordata din nou aceea~i chestiune a Banatului. In paragraful
final se arata: ,,Nu trebuie sa se piarda din vedere ca intre noi ~i sarbi
n-au existat pana acum decat relatii frate~ti. in ziua cand Torontalul
va fi, in mod arbitrar, rupt din trupul Banatului, noi nu vom mai putea
intinde niciodata o mana prieteneasca acelora pe care i-am ajutat in
momentele lor grele.
Un viitor conflict armat provocat de aceasta chestiune nu este exclus
si atunci ori suntem invinsi si pierdem tot Banatul, ori invingem
~i luam pe langa Torontal tot tinutul Timocului uncle sunt, in mare,
numar romani". 243
Dupa cum am mentionat, Romania a sustinut in mica masura demersurile
romanilor sud-dunareni. Reiese ca diplomatii romani au ridicat
la Paris problema timoceana doar sporadic $i cu intentia de a o folosi r
ca mijloc de presiune asupra sarbilor in timpul tratativelor purtate pe ':
marginea viitorului Banatului 244 • Considerand ca inacceptabila incor-: •­
porarea de catre Regatul Sarbilor, Croatilor ~i Slovenilor a vreunei parµ ;
J , , ,
din teritoriul banatean, Ion I. C. Bratianu avertiza la 22 februarie 1919, ,l
cand se infaµ~a comisiei care se ocupa de trasarea frontierelor, ca da,c~'f
241 Ibidem, p. 533.
242 Ibidem, p. 551.
243 Ibidem, p. 571.
244 Cezar Dobre, GheorgheZbuchea, op. cit.,p. 44.
136
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ==============="'"""'
sarbii tree Dunarea pentru a lua in posesie partea din Banat ce urma
sa le revina, iredentismul latent al romanilor din Valea Timocului s-ar
trezi ~i ar deveni de necontrolat.
Sarbii au,ripostat la 25 februarie inaintea aceleia~i comisii prin vocea
lui Nikola Pa.sic care afirma ca romanii timoceni ar muri mai degraba
decat sa fie despfui:iti de Serbia ~i uniti cu Romania, contopirea lor cu
natiunea sarba fiind un fapt implinit 24 s.
Chiar daca nu s-au preocupat foarte mult de conationalii lor raspanditi
in Serbia, autoritatile romane nu ii puteau abandona cu totul
avand datoria sa puna ma.car la curent pe oficialii reuniti la Conferinta
Pa.di in legatura cu ace~ti romani, pentru a evita ca in privinta lor sa se
faca auzit doar punctul de vedere sarbesc. Un studiu datand din vara
anului 1919 cu titlul Romanii din Serbia prezenta, pentru uzul diplomaµlor
participanti la conferinta din capitala Frantei, situatia romanilor
din Timoc ~i Macedonia. Sectiunea dedicata Timocului se asemana
destul de mult cu ,,Memoriul Romanilor din Serbia" urinarind istoricul
prezentei romane~ti in regiune, politica de deznationalizare a Belgradului.
Este fa.cut ~i un scurt portret al lui Atanasie Popovici - omul
care a fa.cut eel mai mult pentru timoceni ~i eel care a adus problemele
lor in atentia lumii 246 • Deosebirea esentiala fata de memoriu consta in
faptul ca in acest caz nu se pune problema unirii regiunii timocene cu
Romania.
Motivul esenµal pentru care Romania nu a venit atunci in intampinarea
cererilor de unire timocene a fost exprimat de Take Ionescu in
1923 in Parlament. In conditiile in care Romania i~i dublase teritoriul
orice alte revendicari ar fi putut compromite toate infaptuirile datorate
participarii la razboi 2 41.
245 Sherman D. Spector, Romania at the Paris Peace Conference. A Study of the Diplomacy
of loan I. C. Briitianu, New York, 1962, p. 124.
246 Directia Arhivelor Nap.onale Istorice Centrale (A. N. I. C. ), fond Stoica Vasile, dosar
1/155, f. 37
247 $tefan Valcu, Romanii uitati: o introducere zn chestiunea timoceanii, in ,,Sud - estul ~i
contextul european': p. 98-107, 100
137

,.
!·
f
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Singurele decizii luate la Paris ~i care i-au afectat in mod direct pe
timoceni au fast cele referitoare la noua granita dintre Bulgaria ~i Serbia,
Bulgaria cedand Serbiei 9 comune de pe malul drept al Timocu-'
lui, locuite majoritar de romani ~i revendicate de sarbi pe motiv ca ~i
de o parte ~i de alta a Timocului locuiesc oameni apaqinand aceluia~i
popor. Neprecizandu-se despre ce popor era vorba, cei care au hotarat
viitorul celor 9 comune au presupus ca sunt populate de sarbi 248 • Este
adevarat ca ambele state se obligasera prin tratatele semnate la Paris sa.
acorde o serie de drepturi minoritatilor nationale dar in cazul romanilor
timoceni prevederile acestor tratate au ramas litera moarta 249 •
In Regatul Sarbilor Croatilor ~i Slovenilor (Iugoslavia din 1929) traiau
dupa sfar~itul primului razboi mondial trei grupuri de romani in Macedonia,
Banatul sarbesc ~i Valea Timocului iar numarul lor, chiar raportandu-ne
la datele statistice furnizate de sarbii care aveau tendinta de
a-1 mic~ora, era suficient de mare pentru ca ace~ti romani sa constituie
in cadrul Iugoslaviei o minoritate importanta ~i care sa. se bucure in
consecinta de o serie de drepturi nationale.
Este important a vedea potentialul demografic al romanilor din Regatul
Iugoslav in general ~i in special al romanilor din zona timoceana.
Cand in proaspatul stat, aparut la sfaqitul Primului Razboi Mondial,
s-a fa.cut un prim recensamant, in anul 1921, in regiunea Timoc s-a inre.:.
gistrat la 31 ianuarie 1921 urmatoarea situatie: in judetul Craina au trait
105.631 de locuitori, dintre care 42.730 sarbi ~i ~1.604 romani. Ace~tiaau
trait in 12 a~ezari din plasa Brza Palanka, 16 a~ezari din plasa Cluci, 17
a~ezari din plasa Craina, 25 de a~ezari din plasa Negotin, n a~ezari din
plasa Pored. In judetul Morava romanii au alcatuit 8,3% din populatie,
fiind impra~tiati in mai multe a~ezari. In judetul Pozarevac locuiau
43.732 de romani, iar in judetul Timoc 33.847 de romani. Atunci s-a
considerat ca, in total, in spatiul timocean au trait 145.028 romani 250 •
248 Emanoil Bucuta, Romanii fn viata Serbiei, in ,,Timocul", an IX, caiet I, 1942, p. 1-6.
249 Gheorghe Zbuchea, Romanii timoceni, p. 98
250 Structura etnica a regiunii Timoc dupa recensamantul general din 31 ianuarie 1921 in
Romanii din Timoc, vol. I, p. 279-291; M. Popp, op. cit, p.139.
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ================
Nu am avut la dispozitie alte date statistice oficiale privind componenta
etnica in zona timoceana, respectiv ponderea elementului romanesc.
Dupa al Doilea Razboi Mondial, primul recensamant a fast fa.cut
abia in 1948 .cand, in Serbia, 23.440 de locuitori s-au declarat, dupa
Iimba materna, romani sau aromani 2 5 1 •
1n mai multe randuri autoritatile romane sau o serie de romani au
incercat prin diverse mijloace sa fixeze numarul romanilor ce traiau in
spatiul timocean aflat in componenta Iugoslaviei regale. Cifrele difera
dar in general ele sunt mult mai mari decat cele oficiale avansate de
autoritatile belgradene. Preocupat indeaproape de problemele romanitatii
balcanice, diplomatul roman, Vasile Stoica, a alcatuit in jurul
anului 1930 doua memorii despre romanii dintre Morava ~i Timoc, respectiv
despre romanii din nordul Bulgariei. Aceste materiale au fast
folosite atunci ~i mai tarziu de catre autoritatile romane~ti, inclusiv in
timpul regimului Antonescu. 1n materialul intitulat ,,Romanii dintre
Morava ~i Timoc" 2 s 2 , Vasile Stoica a fa.cut o trecere in revista, sumara,
a statisticilor sarbe~ti incepand cu anul 1846. A constatat, intre altele,
ca recensamantul din 1921 a

1:
l
'
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
giuni gasita de Romanski in 1916 era de 181.700, reprezentand 45,65%
din intreaga populatie". Vasile Stoica concluziona ca: ,,numarul total al
romanilor trebuie sa fie astazi 320.000, ceea ce reprezinta cifra minima
a acestei populatii." In opinia aceluia~i Vasile Stoica, starea nationala a
romanilor de acolo era deosebit de grea, iar concluziile sale credem ca
au valabilitate 9i pentru perioada postbelica, cea titoista:
,,Nationalismul exagerat al statului sarbesc, apoi a statului iugoslav,
a fa.cut via ta nationala ~i dezvoltarea culturala a acestor romani absolut
imposibila. In biserica limba romana nu a fost tolerata ~i orice incercare
de a o introduce a fost aspru reprimata: romanii sunt obligati sa-9i faca
serviciul divin exclusiv in limba veche slavona. Scoli romanesti n-au
'
'
fost admise; in ~colile din comunele romane9ti invatamantul se face
exclusiv in limba sarba ~i cu litere chirilice, iar literele latine sunt strict
interzise. Redactarea 9i publicarea de ziare ~i de carti romane9ti n-au
fost niciodata autorizate.
Aducerea de ziare 9i carti romane9ti din Romania sau din Transilvania
a fost 9i este 9i astazi prohibita: cartile 9i ziarele sunt confiscate,
iar importatorii lor urmariti de autoritati. lnfiintarea de societati de
cultura 9i sport 9i de organizatiuni economice cu caracter romanesc nu
a putut obtine niciodata autorizarea statului.
Extinderea fruntariilor vechii Serbii 9i crearea statului iugoslav n-a
adus nici o modificare in soarta acestei populatii pur romane9ti. Tratatul
minoritatilor semnat de guvernul sarbo-cr?ato-sloven e obligatoriu
pentru acesta nµmai in ce prive9te teritoriile obtinute dupa 1913: romanii
din Serbia nu se pot bucura de protectiunea lui.
Statul iugoslav a continuat in aceasta regiune aceea9i politica de suprimare
a vietii romane9ti, iar pentru o mai deplina reu9ita a luat toate
masurile ca intre romanii din vechea Serbie 9i cei din Banatul iugoslav
sa nu se statorniceasca nici un fel de contact, mentinand un fel de frun- ·\
tarie pe linia Dunarii intre cele doua grupuri romane9ti. ,
In astfel de conditiuni, progresul cultural 9i economic al romanilor S,
din aceasta regiune a fost foarte slab, clasa lor intelectuala este redu-
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================
sa, viata lor nationala este anemiata 9i paralizata. Ei se mentin romani
numai gratie unui puternic instinct etnic care-i face sa priveasca drept
straini pe cei de alta limba 9i sa se inchida in lumea lor proprie.
Salvarea ~cestei populatiuni 9i ridicarea ei numai statul roman o
poate face". 253
In anul 1935, din insarcinarea Ministerului Afacerilor Straine, diplomatul
Mihail A. Blenche a intocmit un amplu memoriu cu privire la
romanii de peste hotare. 254 Blenche a plecat de la ideea ca: ,,nici inainte
~i nici dupa razboiul mondial nus-a publicat in Iugoslavia vreo statistica
reala asupra minoritatii romane ... In Romania unii sustin, fara nici o
justificare obiectiva, ca in Iugoslavia exista 600.000, ba chiar 9 i 800.000
de romani; in realitate, cercetari controlate fa.cute si de catre noi si in
'
' '
regatul vecin arata ca numarul romanilor 9i aromanilor din Regatul Iugoslav
nu trece de circa 300.000 de suflete, dintre care 80.000 in Banatul
sarbesc, 16.000 in Macedonia sarbeasca 9 i restul in Valea Timocului
9i Moravei" 255 • In continuare, acela~i diplomat facea ~i o comparatie
intre starea romanilor din zona Timocului si cea a ramurei romanesti
'
'
din Macedonia ~i constata, legat de politica statului roman: ,,am luptat
~i luptam deci, de mai multe decenii, pentru conservarea un~i centru
aromanesc compus azi numai din circa 16.000 suflete, dar in schimb
nu am fa.cut nimic pentru pastrarea sutelor de mii de romani din Valea
Timocului si a Moravei. Si daca in cursul evenimentelor istorice am
'
'
vazut ~i avantajele incontestabile ale acestei politici, nu putem nega
faptul ca ea ne-a costat ~i ne costa cam scump din punct de vedere romanesc."
256
In anul urmator, la 13 ianuarie 1936, SocietateaAcademica DaciaAureliana
a studentilor romani din Valea Timocului, trimitea Ministerului
253 Arhiva M.A.E., problema 18, vol. 7, nepaginat.
254 Arhiva M.A.E., fond 71, vol. 427, p. 257 i;;.u. Partial a fost publicat in Gh. Zbuchea, C.
Dobre, Romaniitimoceni ... , vol. 1, p. 63-81; Gh. Zbucea, C. Dobre, Romanii fn lume ... , vol. 2,
p.1-36.
255 Gheorghe Zbuchea, Cezar Dobre, Romanii timoceni, p. 63-64.
256 Idem, p. 64.
141

I
!'
t-
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Afacerilor Straine un memoriu cuprinzand pe scurt mai multe capitole
cu privire la a9ezarea teritoriala, istorie, situatia ~colara, bisericeasca
~i mai cu seama, masurile de prigonire ale timocenilor la ei acasa sau a
celor care studiau in Romania. in memoriu, pe buna dreptate, se arata
ca romanii timoceni erau divizati intre cele doua state sud-dunarene,
subliniindu-se ca, in Timoc se afla peste 95 sate in eel bulgaresc ~i peste
230 sate in eel sarbesc, reprezentand in total 500.000 suflete, adica
150.000 in Timocul bulgaresc ~i 350.000 in eel sarbesc. 257
in anul 1939, un alt diplomat, P. Petrinca alcatuia referatul intitulat
,,Situapa romanilor din Iugoslavia ~i problema colonizarilor m tara." 258 •
Diplomatul roman pleca de la urmatoarea constatare: in Iugoslavia
aproape 500.000 de romani traiesc o viata grea de minoritate, in cea
mai mare parte, lipsiti de drepturi nationale ~i expu~i unei disparitii
fort:ate. intre cele trei mari grupuri de romani considera ca: ,,principalul
grup etnic romanesc din Iugoslavia, adica al romanilor din dreapta
Dunarii, ocupa aproape in intregime judetele Craina, Tarna Reca, Pozarevac,
Zajecar ~i Cuprija. Romanii dunareni sunt a~ezati intre Dunare
~i raul Morava, intinzandu-se la sud pana in·Balcanii sarbe~ti. Tinutul
acesta din dreapta Dunarii, din cele mai vechi timpuri a fost locuit de
romani ca populatie de ba~tina .. :' 259 in continuare P. Petrinca s-a ocupat
~i de problema numarului romanilor precizand aceea~i situatie a lipsei
unor date statistice precise, credibile despre ace~tia. El accepta, in general,
ideea ca acolo traiau circa 300.000 de romani ~i a

Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntre anii 1804-1948
sa acorde o atentie deosebita acestei minoritati.
Daca cumva s-ar schita vreo incercare de manifestare romaneasca in
aceasta regiune, ea ar fi reprimata cu salbaticie.
in Banatul iugoslav ~i in Macedonia, elementul romanesc rezista
~i-~i apara cu indarjire fiinta etnica. Din nenorocire insa, romanii din
Timocul iugoslav, mai numero~i decat precedentii, sunt departe de a
opune aceea~i rezistenta fata de metodele de deznationalizare.
Insist asupra acestei situatii, fiindca am sentimentul net ca daca nu
putem sa ne afirmam in vreun fel oarecare acolo, grupul timocean va fi
poate pierdut pentru noi. Cunosc delicatetea problemei din punct de .
vedere politic ~i ~tiu ca interventia romaneasca in Timoc ar solidariza
impotriva noastra pe bulgari ~i pe iugoslavi. Poate insa ca imprejurarile
politice ale unui viitor apropiat sa ne ingaduie sa oprim procesul de
deznationalizare; 262
in 29 aprilie 1941 reprezentantii romanilor din Valea Timocului ~i
din Banat inaintau generalului Antonescu un memoriu in care cereau
unirea romanilor timoceni alaturi de cei din Banatul sarbesc cu Romania.
in acest memoriu se arata intre altele: ,,intreg acest teritoriu care "
trebuie alipit la Tara-Mama, are un teritoriu de 20.000 kmp ~i o populatie
de 1100000 locuitori, dintre care 500.000 suflete, adica o puternica
majoritate relativa sunt romani. Numarul sarbilor este de 390.000 insa
o parte a lor, in special in fostul Banat iugoslav sunt voluntari, colonizati
de statul iugoslav dupa 1920, germanii se_ridica la circa 130.000, iar
ungurii abia ating cifra de 100.000 de locuitori" 26 3.
in conditiile in care in luna mai au fost concentrati in spatiul roma.:.
nesc eel putin 4.000 de romani timoceni cazuti prizonieri care ulterior :;
au ajuns acasa eliberati de autoritatile romane~ti, Institutul Central de /
Statistica a desemnat o echipa de speciali~ti condusa de Sabin Manuila ,:'
care a facut o investigare statistica in 5 lagare din judetele Timi~oara,--,;
Teleorman ~i Ilfov. Echipa statistica ~i-a propus sa investigheze asupra :
262 Gh. Zbuchea, C. Dobre, Roma.nii timoceni ... , vol. 2, p. 130-133.
263 Arhiva MA.E., vol. 71, vol. 59, p. 29.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================
numarului locuitorilor, respectiv apartenenta etnica a acestora, precum
~i asupra altor realitati legate de starea acelor romani in plan economic,
administrativ, bisericesc etc. S-a ajuns la concluzia ca ,,in afara
de Banat, ii:i Iugoslavia, nu exista nici ~coli, nici biserici in care limba
intrebuintata sa fie cea romana" 264 • Conform datelor statistice, furnizate
de catre prizonierii de origine etnica romaneasca, s-au intocmit
situatii amanuntite pe judete, plase ~i localitati, precum ~i o schema
globala. Cumulativ, se considera ca in Timocul sarbesc existau 141.356
case, respectiv familii, insumand 434.796 locuitori, respectiv 350.903
romani, 75.633 sarbi ~i 8.260 alti etnici.2 6 s
¼a cum s-a aratat ~i in capitolul precedent, reprezentantii autorizati
ai romanilor ce traiau in spatiul noului stat iugoslav in cele trei grupuri
distincte au cerut ~i acasa ~i in forurile internationale, de exemplu
cu ocazia Conferintei de Pace de la Paris, desfa~urata dupa 18 ianuarie
1919, recunoa~terea identitatii ca romani pentru toate cele trei grupuri
majore, respectiv a banatenilor, a aromanilor ~i, bineinteles a timocenilor,
cei mai numerosi dintre acesti romani
Guvernele de la Belgrad, insa, nu au vrut sa accepte un ase~enea statut
al romanilor dovedind in aceasta chestiune o totala intransigenta,
ceea ce a dus, dupa cum se va vedea, ca problema recunoa~terii romanilor
ca grup etnic distinct in cadrul Serbiei sa fie ridicata ~i in timpul
celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Se poate spune ca banatenii, macedonenii
~i timocenii au fost tratati practic ca minoritati diferite reu~ind
sa se impiedice astfel o mi~care nationala comuna a acestora in cadrul
statului iugoslav. Mai grav este ca Romania a fost nevoita sa trateze problema
romanilor din Iugoslavia nu ca pe un tot unitar, ci ca pe o serie
de probleme diferite, acceptand astfel sa porneasca orice negociere in
privinta acestora de pe o pozitie care implica acceptarea in parte a termenilor
Belgradului.
Dintre cele trei ramuri ale romanilor din Iugoslavia, situatia cea mai
, , .
264 Roma.nii dintre Vidin $i Timoc, vol. 1, p. 294.
265 Ibidem.
144
145

nu ar fi fast posibila decat dupa dobandirea de drepturi nationale pen­
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI =================
din Belgrad aprecia in vara aceluia~i an ca ,,deznationalizarea elementului
romanesc din Banat continua cu toata energia, idealul fiind ca sa
fie redus la soarta acelui din Timoc (s. n. ) ~i Macedonia" 270 pentru ca
de a asimila cu totul pe romanii din Banat cu cei din Timoc adica fara
biserici, fara ~coala ~i fara graiul romanesc". 2 7'-
ln viziunea oficialilor romani o actiune cu sorti de izbanda in Timoc
tru romanii din Banat ~i Macedonia sub influenta carora s-ar fi putut
trezi mai apoi incetul cu incetul ~i con~tiinta nationala a timocenilor.
din Macedonia ~i Banatul sarbesc ar fi contribuit la rede~teptarea simtamantului
national la romanii timoceni ceea ce ar fi avut ca rezultat
constituirea unui solid ,,bloc national de un nepretuit sprijin politic,
linie de expansiune culturala demna de toata atentia tarii noastre". 272
Pe pozitii asemanatoare se s1tua in 1923 ~eful Serviciului ~coalelor din
Peninsula Balcanica: ,,Cu toate dureroasele lovituri incercate de mi~carea
noastra culturala din Serbia, se ofereau splendide perspective de
dezvoltare in viitor.
Grupul de romani din Macedonia Sarbeasca ~i eel din Banatul ocupat
de sarbi ar fi format un nucleu national destul de consistent ~i desigur
ca existenta lui ar fi avut repercusiune salutara ~i asupra rede~teptarii
con~tiintei nationale la romanii din Valea Timocului.
atata indarjire la redeschiderea ~colilor ~i a bisericilor noastre". 273
Fostul consilier al Legatiei din Belgrad, dr. Petre Ionescu, referindu-se
la piedicile puse de Biserica sarba, in 1922, in timpul negocierilor
Speciale, vol. 68, f. 333.
266 Cezar Dobre, Gheorghe Zbuchea, op. cit., doc. 2, p. 64.
267 Ibidem, doc. 4, p. 91-92.
268 Gheorghe Zbuchea, Romii.nii timoceni, p. 98.
6 2 9 Arhiva Ministerului Afacerilor Exteme (se va prescurta Arhiva M.A. E. ), fond Dosare:~
dificila O aveau cei din Valea Timocului, fiind ~i cei mai inapoiati pe
plan cultural. Ei nu beneficiau de prevederile tr~tatului_ minori_tatilor
deoarece regiunea pe care o locuiau facea parte dm Serbia an:enor da~
tei de 1 ianuarie 1913 ~i prin urmare nu aveau dreptul de a-~i constrm
biserici si scoli proprii2 66 . Comunitatea romaneasca din Macedonia
avusese ~s~menea institutii in trecut dar dupa inchiderea lor din pricina
razboiului, sarbii tergiversau sub diverse prete:xte repunerea lor in
functiune. Banatenii o duceau eel mai bine din acest punct de vedere
dar se confruntau ~i ei cu numeroase dificultati determinate de efortul
constant depus de autoritatile iugosla:e pentru a-i ~ezn~tional!zai _:l_'._~_~.:_-_)_,_l: ·,...
Dupa 191 s s-au desfiintat vechile ~coli con1esiona 1 e ron:an~~ti ~umaru ..
invatatorilor romani scazand drastic ( de la 105 la 32); bisenca din B:n~t
~i preotii romani s-au gasit intr-o situatie asemanatoare 267 • Romama
era datoare sa apere interesele fiecarui grup in parte dar acest lucru era
aproape imposibil de aceea cea mai mare atentie s-a ~cord_atv b_~na~enilor
care aveau cele mai mari ~anse de a rezista deznat10nahzar11. Timocenii
au fast mentinuti intr-un con de umbra. La aceasta a contribuit ~i
vadita indisponibilitate a partii iugoslave de a discuta aceasta chestiune •
precum ~i grija Romaniei de a nu provoca vreun conflict cu un s:~t alia~,
chiar daca aceasta insemna ignorarea unei numeroase populatn romanesti
268 •
De altfel, se considera ca sarbii reu~isera in mare parte dezna!ionalizarea
prin ~coala ~i biserica a elementului romanesc din Timoc. I~tr~un
Proiect de organizare a Cultului Ortodox Roman din Regatul Sarbilor
Croatilor ~i Slovenilor, din februarie 1921, realizat pent~ ~ s~rvi. la tra:
tativele ce se desfa~urau cu privire la situatia culturala ~i bisenceasca
din Banat, se aprecia ca biserica sarba ,,a deznationalizat cu desavar~~e
pe romanii din Valea Timocului" ~i ca ,,nici discutie nu se mai adrmte ,,
pentru aceasta in ceea ce prive~te drepturile lor_ nationale". 269 Legati~ {
m 1926 sa prezinte un tablou aproape identic: ,,tendinta sarbilor este
G. Popa - Lisseanu era de parere ca dezvoltarea nucleelor romane~ti
Se pare ca sarbii au intrevazut acest pericol ~i de aceea s-au opus cu
270 Arhiva M.A. E., fond Dosare Speciale, vol. 70, f. 231.
271 Ibidem, f. 331.
272 Arhiva M.A. E., fond Dosare Speciale, vol. 68, f. 200.
273 D. A. N. I. C., fond Ministerul Instructiunii, dosar W /l 923, f. 4.
147
u

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
romano - iugoslave, pentru a impiedica sa se ajunga la un acord intre
cele doua parti in legatura cu Biserica romana din Banatul iugoslav, sesiza
ca pozitia ierarhilor sarbi era motivata de teama ca ,,prin organizarea
independenta :;,i autonoma a Bisericii romane din Banatul iugoslav
vor cere :;;i romanii din Timoc Biserica romaneasca". 274
In orice caz negociatorii romani au ocolit de fiecare data problema
Timocului, reprezentantii romanilor din Iugoslavia sesizand acest lucru.
Protopopul Traian Oprea din Var:;,et atragea atentia Ministerului
Cultelor :;,i Artelor ca nici una din comisiile care au tratat cu iugoslavii,
din octombrie 1922 :;,i pana in noiembrie 1923, nu a adus vorba despre
alti romani din Iugoslavia in afara de banateni, cei din Vechea Serbie
:;,i Macedonia fiind dati de o parte. Guvernul roman nu ar fi trebuit sa
procedeze a:;;a deoarece ,,:;;i macedo-romanii, ca :;,i romanii din Timoc,
Craina :;;i Valea Moravei sunt luati in statistica regnicolara ca romani ortodoqi;
deci laolalta constituind minoritatea romana din lugoslavia". 275
Se observa ca, de:;,i Romania a evitat sa ridice deschis problema
Timocului, aceasta era mereu prezenta in mintea oficialilor iugoslavi
ori de cate ori se aducea vorba de romani ceea ce explica partial intarzierea
semnarii unui acord :;;colar :;,i bisericesc pentru Banat. Doar in 1933
s-a incheiat Conventia intre Romania :;;i Iugoslavia pentru reglementarea
:;;colilor primare minoritare din Banat 27 6, iar o conventie similara
referitoare la organizarea bisericeasca a fost semnata in anul urmator
fara a intra insa in vigoare 277 . Conventia :;;colara devenea realitate dupa
13 ani de tratative obositoare :;;i tergiversari dupa ce discutiile privitoare
la aceasta debutasera in 1921. In 1927 s-a ajuns chiar la o intelegere,
niciodata ratificata de catre iugoslavi din cauza opozitiei ministrului
Pribicevic 27 ~. Acesta avusese o ie:;,ire violenta la adresa Romaniei in fe-
274 Arhiva M. A. E., fond Dosare Speciale, voi. 76, £ 36.
275 Arhiva M.A. E., fond Dosare Speciale, vol. 70, f. 431.
276 Gheorghe Gheorghe, Tratatele internationale ale Romaniei 1921 -1939, Bucure$ti, Editura
~tiintifica ~i Enciclopedica, 1980, p. 387.
277 Cezar Dobre, Gheorghe Zbuchea, op. cit., doc. 4, p. 91.
278 Ibidem, p. 92.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
bruarie 1927. Ministrul roman al Afacerilor Straine din acea perioada,
Ion M. Mitilineu, fusese intervievat de ziarul ,,Corriere della Sera" si
intrebat despre relatiile Romaniei cu Bulgaria i:;,i exprimase speranta i~
legatura cu o rezolvare multumitoare a chestiunii :;,colare $i biserice:;;ti
din partea bulgara a Va.ii Timocului. Pribicevic atacase in termeni duri
. '
inamtea Scup:;;tinei, declaratiile lui Mitilineu cu toate ca nu faceau in
nici un fel referire la Iugoslavia: ,,in textul acestor declaratii este un pasaj
care bate foarte mult la ochi :;,i anume acela care spune ca: ,,in ceea ce
prive$te Bulgaria guvernul nostru va starui ca in Valea Timocului sa fie
asigurat caracterul national al populatiei romane:;;ti. "Mai departe dezvalui
~i adevaratul motiv al iritarii sale: ,,Acea Vale a Timocului bulgar,
poate fi maine ~i Valea Timocului nostru". 279 Lucrurile au luat amploare,
Mitilineu fiind in~tiintat de ministrul Romaniei laBelgrad, Emandi,
ca sarbii sunt hotarati sa intarzie negocierile pe marginea regimului
:;;colar :;;i bisericesc din Banat dupa ce au luat cuno~tinta de afirmatiile
aparute in ,,Corriere della Sera': 280
Acest incident ne conduce spre doua concluzii: orice pretext de a
bloca semnarea oricarui gen de conventie romano - iugoslava prin care
sa se

i;
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Spre sfar~itul perioadei interbelice politica de asimilare practicata de
statul iugoslav in Valea Timocului, incurajata de pasivitatea guvernelor
de la Bucure~ti, care se deta~au treptat de aceasta chestiune, i~i arata cu
claritate efectele. Florea Florescu, membru al Societatii ,,Timocul", facea
in 1937 o afirmatie, probabil exagerata dar care continea destul adevar
inc.at sa fie cutremuratoare: ,,Romanii din Serbia, chiar cand spun
ca sunt romani, nu ~tiu semnificatia acestui termen, pentru ei el nu mai
inseamna nimic". 282 Starea in care ajunsesera era pricinuita de indiferenta
accentuata a Romaniei dar ~i de lipsa unor veritabili conducatori
capabili sa duca pe umerii lor o mi~care nationala. Mai mult dee.at atat .
conducatorii nu s-ar fi putut forma dee.at intr-un mediu urban care nu
exista in tinutul Crainei2 83 .
Din relatarile profesorului de la Cluj, E. Petrovici, despre calatoria facuta
in 1937 prin Valea Timocului se desprind concluzii asemanatoare.
Impresiile lui Petrovici sunt legate in mare masura de experienta sa din
satul Zdrelo. Taranii nu aveau con~tiinta nationala, ci doar con~tiinta
etnica (~tiu ca sunt romani ~i nu sarbi), nu se duceau la biserica mai
ales ca misiunea preotilor in acele parti era sarbizarea ~i nu educatia religioasa.
Li se parea normal ca ~coala, biserica ~i administratia sa fie in
limba sarba, nefiind deranjati ca li se interzice sa vorbeasca romane~te.
Doar in judetul Craina, a constatat un inceput de organizare pe haze
nationale dirijat de ,,o bruma de intelectuali ~i chiaburi". Se infiintasera
50 de cooperative de consum, grupate intr-o federatie care a dorit sa
se alature federatiei cooperativelor romane~tl din Banatul iugoslav dar
autoritatile, au oprit aceasta incercare de colaborare intre cele doua elemente
romane~ti 284 •
Manifestarile de factura nationala a romanilor din Valea Timocului,
la ei acasa, in perioada interbelica, au fost putine, datorita, in principal,
282 Florea Florescu, Romiinii din dreapta Duniirii, in ,,Sociologie romaneasca", 1937, an II, nr. i
~~~ •
283 Ibidem, p. 233.
284 A. Andrei, D-1 E. Petrovici printre romanii timoceni, m Timocul, caietul II, an IX, 1942, (
p. 61-63. .,
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVlCI =================
politicii represive ~i deznationalizatoare a autoritatilor iugoslave.
In conditii de adanca conspirativitate, parca dupa un model sarbesc
de la inceputul secolului 19, in pad urea Leti~te de langa comunele
Melnica ~i Vitovnica, la 20 iunie 1926 s-au intrunit peste 50 de reprezentanti
ai romanilor timoceni care s-au declarat printr-o rezolutie ca
delegati ai celor peste ,,1.200.000 de romani a~ezati in Valea Timocului
~i in Homolie". Guvernului de la Bucure~ti i-au fost trimise actele
Congresului, respectiv o rezolutie ~i o imputernicire pentru ca $tefan
I. Dulcanescu sa reprezinte pe conationalii sai, nu numai in Romania,
dar ~i la Liga Natiunilor sau in fata oricarei instante statale, juridice etc.
Congresul s-a desfa~urat sub semnul unui deplin acord: ,,sa incepem
lupta pentru a ne dezrobi din robia sarbilor pe care o suportam cu umilinta
de secole ~i pe care nu o mai putem suporta" 28 s. In cursul Congresului
s-a afirmat ideea legaturii cu romanitatea nord-dunareana ~i se
sustine: ,,indurand mari sacrificii ~i chinuiri, ne-am pastrat limba ~i
portul, obiceiurile, cantecele ~i toate insu~irile, cu care ne mandrim
~i putem oricui ~i oricand sa justificam ca am fost ~i suntem curati romani."
In actul final se mai considera ca ~i statul roman, ,,mama noastra",
avea o vina ca nus-a interesat de aceasta ramura neacordandu-i
ajutor. Daca telul final era unirea cu Romania Mare ce ar aduce libertate,
se schita ~i un program de actiune imediata. Astfel s-a decis ca sa
se formeze un singur partid politic roman, urmand ca in parlamentul
belgradean sa ajunga cat mai multi deputati din randurile romanilor.
Se urmarea apoi un program in plan ~colar ~i bisericesc, mergandu-se
chiar pana la amenintarea cu eliminarea fizica a corpului didactic ~i clerului
sarbesc. Se preconiza trimiterea de copii in ,,~colile romane~ti din
Romania care dupa terminarea studiilor sa revina in randurile noastre
pregatiti ~i cu sentimentul national roman bine de~teptat care sa ne fie
conducatori in luptele noastre pentru dezrobire". 286
Era imputernicit timoceanul $tefan Ion Dulcanescu, absolvent al
285 Arhiva M. A. E., problema 18, vol. 7, nepaginat, Gh. Zbuchea, C. Dobre, Roma.mi
timoceni ... , p. 31.
286 Idem, p. 33.
150
151

I'
Ji
I\
1.
i
j.
I
!
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Academiei comerciale ~i care era refugiat atunci la Bucure~ti, sa actioneze
in folosul celor de acela~i fel. in imputernicirea data acestuia i se
fixa o linie de actiune:
- cererea de a se deschide ~coli ~i biserici in limba romaneasca in regiunea
timoceana;
- aducerea din Romania de carti, bro~uri ~i ziare in limba romana;
- trimiterea ~i ~colarizarea de elevi in statul roman, dupa care sa revina
in locurile de ba~tina;
- apararea intereselor nationale, respectiv denuntarea atitudinii sarbe~ti;
- scoaterea unui ziar privind cauza timoceana;
- strangerea de fonduri diverse pentru cauza romaneasca;
- propaganda privind romanii din Valea Timocului;
- colaborare cu societatile ~i organizatiile culturale ~i politice romane
din intreaga lume;
- eliberarea de certificate privind nationalitatea romana etc.
in pararel s-a constituit ~i un comitet de actiune a carui componenta
nu a fost facuta publica din motive lesne de inteles l?i despre a carui activitate
ulterioara nu au fost identificate documente.
Romanii din dreapta Timocului au imparta~it in general aceea~i soarta
cu fratii lor de pe malul stang, aflati intre granitele iugoslave (acesto'"
ra li se adaugau l?i locuitorii celor 9 comune cedate de Bulgaria Serbiei
dupa razboi). Ca ~i vecinii lor sarbi, bulgarii ~u urmarit cu inver~unare
sa-i asimileze pe timoceni folosind metode asemanatoare: interzicerea
limbii romane in ~coala, biserica ~i administratie, interzicerea vorbirii . ,
limbii romane in public, falsificarea datelor statistice pentru a ascun- j
de adevaratul numar al romanilor. Timocenii din Bulgaria aveau insa J
o con~tiinta nationala mai puternica, intretinuta de cei cativa intelec~ '.
tuali desprin~i din mijlocul lor l?i care se dedicasera servirii intereselor"f
romane~ti in ciuda presiuililor de tot felul la care ii supuneau bulgarii. i
Ca ~i in cazul iugoslav ~i statisticile oficiale bulgare au inregistrat in j
mod discriminatoriu, falsificator, practic in continua scadere, eel putm;
~;·:~· •
.;:~;;: -
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ""=================
procentual prezenta romaneasca. Astfel, au fost alcatuite dupa Primul
Razboi Mondial mai multe recensaminte privind populatia statului din
dreapta Dunarii, inclusiv prezenta romaneasca. Daca la inceputul seco­
Iului au fost fa.cute recensaminte in 1905 ~i 1910, dupa razboi populatia
Regatului bulgar a fost recenzata in anii 1920, 1926 ~i 1934. in statistici
s-au fa.cut nu o data ~i deosebiri intre populatia aromana (macedo-romana),
cortsiderata uneori ca etnie distincta ~i populatia romaneasca,
recunoscuta ca atare ~i traitoare mai cu seama in partile nordice ale
tarii de-a lungul Dunarii ~i in primul rand in zona Vidin-Timoc, de fapt
in ceea ce denumim Timocul bulgaresc. Daca statistica oficiala din anul
1910 inregistra 81.272 romani, dupa razboi numarul lor se restrangea
drastic. Recensamantul oficial din 1920 consemna 57.312 daco-romani
~i 1.749 macedo-romani. ~ase ani mai tarziu, recensamantul oficial
consemna 83.746 romani. Este interesant faptul ca recensamantul din
1926 consemna in zona Vidinului prezenta a 42.144 de romani, ceea ce
reprezenta putin peste jumatate din romanii traitori in intreaga Bulgarie
(atunci in judetul Plevna traiau 14.505 romani, iar in judetul Vrata
n.700 romani) 287 .
Opt ani mai tarziu a fost alcatuit un nou recensamant uncle apare
drastic diminuata populatia romaneasca in comparatie cu ceea ce se
inregistrase tot oficial, evident diminuat, cu 8 ani mai inainte. Conform
recensamantului din 1934 in intreaga Bulgarie ar fi trait chipurile
doar 16.405 romani, cu alte cuvinte, in decurs de 8 ani ar fi disparut din
diverse cauze nu mai putin de 67.8341 romani. Cu totul strariie pare
situajia din zona Vidinului, masiv locuita de romani din vremuri medievale
pana astazi. Daca a~a cum aratam ~i mai SUS, recensamantul
din 1926 inregistra 42.144 romani, acolo in 1934 mai traiau doar 1.213
romani, disparand al?adar 41.402 romani. in zona Vrata, de exemplu,
de la n. 700 in 1926, numarul lor scazuse la 39 iar in zona Plevna, de la
14.505, ajunsesera la 24 de suflete. 288 Ar mai fide adaugat ca, inAnuarul
287 C. Noie, M. Popescu Spineni, Les Roumain en Bulgarie, Craiova, 1939, p. 75.
288 Idem, p. 76.
152
153
t

; :
! ;
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
statistic aparut la Sofia, in tabloul populatiilor mentionate dupa limba
materna, elementul romanesc a disparut cu totul.
La fel ca ~i in cazul iugoslav ~i in cazul Bulgariei avem o serie de
date consemnate de observatori romani sau straini care au trecut pe
acolo. In 1925, aromanul doctor LG. Giulamila, facea o prezentare a situatiei
romanitatii cuprinse intre frontierele Bulgariei, deosebind doua
grupuri, respectiv pe cei de la Dunare ~i Valea Timocului, asemanatori
daco-romanilor ~i pe aromani aflati in paqile mai sudice. El sublinia
procesul de asimilare ~i de deznationalizare, care a facut intre altele ca
multi sa se declare sau sa fie considerati ca bulgari: ,,este greu sa se dea
o statistica exacta a elementului romanesc de pe langa Dunare $i Timoc
~i centrul Bulgariei. Numai o calatorie prin aceste tinuturi ar putea stabili
cu mai multa certitudine numarul lor. Totu~i, este necontestatibil
ca elementul romanesc in Bulgaria, originar din Romania ( daco-roman
- n.n.) numara peste 200.000 de suflete, din care vreo 100.000 de mii
sunt in judetul Vidinului, 30.000 in judetul Vrata $i peste 20.000 in judetul
Plevna, iar restul pe la Rusciuc, Varna etc. 28 9
Functionand o vreme ca ambasador al Romaniei in capitala bulgara,
V. Stoica a alcatuit in 1933 un memoriu privind situatia romanilor
din Bulgaria, respectiv grupul de nord al acestora, memoriu care a fost
prezentat de catre delegatia romana la Consiliul Federatiunii Internationale
a Uniuniunilor pentru Societatea Natiunilor pentru a se raspunde
unor acuzatii, dealtfel neintemeiate, ale s~atului bulgar in legatura
cu situatia minoritatii nationale din Romania. 290 lntre altele, acela$i V.
Stoica, a alcatuit ~i un referat special: ,,Minoritatea romana din Bulgaria
$i minoritatea bulgara din Romania". V. Stoica a pornit de la datele sta- •
tisticilor oficiale considerand insa ca acestea erau mult sub realitatlle
de la fata locului ~i datorita faptului ca cifrele pentru perioada interbelica
erau mai mid decat cele dinainte de conflagratia mondiala.
In anul 1935, in referattil sau privind situatia elementului romanesc
289 Gh. Zbuchea, C. Dobre, Romiinii timoceni ... , vol. 2, p. 6.
290 Arhiva M.A.E., problema 18, vol. 4, nepaginat; Gh. Zbuchea, C. Dobre, op. cit., vol. 2, p. ·:·
62-69 (text reprodus partial). ')
Dr. DRAGHl~A COSTANDINOVICI ================
de peste hotare, Mihail Blenchet remarca greutatea stabilirii unei cifre
cat mai apropiate de realitate, in ceea ce prive~te ponderea elementului
romanesc: ,,$i in privinta numarului total al romanilor ~i aromanilor
din Bulgaria, circula mai multe pareri opuse, ca ~i in privinta romanilor
din Albania, Iugoslavia sau Grecia. Parerile emise in Romania - in
general neverificate - precum $i datele falsificate, publicate de autoritatile
bulgare - sunt departe de a corespunde realitatii." ~i el concluziona:
,,dupa socotelile fa.cute, la fata locului, de persoane obiective din
Romania, numarul total al romanilor ~i aromanilor din Bulgaria ar fi
de circa 120.000 de suflete, din care circa 20.000 aproape in intregime
bulgarizati." 291
Aproape in aceea$i perioada, respectiv m ianuarie 1936, intr-un memoriu
alcatuit de studentii timoceni originari din Bulgaria $i organizati
m Societatea Academica Dacia Aureliana se considera ca in Timocul
bulgaresc traiau 150.000 de romani. 2 9 2
In 1939, in lucrarea lor sintetica despre trecutul ~i prezentul romanilor
din Bulgaria, C. Noie ~i M. Popescu Spineni, au considerat ca peste
Dunare atunci au trait minim 150.000 de romani.
In acela$i an, in cadrul Ministerului de Externe s-a alcatuit un material
sintetic, ,,Romanii din Bulgaria". Conform opiniei Ministerului
de Externe ,,numarul total al romanilor dunareni nu poate fi stabilit cu
precizie".2 93 Autorii anonimi ai raportului i~i inSU$esc pe de-o parte concluziile
lui M. Popovici, de la Ministerul Agriculturii din 1930, privind
existenta in Bulgaria a 120.000 de romani 294 , respectiv a lui Emanoil
Bucuta privind existenta in zona Vidinului a circa 100.000 de romani. 2 9s
Diplomatul A. Mare$ a alcatuit, pentru tratativele de la Craiova din
anul 1940, un referat intitulat: ,,Romanii din Bulgaria", in care arata ca
291 Gh. Zbuchea, C. Dobre, Romiinii timoceni ... , vol.I, p. 65.
292 Idem, p 83.
293 Gh. Zbuchea, C. Dobre, Romanii timoceni..., vol. 2, p. 72.
294 M. Popovici, Situatia romanilor macedoneni din Iugoslavia, Grecia $i Bulgaria, Bucuref?ti,
1930, p. 35.
295 Emanoil Bucuta, Romiinii dintre Vidin $i Timoc, Bucuref?ti, 1923, p. 16.
154
155

F
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
statisticile bulgare constituie ,,o grosolana falsificare a adevarului". 296
O ampla analiza facuta in 1942 in cadrul Ministerului de Externe,
dupa critici detaliate ale diverselor recensaminte bulgare din secolele
XIX ~i XX se considera ca in 1939 in intreaga Bulgarie traiau peste
200.000 de romani. 297
La nivel oficial s-a discutat mai mult despre romanii timoceni din
Bulgaria. Relatiile Romaniei cu aceasta tara ne:fiind amicale ~i Romania
nefacand parte dintr-o alianta care sa includa ~i Bulgaria, nu exista temerea
de a provoca o ruptura cu un stat aliat ~i prieten care aproape ca
paralizase orice reactie fata de situatia timocenilor din lugoslavia.
In anii 1925 ~i 1927 romanii din tinutul Vidinului au inaintat autoritatilor
de la Sofia memorii prin care solicitau deschiderea de ~coli avand
ca limba de predare romana 298 . In memoriul din mai 1927 se arata ca in
30 de comune cu populatie romaneasca, neamestecata cu bulgari, nu
exista ~coli romane~ti de~i in trecut existasera fiind amintite de Kanitz.
Ultimele ~coli romane~ti au rezistat pana in jurul anului 1907 cand au
fost inlocuite de ~coli bulgare~ti. Drept raspuns la cererile lor legitime,
autoritatile au dezlantuit prigoana impotriva petitionarilor, obligandu-i
pe unii dintre ei sa se refugieze in Romania 299 • Ca reactie la aceste
persecutii studentii romani din regiunea cuprinsa intre Timoc ~i Vidin,
aflati la studiu in universitatile din Romania ~i reuniti in cadrul societatii
,,Dacia Aureliana", au apelat in 20 iunie 1927 la Secretariatului pentru
Minoritati al Societatii Natiunilor. Cereau_infiintarea de ~coli romane~ti
care sa fie supravegheate de un ~ef ~colar roman, raspunzator in
fata autoritatilor bulgare; incetarea practici de impunere in bisericile
romane~ti a preotilor de alta limba; plasarea bisericilor romane~ti sub
conducerea _unui ~ef religios roman; sa nu se mai opreasca patrunderea
ca_rtilor romane~ti in Bulgaria ~i plecarea timocenilor la studii in Ro-
296 Gh. Zbuchea, C. Dobre, Romanii timoceni..., vol. 2, p. 107.
297 Gh. Zbuchea, C. Dobre, Romanii timoceni..., vol.I, p. 194.
298 ,,Graiul romanesc", an VII, or. 3-4, martie - aprilie 1934.
299 Ion Ordeanu, Romanii din Bulgaria, in ,,Graiul romanesc", an I, or. 6, iunie 1927, p. 128-
129.
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI - ......................................................................................................... -
mania. Pentru ca justetea solicitarilor sa fie verificata, propuneau Ligii
Natiunilor sa trimita o comisie la fata locului ~i care sa intocmeasca un
raport pe baza celor constatate. Raportul urma sa fie discutat public in
~edinta Ligii Natiunilor.
In~tiintata de plangerile romanilor, Bulgaria a raspuns la 15 august
prin reprezentantul sau la Liga Natiunilor negand toate acuzatiile care
i se aduceau. Printre argumente se numara ~i acela ca romanii nu dorisera
niciodata ~coala romaneasca preferand-o pe cea bulgara 300 . Bulgarii
,,uitasera" probabil de petitiile din 1925 ~i 1927, manifestari ale acelei
dorinte pe care ei o negau. Este interesant ca in acela~i an, inainte ca
memoriul romanilor vidineni sa fie adus inaintea Ligii Natiunilor, ziarul
,,La Bulgarie" care aparea la Sofia publica un material in care era criticata
lugoslavia pentru nerespectarea dreptului minoritatilor in cazul
romanilor dintre Timoc ~i Morava3 01 •
Demersurile romane~ti la Liga Natiunilor au ramas fara • nici un rezultat,
deznationalizarea continuand cu intensitate sporita. Toti invatatorii
romani au fost destituiti sub diverse pretexte la 15 septembrie
1927 302 probabil ca represalii pentru actiunile romane~ti din acel an. In
1933, dupa ce fusese treptat eliminata prin diverse mijloace in cea mai
mare parte din biserici, folosirea limbii romane a fost interzisa cu totul
in acestea confiscandu-se in acela~i timp toate ca_rtile de cult romane~ti
303 . Cei care incalcau interdictiile cu privire la vorbirea limbii
romane erau, dupa cum arata Vasile Stoica, ministrul Romaniei la Sofia
in acel moment, maltratati, terorizati, arestati, amendati nejustificat.
Diplomatul roman considera ca recurgerea la negocieri pentru stoparea
persecutiilor ~i pentru acordarea de drepturi minoritatii romane,
este inutila. Recomanda ca minoritatii bulgare din Romania sa-i fie
aplicat, conform principiului reciprocitatii, un tratament similar, nu-
300 Idem, Romanii vidineni la Geneva, in ,,Graiul Romanesc", an I, nr. 12, 1927, p. 241-242.
301 Romanifiirii drepturi (Iugoslavia), in ,,Graiul romanesc': an I, or. 4, aprilie 1927, p. 91-92.
302 D. A. N. I. C., fond Stoica Vasile, dosar 1/50, f. 16.
303 Constantin Noe et Dr. Marin Popesco -Spineni, op. cit., p. 80.
157

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
mai prin astfel de presiuni guvernul bulgar putand fi convins sa faca
vreo concesie 304 .
In 1934 guvernul roman a fa.cut Bulgariei un set de propuneri pentru
rezolvarea diferendelor legate de chestiunea minoritara. Romania accepta
ca limba bulgara sa se predea 6 ore pe saptamana in no comune
cu populatie bulgareasca de pe teritoriul sau. In 60 de parohii avea sa se
foloseasca limba slavona. Era permisa infiintarea de biblioteci, societati
culturale, sportive, artistice in comunele locuite de bulgari iar publicatiile
venite din Bulgaria circulau liber pe teritoriul romanesc.
In schimb trebuia ca in 52 de comune romane~ti ( dintre ele faceau
parte ~i localitatile Balei, Vla~ca - Racovita, Bregova, Varf, Gumatarµ,
Ganzova, Tianoyti, Deleina, Capita.nut, Chirirnbeg, Cosova, Co~ava,
Topolovet, Borilovet, Colibi, Doini - Bosnac, Cutova, Stanotarn, Cali- ·'
nic, Molalia, Florentin, lasen, ~eu ~i Fundeni, toate din Valea Timocu- ~!
lui) din Bulgaria sa fie aplicate masuri identice. ,
Toate hotararile intrau in vigoare dupa semnarea unui acord bila- \
teral. Daca acesta nu s-ar fi semnat, partea romana avea sa desfiinteze \
orice institutie sau organizatie bulgareasca de pe teritoriul sau aplicand -;',,":.
astfel principiul reciprocitatii care fusese adoptat in relatiile dintre cele /'
doua state cu ocazia vizitei tarului Boris la Sinaia in ianuarie 193430 5. j
Ideea unui astfel de acord era respinsa in general in Bulgaria. Imediat }
dupa vizita tarului violentele impotriva romanilor s-au inmultit. ,,Liga /
ofiterilor in rezerva" a carei misiune in zon~ Vidinului era sa se com- _L
::I
porte ca instrument al deznationalizarii romanilor in folosul statului {
bulgar a trimis echipe care sa strabata satele romane~ti ~i sa-i oblige i{
prin amenintari pe tarani sa semneze o declaratie cum ca nu vor ~coala f
romaneasca.3° 6 .
In cele din tirma proiectatul acord nu s-a mai semnat, situatia timo-}
cenilor ramanand astfel neschimbata. Unul dintre cei mai aprigi opo::.~ i
304 D. A. N. I. C., fond Ministerul Instrucp.unii, dosar 843/1933, f. 24-25.
305 $tefan Valcu, op. cit., p. 104.
306 Gheorghe Zbuchea, Cezar Dobre, op. cit., doc. 2, p. 76.
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI =================
zanti ai incheierii acordului bilateral era ministrul bulgar al instructiunii,
generalul Ratleff care declara ca nu poate admite existenta bisericilor
~i ~colilor romane~ti caci s-ar crea astfel o problema romaneasca
pe malul drept al Dunarii 307 ~i ca pentru a evita aparitia unei astfel de
probleme este gata sa sacrifice ~colile ~i bisericile bulgare~ti din Romania3os.
Daca voiau totu~i sa studieze in limba romana, timocenii din Bulgaria
aveau doua posibilitati: fie sa treaca frontiera in Romania, cea ce
implica numeroase riscuri atunci cand se inapoiau (primeau amenzi
foarte mari, puteau fi condamnati la temnita grea)3° 9 , fie sa mearga la
Sofia uncle exista un gimnaziu romanesc, ridicat ulterior la rangul de
liceu, la insistentele lui Vasile Stoica. In viziunea sa romanii din Bulgaria
~i ,,in special cei din zona Vidinului" ar fi avut ~anse mai mari de a
accede la universitati dupa care, desavar~indu-~i studiile, s-ar fi intors
in satele lor ca adevarate elite conducatoare. In Romania nu se puteau
forma deoarece diplomele obtinute aici nu aveau valoare in Bulgaria
ceea ce ii determina pe multi sa nu se mai intoarca acasa3 10 . Liceul Institutului
Roman din Sofia a atras numero~i elevi din zona Viqinului, in
pofida faptului ca astfel ii starneau pe bulgari impotriva lor ~i a familiilor
lor. Ei au ajuns in scurta vreme sa-i depa~easca numeric pe aromani,
din randurile carora provenisera in cea mai mare parte elevii fostului
gimnaziu3 11 •
In anul 1930, Vasile Stoica prezenta o analiza comparativa a situatiei
celor doua minoritati, respectiv a bulgarilor ce traiau in Romania, respectiv
a romanilor impra~tiati intre granitele Bulgariei. Astfel, el arata
ca, in Romania existau nu mai putin de doua licee de baieti, doua licee
de fete, precum ~i cinci gimnazii la care predau aproape 70 de profe-
307 D. A. N. I. C., fond Stoica Vasile, dosar 1/50, f. 176.
308 $tefan Valcu, op. cit.,p. 105.
309 Gheorghe Zbuchea, Cezar Dobre, op. cit., p. 81-86.
310 D. A. N. I. C., fond Ministerul Instruc~iunii, dosar 788/1935, f. 56-57
3n Ibidem, f. 217
158
1 59

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
sori, majoritatea fiind de origine etnica bulgara. De asemenea, arata ca .
numai in zona Dobrogei existau ~ase ~coli primare ~i apareau numeroase
ziare ~i reviste ~i se oficia slujba bisericeasca in limba bulgara in peste
30 de laca~uri de cult. ln opozitie cu o astfel de situatie, minoritatea
romana din Bulgaria nu avea nici o ~coala proprie ( cazul ~colilor romane
din Sofia ~i Jubaia era deosebit intrucat acestea erau proprietatea
statului roman intretinute cu contributia financiara de la Bucure~ti). Se
mai arata ca: ,,romanii nu au nici un ziar ~i nici o carte nu se tipare~te in ,;;
limba lor" 312 . Erau enumerate ~i alte aspecte legate de situatia elemen- '
tului romanesc peste Dunare:
,,ln carciumi ~i in alte localuri din satele romane~ti se afi~eaza ca este
oprit a se vorbi romane~te ...
In gradinitele de copii ~i in ~colile din regiunea Vidinului, sunt lipite
pe pereti afi~e cerand sa se vorbeasca numai limba bulgareasca; midi
infractori sunt batuti ~i toti invatatorii bulgari de nationalitate romana
au fost inlocuiti pe ziua de 15 septembrie 1928.
Romanii nu se pot adresa in limba lor autoritatilor sate~ti, caci sunt
batuti ~i dati afara.
Toti romanii sunt nevoiti a-~i bulgariza numele lor de familie, iar
pentru bulgarizarea numelor de botez s-a fa.cut un regulament spedal.313
Aceea~i situatie apare ~i in alte documente ale vremii care se refera la
elementul romanesc din Timocul bulgaresc_. Mentionam acest aspect
intrucat lipsesc ~tirile despre tratamentul minoritatii romane~ti din ::,
Timocul sarbesc, iar regimul romanilor din partea apuseana ~i rasari-:- {
teana a Timocului a fost identic. Astfel de realitati erau de altfel evo-

Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntre anii 1804-1948
unui fost ofiter in armata romana, C. Dinculescu. In 1934 acesta a desfal?urat
o actiune in zona Timocului sarbesc, insistand intre altele ca
romanii de acolo sa-l?i trimita copiii fie la l?COlile romanel?ti din Banat,
fie la liceul romanesc din Sofia. Cu aceea ocazie a fost adoptata l?i o hotarare:
,,delegatii poporului roman din Valea Timocului l?i Homoliei, in
numele celor 1.200.000 de romani imputernicesc pe domnul Stefan I.
Dulcanescu sa-i reprezinte inaintea guvernului roman, a Ligii Natiunilor
l?i oricarei alte instante juridice. De asemenea, investesc pe domnul ·
Dulcanescu cu cele mai depline puteri de a proceda cum crede ca e mai
bine pentru a le apara interesele. Imputernicitul se obliga a nu trada
niciodata cauza. 318 Fiind expulzat din spatiul iugoslav, acela~i Dinculescu
s-a dus in Timocul bulgaresc avand un rol important in cre~terea
numarului de copii care au luat drumul capitalei bulgare sau au trecut
Dunarea pentru a face studii in limba romana..3 1 9
In contextul problemelor complexe cu care se confrunta Romania
in 1940, in cadrul Ministerului de Externe au fost intocmite mai multe
materiale sintetice privind evolutia cauzei romane~ti.32° Erau enumerate
astfel diversele tratative purtate in intreaga perioada interbelica
cu reprezentantii autoritatilor de la Sofia care s-au soldat cu e 9 ecuri,
populatia de acolo avand a suferi tot timpul din partea autoritatilor statului
vecin. Cateva din concluziile materialului intocmit de diplomatul
A., incheiat la 16 iulie 1940, merita a fi consemnate pentru ca ele au
in opinia noastra o anume semnificatie ~i pentru cazul romanilor din
Timocul sarbesc.
,,Cercetarea dosarelor acestui departament ne

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
re~ti, chiar ~i cele care critica ~i ataca statul roman, pot intra liber in Romania
~i in satele locuite de populatia bulgara. Se impune o completa
reciprocitate: sau statul bulgar admite ~coli romane~ti in Bulgaria ~i nu
mai interzice intrarea in aceste comune a revistelor, ziarelor ~i caqilor
-l~ ~.
romane~ti, sau statul roman suprima ~i el toate ~colile bulgare~ti din
cuprinsul sau ~i interzice orice intrare a publicatiilor ~i caqilor din Bui- .:It;
::~::e:;:::~:;~:!i
·-~~-:;,1·: ';·
~::is::,::~::~:io~::~~: :.;::: I;
buna masura similare de-a lungul Dunarii de la Vidin pana dincolo de •• -.
Morava: ,,autoritatile iugoslave nu au ingaduit niciodata instalarea unui
o:ficiu consular roman la Negotin sau in vreuna din localitatile timocene.
Se pare chiar ca sunt impotriva functionarii consulatului nostru
din Vidin, din cauza influentei indirecte pe care o poate exercita asupra
Timocului sarbesc. De altfel, deznationalizarea romanilor din aceasta
provincie constituie una din principalele probleme ale statului iugoslav
~i nu odata s-a spus membrilor acestui oficiu de catre personalitati
marcante din viata politica ~i culturala de aici ca neamestecul Romaniei
in Timoc este o conditie sine-qua-non pentru bunele relatii dintre cele
doua state. In adevar, romanii timoceni numara, dupa unele estimatiuni
cam 300.000 de suflete ~i de~i nu sunt greu de deznationalizat,
exista totu~i credinta ca grupul acesta compact, numeros, poate constitui
un element de negatiune in mozaicul natic:mal al statului iugoslav ...
,,Daca se pot da detalii asupra situatiei minoritatilor romane din Banat
~i Macedonia iugoslava, nu avem din nefericire decat foarte vagi .
date asupra tratamentului grupului rornanesc din Timoc, mai impor- ,;
tant numerice~te decat primele doua (din Banat ~i Macedonia- n.n.). _.
322 Idem, p. 123-124. Despre situatia elementului romanesc din Timoc, respectiv politica :
sistematica a conducerii interbelice de la Sofia de deznationalizare a populatiei romane~ti :
vezi sumar ~i $tefan Valcu: ,,Romanii uitati: 0 introducere in chestiunea timoceana': in ,,Sud- : .
estul ~i contextul european", ,,Buletin", IX, 1998, p. 103-105, intre altele se sublinia acolo, in.·;­
mod just dupa opinia nostra: ,,oficialii bulgari se temeau ca emanciparea minoritatii ro1:l'lane;
timocene ar putea insufla acestei populatii ideea alipirii ei la statul roman. Se resp~ge~;,
orice raportare comparativa intre bulgarii din Romania ~i romanii din Bulgaria ~i, in ultnna'_
instanta, se contesta insa~i existenta minoritatii romane in Bulgaria", Idem, p. 105. ,)
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ================
Aceasta lipsa de informare se datore~te pe de-o parte faptului ca nu
exista un o:ficiu consular romanesc in acea regiune ~i, pe de alta, teroarei
care se exercita asupra locuitorilor romani, impiedicandu-i sa ia
contact cu tot ce este autoritate romaneasca in Iugoslavia.
In Timoc nu exista nici ~coala, nici biserica romana. Orice manifestare
romaneasca a fost de mult inabu~ita, contactul cu cultura noastra
este inexistent3 23 .
Inevitabil, prezentand evolutia comunitatii romane din Valea Timocului
bulgaresc, a trebuit sa mentionam in treacat persecutiile la care
au fost supu~i ace~ti conationali ai no~tri. Acestea au imbracat diferite
forme de la insulte, batai ~i amenzi pana la omor ca forma radicala
de violenta impotriva membrilor unei minoritati indezirabile. Ne-am
decis sa nu intram in amanunte deoarece am considerat ca o in~iruire
de fapte precum cele de mai sus nu i~i are locul intr-o lucrare ca
cea de fata. Ne-am concentrat in schimb asupra unui singur caz, eel
al avocatului Gheorghe Bondoc din Vidin deoarece se deosebe~te de
celelalte. Bondoc era un intelectual din mediul urban, reprezentant al
acelei elite conducatoare a carei importanta fusese relevata de Vasile
Stoica. Deoarece imbrati~ase cauza nationala romaneasca, autoritatile
bulgare i-au fa.cut o nedreptate: sotia sa, care de altfel nu era romanca,
a fost concediata din postul pe care il ocupa, la numai zece zile dupa
numire fara a i se da vreo explicatie. Nu pare o masura extrem de dura
dar punea familia Bondoc intr-o situatie materiala foarte dificila deoarece
el ca avocat nu ca~tiga mare lucru, clienµi pe care ii reprezenta
fund in marea lor majoritate tarani romani, pentru care pleda gratuit.
Daca lucrurile ar :fi ramas astfel, cazul nu s-ar :fi deosebit de celelalte,
dar Bondoc a fa.cut ceva foarte neobi~nuit - a ripostat atat cat ii statea
in putere adresandu-i-se direct printr-o telegrama tarului Boris, la 18
octombrie 1933. Reproducem mai jos textul acesteia:
323 Gh. Zbuchea, C. Dobre, Romani timoceni ... , vol. 2, p 131-132, vezi ~i mai sus in subcapitolul
d~spre situatia timocenilor din Iugoslavia, fiind cu totul remarcabila similitudinea de situatie
~tre cele doua rarnuri ale romanitatii timocene in raport cu autoritatile statale, respectiv
VIZmnea diplomatilor romani in legatura cu ei.
165

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
,,Sotia mea, Nelly Bondoc, a fost numita cu ordin ministerial profesoara
la gimnaziul din Bregova, comuna mea natala, uncle a functionat
timp de zece zile. Dansa este fiica unui veteran al razboiului independentei.
Cu toate acestea inspectoratul local a pus-o in indisponibilitate
pentru simpla consideratiune ca eu, sotul ei, sunt de origine romana.
Aceasta este o fapta josnica a Partidului National Liberal care, prin toate
manifestarile sale, face diferenta intre cetatenii bulgari de origine
romana ~i ceilalti. Tin sa declar ca aceste fapte nu ma intimideaza, dar
ne fac sa ne declaram rninoritate ~i eu voi lupta cu riscul vietii - cunoscand
apucaturile grupurilor ~i partidelor a~a-zise nationaliste - pentru
revendicarea drepturilor culturale ale cetatenilor bulgari de origine romaneasca
din judetul Vidin". 324
Bondoc alegea sa nu se lase intirnidat ~i sa opuna rezistenta in numele
sau 9i in numele neamului sau. Nu era o situatie ie9ita din comun ca
romanii timoceni sa se opuna celor care urmareau sa-i deznationalizeze,
doar ca rezistenta lor era muta, pasiva, pe cand avocatul din Vidin
actionase, era o forma de impotrivire activa. Faptul ca timocenii din
Bulgaria au avut in acea perioada in mijlocul lor oameni ca Gheorghe
Bondoc explica de ce, in conditii extrem de grele, con9tiinta lor nationala
s-a manifestat mai evident decat la romanii din Craina.
~adar, in evolutia interbelica a romanilor timoceni din cele doua
state au existat numeroase asemanari privind situatia 9i destinul lor.
Stapaniti de la Belgrad sau de la Sofia, ei 9i-au _pastrat datinile, obiceiurile,
portul, credinta 9i in primul rand limba. De~i nu au fost recunoscuti
ca rninoritati in niciunul dintre cele doua state, ei au inceput a se
considera tot mai mult a fi parte componenta a romanitatii 9i la fel ~i
conationalii lor din stanga Dunarii.
0 problema vitala pentru ei a fost aceea a ~colii 9i bisericii in limba _..,.
materna. De fapt, a vietii lor culturale. Din acest punct de vedere s-a ·-- }'i;
constatat o involutie de la o epoca de libertate culturala in limba roma- -···""
na materna, din vremea turcocratiei, printr-o faza tranzitiva de semili-
324 D. A. N. L. C., fond StoicaVasile, dosar 1/50, f. 138
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ======~==========
bertate inspre o epoca de interzicere a culturii in propria lor limba.
Dupa Primul Razboi Mondial, de9i 9i-au mentinut identitatea lor
proprie, li s-a interzis completamente crearea de ~coli sau biserici proprii.
In perioada interbelica, de la Morava la Timoc 9i la Vidin, sutele de
mii de romani nu au avut ~coli sau biserici cu limba romaneasca. Atat
autoritatile de la Belgrad, cat 9i cele de la Sofia, s-au angajat prin diverse
tratate internationale, in primul rand ale Societatii Natiunilor, iar
Bulgaria 9i prin tratatul de la Neuilly, prin articolele 52 ~i 55, sa respecte
dreptul minoritatilor, in primul rand a libertatii de a avea invatamant
public in limba materna. Acestea nu au fost respectate. Din acest punct
de vedere tratamentul minoritatilor bulgare, respectiv sarba in Romania,
a fost mult mai bun, neputandu-se face nici un fel de comparatie
prin reciprocitate.
Suprimarea sau neacordarea unor drepturi minime ameninta aceasta
populatie ~i se constituia totodata intr-o incalcare a normelor europene.
Ra.mane de adrnirat in astfel de conditii, modul in care ei ~i-au
mentinut identitatea, confirmand inca o data ca de fapt continuau unul
din nucleele in care s-a format 9i a supravietuit poporul rom~i;iesc.325
In politica Romaniei interbelice insemnatatea problemei Timocene
a fost una cu totul secundara, in relatiile cu Iugoslavia acest subiect
fiind de-a dreptul ignorat. Aceasta nu a impiedicat ca un numar de
personalitati romane, precum ~i o serie de societati culturale, sa-~i indrepte
atentia catre romanii din Valea Timocului, iar acest interes s-a
reflectat 9i in aparitia unui numar mai mare de lucrari pe aceasta tema
fata de anii anteriori Primului Razboi Mondial.
Dintre personalitati arnintim pe dr. Nicolae Lupu care adresa in 1921
o scrisoare deschisa lui Nil

. l
!. •
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
In 1921 s-a format la Bucure~ti ,,Societatea Timoc a Romanilor din
Valea Timocului ~i din Dreapta Dunarii" careia i s-a adaugat in 1926
Societatea Academica Dacia Aureliana a studentilor romani din Valea
Timocului. Ambele ~i-au manifestat interesul, cu precadere, pentru
timocenii din spatiul bulgar3 27 ( de unde proveneau in majoritate membrii
celor doua societati) fara a omite sa-i includa in preocuparile lor ~i
pe cei din spatiul sarbesc mai ales in timpul celui de-Al Doilea Razboi
Mondial cand ,,Timocul" i-a reprezentat in raporturile cu statul roman.
Problema romanilor timoceni a intrat ~i in atentia societatii ,,Graiul
Romanesc" care i~i asumase misiunea de a apara cauza tuturor romanilor
de peste hotare, in octombrie 1926, cu prilejul unor noi tratative
romano-iugoslave pe marginea Banatului, aceasta oferise Ministerului
Afacerilor Straine o traducere a lucrarii lui Stoian Romansky, "Roma.nil
dintre Timoc ~i Morava", pentru a servi Romaniei in cadrul negocierilor3
28 . Precum am aratat, Romania nu dorea sa negocieze nimic referitor
la romanii dintre Timoc ~i Morava ~i prin urmare initiativa laudabila
a societatii ,,Graiul romanesc" nu a avut vreun rezultat.
Atat societatea ,,Timocul" cat ~i ,,Graiul romanesc" au publicat materiale
cu privire la timoceni in revistele cu acela~i nume pe care le detineau
~i care au aparut intre 1934 ~i 1943, respectiv 1927 ~i 1934. A aparut
de asemenea o ,,Revista a Pindului-Macedoniei ~i Timocului" a carei
existenta a fost insa efemera doar doua numere ie~ind de sub tipar.
Studentii romani s-au interesat ~i ei de soart~ timocenilor dezbatand
situatia acestora in cadrul congreselor studente~ti, cum a fost eel din
1930. Astfel, cu ocazia congresului general studentesc desfa~urat la Bra- ;.
ila, la sfar~itul lunii noiembrie 1930, studentul Anghel Oprica, originar
din zona Vidinului, prezenta in numele Societatii Dacia Aureliana un
amplu raport privind situatia celor din zona Timocului. Aducea salutul.
,,acelor romani care nu au avut fericirea ca odata-cu intregirea neamu.:,. ~i
Banatului, romdnii din Valea Timocului, o politicii de imp

carti romane~ti cu caracter ~tiintific.
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
6. Avand in vedere ca bulgarii din Cadrilater, la un numar de cca.
200.000 locuitori, au doua licee (Silistra ~i Bazargic) 9 i mai multe 9 coli
primare, iar noi, la acela9i numa.r de locuitori romani, in Valea Timocului,
nu avem absolut nici o ~coala., cerem infiintarea de ~coli romane 9
ti
in Valea Timocului bulga.resc, pentru ca populatia de acolo sa-~i poata
face cultura in limba materna. conservandu-~i astfel nationalitatea".33°
Aceea~i societate inainta un memoriu, la 13 ianuarie 1937, privind
intreaga situatie a romanilor timoceni, de pe ambele pa.fti ale granitei
iugoslavo-bulgare. Se fa.cea o scurta. prezentare a a~eza.rii teritoriale 9
i
un istoric, afirmandu-se ideea autohtoniei ~i continuita.tii lor, inca. din
timpurile Imperiului Roman. Se aprecia ca atunci, la inaintarea memoriului,
in Timoc existau peste 300 de a9eza.ri romane~ti, insumand
500.000 suflete ,,adica. 150.000 in Timocul bulga.resc ~i 350.000 in eel
sarbesc".331
S-a ara.tat ca in acest spatiu, spre deosebire de ceea ce fusese in trecut,
,,nu exista. nici o 9coala 9i nici biserica. romaneasca.". S-a exemplificat
apoi prin o serie de cazuri din judetele Vidin, Plevna etc., prigonirea in
cele mai diverse forme ale romanilor - interna.ri, deporta.ri, amenzi etc.
Au fost enumerate 9i unele ma.suri impotriva studentilor care studiau
in Romania Mare. Au fost expuse cateva cereri minime, care puteau fi
satisfa.cute doar cu concursul autorita.tilor romane, respectiv eliberarea
celor retinuµ, anularea amenzilor, reintegrarea in slujbe a celor destituiti.
S-a fa.cut o intreaga. pledoarie pentru libertatea folosirii limbii
romane 9i chiar s-a aratat, in incheiere, ca nu era exclus, intr-un viitor,
chiar o reactie violenta in masa. a romanilor oprimati.33 2
Realitatile cuprinse in repetatele memorii ale Societatii Academice
DaciaAureliana. au fost confirmate ~i de alte rapoarte sau relata.ri venite .
la Bucurei;;ti, de la persoane avizate i;;i informate.- Deosebit de impor- '
330 Ibidem, p. 289-290.
331 Gh. Zbuchea, C. Dobre, Romanii timoceni, vol. I, p.83.
332 Ibidem, p. 85-86.
-· ~
Ir
Dr. DRAGHl~A COSTANDINOV1CI =================
tante din acest punct de vedere sunt unele din scrierile diplomatului
Vasile Stoica. Acesta se aflase in post ca ministru in Albania 9i Bulgaria,
9 i in general cuno 9tea bine realitatile romanita.tii balcanice, despre care
a scris multe materiale. ln martie 1930, el trimitea de la Sofia o analiza
comparata, intitulata: ,,Minoritatea romana din Bulgaria ~i minoritatea
bulgara din Romania".333 El ara.ta, intre altele, ca romanii din Bulgaria
nu aveau nici o ~coala. de stat ( cele 2, din Sofia 9i Gorna Djumaia, erau
ale statului roman). Nu aveau ziare ~i carti tipa.rite in limba lor. Se arata
ca le era interzis a folosi limba materna. Sunt enumerate diversele masuri
legislative luate impotriva lor, la care se adauga a9ezarea de coloni9ti
ca agenti ai autoritatilor.
Comparativ se arata ca in Romania bulgarii aveau 4 licee, cu 53 de
profesori, ~i 3 gimnazii, cu 14 profesori, precum ~i 7 ~coli primare cu 70
de inva.tatori. Ei se bucurau de asemenea, in Romania, de oficierea slujbelor
in limba bulgara, in numai putin de 21 de localitati. ln Cadrilater
apareau 8 ziare sau reviste bulgare. Erau acestea realitati care infirmau
astfel acuzele de la Sofia fata de autorita.tile romane9ti ~i justificau, in
opinia sa, actiuni in favoarea fratilor din dreapta Dunarii.
ln jurul anului 1940, in Romania au fost intreprinse o serie de cercetari
speciale, unele cu caracter confidential, ~i au fost publicate o serie
de scrieri despre realitatile din spatiul timocean, acolo uncle locuiau
din vremuri stra.vechi, romani.
La puµna. vreme dupa disparitia invatatului G.Valsan, era publicata
conferinta µnuta de acesta la 10 martie 1921, intitulata. ,,Romanii din
Serbia".334 G.Valsan cunoscuse indeaproape, inainte de Primul Razboi
Mondial situaµa romanilor timoceni pentru drepturile carora, de altfel,
actionase ~i la Paris, cu ocazia conferintei desfa.~urate acolo la sfar~itul
primei conflagratii mondiale33 5.
333 Idem, vol. II, p. 54-61.
334 Buletinul Societatii Regale romdne de Geografie, LV1, 1937, republicata in Gh. Zbuchea,
C. Dobre, Romdnii timoceni, vol III, p.139-152.
• 335 Despre romanii timoceni G. Valsan a mai publicat: Romdnii din Craina Serbiei, in
Anuarul de Geografie ~i Antropologie, an. II, Bucure~ti, 19u; Romanii din Bulgaria $i Serbia
170
171

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Valsan credea ca in Serbia romanii erau peste o jumatate de milion,
dintre care numai in Morava-Timoc aproape 300.000. El arata ca populatia
romaneasca de acolo era persecutata: ,,Situatia este cu atat mai
nenorocita cu cat cea mai mare parte din aceasta populatie romaneasca
are o slaba con~tiinta nationala din cauza intunericului in care a fost tinuta
in toate timpurile". Referindu-se la cei din coltul nord-estic al Serbiei,
savantul preciza de la inceput: ,,Din toti romanii aflatori in Serbia,
ace~tia sunt cei mai numero~i ~i cei mai amarati, ~i in acela~i timp cei
mai putin cunoscuti". In continuare, Vfilsan evoca cu mult talent spatiul
geografic din imediata apropiere a Dunarii, mai cu seama din zona
Portilor de Fier, masivul de acolo permitand supravietuirea romanilor.
Vfilsan sublinia pe buna dreptate o anume realitate istorica: ,,findca la
intemeierea statului modern sarbesc in 1833, Milo~ nu gasea nici un
argument, nici istoric, nici geografic, nici etnic, ca sa obtina Craina, a
apasat cu toata greutatea asupra argumentului politic - anume Serbia
are nevoie de legatura cu Romania vecina, ~i prin ea cu Rusia. Nevoia
pe care o aveau sarbii de prietenia Romaniei a adus anexarea la Serbia a .
celui mai compact grup de romani ramas in afara Regatului romanesc".
Valsan mai accentua ca ,,Dunarea nu e deloc un hotar in regiunea
Portilor de Fier ~i cu atat mai putin e marginea unei lumi ~i cine a locuit
partea de Nord a trebuit sa locuiasca ~i partea de Sud. Dunarea
a fost in trecut mai curand o axa nationala romaneasca, cum e lantul
carpatic, iar nu un hotar. Un fluviu numai in vreme de primejdie desparte;
in vremuri de pace e un fir de legatura ~i de propagare. -¼a a fost
Dunarea pentru romani in tot cursul inferior ~i in regiunea Portilor de
Fier. Romanii satelor din defileu erau barcagii vestiti - numai lor li se
mcredinta trecerea ambarcatiunilor prin gherdapuri. Erau ~i pescari in- •
drazneti. Aceste insu~iri i-au raspandit pana in inima Ungariei, iar m:
cursul inferior pana la mare. Poezia lor populara Canta marea tot atat
de des ca ~i muntele".33 6
fn Romania ~i popoarele balcanice, Bucure~ti, 1913; Aceea~i tradusa in lirnba franceza de 0. H
Tafrali, Paris, 1918.
1
336 Gh. Zbuchea, C. Dobre, Roman.ii timoceni, vol. III.
172
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI =================
G.Valsan imparta~ea auditoriului ~i unele din rezultatele cercetarilor
sale de toponimie. Indemna la o riguroasa cercetare a denumirilor
cuprinse in hartile mai vechi, aratand ca de multe ori s-au fa.cut traduceri
in limba sarba a unei terminologii romane~ti. Arata ca numeroase
denumiri romane~ti autentice ,,apar pe harti diferite, la autori diferiti,
timp de un secol... Problema toponimica e poate mai curand o problema
culturala ...
Avand in vedere unitatea indisolubila a tinutului Portilor de Fier, nu
poate fi vorba de o emigrare recenta a romanilor din Serbia, cum pun
problema invatatii sarbi... Se poate vorbi de o emigrare sarbeasca in
acest tinut, dar nu de una romaneasca ... Ajunge sa privim o harta a
regiunii pentru a ne da seama cum s-au putut pastra romanii in acest
colt ... Multumita izolarii lor, romanii ~i-au putut pastra pana acum, in
coltul lor de cetate, ~i unele obiceiuri vechi, cares-au pierdut la romanii
din nordul Dunarii. Aceasta face importanta din punct de vedere etnografic
a acestui grup de legatura intre romanii macedorteni ~i romanii
din Dacia".
In cursul anului 1940 au fost pregatite alte materiale, unele tiparite
ceva mai tarziu, in primavara anului 1941. Astfel, doi savanti, un sociolog
~i un geograf, faceau cunoscuta ~i peste hotare situatia romanilor
din Bulgaria, printr-o carte tiparita in limba franceza pentru a avea
o larga circulatie. Pledand pentru o intelegere in spatiul balcanic, pe
baza cunoa~terii corecte a realitatilor etnice ~i istorice, ei tratau in capitole
succesive realitatile romane~ti din primul tarat bulgar instapanit
asupra romanitatii orientale, continuand-o apoi cu realitatile statului
condus de dinastia romaneasca a asane~tilor ~i a celui de-Al doilea tarat
bulgar. Au urmat apoi vremurile turco-cratiei ~i ale vremurilor moderne,
cand s-a nascut principatul Bulgariei. Au fost prezentate pe rand
diversele statistici ale Sofiei, intocmite intre anii 1905-1934, exemplificandu-se
in mod concret falsificarile fa.cute ( de exemplu disparitia in
8 ani a nu mai putin de 67.341 romani, care in fapt au fost bulgarizati).
In incheiere autorii credeau ca in Bulgaria de la inceputul celui de-Al
173

I
1
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Doilea Razboi Mondial traiau 150.000 de romani, majoritatea in zona
Timocului, cei de acolo fiind o masa compacta, identica prin costume,
traditii ~i limba cu cei din Oltenia, cu care constituiau astfel o unitate 337 .
Profesorul de geografie de la Universitatea din Bucure~ti, Nicolae M.
Popa, investiga situatia romanitatii din Craina, pe care o considera ca
fiind o veriga a spatiului etnic romanesc 338 . Pornind de la aceea~i idee a
Dunarii de jos cu amandoua malurile romane~ti, sublinia ca ,,in triunghiul
de rauri Dunare-Morava-Timoc, iar spre sud pana catre Ni~, traie~te
un grup compact in mijloc, mai petecit pe margini, de cateva sute
de mii de romani. Ei sunt autohtoni aici, intrucat intreg tinutul Crainei
- vechea Dacie Aureliana - ca ~i cea mai mare parte a Daciei Traiane,
constituie vatra de formare a poporului roman. El completa imediat cu
scopul investigatiei sale: ,,Sarbii mcearca sa demonstreze ca romanii
sunt aici veniti din nordul Dunarii; ca, in fine, romanii numerice~te
sunt putini, majoritatea fiind sarbi romanizati. In cele urmatoare ne
vom stradui sa aratam netemeinicia alegatiunilor sarbe~ti ~i sa dovedim
ca tinutul Crainei este un colt de tara romaneasca, iar romanii sunt aici
foarte numero~i".
In continuare el analizeaza critic argumente ~i afirmatn ale unor
cercetatori sarbi, precum B. Jaksic, B. Karie, J. Erdeljanovic, J. Cvijic,
aratand netemeinicia afirmatiilor lor privind stabilirea recenta a unor
romani din stanga Dunarii, in Craina. El credea ca ~i la rasarit de raul
Timoc, in teritoriul bulgar, romanii - in numar de 65.000, dupa aprecierea
lui - erau o continuare a celor din Serbia. Au fost luate apoi pe rand
si chiar fixate schematic, pe ha.qi sugestive, datele diverselor statistici
( cele mai multe serios falsificate) mtocmite de Belgrad. A publicat ~i un
inventar al localitatilor pur romane~ti sau a celor cu populatie mixta.
Astfel, in opinia sa, 49 de sate erau romane~ti. In alte n4 sate, romanii
alcatuiau mai mult de 51% din populatie, iar in alte 41 convietuiau cu ,·
sarbii. Deci, prezenta lor putea fi inregistrata in peste 200 de a~ezari.
. :-;-.) :­
....... ( :
-·~rr
-~;:-:;
....... ;,.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ===~============
Cateva concluzii incheiau studiul invatatului:
,,1. Din punct de vedere istoric, prima populatie a Crainei a fost 0
populatie dacica romanizata. Este definitiv stabilit ca tinutul Crainei
a fa.cut parte din vatra straromana, adica din teritoriul pe care neamul
romanesc s-a format.
2. Din punct de vedere etnic, Craina este mai presus de orice discutie
- fiind unanim recunoscut pamant etnic romanesc.
3. Din punct de vedere politic, numai pe consideratiuni de aceasta
natura, ~i in lipsa altor competitori la vremea aceea, Craina s-a trezit
acum 100 de ani prinsa intre granitele Serbiei".
Secretarul Societatii Academice Dacia Aureliana ~i redactorul publicatiei
acesteia, ,,Timocul': publica un amplu studiu: ,,Romanii din Iugoslavia.
Istoric ~i evolutie demografica". 339 Florea Florescu analiza toate
statisticile sarbe~ti, incepand cu eel din 1846, primul recensamand
in care romanii din Craina apareau distinct in raport cu sarbii. Urmau
apoi, pe judete ~i plase, a~ezare cu a~ezare, situatia deinografica a romanilor
timoceni.
Cateva consideratii finale sunt deosebit de importante: ,,Dintre toate
ta.rile din sudul Dunarii, Iugoslavia cuprinde eel mai mare numar de
romani in masa compacta, dar care au fost lipsiti in tot acest timp de
cele mai elementare drepturi culturale ~i nationale. Cat de evidente neau
aparut toate omisiunile din statisticile oficiale sarbe~ti cu privire la
existenta ~i numarul real al romanilor din Serbia, iar mai tarziu din Iugoalavia
marita, incat pentru cercetatorul ~i omul de ~tiinta sunt fapte
graitoare".
337 C. Noe, M. Popesco Spineni, Les Roumains en Bulgarie, Craiova, 1939, p. 87-88.
338 Revista geograficii. romanii., an. IY, 1941, fasc. II-III, p.132.
339 Ti_mocul~ Revistii. de luptii. national-culturalii., an. VIII (1941), caietul I, p. 7-49. In fapt,
maten~ul sau completa pe eel ce aparuse in anul precedent in aceea~i revista, Timocul,
respectiv, VII, 1940, sub semnatura Sandu Crsitea, ~i intitulat ,,Romanii dintre Morava ~i
Timoc", unde autorul aprecia ca in 1940 traiau acolo cca. 450.000 de romani.
174
175

CAPITOLUL IV

Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================
ROMA.NII TIMOCENI IN TIMPUL
CELUI DE-AL DO ILEA RAZBOI MONDIAL
0
data
Mondial, harta politica a Europei a cunoscut importante
modificari care nu au ocolit nici Romania, nici Iugoslavia,
nici alte zone. In conditii complexe, in primavara anului 1941, Iugoslavia
aparuta cu ceva mai mult de 2 decenii mai inainte a disparut. $tergerea
vremelnica a Iugoslaviei de pe harta politica a fost rezultatul atat
a unei cauzalitati interne, cat ~i a evolutiei raporturilor internationale,
respectiv a politicii Marilor Puteri 340 •
Ca urmare a deciziei lui Hitler de lichidare a Iugoslaviei, dupa lovitura
de stat, la sfar~itul lunii martie, de la Belgrad, a avut loc invazia
vecinilor, exceptand Romania, in spatiul iugoslav. Astazi se ~tie ca inainte
de 6 aprilie, Adolf Hitler a trimis emisari speciali in diverse capitale
europene, vecine lugoslaviei, oferind paqi din spatiul iugoslav in
schimbul participarii la operatiunile militare pe teritoriul vizat. A primit
raspunsuri favorabile, materializate ulterior in participare efectiva,
cu anul-1939, cand a inceput eel de-Al Doilea Razboi
340 lmprejurarile disparitiei, in primavara anului 1941, a statului iugoslav a constituit in
ultimele decenii, legat ~i de disparipa Iugoslaviei titoiste, obiectul a numeroase cercetarii de
valoare inegala. Mentionam aici doar cateva lucrari recente care cuprind de altfel ~i o serie
de indicatii bibliografice. Aceste lucrari provin atat din spapul ex-iugoslav, cat ~i din afara
acestuia: M. Zecevic, Jugoslavija 1918-1992. ]uznoslovenski drzavni san i java, Belgrad, 1994;
H. Matkovic, Povijest ]ugoslavije (1918-1991). Hrvatski pogled, Zagreb, 1998; J. Krulic, Storia
della Jugoslavia, Milano, 1997; Gh. Zbuchea, Istoria Iugoslaviei, Bucure~ti, 2001; B. Jelavich,
Istoria Balcanilor. Secolul al XX-lea, vol. II , Ia~i, 2000; M. Glenny, The Balkans. Nationalism,
War, and the Great Powers. 1804-1999, New York, 1999; S. K. Pavlowitch, lstoria Balcanilor.
1804-1945, Ia~i, 1999; B. Lory, L'Europe balkanique de 1945 a nos jours, Paris, 1996; S. Pirotici,
Unitatea lugoslaviei: realitate sau deziderat? (1918-1941), Bucure~ti, 2005.
179

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
de la Roma, Budapesta ~i Sofia, nu ~i de la Bucure~ti, de~i Romaniei i
s-a oferit intregul Banat iugoslav pe care ii solicitase, fara succes, in
anul 1919 la Paris, primul ministru ~i conducatorul delegatiei oficiale
a Romaniei la Conferinta de Pace, omul politic Ion I. C. Bratianu. 341
La mijlocul lunii aprilie 1941 armata iugoslava a capitulat. Iugoslavia a
incetat sa mai existe. Teritoriul fostului stat a fost impaqit in 9 zone cu
regimuri diferite.
In contextul de atunci, Valea Timocului, locuita de romani, a ramas
in componenta a~a-numitei Serbii, controlata efectiv de Germania.
Aceasta avea o intindere de peste 51.100 km.p., cu aproape 4 milioane
de locuitori 342 •• Atunci incepea o noua pagina, in fond tragica, in istoria
romanilor timoceni, inclusiv in ceea ce prive~te raporturile lor cu ocupantii
germani ~i bulgari, dar ~i cu fratii lor de acela~i neam din stanga
Dunarii, precum ~i cu autoritatile bucure~tene.
Anterior celui de-Al Doilea Razboi Mondial, mai precis, anterior extinderii
conflictului in spatiul iugoslav, problema romanilor timoceni a
fost abordata de catre autoritatile romane daca nu cu dezinteres atunci
eel putin cu foarte mare discretie din motive care au fost enuntate in
paginile precedente. Reprezentarea intereselor acestei ignorate ramuri
a romanilor a revenit mai mult particularilor care, in ciuda unor laudabile
eforturi, nu aveau puterea sa influenteze decisiv soarta timocenilor,
ci doar sa atraga atentia asupra lor in speranta ca vor fi luati in seama de
cei carora nu le lipsea aceasta putere.
Transformarea intregii Peninsule Balcanice, in primavara anului 1941
(Grecia ~i Italia luptau inca din octombrie 1940), in teatru de razboi, a
dus la schimbarea acestei stari de fapt. Pe de o parte Romania s-a implicat
in Valea Timocului (in partea iugoslava in primul rand) pentru
a sprijini, pe cale diplomatica sau chiar material, mi~carea nationala
a romanilor de acolo, care tocmai se contura. Bucure~tiul ~i-a afirmat
atunci in mod oficial interesele in regiune, cautand sa obtina mai ales,
341 Gh. Zbuchea, ,,Romanii din Timoc in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial
(contribu{:ii ~i consideratii)", in Revista arhivelor, an LXXX, vol. LXV, nr. 1-2/2003, p. 167.
342 Gh. Zbuchea, Istoria Iugoslaviei, p. 72.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================
in vederea rezolvarii lor satisfacatoare, sustinerea germanilor. Pe de
alta parte timocenii au inceput sa se organizeze alegandu-~i reprezentanti
care sa adreseze oficialitatilor regimului antonescian in numele
lor memorii prin care cereau in primul rand schimbarea statutului lor
national, respectiv unirea cu Romania antonesciana, iar pana atunci
solicitau sprijin in ceea ce prive~te via ta lor ~i in primul rand prod use de
prima necesitate greu de gasit in Serbia devastata de razboi. In acela~i
timp, in afara de romanii de pe cele doua maluri ale Dunarii, urmareau
obiective in regiune atat sarbii, fie ca faceau parte din gruparile de partizani
sau erau fideli ai guvernului impus de ocupantul german la Belgrad,
cat ~i Al III-lea Reich ~i intr-o oarecare masura Bulgaria. De altfel
exista posibilitatea ca evenimentele derulate in Timoc sa se repercuteze
asupra situatiei din intreg spatiul fost iugoslav astfel incat nici Italia ~i
nici Ungaria nu puteau ramane cu totul indiferente.
Pentru a intelege de ce Romania s-a preocupat atat de mult, mai mult
decat o facuse in toata perioada scursa de la 1900 ~i paria in aprilie 1941,
de cei pe care ii tratase cu atata indiferenta ~i cum de au avut timocenii
atat vointa cat ~i capacitatea de a-~i crea, chiar ~i intr-o forma embrionara,
o mi~care nationala dupa ce fusesera supu~i uneia dintre cele
mai eficiente ~i mai

I
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
lavia sa imparta~easca aceea~i soarta cu cea a Greciei ~i sa fie invadata
de armatele sale343
Dupa o campanie uluitor de scurta, desfa~urata intre 6 f?i 17 aprilie,
Iugoslavia a fost desfiintata, pe ruinele ei ridicandu-se o noua realitate
politica, cea impusa de cuceritori.
Italia a anexat Carniola ~i coasta Dalmatiei controland in acela~i timp
~i Muntenegru. Albania aflata sub ocupatie italiana a ca.pa.tat portiuni
din Macedonia ~i Muntenegru precum ~i Kosovo. Ungariei i-au revenit
Backa f?i Baranja precum ~i cateva teritorii mai mici, iar Bulgariei,
cea mai mare parte a Macedoniei. Germania a luat Stiria. De asemenea
controla Serbia in care mentinea importante efective militare f?i al carei
guvern, condus de generalul Milan Nedic, fusese instituit de catre
ocupanti ~i actiona sub atenta supraveghere a acestora. Banatului i s-a
acordat un statut autonom, rolul predominant in administrarea sa revenind
populatiei germane. Croatia a devenit independenta inca de la
10 aprilie. Noua formatiune statala detinea ~i Bosnia ~i Hertegovina ~i
era condusa de guvernul marioneta al lui Ante Pavelic 344 .
Amplele transformari suferite de fostul stat iugoslav nu puteau lasa
indiferenta Romania pentru care situatia aparte creata in tara vecina
constituia un prilej de a obtine avantaje pentru numeroasa populatie
romaneasca de acolo, dar insemna in aceea~i masura un intemeiat motiv
de ingrijorare din cauza posibilitatii ca teritoriul locuit de aceasta
populatie sa ajunga in posesia Ungariei (Bana~ de Vest) ~i Bulgariei
(Valea Timocului) sub a caror stapanire soarta acestor romani era de
a~teptat sa fie dintre cele mai neplacute.
In acela~i timp romanii traitori in fragmentele fostei Iugoslavii au
considerat ca Ii se ofera o nesperata ocazie de a se uni cu Romania sau
in eel mai rau caz de a primi drepturile fundamentale care le fusesera
refuzate pana atunci de autoritatile de la Belgrad. De asemenea, erau'
con~tienti de pericolul de a·schimba dominatia sarba cu cea maghiara
343 Barbara Jelavich, lstoria Balcanilor, vol. 1-2, Ia~i, Institutul European, 2000, vol. 2, p.
215-216.
344 Barbara Jelavich, op. cit., vol. 2, p. 238-240.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================
sau bulgara. Se observa ca interesele lor au coincis pana la un punct
cu cele ale Romaniei, existand totu~i ~i unele diferente pe care le vom
analiza in cele ce urmeaza.
Modificarile suferite pe harta Peninsulei Balcanice in primavara
anului 1941, de~i radicale, nu au fost cu siguranta surprinzatoare pentru
guvernantii de la Bucure~ti. Exista un studiu al Institutului Central
de Statistica intitulat ,,Problema romanilor din Iugoslavia': realizat in
octombrie 1940, in care erau propuse autoritatilor o serie de actiuni in
legatura cu partea locuita de romani a Banatului sarbesc, precum ~i
cu Valea Timocului ,,in cazul unei deplasari de catre Axa a frontierelor
Iugoslaviei in cursul razboiului actual". 345 Autorii studiului erau de
parere ca teritoriile amintite ,,pot fi cerute de Romania iar la sfar~itul
razboiului, la momentul unei definitive organizari a Europei de Sud­
Est, teritoriile acestea pot servi drept contributie romaneasca intr-un
schimb triunghiular de populatie ~i teritorii intre Iugoslavia, Ungaria
f?i Romania, in cadrul caruia Ungaria sa-i retraga pe secui in teritoriile
cedate ei de Iugoslavia in schimbul evacuarii de catre Romania a
teritoriilor romane~ti de pe malul drept al Dunarii"3 46 . Timocenii din
Bulgaria ar fi putut fr punctul de plecare pentru o eventuala revizuire a
Tratatului de la Craiova sau chiar pentru uh schimb de populatie care
sa-i implice ~i pe bulgarii din Basarabia daca aceasta provincie ar fi fost
redo bandita_347.
Documentul citat mai SUS indica faptul ca, incepand eel putin cu
luna octombrie a anului 1940, in cercurile oficiale romane au inceput
sa se delimiteze, cu claritate, cateva principii referitoare la modul de a
trata chestiu:nea timoceana: aceasta nu trebuia abordata decat tinand
seama de principalul tel al politicii externe romane~ti a acelei perioade
- atenuarea sau chiar anularea efectelor cedarilor teritoriale din 1940;
nu urma sa se procedeze la o anexare a Va.ii Timocului decat daca astfel
345 DANIC, fond Stoica Vasile, dosar 1/155, f. 87
346 Ibidem, f. 87-88
347 Ibidem, f. 88
182
183
.I
ii.

'
I,
Romanii din Nord-Estul Serbiei '.intre anii 1804-1948
se puteau atinge scopuri mai importante decat simpla expansiune teritoriala;
romanii timoceni atat din Iugoslavia cat ~i din Bulgaria au trebuit
sa fie salvati de la deznationalizare ( chiar ~i prin masura extrema
a colonizarii lor la nord de Dunare). Nu ~tim in ce masura autoritatile
antonesciene s-au ghidat dupa sugestiile Institutului Central de Statistica
in atitudinea lor fata de problema timoceana, dar au urmat in linii
mari aceste trei principii.
Chiar in timpul operatiunilor militare, respectiv la 14 aprilie, societatea
culturala Timoc a romanilor din Valea Timocului ~i dreapta Dunarii
a inaintat conducatorului statului roman un memoriu care in esenta a
cerut, a~a cum reiese din partea finala a acestuia: ,,in virtutea dreptului
de autodeterminare, romanii dintre Timoc ~i Morava (Valea Timocului
sau Craina) ~i romanii din Banatul iugoslav, uniti in acela~i gand ~i suflet,
cer conducatorului statului roman, generalul IonAntonescu, alipirea
la trupul Romaniei iubite, pe care o vor cinsti prin munca ~i virtute
osta~easca". 3 48
Principala dorinta exprimata de ei a fost aceea de a se uni cu Romania.
Intr-un prim memoriu din n aprilie, motivau necesitatea alipirii la
Romania, a pa_rtii din Valea Timocului detinuta de Serbia, prin faptul
ca respectivul teritoriu este locuit de o masa de romani ridicandu-se la
468.210 indivizi repartizati astfel: 380.109 in Moravska, 79.002 in Dunavska,
6.633 in Dravska ~i 2.145 in Zetska. Aceasta numeroasa populatie a
fost lipsita de ~coli ~i biserici in limba materna i~ orice contacte cu romanii
din Banatul iugoslav i-au fost oprite tocmai pentru a nu beneficia
de ~colile ~i bisericile romane~ti de acolo 349 • In urmatorul memoriu, din
14 aprilie, motivele care ar fi putut indreptati ~i determina Romania sa
procedeze la incorporarea teritoriului dintre Morava ~i Timoc erau analizate
in detaliu. Printre altele s-ar fi obtmut astfel avantaje economice .
considerabile: ,,Regiunea dintre Morava ~i Timoc este extrem de bogata. '
La Bor se afla vestitele mine de arama, care au constituit comoara Ser-
348 Arhiva M.A. E., fond 71, vol. 59, p. 14. Vezi ~i vol. 54, f. 5-7, un alt memoriu din 11 aprilie
349 Arhiva M.A. E., fond 71/1920-1944 Iugoslavia, vol. 54, f. 5-7
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ~=======~========
biei asupritoare. Nenumarate alte mine, ca sa nu mai vorbim de paduri
seculare sau vai manoase de cultivat, sunt in stapanirea Romanilor de
acolo. Anexarea regiunii ar aduce venituri enorme Statului Roman, ~i
nu cheltuieli". De asemenea s-ar fi indepartat perspectiva unei ocupatii
bulgare in zona: ,,Regiunea, avand o configuratie etnica nesarba, a atras
prin bogatia ei pe bulgari. In tot cursul istoriei moderne, bulgarii au
cerut anexarea regiunii contestandu-le sarbilor dreptul de a o stapani.
Pe trupul romanesc s-au dus targuieli de doua state nelatine, fara gand
ca populatia ce stapane~te terenul sa fie lasata sa-~i duca viata culturala
libera." 350 . Alaturi de problema timocenilor era prezentata ~i cea aromanilor
din Banatul ce se aflase intre hotarele iugoslave apreciindu-se ca:
,,1) Ei sunt a~ezati imediat in continuarea frontierei conventionale cu
Iugoslavia in masa compacta.
Aceasta regiune a fost atribuita Iugoslaviei, pentru a crea un spatiu
de aparare a Belgradului.
Despa_rtirea lor de Banatul romanesc este nedreapta $i a creat in sufletele
lor o revolta a carei intensitate s-a mentinut tot timpul. " 351
In final se lansa tin apel catre generalul Ion Antonescu in care se
sublinia dorinta de tinire a celor doua grupuri de romani cu Romania
precum ~i vointa lor de a aqiona impreuna pentru infaptuirea acestui
ideal: ,,in virtutea dreptului la autodeterminare, Romanii dintre Timoc
~i Morava (Valea Timocului sau Craina) ~i Romanii din Banatul iugoslav,
uniti in acela~i gand ~i suflet, cer conducatorului statului Roman,
generalului Ion Antonescu, alipirea la trupul Romaniei iubite, pe care o
vor cinsti prin munca ~i virtute osta~easca". 35 2
Un nou memoriu, din 29 aprilie, relua in mare parte argumentele
celor care il precedasera incheindu-se cu o noua cerere de unire. Aduce
insa o noutate: poarta semnaturile reprezentantilor autorizati ai romanilor
din Banat ~i Timoc - Dr. Alexandru Butoarca, preot Adam Fi~tea
350 ,,Timocul", caiet II. an VIII, 1941, p. 53
351 Ibidem
352 Gheorghe Zbuchea, Cezar Dobre, op. cit., p. 127.
185

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
(din Banat) ~i preot Gheorghe I. Suveica (din Timoc) 353 . Aparitia unor
reprezentanti autorizati este un semn al na~terii unei mi~cari nationale
a banatenilor ~i timocenilor. In Banat exista deja o astfel de mi~care care,
in ciuda politicii ostile promovata de catre sarbi, se intemeia pe ~coli ~i
biserici unde se preda ~i se slujea in limba materna ~i beneficia de presa
~i organizatii economice proprii precum ~i de o patura de intelectuali
din randul careia se recrutau lideri. Crearea unor conditii similare in
Timoc avea mai mari ~anse de reu~ita cu sprijinul banatenilor, acesta
constituind cu siguranta, alaturi de identitatea de neam ~i de interese,
unul din motivele care au incurajat alaturarea celor doua comunitati
romane~ti. Apropierea realizata in aprilie 1941a favorizat o unitate de
actiune a celor doua grupuri de romani ~i a determinat ca la Bucure~ti
problemele banatene ~i timocene sa fie privite ca neputandu-~i gasi rezolvarea
decat impreuna ~i in nici un caz separat, nerezolvarea uneia
dintre ele ducand de fapt la nerezolvarea amandurora.
Se observa ca romanii timoceni pretindeau Romaniei in primul rand
anexarea Va.ii Timocului. Celelalte dorinte ale lor, in primul rand introducerea
limbii materne in ~coala ~i biserica, erau a~ezate in plan secund
deoarece indeplinirea lor ar fi devenit o data cu alipirea la ,,Tara-Mama",
o certitudine.
Din mai multe puncte de vedere, ni se pare deosebit de important
memoriul ,,reprezentantilor autorizati" ai romanilor din Timoc ~i Banatul
fost iugoslav, alcatuit la Bucure~ti, la 29 aprilie ~i inaintat generalului
Antonescu impreuna cu o anexa cu titlul: ,,Primele masuri ce
trebuiesc luate pentru pregatirea ~i infaptuirea unirii romanilor din
Timoc ~i Banatul fost iugoslav cu Patria Mama" 354 . In preludiul memoriului
se arata:
,,Infrangerea militara a lugoslaviei, urmata de dezmembrarea acestui
stat poliglot actualizeaza - azi ca niciodata - ~i problema mereu des-'
chisa a dezrobirii romanilor din Timoc ~i Banat.
353 ***, Romdnii de la sud de Dunare, doc. 145, p. 3u-313.
354 Arhiva M.A. E., fond 71/1920-1944, Iugoslavia, vol. 54, p. 44-49; 58-59.
I
Dr. DRAGHl~A COSTANDINOVICI =================
In desfa~urarea procesului de eliberare, Croatia ~i-a proclamat independenta,
iar Germania, Italia, Bulgaria ~i Ungaria au ~i ocupat regiunile
pentru care ~i-au formulat pretentiunile lor. Numai Romania,
unicul stat aderent al Pactului Tripartit, din vecinatatea fostului stat
iugoslav - deci revendicarile ei sunt cu mult mai justificate - a intarziat
sa elibereze pe conationalii ei de pe teritoriul fostei Iugoslavii.
Poporul roman din Banat ~i Timoc i~i indreapta privirile catre Patria
Mama, Romania, in baza dreptului sau istoric ~i etnic ~i in temeiul
principiilor care stau la baza noii ordini europene, cere imediata
incorporare a celor aproape ½ milion de romani care locuiesc in mase
compacte in Banat in regiunile dinspre Tisa ~i Dunare, iar in Timoc
intre Dunare, Morava ~i la sud de raul Timoc, constituind astfel o parte
integranta a unitatii etnice ~i geografice a pamantului romanesc.
Aceste regiuni locuite de romani au fost leaganul uncle s-a format
poporul romanesc, uncle a trait nealterat in credinta, limba ~i traditie
romaneasca, cu toate vitregiile du~manoase ale stapanitorilor care tindeau
la asimilarea lor, insa fara rezultat, cu toate ca li s-a rapit biserica
stramo~easca, ~i au fost educati in ~coli straine, iar printr-o propaganda
continua s-a incercat a i se infiltra dispretul ~i ura pentru tot ceea ce
este romanesc.
Romanii din fostul Banat iugoslav, rupti de catre sarbi din colectivitatea
romanilor din Banat ~i Ardeal, ~i-au mentinut legea ~i limba in
biserica lor nationala ~i in ~coala romaneasca. Mai mult, acest popor
~i-a creat in expansiunea lui nationala institutii culturale, economice
~i financiare, precum ~i o presa, formandu-~i astfel o viata nationala
proprie, refactara oricarei incercari de asimilare. Neindoielnic, valoarea
nationala a acestui popor este de netagaduit (... )
Romanii din Timoc, Craina si , Morava au avut cea mai umilitoare situatie
dintre toti romanii din Peninsula Balcanica. Biserica ~i manastirile
lor nationale au fost desfiintate ~i incadrate cu totul in Biserica
Ortodoxa Sarba. Ei nu au avut niciodata ~coala romaneasca. Lipsiti de
. conducatorii intelctuali, care erau, prin metode de constrangere, asimi-
186

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
1
j
·,
i
lati, n-au putut avea nici o viata culturala. Organizatiile lor econornice
cooperative au fost intr-o stricta dependenta de organizatiile centrale
sarbe~ti din Belgrad ~i urrnareau acela~i scop, sarbizarea. Fata de aceasta
opresiune de ordin national ~i economic ei au avut totu~i o aparenta
libertate individuala.
Singurul reazern in viata acestui popor a fost izvorul nesecat al taranirnii
rornane~ti, care prin limba, traditiile ~i obiceiurile lor din stramo~i
au pastrat entitatea romaneasca nealterata, din veac in veac. Aceasta
regiune, locuita de peste 75% romani, a fost in intregime neglijata de
stapanirea sarbeasca. Bogatiile in minereuri pe care le are au fost ~i sunt
abia in mica rnasura exploatate, detinand totu~i un mare procent din
totalul exploatarilor efectuate de statul iugoslav. Fata de aceste bogatii,
pe care le-a dat aceasta regiune romaneasca, asistenta centralista a Belgradului
a fost aproape inexistenta. Ca romanii din Timoc, Morava ~i
Craina ~i-au putut mentine nationalitatea se datoreaza ~i acestui fapt.
Romanii din Timoc traiesc singuri in satele lor, neamestecati cu populatia
sarbeasca, care a fost adusa din Muntenegru ~i alte !egiun_i pur • • l
sarbe~ti, cu scopul bine deterrninat al sarbizarii regiunii. In reahtate,
romanii ~i-au pastrat fiinta lor etnica in intregime, iar sarbii colonizati
au trebuit sa invete limba autohtonilor romani.
Aceasta regiune rornaneasca, populata cu peste 350.000 romani, este
in primejdie de a fi atribuita Bulgariei, care in expansiunea ei imperialista
nu cunoa~te limite. Bogatiile imense ale T.imocului ~i situatia lui
geografica stimuleaza poftele bulgarilor ( ... )
lntreg acest teritoriu, care trebuie alipit la Tara-Mama, are o intindere
de cca. 20.000 km.p. ~i o populatie totala de peste 1.100.000 locuitori,
dintre care 510.000 suflete, adica o puternica majoritate relativa sunt
romani. Nurnarul sarbilor este de 390.000, insa o parte a lor, in special .
in fostul Banat iugoslav, sunt voluntari colonizati de statul iugoslav in ' .·
Banat, dupa 1920. Germanii se ridica la cca. 130.000, iar ungurii abia
ating cifra de 100.000 locuitori (. .. ).
Suntem ferrn convin~i, Domnule General, ca Domnia-Voastra cu in-
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ~================
treg Guvernul veti reu~i, in aceste momente unice in istoria noastra, sa
duceti la izbanda deplina imperativul romanesc de azi.
Irnplorand pronia cereasca ca gandul de veacuri al celor mai oropsite
populatii rornane~ti, sa vada cat mai curand zorile unei vieti nationale,
va rugam sa primiti cu neclintit indemn fratesc ~i rornanesc ~i intregul
nostru devotarnent". 355
Memoriului i-a fost adaugata ~i o anexa, a9a cum am aratat deja. Intre
altele, s-a cerut ca in Valea Timocului, prin grija preotului Gh. Suveica
sa se creeze un consiliu national romanesc. Se rnai solicita interventia
irnediata a autoritatilor romane9ti, in primul rand a guvernului,
pe langa cornandamentul german din zona, in favoarea romanilor. Se
solicitau de asemenea interventii pentru a se transporta in Valea Timocului,
fara restrictii vamale 9i in conditii valutare favorabile, a unor articole
de prima necesitate. Nu in ultimul rand, se solicita ,,o tipografie
complet utilata pentru un ziar romanesc 9i subventionarea acestuia,
care sa apara la Negotin".
Memoriul respectiv a fost discutat cateva zile mai tarziu, respectiv
la 3 mai 1941 la Predeal, intre delegatii romanilor din ex-Iugoslavia 9i
generalul Antonescu; care ~i-a aratat intreaga bunavointa 9i preocupare
pentru soarta romanilor banateni ~i timoceni. In acele saptamani
preocuparile conducatorului statului roman pentru zona au fost o realitate
permanenta. De altfel, el primise la 2, respectiv 5 aprilie, 1941
pe generalul von Brauchitsch, reprezentantul Wehrmacht, respectiv pe
von Neubacher, rninistrul Germaniei, cand refuzase intrarea in razboi
irnpotriva Iugoslaviei. Atunci a afirmat ca Romania nu avea pretentii ~i
ca anterior a intretinut relatii de prietenie cu statul iugoslav. Tot atunci
9i-a exprimat ~i interesul pentru soarta romanilor din spatiul iugoslav.
Astfel, generalul Ion Antonescu s-a opus in mod ferm intrarii armatei
Ungariei in Banatul de Vest, avertizand chiar ca daca aceasta se va intampla,
trupele romane vor prirni ordin de a-i alunga pe componentii
armatei hortiste35 6 •
355 Parµal documentul a fost publicat de S. Brezeanu, Gh. Zbuchea, op. cit., p. 311-313,
unde sunt men~ionati ~i cei trei semnatari, respectiv Alexandro S. Butoarca, Adam Fi~tea,
Gheorghe I. Suveica.
356 Andreas Hilgruber, Relaµile germano-romane. 1938-1944, Bucure~ti, 1994, p. 162.
188

i
i
i.
I.
r I
r·
~ .
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
fntr-un anume fel, acelea9i idei au fost sustinute 9i cu ocazia intalnirii
din 31 martie 1941 cu ministrul Italiei, ce aducea un mesaj personal
~i confidential din partea lui B. Musolini, care a oferit, in numele axei,
Banatul iugoslav. fn nota asupra convorbirii avute, se consemna ca generalul
Antonescu a declarat:
,,Ince prive9te participarea Romaniei la eventualele operatiuni militare
ale Axei in Balcani, trebuie sa tinem seama de faptul ca acele operatiuni
ar putea fi amenintate de o eventuala aqiune sovietica, caci nu
trebuie uitat ca Iugoslavia trebuie sa fi contat pe un sprijin efectiv din
afara in momentul cand a adoptat atitudinea ei actuala, deci Guvernul
iugoslav a avut unele promisiuni sovietice care nu sunt, poate, cu totul
platonice.
Actiunea militara romaneasca se poate, deci, mai mult concepe in
spre est decat in spre vest 9i sud.
DL General Antonescu a amintit cele ce le-a spus la Roma ~i la Berlin
9i a declarat ca i9i mentine punctul de vedere exprimat atunci, adica:
Romania nu dore9te sa provoace sau sa participe la rasturnarea
structurei politice a Peninsulei Balcanice. Dar daca aceasta structura
ar fi modificata intr-un fel sau intr-altul, Romania i~i va avea cuvantul
de spus, atat in ce prive9te pe romanii din Banat, cat ~i pe cei din Valea
Timocului ~i din Macedonia". 35 7
fn timp ce operatiunile militare in Iugoslavia muribunda inca erau in
desfa~urare, preocuparile lui Ion Antonescu pentru zona au continuat
9i chiar s-au amplificat. fntre altele, a solicitat atunci, in aprilie-mai,
colaborarea, respectiv materiale scrise din partea unor cunoscatori ai
realitatilor balcanice, inclusiv din spatiul iugoslav, oameni de 9tiinta
sau diplomati, precum Vasile Stoica, Victor Papacostea, care i-au ~i inaintat
materiale, a9a cum vom arata ceva mai departe in lucrarea noastra.
Atunci se discuta proiectul intrunirii la Viena a unei conferinte
internationale sub egida Axei, ce trebuia sa discute, respectiv sa traseze,
noua harta politica a sud-estului european, ca urmare a capitularii
357 Arhiva M.A. E., fond Conferinta Pacii Paris 1946, vol. 114, p. 81-82.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================
Iugoslaviei ~i Greciei. fn saptamanile care au urmat sfar9itului primului
stat iugoslav in cercurile diplomatice ale Axei s-a adus in discutie
proiectul convocarii unei conferinte internationale la Viena pentru a se
discuta sub egida Germaniei 9i a Italiei, viitorul frontierelor sud-estului
european. Punctul de vedere romanesc in aceasta privinta a fost exprimat
intr-un memorandum redactat din insarcinarea lui Ion Antonescu
9i sub conducerea lui Mihai Antonescu. Respectivul document a fost
prezentat la 23 aprilie ambasadorilor german ~i italian la Bucure~ti 358 .
Referitor la Timoc, Romania a cerut: ,,Un teritoriu romanesc recunoscut
populatiei romane~ti de pe Valea Timocului ~i a Vardarului.
Un condominium, o suveranitate germano-romano-italiana ( eventual
bulgara) pentru regiunea Timocului, adica a fa~iei de-a lungul granitei
bulgare actuale pana la Belgrad, Nis, Skopje i;,i in jos spre Salonic".
Acceptarea acestor propuneri, se arata mai departe, ,,ar asigura echilibrul
in Balcani, ar apara drepturile romanilor din regiune, ar separa
masa sarba de cea bulgara i;,i ar ocroti linia Belgrad-Salonic, care capata
o importanta tot mai mare in noua situatie europeana (vechiul drum
Morava-Vardar al lui Frederic Barbarossa)" 35 9 . Din nou ideea anexarii
Timocului era respinsa oferindu-se o solutie de compromis care sa asigure
populatiei romane~ti anumite drepturi fundamentale fara o amputare
a Serbiei de catre Romania.
Prin astfel de interventii, Romania a reprezentat de-a lungul perioadei
dintre aprilie 1941 ~i 1944 un aparator al timocenilor oferindu-le pe
cale diplomatica protectie impotriva tendintelor expansioniste ale Bulgariei
~i straduindu-se sa obtina pentru ei, ca de altfel i;,i pentru ceilalti
romani balcanici, recunoai;;terea unor minime drepturi nationale 360 •
Din insarcinarea i;,efului statului, cu participarea directa a principalului
sau colaborator Mihai Antonescu, a fost alcatuit un memorandum
insotit de 7 anexe privind situatia romanilor din afara frontierelor de
358 Gheorghe Zbuchea, Romanii timoceni, p. 106-108
359 ***, Romanii de la sud de Duniire, doc. 144, p. 309-311
360 Gheorghe Zbuchea, Romanii timoceni, p. l 10
190
191

;:
r
'
I I
i
i
I
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
atunci ale Romaniei, in principal din spatiul din dreapta Dunarii, materialul
fiind trimis la Berlin ~i la Roma 361 . lntre altele, se cerea acolo:
,,b) un teritoriu romanesc recunoscut populatiei romane~ti de pe Valea
Timocului ~i a Vardarului, sau
c) un condominium, o consuveranitate germano-romano-italiana
( eventual bulgara) pentru regiunea Timocului, adica a fa~iei de-a lungul
granitei bulgare actuale pana la Belgrad, Nis, Skopje ~i in jos spre
Salonic. Un asemenea condominium a fost adoptat prin tratatul germano-roman
din 1918 privitor la Dobrogea, de~i era pamant romanesc;
cu atat mai mult ar putea fi deci adoptat intr-o regiune cu populatie
variata ~i in care pe langa populatia romaneasca sunt interese germane
~i italiene. Aceste formule ar asigura echilibrul in Balcani, ar apara
drepturile romanilor din regiune, ar separa masa sarba de cea bulgara ~i
ar ocroti linia Belgrad-Salonic, care capata o importanta tot mai mare
in noua situatie europeana (vechiul drum Morava-Vardar al lui Frederic
Barbarossa). "
~a cum am aratat, Romania nu a participat la ocuparea de teritorii
ale fostului stat iugoslav. La presiunile Berlinului, Romania a fost
insa nevoita sa recunoasca la 5 mai 1941 existenta nou formatului stat
denumit Statul Independent Croatia. Aceasta a determinat ca guvernul
iugoslav in exil sa rupa chiar de a doua zi relatiile diplomatice cu
Romania362. lntre timp se instituise la Belgrad un guvern de comisari
ai Serbiei, condus de Milan Acimovic ~i apoi de general Nedic, cu care
guvernul de la Bucure~ti a avut contacte diplomatice, ceea ce i-a permis
in conditii complexe sa ridice ~i o serie de probleme legate de Valea
Timocului, mai cu seama in conditiile in care nu s-au desfa~urat lucrarile
unei conferinte internationale, iar zona Timocului iugoslav a intrat
sub un dublu regim de ocupatie: german ~i bulgar.
Ulterior preocuparile pentru soarta Timocului, dar ~i a altor zone
balcanice locuite de romani, au continuat a fi prezente la Ion Antones-
361 Arhiva M. A. E., fond Germania, vol. 82, £ 271-276; parp.al in S. Brezeanu, Gh. Zbuchea,
op. cit. , p. 309-311.
362 A. Hilgruber, op. cit. , p. 163.
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI =================
cu. Cu ocazia intalnirii cu Adolf Hitler, cu 10 zile inainte de inceperea
campaniei eliberatoare in rasarit 363 , Antonescu i-a inaintat un memorandum
care a cuprins patru dosare:
,,1. Romanii din Banatul iugoslav, drepturile ~i cererile Romanilor din
Banat de a se anexa Romaniei.
2. Romanii din Timoc, situatia acestei populatii romane~ti compacte
~i legitima aspiratie de a se incorpora Romaniei.
3. Romanii Macedoneni, situatia etnica ~i aspiratiile acestei populatii.
4. Romanii transnistreni, distributia lor geografica ~i situatia lor teritoriala.
Guvernul roman considera ca o datorie - in ceasul cand viitorul politic
al Europei trebuie sa se intemeieze pe forte vitale, pe biologia popoarelor,
sa atragem atentiunea ca milioanele de romani din aceste teritorii
~i-au pastrat limba, familia, obiceiurile ~i structura etnica, ·de~i unele
n-au avut de multe secole (intre 3-12 secole) nici ~coli, nici biserici romane~ti,
iar cele mai multe din aceste populatii n-au avut niciodata
o suveranitate politica romaneasca ocrotitoare, ci au fost, dirp.potriva,
intotdeauna supuse unor suveranitati straine, desnationalizatoare ~i
opresatoare.
In ceasul cand reconstructia Europei se face pe baza fortelor vitale
autentice, Romania considera ca aceste populatii, cu istorica lor proba
de conservare vitala in contra tuturor vicisitudinilor, pot constitui un
element de serioasa considerare, mai ales fata de fenomenul european
al denatalitatei ~i asimilarilor.
Banatul este romanesc, Timocul este romanesc, mase compacte de
populatie balcanice sunt romane~ti.
Romania are convingerea ca justitia Fiihrerului va atribui aceste populatii
Romaniei, iar acolo uncle schimbul de populatii n-ar fi suficient
pentru Romanii balcanici, sa se organizeze regimuri de autonomie locala
pentru a le conserva fiinta de echilibru.
363 I. Calafeteanu, Romani la Hitler, Bucure~ti, 1999, p. 81 sq.
192
193

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
*
* *
In concluzie, in ceea ce prive?te Banatul sarbesc ?i Timocul, intoarcerea
lor la Romania ar constitui nu numai o legitima ?i istorica
recunoa?tere de drepturi, dar ar da Guvernului roman eel dintai succes
dupa o politica de infrangeri ?i jertfe, iar natiunei romane un
titlu de recuno?tinta ve?nica fata de Marele Reich ?i Fiihrer-ul-Cancelar".
364
Ar mai fi de adaugat ?i faptul ca inceperea razboiului eliberator
la rasarit de Prut a starnit entuziasm si aderare si in zona Timo-
, '
cului, unde nu au lipsit cei care s-au adresat autoritatilor romane
pentru a fi admi?i ca voluntari in armata romana. Semnificativa din
acest punct de vedere ni se pare a fi scrisoarea adresata generalului
Antonescu de catre Marin Macu din Varbita Mare (Velika Vrbica):
,,Domnule General ?i Parinte Suveica,
Eu roman din Valea Timocului din comuna Vrbita Mare vin cu
drag mare de neamul meu al romanesc din care ?i noi Romanii din
Serbia facem parte ?i Va rog sa ne primiti de voluntari ca sa luptam
?i noi Romanii timoceni cot la cot cu fratii no?tri din Romania ?i cu
prietena Romaniei, Germania, sa ne varsam ?i noi sangele odata cu
al vostru ?i sa-1 prapadim pe Rusu al fara Dumnezeu ?i fara suflet
?i Va mai rog sa treceti cu armata dincoace sa ne scapati de Sarbi ?i
luati-ne pe toti soldati ai Romaniei noastre''_3 6 s
In astfel de conditii interventiile reprezentantilor romanilor timoceni
pe langa generalul Antonescu au continuat. In Valea Timocului
situatia factorului romanesc era complicata ~i de faptul ca trupele
germane de ocupatie au stabilit legaturi cu o serie de colaborationi?ti
sarbi, tolerandu-se astfel diverse actiuni ale functionarilor sau •
jandarmeriei indreptate contra romanilor. Astfel, de exemplu, repre-
364 Arhiva M. A. E., fond Conferinta Pacii, Paris 1946, vol. 114, p. 93-94.
365 Arhiva M.A. E., fond 71-1920-1944, Iugoslavia, vol. 59, p. 99.
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI =================
zentantul recunoscut al romanilor de acolo, preotul Gheorghe Suveica,
adresa la 17 iulie 1941 un memoriu generalului Antonescu in care
arata ca factorii sarbi impiedicasera cu 2 zile mai inainte trecerea la
Turnu Severin a 200 de delegati romani din satele timocene care
veneau cu un mandat, cerand intre altele: ,,libertate de manifestare
?i actiune romaneasca, intrarea armatei romane pentru asigurarea
acestei libertati, alipirea la Romania". Se mai solicita interventia
guvernului de la Bucure?ti pe langa autoritatile germane pentru ca sa
fie numiti primari ?i consilieri desemnati de populatia romaneasca,
autorizatia de trecere fara probleme din Timoc in Romania ?i, nu in
ultimul rand, eliberarea romanilor timoceni care fusesera mobilizati in
armata sarba ?i devenisera prizonieri.3 66 Tot atunci, aceea~i societate
culturala prezenta autoritatilor bucure?tene o statistica a tuturor localitatilor
timocene.3 67
Tot atunci era trimis mare~alului ?i un memoriu a 6 romani reprezentand
sate din Pozarevac ?i Morava, care trecusera . dandestin
granita la 70 km. Sud de Turnu Severin, cu barca, pentru a cere ca: ,,sa
ne avem ?i noi romanii timoceni libertatea noastra romaneasca ...
solicitandu-va totodata sa desavar?iti eliberarea noastra a tuturor, de
sub dominatia inca sarbeasca, intrand cu armata romana in Timoc ?i
alipind tinuturile noastre la Patria Mama, Romania".3 68 Cu acea ocazie,
delegatia i?i exprima ,,prinosul de recuno?tinta al tuturor familiilor
acelor fii ai no~tri pentru a caror eliberare ati intervenit".
Diversele autoritati romane~ti au urmarit • cu deosebita atentie derularea
evenimentelor legate de soarta romanilor din imediata vecinatate
a statului. Semnificativ din acest punct de vedere ni se pare a
fi o sinteza elaborata de serviciul secret de informatii ?i inaintata
conducatorului statului, la 30 iulie 1941. In raport se facea o apreciere
corecta, in opinia noastra: ,,Populatia romaneasca din Valea
366 Idem, vol. 54, p. 124-127.
367 Ibidem, p. 109-112.
368 Idem, vol. 59, p. 96-97.
194
195

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Timocului este supusa unui tratament sever ~i du~manos din partea
autoritatilor administrative sarbe~ti. Factorul determinant al acestor
stari de lucruri se bazeaza pe sentimentele antiromane~ti ale paturii
intelectuale sarbe, precum ~i a functionarilor rama~i in posturi la care
se adauga propaganda engleza ~i comunista. Dupa ocuparea Serbiei,
aceasta propaganda intretine un pronuntat curent indreptat impotriva
elementului romanesc care dore~te alipirea Timocului la Romania''.3 6 9
In continuare, in memoriul citat se aratau unele dintre situatiile legate
de modul de viata al romanilor timoceni. Se remarca astfel
ca li se interzicea orice fel de contact cu fratii lor din stanga Dunarii,
iar cei care trecusera pe acolo erau urmariti pentru a :fi arestati ~i
condamnati. Se mai arata ca au avut loc concedieri de functionari
de origine romana sau transferari nejusti:ficate ale acestora, precum ~i
ale unor clerici. Se mai desfa~ura o sistematica actiune de defaimare a
romanilor. Concluziile par a :fi semnificative:
,,1. Starea de spirit a romanilor timoceni este scazuta, datorita activitatii
~i atitudinii autoritatilor sarbe~ti.
2. Propaganda sarbeasca este in plina dezvoltare.
3. Din motivele aratate mai sus, propaganda romaneasca stagneaza.
4. Propaganda engleza, ajutata de cea comunista, i~i continua activitatea.
5. Starea economica precara (fapt constatat de o comisie germana
de aprovizionare).
6. Situatia romanilor timoceni s-ar putea iinbunatati deocamdata
printr-o cunoa~tere de catre comandamentul german din Serbia, care
a fost influentat pana acum de insinuarile autoritatilor sarbe~ti la
adresa romanilor".37°
Tot atunci s-a derulat un episod mai putin cunoscut, dar semni:fica-.
tiv. Cu ocazia razboiului din aprilie, o serie de romani timoceni au·
369 A. N. I. C., fond PCM-CM, dosar 393/1941, £38.
370 Ibidem, p. 42; Mulµirnirn dlui drd. Alin Spanu pentru cane-a pus la dispozitie docurnentul,
irnpreuna cu cornunicarea dornniei sale Situatia romanilor din Valea Timocului (iulie
1941).
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
cazut prizonieri, cca. 3.000 de o~teni au devenit prizonieri ai trupelor
germane sau bulgare, la fel ca ~i frati de-ai lor banateni. Cu concursul
nemijlocit al generalului Antonescu, care a intervenit direct la
Berlin, ace~ti romani au fost adu~i in Romania, in lagare speciale, cei
mai multi dintre ei la Timi~oara ~i Turnu Magurele. Ulterior, un ofiter,
maiorul A. Dumitrescu Jipa, a relatat despre acest episod. 371 Acesta arata,
intre altele, ca acolo au do bandit multi dintre ei primele elemente
ale unei con~tiinte nationale, chiar, unii dintre ei, primele elemente
ale limbii proprii • ~i au inceput sa poarte cu mandrie banderole tricolore.
La 28 mai 1941, dupa o ceremonie impresionanta la Turnu
Severin, ei au avut posibilitatea de a ajunge liberi pe la casele lor 9 i de
a deveni astfel, cei mai multi dintre ei, militanti ai cauzei romane9ti.
In contextul complex de atunci, conducatorii romanilor timoceni
s-au decis, dupa modelul celor petrecute in Transilvania in cursul
toamnei anului 1918 (modelul credintionalelor) sa treaca pe plan local
la intocmirea unor acte cu semnaturi ale frunta~ilor diverselor sate,
dupa un model paqial tiparit in limba romana, pe 2 coloane, cu caractere
chirilice, respectiv latine.
Textul imputernicirii era urmatorul:
,,Domnului Preot Gheorghe Suveica, delegatul Romanilor din Judetele:
Craina, Timoc, Pozarevac ~i Morava, din fosta Iugoslavie
Noi, subsemnatii Consilieri ( odbornici) 9i frunta~i ai comunei, in
~edinta noastra de astazi,
Amhotarat:
Intarim ca delegat al nostru pe langa Onoratul Guvern al Romaniei
pe Parintele Gheorghe Suveica, preot in comuna Grabovica.
11 rugam ~i il incredintam sa intervina pe langa Onoratul Guvern al
Romaniei, sa ceara ca Armata Romana sa vie in aceste judete, pentru
a ne asigura libertatea 9i pentru ca poporul nostru sa poata pregati
anexarea la Romania.
Totodata il mai rugam, sa aduca adanca noastra multumire ~i recu-
371 A. Durnitrescu Jipa, Octavian Metea, Tirnocul, Bucure~ti, 1943, p. 53-57, cap. ,,Tirnocenii
printre noi".
197

l
i
I.
! :
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
no~tinta Onoratului Guvern, ~i tuturor fratilor din Romania, pentru
marea dragoste cu care au ingrijit pe fratii ~i feciorii no~tri, prizoni-
• "372
en.
In numeroase sate romane~ti au avut loc astfel de adunari, unde
au fost semnate actele respective, mai cu seama cu litere chirilice.
In alte pa.qi au fost alcatuite texte sumare care sintetizau ideile
participantilor. In continuare dam trei fragmente din astfel de cereri,
adoptate la 19 iulie, 20 iulie ~i 2 august 1940.
,,Parinte Suveica,
Din partea la frata mei din Srezu Cliuci ieu cu lacrami in ochi vin
la Sfintia ta ~i te rog ca tie Dumniezeu sa miergeti la Vlada a Romaneasca
sa cereti sa vina aici armata a rumaneasca ca noi vrem nu
sarbii sa stapaneasca aici romanimea ~i de aia sa cereti Sa vie fuga armata
a romaneasca ca noi toti o a~teptam ~i nu pe Bulgari care nau
un bulgar aicea ~i iei nu ~tiu ca aici ie pamantul la.sat dila mo~u letin.
Sa traiasca Romania si armia iei a tare si a mare".373
,,Domnule Parinte,
In numele Romanilor din Timoc Va rugam pe Dvoastra, adevaratul
nostru delegat, sa interveniti pe langa guvernul Romanesc ca sa anexeze
Timocul la Romania. Va rugam mult sane indepliniti dorinta ~i
sa nu uitaµ aceasta regiune romaneasca fiindca veti fi raspunzatori
fata de istorie ~i de poporul nostru Romanesc din Timoc. In numele
tuturora va rugam ~i strigam din tot sufletul nostru:
Salvati-ne din intunericul de veacuri ~i dati-xie lumina libertatii romane~ti".
374
,,Noi, subsemnatii frunta~i din Timoc, in ~edinta noastra de az1
amhotarat:
Intarim ca delegat al nostru pe langa Onoratul Guvern al Romaniei
' '
pe Domnul George Suveica din Grabovita. II rugam ~i ii incredintam '
372 Arhiva M.A. E., fond 71/1920-1944, Iugoslavia, vol. 59, p. 154.
373 Arhiva M.A. E., fond 71/1920-1944, Iugoslavia, vol. 59, p. n6.
374 Ibidem, p. 104.
·t!_
·•.t
f
f,
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI =================
sa intervina pe langa Onoratul Guvern al Romaniei, sa ceara ca armata
romaneasca sa vie in aceasta regiune, pentru a ne asigura libertatea
~i pentru ca poporul nostru sa poata pregati anexarea la Romania .
Totodata il mai rugam sa aduca adanca noastra recuno~tinta Onoratului
Guvern ~i tuturor fratilor din Romania pentru marea dragoste cu
care au ingrijit de fratii ~i feciorii no~tri prizonieri".3 75
Nu exista dovezi ca generalul ~i, incepand din octombrie 1941, mare­
~alul Antonescu ar fi dorit o extindere a granitelor romane~ti in dauna
Iugoslaviei, el urmarind cu statornicie obiectivul refacerii Romaniei
Mari.37 6 Mai mult chiar o asemenea extindere a fost privita de diferite
personalitati cunoscatoare ale problemei timocene ca fiind contrara
intereselor Romaniei. In memoriile sale, Onisifor Ghibu relateaza despre
cele ce le-ar fi trait in vara anului 1942, insemnari memorialistice
a caror veridicitate nu ne-a fost confirmata din alte surse. Profesorul
clujan a fost mai multe decenii prieten apropiat, chiar protector, al lui
Atanasie Popovici, unul dintre cei mai de seama frunta~i ai romanilor
timoceni. Aflandu-se,Ia Timi~oara, el a avut o intrevedere cu generalul
Dragalina, comandantul corpului de armata de acolo. Acesta i-a
relatat ca a primit comunicarea de la mare~alul Ion Antonescu ca
armata romana va ocupa in eel mai scurt timp posibil Valea Timocului
~i ca in acea actiune un rol de seama urma sa revina preotului Gheroghe
Suveica.
Episodul, ca atare, relatat de Onisifor Ghibu, nu a avut nici un
fel de materializare. Interesant este insa faptul ca Atanasie Popovici
comenta in modul eel mai negativ o astfel de actiune, considerata
de el ,,o nenorocire .. Caci marele nostru aliat, Germania, nu ne va da
din simpla iubire frateasca Timocul, ci ca pret pentru Ardealul de
Nord, daca nu chiar pentru intreg Ardealul, pe care 1-ar harazi mai
bucuros prietenilor ei unguri ... Eu personal nu vreau sa accept Val ea
375 Ibidem, p. 141.
376 Gh. Zbuchea, Romcinii timoceni, p. 1 10.
199

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Timocului ca o pomana din partea Germaniei, ~i mai putin ca o
compensatie pentru Ardeal".377
Teama ca Valea Timocului putea sa insemne mijlocul prin care
Romania sa fie obligata sa accepte noi incalcari ale interesului sau national
sau sa renunte la a-~i mai reintregi teritoriul i~i gasea justificarea
in informatiile pe care Bucure~tiul le primea prin reprezentantele sale
diplomatice. Intr-o telegrama adresata de catre Legatia Romaniei la
Budapesta, in data de 22 mai 1941, Ministerului Afacerilor Straine, se
mentiona ca maghiarii raspandesc zvonuri potrivit carora Romania
ar obtine protectoratul asupra Va.ii Timocului, Banatului sarbesc ~i
asupra unei parµ din Serbia Veche ceea ce ar da dreptul Ungariei sa
pretinda Ardealul intreg.3 78
Diplomatul Vasile Stoica bun cunoscator al realitatilor balcanice
analiza intr-un studiu din mai 1941 solutiile pe care Romania le-ar fi
putut adopta fata de regiunile locuite de romani ~i care apaqinusera
fostei Iugoslavii. Pentru Banat ~i Timoc era de parere ca exista doua
solutii: una maximala implicand revendicarea unei zone de 6.000 de
km 2 in care romanii detin majoritatea absoluta ~i care prin schimburi
de populatie ar deveni pur romaneasca, ~i una limitata care presupunea
anexarea intregului Banat sarbesc dublata de schimburi de
populatie care sa aduca pe timoceni intre granitele romane~ti ~i pe
sarbii banateni intre cele sarbe~ti. Dintre cele doua posibilitati doar
cea de a doua i se parea acceptabila. Prima nu trebuia luata in calcul
decat ca masura defensiva menita sa stavileasca o prea mare extindere
a Bulgariei in dauna Serbiei in cazul in care cea din urma ar
fi disparut aproape in totalitate. 0 astfel de evolutie a evenimentelor ar
transforma Bulgaria intr-un stat cu tendinte imperiale in jurul caruia
ar gravita toti slavii balcanici iar aceasta insemna, in opinia lui Vasile
Stoica, materializarea unuia dintre cele mai marl pericole ale viito-.
rului la adresa Romaniei.379 •
377 Octavian 0. Ghibu, op. cit., nr. 5, p. 27.
378 Arhiva M. A. E., fond 71/1939, al Doilea R.azboi Mondial, vol. 288, f. 34.
379 D. A. N. I. C, fond Stoica Vasile, dosar 1/144, f I 8.
200
;
I
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
Ion Antonescu se situa pe pozitii asemanatoare celor exprimate
de Stoica. Generalul afirma cat se poate de !impede, in mai 1941, in
instructiunile date legatiilor de la Berlin ~i Roma, ca nu pretindea
anexiuni in dauna Serbiei, doar disparitia acestui stat fiind in masura
sa provoace pretentii teritoriale romane~ti in Banat ~i Timoc: ,,in orice
caz veti sustine cu toata energia cererea noastra ca, fn caz de dezmembrare
a Statului sarbesc (sublinierea ne apaftine), sa ni se atribuie portiunea
Banatului care face parte din acest Stat ~i regiunea Timocului
sarbesc locuita de romani''-3 80
Mai mult decat atat in februarie 1942 cand generalul Nedic 1-a
contactat prin intermediul lui Gheorghe Popovici, un roman timocean,
in vederea unei apropieri romano-sarbe in fata pericolului bulgaro-maghiar,
mare~alul 1-a asigurat pe ~eful guvernului de la Belgrad
ca nu este interesat de distrugerea Serbiei. A dorit doar ca romanilor
din tara vecina sa Ii se

11
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Felul in care au gasit de cuviinta guvernantii de la Bucure~ti sa se
implice in problema timoceana a raspuns doar partial nazuintelor
romanilor din nord-estul Serbiei. La situatia creata prin prabu~irea
Iugoslaviei, timocenii au reactionat cu promptitudine ~i chiar in aprilie
1941 au adresat mare~alului Ion Antonescu o serie de memorii prin
intermediul ,,Societatii Culturale Timoc" care a jucat in toata acea
perioada rolul unui organ reprezentativ al tuturor timocenilor.
Pentru Ion Antonescu, precum s-a aratat mai sus, anexarea nu
era un obiectiv, ci doar o solutie de criza care sa stabileasca o expansiune
bulgareasca necontrolata spre vestul Peninsulei Balcanice. In
schimb a acordat o mare importanta sprijinirii populatiei timocene
cu produse de prima necesitate ~i mentinerii prin propaganda a unei
con~tiinte nationale treze in Timoc, in conditiile in care disparitia
Iugoslaviei oferea un cadru favorabil acestui lucru. De asemenea, a
incurajat demersurile pentru obtinerea recunoa~terii de catre Germania
~i implicit ~i de catre Serbia a grupului etnic roman din Banat
~i Timoc ca persoana juridica, etapa obligatorie in lupta romanilor
din fosta Iugoslavie de a dobandi minime drepturi nationale.
Telul urmarit cu staruinta de Romania in Timoc intre 1941 ~i 1944
a fost intarirea prin toate mijloacele posibile a mi~carii nationale a
romanilor de acolo in vederea transformarii acestora intr-un bastion
al romanismului la sudul Dunarii, greu de eliminat prin deznationalizare.
In acest scop autoritatile romane au_ sprijinit infiintarea de
organe reprezentative comune ale banatenilor ~i timocenilor, coordonandu-le
apoi activitatile ~i oferindu-le sustinere financiara. Prin
propaganda s-a cautat pe de o parte, mentinerea increderii pe care
populatia timoceana o avea in Romania mai ales dupa episodul eliberarii
prizonierilor iugoslavi de origine romana (va fi infati~at mai pe
larg in cele ce urmeaza) ~i. care incepuse sa se piarda, pe masura ce'
devenea tot mai clar, ca Romania nu va ocupa Timocul, ~i pe de alta
parte atragerea de partizani in randul oficialitatilor straine (germane
in special) pentru cauza romanilor de acolo.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
0 prima ocazie oferita Romaniei de a interveni in favoarea romanilor
din Iugoslavia invinsa s-a datorat existentei printre prizonierii
de razboi luati de armatele Axei, odata cu incheierea victorioasa a
conflictului din Balcani, a numero~i soldati ~i ofiteri de origine romana
proveniti din Banat, Macedonia sau Valea Timocului. Inca de la
17 aprilie, Emil Opri~an, consulul Romaniei la Skoplje, se adresa comandamentului
german din localitate cerand eliberarea prizonierilor
romani sau ma.car aplicarea, ~i in cazul lor, a aceluia~i tratament ce Ii
se acordase minoritarilor germani. A fost sfatuit ca in privinta aceasta
sa convinga guvernul de la Bucure~ti sa i~i indrepte demersurile direct
catre Berlin. 383 In urma tratativelor cu partea germana, la 26 aprilie se
dispunea gruparea prizonierilor iugoslavi de nationalitate romana
~i predarea lor autoritatilor romane.3 84 Astfel au fost adu~i in primavara
anului 1941 pe teritoriul Romaniei ~i internati in conditii
speciale in 6 lagare aflate sub control romanesc, numero~i • timoceni.
Pe parcursul ~ederii lor aici au invatat sa scrie romane~te cu alfabet
latin, au putut audia slujba religioasa in limba materna ~i li s-au tinut
prelegeri despre trecutul lor. 385 In paralel a fost intreprinsa 1.µ randurile
lor o cercetare, sub conducerea lui Sabin Manuila ~i A. Golopentia,
de catre un grup de functionari ai Institutului Central de Statistica, al
carei scop era sa afle starea romanismului din Valea Timocului sub
aspect demografic, cultural, economic. Statisticile deosebit de amanuntite
intocmite cu acest prilej au ajuns la concluzia ca populatia
romaneasca a regiunii timocene se ridica la aproximativ 350.000 de
locuitori.3 86
Repatrierea tuturor timocenilor s-a fa.cut la sfar~itul lunii mai, organizandu-se
in onoarea lor o ceremonie speciala la Turnu Severin. Cu
acest prilej intre fo~tii prizonieri ~i severineni s-au produs emotionan-
383 Arhiva M.A. E., fond 71/1939, AI doilea razboi mondial, vol. 290.
384 Ibidem, f. 14.
385 Gheorghe Zbuchea, Romanii timoceni., p. no.
386 Rezultatele anchetei intreprinse intre prizonierii romani din fosta armata iugoslava
aflati in lagarele din Tara, in ,,Romanii din Timoc", vol. I, p. 293-294.
202
203

7
t
!1
Romanii din Nord-Estul Serbiei tntre anii 1804-1948
te manifestari de solidarizare, iar Ion Antonescu a fost declarat cetatean
de onoare al Timocului. 387 Este de mentionat ca o parte dintre cei
repatriati ar fi dorit sa mai ramana in Romania, dar autoritatile antonesciene
au respins cu fermitate aceasta posibilitate, apreciind ca ,,nu
este in interesul Romaniei ca romanii din vechea Serbie sa vina in tara
in loc sa ramana la caminele lor".3 88 Atitudinea este explicabila daca se
tine seama de faptul ca era de a~teptat ca, odata reveniti la casele lor,
fo~tii prizonieri sa transmita celor de acolo puternicele sentimente romanesti
care le fusesera insuflate in Romania si sa constituie astfel un
'
'
solid cap de pod al propagandei viitoare in Timoc. ~teptarile nu au
fost in~elate, multi dintre ei ducand asupra lor, la reintoarcerea in Serbia,
ca_rti romane~ti, tricolorul ~i chiar fotografii cu Ion Antonescu ~i
cu regele Mihai, obiecte care vor fi produs o vie impresie timocenilor
~i pe care, in pofida sfoqarilor autoritatilor sarbe de a le confisca ~i
distruge, multi dintre fo~tii prizonieri le mai pastrau inca in toamna
anului 1942 dupa cum relateaza Cristea-Sandu Timoc intr-o informare
privind situatia din zona, destinata Ministerului Afacerilor Straine.3 8 9
Transformarea timocenilor eliberati din lagarele germane, ~i apoi
internati in Romania, in exponenti ai intereselor romane~ti in regiune,
constituia o prima reu~ita a politicii lui Ion Antonescu fata de problema
timoceana. Pentru ca succesul sa fie exploatat ~i sa nu ramana fara
rezultate au fost luate masuri in doua directii: a~ezarea mi~carii
timocenilor intr-o forma organizata ~i intarir~a propagandei romane~ti
in regiune.
Nevoia realizarii in cadru organizat a cooperarii intre Guvernul de
la Bucuresti si romanii din Banatul Sarbesc si Valea Timocului fu-
, ' '
sese exprimata inca din 29 aprilie 1941 intr-un document anexat
memoriului adresat de reprezentanµi autorizati ai timocenilor ~i
banatenilor lui Ion Antonescu ~i care continea sugestiile acestora '
Dr. DRAGHl~A COSTANDINOVICI =================
pentru masurile ce trebuiau sa pregateasca unirea teritoriilor amintite
cu Romania. Se preconiza constituirea unui organism de legatura
la Timi~oara intre Guvernul roman, Timoc ~i Banatul fost i ugoslav,
format din dr. Al. Butoarca ~i preotul Adam Fi~tea (pentru Banat) ~i
preotul Gheorghe Suveica (pentru Timoc). In fruntea acestei organizatii
trebuia sa stea comandantul Corpului VI de Armata, generalul
Corneliu Dragalina. In Timoc ~i Banat urma sa se infiinteze consilii
nationale de catre Gheorghe Suveica ~i dr. Al. Butoarca. Fiecare
minister din Romania trebuia sa aiba un reprezentant pe langa organismul
de legatura de la Timi~oara pentru a inlesni comunicarea
intre acesta ~i Guvern.39°
In vara lui 1941 s-a propus infiintarea de Comitete Nationale Regionale
pentru Banat ~i Timoc coordonate de Comitetul Central de Conducere
~i de Legatura cu sediul la Timi~oara. In compozitia acestuia
din urma intrau dr. Al. Butoarca, preotul Adam Fi~tea, preotul Gheorghe
Suveica ~i dr. Atanasie Popovici, lor adaugandu-li-se ca membri
consultativi ~i de actiune ~tefan Ardeleanu ~i Constantin Miu-Lerca.
Comitetul Central avea sa se intruneasca in ~edinta ordinara o data pe
luna ~i extraordinar la cererea a eel putin doi membri sau a Secretarului
General al Pre~edintiei Consiliului de Mini~tri. Comitetul Regional
din Timoc avea 9 membri fata de numai s cat avea eel din Banat.
Organizatorul celui dintfil avea dreptul sa participe la ~edintele tuturor
comitetelor iar de obiectiile sale trebuia sa se tina seama subliniindu-se
astfel pozitia predominanta ocupata de chestiunea timoceana
in raport cu cea banateana.3 91 In cele din urma, in octombrie 1941,
s-a decis infiintarea Comitetului Banateano-Timocean, 392 organizat pe
baza proiectelor prezentate mai sus. Practic, acest comitet s-a constituit
la Bucure~ti la 8 octombrie 1941, fiind dorit ca un singur organism
al comunitatilor romane~ti, atat din fostul Banat iugoslav, cat ~i din
387 Arhiva M.A. E., fond 71/1920-1944, vol. 54, f. 211.
388 Arhiva M. A. E., fond 71/1939 E9 Al Doilea Razboi Mondial, vol. 290, £ 135-136.
389 Arhiva M.A. E., fond 71/1920-1944, vol. 55, f. 334.
390 Idem, vol. 54, f. 58-61.
391 Ibidem, f. 212.
392 Ibidem, f. 313-315.
j
;
'.'
204
205

,.
'
l.• •
,I
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Valea Timocului (Serbia de Nord-Est). Urma a avea un sediu central
la Timi~oara, filiale la Var~et ~i Turnu Severin, precum ~i comitete
auxiliare, regionale, atat pentru zona timoceana, cat ~i pentru Banatul
apusean. fntr-o prima forma, in comitet au intrat preotul Gheorghe
Suveica din Grabovita-Timoc; Athanasie Popovici, originar din Timoc,
atunci consilier tehnic la reprezentanta diplomatica a Romaniei la
Belgrad; Alexandra Butoarca; preotul Adam Fi~tea, pre~edinte al Astrei;
$tefan Ardelean, pre~edintele Asociatiei refugiatilor romani din
Iugoslavia-Timi~oara; Miu Lerca din Timi~oara, Traian Bucuceanu,
secretar general al Astrei din fostul Banat iugoslav; Petru Ionescu,
functionar la Consulatul roman din Belgrad, originar din Timocul bulgaresc.3
93
Comitetul a inceput sa functioneze doar din noiembrie 1941 intr-o
forma diferita de cea acceptata in luna precedenta ~i sub numele
de Comitetul Timocean in mare parte datorita interventiei lui Ovidiu
Vladescu eel care indeplinea in acel moment functia de Secretar General
al Pre~edintiei Consiliului de Mini~tri. Acesta ~i-a exprimat indoiala
cu privire la capacitatea lui Gheorghe Suveica de a conduce singur
actiunea din Timoc considerandu-1 o persoana nu tocmai indicata
sa gestioneze fondurile puse la dispozitie de Guvern ~i propunea ca
sa i se acorde un rol mai mare in conducerea comitetului dr. Atanasie
Popovici, precum ~i colonelului Petrescu Tocineanu, loctiitorul
comandantului Diviziei XIX Infanteriei ~i lui_ Constantin Miu-Lerca
in functie de secretar,39 4
Astfel, a fost reorganizata conducerea pentru o mai buna eficienta a
actiunilor nationale. Colonelul Petrescu Tocineanu avea vechi state de
serviciu, ilustrandu-se inca de la sfar~itul primului razboi mondial,
cand avusese un rol important in contracararea planurilor de instaurare
a regimului bol~evic in intregul Banat.
La 18 noiembrie, Tocineanu devenit pre~edinte al Comitetului
393 Idem, fond 71/Iugoslavia, vol. 54, p. 299-303.
394Arhiva M.A. E., fond 71/1920-1944, vol. 54, f. 357-358.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =============-=~
Timocean, a prezentat Pre~edintiei Consiliului de Mini~tri planul
de actiune al organizatiei pe care o conducea. Se dorea organizarea
populatiei romane din Timoc din punct de vedere cultural, economic
~i politic ( camuflat cu ajutorul asociatiei culturale Astra din Var~et
care avea sa se extinda ~i in nord-estul Serbiei). In paralel se urmarea
recunoa~terea romanilor din Serbia ca minoritate de catre guvernul
de la Belgrad. De realizarea acestor deziderate aveau sa se ocupe la fata
locului Gheorghe ( Gioca) Popovici, caruia ii revenea judetul Pozarevac,
conducerea biroului din Belgrad ~i propaganda in intreaga
Valea Timocului. Judetele Craina ~i Timoc cadeau in raspunderea
lui Suveica. Atanasie Popovici se ocupa de problemele ~colare.J9s Se
remarca tendinta de a limita atributiile lui Suveica, de~i reprezenta
pe romanii timoceni fiind imputernicit de catre ei sa se adreseze in
numele lor lui Ion Antonescu. Acest fapt se datoreaza, nu numai,
neincrederii pe care o inspira preotul mai ales in privinta capacitatii
sale de a gestiona corect banii ~i de a canaliza folosirea lor in sensul
dorit de Guvernul Romaniei. In timp ce Comitetul Timocean era o
creatie a Statului Roman, menita sa-i promoveze interesele in Valea
Timocului, Suveica intelegea ca rostul acestei organizatii sa fie
pregatirea anexarii regiunii la Romania (anexa memoriului din 29
aprilie o dovede~te) ceea ce ar fi dus in mod obligatoriu, in cazul in
care preotului i s-ar fi

7
L
I
i""
i.
i
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
du-se :;;i intentia de formare a unor garzi nationale romane:;;ti, de
autoaparare.
Din pacate, Comitetul Timocean a e:;;uat aproape in tot ce :;;i-a propus.
Organizarea romanilor din punct de vedere cultural :;;i economic
a ramas doar in stadiul de proiect, realizadu-se foarte putine lucruri
concrete in aceasta privinta. Sub aspect economic s-a dorit mfiintarea
unor cooperative de consum in Timoc care sa se afle in mainile comunitatii
romane~ti ~i care sa se alature celor deja existente m Banat
alcatuind impreuna cu acestea o federala cu sediul la Var:;;et.3 96
Acestea ar fi asigurat suportul material necesar dezvoltarii unei mi~cari
nationale. Gioca Popovici, eel insarcinat sa se ingrijeasca de organizarea
cooperativelor a

i
y
t:
!.:
I
.,\,
:.:
i
.!
. ,
j .
Romanii din Nord-Estul Serbiei fotre anii 1804-1948
romanii din Macedonia sau sud-estul dunarean". 402 intr-un document
oficial din 24 ianuarie 1942 al Cornitetului Timocean, intitulat ,,Raport
succint relativ la propunerile ce le face Comitetul Timocean fata de
situatia actuala din teritoriile locuite de romanii din Serbia", sernnat
de col. Tocineanu, de preotul Gheorghe Suveica, de preotul Adam
Fi~tea, de Alexandru Butoarca ~i de Miu Lerca se prezentau urmatoarele
obiective:
,,1. Recunoa~terea Grupului Etnic Roman din Serbia ca persoana
juridica;
2. Organizarea Grupului Etnic Roman ( ... ) constituit din a) un
organ al Guvernului Roman la Bucure~ti care sa dirijeze intreaga
activitate a Grupului Etnic, in a~a fel, ca sa fie armonizata cu politica
tarii ( ... ); b) un ~ef al Grupului Etnic din Serbia, agreat ~i recunoscut
de Guvernul roman; c) cate un ~ef regional, la Negotin pentru Timoc
~i la Var~et pentru Banatul de Vest( ... )
3. Aprovizionarea teritoriilor locuite de romanii din Serbia( ... )
4. Propaganda in Banatul de Vest ~i Timoc ... prin infiintarea la ra- .
dio a unei ore, durnineca dupa amiaza, pentru romanii din Serbia
( ... ), [alcatuirea] unei monografii a Timocului, ... [realizarea] de
copii in traducere ~i originale dupa docurnentele care argumenteaza
autoctonismul romanesc in cele doua provincii, pregatindu-se astfel
materialul documentar in vederea bataliei diplomatice care se va da
pentru cucerirea dreptatii romane~ti ( ... )
5. Eliberarea a peste 6.000 de prizonieri de origine romana din
lagarele din Germania:'
De asemenea acest document mai solicita ca prin Grupul Etnic Roman
sa se ceara ocuparea de catre trupele romane a Timocului ~i a
Banatului de Vest in scopul asigurarii ,,lini~tei, intrucat Romania prin.
insu~i numarul total ~i absolut majoritar al romanilor de acolo, este- ...
direct interesata fata de existenta ~i situatia acestei populatii roma- '
ne~ti. Grupul Etnic Roman din Serbia va cere in temeiul justificarilor
etnice, geopolitice, istorice ~i econornice, ca o conditie sinequanon,
402 Ibidem, vol. 58, f. 44.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
alipiea regiunii dintre Timoc ~i Morava precum ~i a Banatului de Vest
la Romania". De asemenea documentul solicita sa se infiinteze imediat
la Negotin, Pozarevac, Zajecar ~i Var~et, licee de stat cu predare
in limba romana, la Negotin ~i Var~et sa se infiinteze ~coli normale de
stat in limba romana, precurn ~i predarea limbii sarbe numai in cursul
supraprimar al ~colilor, 3 ore pe saptarnana.40 3
La 27 ianuarie 1942, preotul Gheorghe Suveica, Alexandru Butoarca,
col. Tocineanu, preotul Adam Fi~tea, Aurel Cosma ~i Miu
Lerca semnau o motiune catre guvernul roman prin care se solicita
,,recunoa~terea Grupului Etnic Roman din Serbia ca persoana juridica;
participarea Grupului Etnic Roman la conducerea publica in
regiunile locuite de romani; apararea tuturor intereselor populatiei
romane~ti ~i asigurarea protectiei acestei populatii de catre Guvernul
Regal Roman". 404 Ei invocau: ,,numarul total ~i absolut majoritar al
romanilor din regiunile dintre Morava ~i Timoc, precum ~i din Banatul
de vest, in nurnnar de peste 600. ooo de suflete, care vorbesc aceia~i
lirnba, au aceia~i credinta, acelea~i traditii ~i aspiratH cu totalitatea
Nearnului romanesc". Mare~alul Antonescu, in rezolutia sa, era de
acord ~i dispunea a se prornova rnasuri ~i dernersuri in acest sens.4°s
in cursul anului 1942, aflandu-se intr~o situatie dificila datorita
opozitiei interne, respectiv a cetnicilor ~i partizanilor titoi~ti, precurn
~i sub amenintarea expansiunii Bulgariei ~i Ungariei pe searna unor
teritorii ale Serbiei, guvernul sarb condus de gen. Nedic a cautat in
mai multe randuri o apropiere ~i un sprijin din partea mare~alului
Antonescu. in februarie 1942 se transrnitea conducatorului Rornaniei
convingerea generalului Nedic ca ,,salvarea poporului sarb nu sta
decat intr-o stransa colaborare cu Romania ... Bazele apropierii de Romania
se pot pune inca de a cum... Romanii din Serbia trebuie sa
forrneze legatura de unire dintre poporul sarb ~i eel roman, numarul
403 Idem, vol. 55, p. 56-57.
404 Ibidem, p. 61-62.
405 Ibidem
210
211

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
de discordie". 406 In raspunsul adresat generalului Nedic, prin intermediul
timoceanului Gheorghe ( Gioca) Popovici, mare~alul Antonescu
declara ca: ,,Romania nu va lasa ca Serbia sa fie distrusa caci nu
este in interesul nostru... Bazele de apropiere cu Romania raman sa
fie discutate mai tarziu ... Am cerut sa

7
.,
·,
i!
r
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
istoriei sale ~i este ~i azi romaneasca ... , ~i drepturile noastre asupra
Tinutului Timocean sunt incontestabile". 409
Ca urmare a solicitarilor repetate, statul roman a intervenit constant
pe langa autoritatile germane. Astfel, in telegrama Legatiei
din Berlin, la 6 septembrie 1942, ministrul Roman.iei, Raoul Bossy,
informa ca a solicitat Germaniei ,,ca grupul etnic roman din Serbia sa
fie recunoscut oficial ~i sa se bucure in viitor de acelea~i drepturi ca
grupul etnic german in Romania". De asemenea s-a ,,cerut din nou ca
prevederile conventiunii ~coalelor romano-iugoslave din 1933 sa fie
extinse ~i asupra tinutului Timoc, deschizindu-se ~coale romane~ti
in comune romane~ti ~i admitandu-se traficul de persoane ~i material
didactic intre Banatul de Vest ~i Timoc". 410
Cu aceea~i ocazie ministrul R. Bossy ~i-a exprimat surprinderea /
nemultumirea ca guvernul german sprijina pozitia guvernului de la
Belgrad, nefavorabila roman.ilor din Timoc, ceea ce nu s-a intamplat
m alte cazuri, cand a fost problema, de exemplu, croati}or sau maghiarilor.
411
Esecul
,
incercarilor Comitetului Timocean si
'
ale romanilor din fos-
ta Iugoslavie de a ameliora starea timocenilor din punct de vedere
cultural, politic ~i economic s-a datorat in mare masura ~i refuzului
autoritatilor germane de la Belgrad de a sustine recunoa~terea grupului
etnic roman din Iugoslavia ca persoana juridica. Ceea ce vroiau
romanii sa obtina ca o consecinta a acestei reqmoa~teri reiese dintr-un
document intitulat ,,Participarea grupului etnic roman la conducerea
publica m regiunile locuite de romani.", intocmit probabil m 1941 de
catre asociatia Astra din Var~et. Se preconiza infiintarea de ~coli cu
predare m limba romana pentru cursurile primar ~i supraprimar m
comunele locuite majoritar de romani ~i de sectii in limba romana la
~colile din comunele mixte unde existau eel putin 20 de elevi romaru:
409 Ibidem, p. 250-253.
410 Ibidem, p. 261-262.
4ll Ibidem, p. 279.
·.'
Dr. DRAGHISA COSTANDINOVICI =================
La Negotin, Po:farevac, Zajecar ~i Var~et urma sa functioneze licee
de stat cu predare in limba romana carora li se alaturau doua ~coli
normale la Negotin ~i Var~et. Atat in licee cat ~i in ~colile normale
profesorii trebuiau sa fie romani. Grupului etnic roman i se dadea
dreptul de a-~i crea propriile institutii culturale ~i economice ~i
~coli speciale. Recrutarea organelor de control ale ~colilor amintite se
facea dintre romani. In plasele in care procentul romanilor depa~ea
50% primpretorii se numeau dintre roman.i. Pentru Timoc aceste
plase erau Boljevac (57% roman.i), Brza Palanka (88%), Zaicear
(58%), Cliuci (87%), Poreci (99%), Negotin (70%), Zvijd (76%), Mlava
(59%), Homolie (90%). Se cerea de asemenea reinfiintarea judetului
Kraina cu plasele din 1921 ~i capitala la Negotin condus de un prefect
roman. Administratia romaneasca trebuia introdusa in comunele
populate exclusiv de roman.i. De asemenea, in plasele cu majoritate
romaneasca judecatorii ~efi ai judecatoriilor de ocol trebuia sa fie
roman.i iar la tribunalele din Pozarevac, Negotin ~i Zajecar (in Timoc)
~i BisericaAlba ~i Pancevo (in Banat), numarul judecatorilor romani
trebuia sa reflecte propoqia populatiei romane~ti. 412
Pentru a duce la indeplinire un program atat de ambitios, reprezentantii
Astra au luat contact cu autoritatile germane de la Belgrad
cu scopul de a vedea in ce masura acestea sunt dispuse a-~i da sprijinul
mi~carii romanilor din spatiul iugoslav. Cu toate ca Astra a fost admisa
la sfar~itul lui 1941 de ministrul german la Belgrad, Bentzler,
ca voce autorizata a grupului etnic roman, chestiunea recunoa~terii
acestuia ca persoana juridica a ajuns rapid intr-un punct mort deoarece
diplomatul german a declarat ca nu intelege sa trateze pe romanii
din Banat ~i pe cei din Timoc la fel, acordarea de drepturi pentru
timoceni fiind, in viziunea sa, mai dificil de realizat decat in cazul
banatenilor. 413 Cu prilejul unei noi intalniri, Bentzler, in primavara lui
1942, a fost ~i mai categoric in privinta separarii chestiunii Timocului
412 Ibidem, vol. 54, f. 439.
413 Ibidem, f. 451.
214
215
fi.

\I
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
de cea a Banatului afirmand ca problema grupului etnic roman se
poate atinge doar in privinta celei din urma provincii. Subiectul vaii
Timocului nu se admitea nici ma.car sa fie pus in discutie. 414 Lipsa de
disponibilitate a germanilor de a face concesii romanilor in privinta
Timocului s-a fa.cut resimtita ~i in cursul discutiilor purtate prin legatia
din Berlin cu diver~i oficiali germani.
La 6 septembrie 1942, Raoul Bossy informa Ministerul Afacerilor
Straine de convorbirea avuta cu secretarul de stat, Weiszacker, in
cursul careia adusese vorba de grupul etnic roman din Serbia, intreband
daca nu s-ar putea lua in favoarea acestuia masura de a extinde
~i asupra Timocului prevederile conventiei ~colare din 1933. Weiszacker
i-a raspuns intrebandu-1 daca nu crede ca astfel ar nemultmni
guvernul de la Belgrad. 415 Grija germanilor de a menaja sentimentele
cabinetului Nedic in problema romaneasca era evidentiata ~i de reprezentatii
grupului etnic roman, din Banatul fost iugoslav, intr-un
raport din martie 1943 in care comportamentul german era explicat
prin nevoia de a atrage cooperarea sarbilor in mentinerea ordinii intre .
Morava ~i Tirnoc. 416 Germanii practic au exclus din notiunea de ,,grup
etnic roman" pe timoceni. Intr-un raport din decembrie 1942 al Legatiei
din Belgrad se aprecia ca atitudinea nefavorabila a aliatilor
no~tri fata de timoceni s-ar datora precautiei de a nu leza interesele
Bulgariei; in plus, recunoa~terea grupului etnic roman ar insemna
recunoa~terea celei mai importante minoritati. din Serbia, act care ar
afecta viitorul Balcanilor. 417
Desfa~urarea pe ansamblu a operatiunilor militare ale Reichului,
la inceputul anului 1942, a fa.cut ca o parte din trupele germane de
ocupatie din Valea Timocului sa fie trimise in alte paqi. Pentru
asigurarea ,,ordinei", acestea au fost inlocuite partial cu trupe bulga-
414 Ibidem, vol. 55, f. 121.
415 Ibidem, f. 261.
.,
l.-
• f
d
. ,
Dr. DRAGHISA COSTANDINOVICI =================
re, care dupa 15 ianuarie au inaintat in Valea Timocului ~i a Moravei
ocupand un areal cuprins intre Zajecar - Timocul Negru - Cuprija­
Kragujevac - Nis. Deci, sub controlul lor urmau sa intre ~i un numar
de romani. Alaturi de trupele regulate bulgare au aparut ~i comitagii,
care provocau dezordine, determinand ingrijorarea locuitorilor. In
aceste conditii guvernul condus de general Milan Nedic a intervenit
in mod· direct, prin intermediul Comitetului timocean pentru ca
mare~alul Antonescu, informat in mod direct printr-un memoriu al
colonelului Tocineanu, sa intervina la Berlin pentru a se opri inaintarea
trupelor bulgare. 418 Mihai Antonescu a intervenit in mod direct la
Berlin. Apoi s-a transmis la Bucure~ti ca in nici un caz zona timoceana,
locuita de romani, nu va fi incorporata in Bulgaria. 419
La 3 martie 1943, oficiul diplomatic roman din Belgrad a trimis
o nota care, intr-un fel, a rezumat desfa~urarea documentelor ~i inregistra
e~ecul unor aqiuni desfa~urate timp de aproximativ 2 ani .
Se pleca de la urmatoarea realitate: ,,Dupa dezmembrarea Iugoslaviei,
romanii aflati in aceasta tara au ramas in limitele statului sarb, sub
ocupatiune germana. Faptul ca se gaseau sub scutul Reichului da sperante
romanilor, in special celor dintre Timoc ~i Morava, ca drepturile
care le-au fost contestate pana acum le vor fi recunoscute. Speranta
lor insa nu s-a implinit. Germanii au recunoscut grupul etnic german,
pe eel maghiar, ba chiar ~i pe eel albanez, fara a modifica insa
cu nimic situatia grupului etnic roman". Se. arata in continuare ca
imputernicitul Reichului, Bendtzler, a limitat recunoa~terea doar la
cazul Banatului, acceptand in rest ,,oarecari avantaje de ordin ~colar
~i administrativ".
In mai multe randuri reprezentantii romanilor au argumentat ca:
,,recunoa~terea grupului etnic roman timocean ar fi contribuit la pacificarea
~i stabilirea ordinei in aceasta regiune bantuita de elemente
comuniste ~i nationaliste sarbe, prentru ca romanii sunt un element
416 Ibidem, vol. 55 bis, f. 127.
417 Ibidem, vol. 55, f. 547-548.
418 Idem, Iugoslavia, vol. 55, p. 2.
419 Ibidem, p. 5-6.
216
217

, ..
w
lr
ii;,
E
,-
1-
i
~ !.
!
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
cedonia. Vasile Stoica considera ca originea elementului romanesc in
acea zona era foarte veche. in opinia sa, baza initiala o forma vechea
populatie romana, careia i s-au adaugat de-a lungul veacurilor imigranti
din alte zone ale romanitatii: Macedonia, Banat, Oltenia.
V. Stoica a investigat lucrarile unor ca.la.tori ~i savanti din epoca
moderna ~i, mai cu seama, statisticile sarbe~ti, facand un inventar
al evolutiei statistic-demografice a romanilor. El concluziona asupra
majoritatii lor din punct de vedere etnic in zona, respectiv de cca.
300.000 de suflete. 0 atentie aparte a fost acordata vietii nationale,
starii culturale ~i in plan bisericesc, domenii in care - in aprecierea sa •
- situatia era ,,absolut imposibila". Statul sarb a dus in zona ,,o politica
de suprimare a vietii romane~ti, intre altele ~i prin izolarea lor stricta,
astfel ca salvarea acestei populatiuni ~i ridicarea ei numai statul
roman o poate face". in final, diplomatul avansa ~i o serie de propuneri,
multe dintre acestea stand ulterior la baza actiunii politice ~i mai cu
seama a propagandei romane~ti. A pornit de la ideea ca: ,,Solutiunea
problemei este una singura: scoaterea acestei populatiuni de sub _
dominatiunea sarba ~i unirea ei cu Romanismul, a ca.mi parte intregitoare
este ... Avem nevoie de a strange in corpul national, in statul
~i pamantul romanesc, toate fragmentele noastre etnice, cu atat mai
vartos pe cele din regiunile limitrofe cu acest stat".
Vasile Stoica credea ca, in contextul de atunci, s-ar fi putut face
~i un schimb de populatii, respectiv sarbi din B~nat ~i romani din zona
Timocului, in conditiile modificarilor teritoriale la frontiera vestica a
statului roman.423
In conditiile de atunci, in Romania s-au inmultit eforturile de prezentare
a situatiei romanilor din Valea Timocului, in acei ani au aparut
mai multe contributii decat in oricare dintre vremurile de dinainte _
sau de dupa. Astfel, in cadrul unei colectii bucure~tene intitulate'
,,Aspecte geopolitice ~i economice': profesorul Marin Popescu Spineni,
de la Universitatea din Bucure~ti, a tiparit lucrarea intitulata ,,Romanii
423 Arhiva M.A. E., fond Conferinta Pacii Paris 1946, vol. n8, p. 136-152.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
din Balcani". Capitolul al IV-lea al acestei lucrari este consacrat exclusiv
situatiei romanitatii din Craina. 424 Un alt universitar bucure~tean,
Nicolae M. Popp, publica un foarte documentat studiu: ,,Craina. 0
veriga a spatiului etnic romanesc".
Pornind de la ideea ca Dunarea, in cea mai mare parte, nu despa_rtea,
ci dimpotriva, populatiile ce traiau pe malurile ei, sunt o dovada
ca inspre varsarea fluviului amandoua maluri erau romane~ti.
~i-a propus, pe baza de surse indubitabile ~i de analize lingvistice, sa
demonstreze vechimea romanilor in Craina, dupa care s-a oprit intr-o
analiza statistica pertinenta, in primul rand pe baza surselor sarbe~ti,
asupra numarului romanilor din Craina. A crezut ca intre Morava ~i
Timoc erau nu mai putin de 204 a~ezari cu romani, carora Ii se
adaugau alte zeci, impra~tiate prin tot spatiul iugoslav. A crezut ca in
lugoslavia traiau eel putin 350.000 de romani. in final, a afirmat: ,,Sa
repetam pe scurt argumentele cari indrituiesc pe romani de a voi sa
vada Craina facand parte integranta din spatiul politic rom~nesc:
1. Din punct -de vedere istoric: prima populatie a Crainei a fost
populatia dacica romanizata. Este definitiv stabilit ca tinutu! Crainei
a fa.cut parte din vatra straromana, adica din teritoriul pe care neamul
romanesc s-a nascut.
2. Din punct de vedere etnic: Craina este mai presus de orice discutie
- fiind unanim recunoscut - pamant etnic romanesc.
3. Din punct de vedere politic: Numai pe consideratiuni de aceasta
natura - cum s-a aratat mai sus - ~i in lipsa altor competitori la
vremea aceea, Craina s-a trezit acum o suta de ani prinsa intre granitele
Serbiei.
4. in sfar~it libera dorinta a locuitorilor ei s-a exprimat raspicat in
favoarea alipirei la Romania.
Banatul ~i Oltenia ~i tara intreaga se vrea reintregita cu pamantul,
din strabuni romanesc, al Crainei."42s
424 M. Popescu Spineni, Romanii din Balcani, Bucure~ti, 1941, p. 22-35.
425 Nicolae M. Popp, Craina. 0 verigii a spatiului etnic romanesc, in ,,Revista geografica romana':
an IV/ 1941, fasc. II-III, p. 145-146
220
221

1:
I
I
i
I
I
i
1:
I
,i.
1
j ..
i
;i
j
i
r.
ij
I'· ';'1
lL
r ,j,
I
i!
..
·1!
.,
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
in aceea!;ii perioada i!;ii incheia, la universitatea bucure!;iteana, teza
de doctorat un fiu al Banatului: Theodor N. Trapcea. Aceasta a fost
publicata ceva mai tarziu sub forma de extras, precum ~i in paginile
revistei ,,Balcania': scoasa de prof. Victor Papacostea, evident promotor
al studiilor legate de trecutul romanitatii din dreapta Dunarii.
Studiul doctoral al lui Trapcea era unul de caracter interdisciplinar.
In partea I se facea o prezentare a cadrului teritorial de vietuire
a oarnenilor. Partea cea mai consistenta a lucrarii sale se constituia
intr-o sintetica monografie a evolutiei istorice a regiunii din vremurile
preistorice ~i pana la incorporarea teritoriului intre frontierele
statului sarbesc, in vremea lui Milos Obrenovic. Urma apoi o analiza
sintetica a potentialului demografic romanesc ~i o prezentare a
a~ezarilor locuite de conationali in cele 4 judete dintre Timoc ~i
Morava. Concluzia lucrarii ~tiintifice, pe baza careia autorul a obtinut
titlul de doctor, era clara ~i anume: identitatea lor etnica cu vecinii din
nordul Dunarii, caci ,,vechimea ~i persistenta romanilor dintre Timoc
~i Morava este un fapt dovedit cu argumente peremptorii... Existenta .
romanilor dintre Timoc ~i Morava se constata din cele mai vechi
timpuri, din epoca formarii lor !;ii pana in zilele noastre". 426
Ulterior, ill anul 1943, 2 autori, maiorul A. Durnitrescu Jipa ~i Octavian
Metea, care fusesera direct implicati in actiunile din vremea prezentei
in spatiul Romaniei a prizonierilor timoceni, inclusiv in trezirea
!;ii cultivarea la ace~tia a sentimentului national ~i prin o serie de
conferinte, discutii, etc., au alcatuit o privire sintetica (70 de pagini)
a situatiei romanilor. Titlurile catorva din cele 9 capitole ale lucrarii
sunt semnificative: ,,Situatia etnica", ,,Situatia econmnica.': ,,Situatia
social-politica ~i culturala': ,,Situatia bisericeasca", ,,Obiceiuri
de viata", etc. In concluzie, autorii au crezut ca masa de 500.000 de
romani de acolo era autohtona, ei avand ,,o perfecta continuitate cu cei,
din stanga Dunarii, avand aceea~i origine comuna, acelea~i obiceiuri
de via ta ... Dreptatea pentru romanii din Timoc trebuie sa vina ... Sa li
426 Th. N. Trapcea, Contributiuni la istoria romanilor din Peninsula Balcanicii. Romdnii dintre
Timoc ~i Morava, Bucure~ti, 1999, p. 196
222
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
se asigure drepturile istorice bazate pe trecut, numar ~i vigoare".42 7
Incepand din 1934, la Bucure~ti a aparut revista Timocul, ca organ
al Societatii culturale Timoc al Societatii culturale Timoc, a romanilor
din Valea Timocului ~i dreapta Dunarii. Dupa 1940, cand
ingrijirea ei a fost preluata de catre un inimos sociolog ~i luptator national,
Florea Florescu, publicatia, avand in subtitlu Revistii de luptii
national-culturalii, a ca.pa.tat un volum din ce in ce mai consistent, adapostind
contributii ~tiintifice privind trecutul, prezentarea de surse
istorice, pagini literare, o sectiune consacrata traditiilor ~i folclorului
timocean, cronici ale evenimentelor, insemnari privind diverse aspecte
legate de viata timocenilor. De exemplu, la rnijlocul anului
1941 numarul aparut a cuprins, intre altele, memoriile din lunile apri- •
lie-mai ale timocenilor catre conducatorul statului, precum ~i un
amplu studiu al lui Florea Florescu: ,,Romanii din Iugoslavia. Istoric
~i evolutie demografica" ( de fapt, pe frontispiciul revistei ·era. tiparit
,,Inchinat romanilor din Iugoslavia").
In numerele aparute in acei ani, ~i-au adus contributia, ill legatura
cu diverse aspecte ale spatiului timocean, personalitati din cele
mai diverse, precum prof. N. A. Constantinescu, fost colaborator apropiat
al lui Nicolae Iorga ~i conducator al Ligii Culturale; Victor Tufescu;
Emanoil Buhuta; C. Constante; C. Sandu Timoc; A. Andrei;
N. Batzaria; G Giuglea ~i multi altii. In epoca, revista a avut circulatie
~i ill zona Crainei, pana la brusca ei disparitie, in primavara anului
1944, cand bombardarnentele aliate din cartierul Grivita au distrus
in totalitate cladirea care adapostea nu numai redactia, ci ~i Societatea
Timoc, inclusiv intreaga arhiva a acesteia, ce a cazut in totalitate
prada focului.
La mijlocul anului 1943, prin grija Institutului Roman de Statistica,
in special al lui Sabin Manuila ~i C. Constante, erau tiparite 3 volume
insumand peste 700 de pagini sub titlul ,,Romanii dintre Dunare,
Timoc ~i Morava". Era o ampla culegere, extrem de variata. Cuprindea
427 A. Dumitrescu Jipa, 0. Metea, Timocul, Bucure~ti, 1943, p. 77. Cea mai mare parte a lucrarii
a fost reprodusa in Gh. Zbuchea, C. Dobre, Romdnii timoceni, vol. I, p. 204-237.
223
.,
}\

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
cele mai semnificative marturii ale calatorilor ~i savantilor din secolul
XIX ~i inceputul secolului XX despre aceasta zona. Ultimele marturii
erau cele ale lui E. Bucuta, de dupa primul razboi mondial. Erau
date documentele sernnificative ale discutarii in timpul Conferintei de
Pace din 1919-1920, de la Paris, a problemei tirnocene ~i se prezenta
bilantul anchetei intreprinse la lagarele de prizonieri in aprilie-mai
1941 in legatura cu realitatile etnice de dincolo de Dunare, dupa marturiile
directe ale celor care traiau acolo.
Au fost acestea doar o parte din materialele intocrnite ~i publicate in
stanga Dunarii, care au servit in diverse modalitati la cunoa~terea trecutului
~i prezentului romanilor din dreapta Dunarii, inclusiv la actiunea
de propaganda desfa~urata acolo in anii conflagratiei mondiale.
O data cu destrarnarea Iugoslaviei, au fost ~i tirnide actiuni propagandistice
in spatiul timocean. Eliberarea prizonierilor timoceni,
proveniti din randurile fostei armate iugoslave, dupa ce traisera o
vreme in spatiul romanesc, a~a cum s-a aratat in alta parte, dupa
intoarcerea lor acasa, a avut urmari deosebite in tinuturile lor de .
ba~tina. Astfel, de exemplu, aceasta dovada de bunavointa a autoritatilor
antonesciene a deterrninat o reactie spontana a locuitorilor mai
multor comune romane~ti din Timoc care, in cadrul unor adunari, au
adoptat textul unui document prin care cereau ca armata romana sa
ocupe Timocul ~i iritareau ca delegat al lor pe langa Guvernul de
la Bucure~ti pe parintele Suveica, aducand in ~cela~i timp multurniri
,,Onoratului Guvern ~i tuturor fratilor din Romania pentru marea
dragoste cu care au ingrijit fratii ~i feciorii no~tri, prizonieri".¢!
Au fost trirnise delegatii pentru a se intalni, la 15 iunie 1941, la
Turnu Severin, cu Gheorghe Suveica pentru a-~i prezenta apoi cererile
generalului Antonescu. Din cauza promptitudinii cu care au .
ripostat autoritatile sarbe ajutate, fapt sernnificativ, ~i de germani,'
doar 6 delegati din mai niult de 100 au reu~it sa treaca Dunarea in
i .
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
mod clandestin ~i sa se prezinte pe 15 iunie la Turnu Severin.429 Tot in
luna iunie, fo~tii prizonieri i-au adresat lui Ion Antonescu o petitie cu
urmatorul continut:
,,Noi romanii din Timoc fo~ti prizonieri, eliberati azi, venim cu
adanc respect Sa Va multumim pentru dragostea parinteasca ~i grija
ce ne purtati asigurandu-ne viata ~i repunandu-ne in drepturile noastre
fire~ti pentru a ne putea afirma in viitor ca adevarati fii ai nearnului
nostru romanesc.
1n trecut am trait in imprejurari atat de vitrege, fara biserica ~i
~coala, meat ne era arnenintata fiinta genuina romaneasca. Providenta
a fa.cut sa ne cunoa~tem mai de aproape nearnul ~i scumpa
noastra ,,Tara-Muma" care pana ieri era prezentata noua - intentionat
- in culori atat de triste.
Nu mai vrem sa traim a~a! Nu mai vrem sa fim in~elati! Declaram
SUS ~i tare ca vrem sa fim alipiti noi ~i parnantul nostru Timocul la
tara - mama Romania.
Prin prezenta declararn ca considerarn pe par. Gheorghe Suveica
de singur reprezentant al nostru, indreptatit sa sustina drepturile
~i doleantele noastre inaintea inaltului Guvern Roman.
Dat la 18 iunie 1941".43°
Manifestarile timocenilor din iunie 1941, de~i au vizat in primul
rand unirea cu Romania, lucru nedorit la Bucure~ti, au reprezentat
un inceput prornitator pentru implicarea Romaniei in Timoc, fiind o
dovada incontestabila a faptului ca printr-o singura mutare ( eliberarea
prizonierilor) Romania ca~tigase printre romanii din nord-estul
Serbiei numero~i sustinatori precum ~i un solid prestigiu. Se obtinea
~i un punct de pornire pentru o propaganda mai bine pusa la punct
in zona. In acest scop a fost alcatuit de catre Ministerul Propagandei
Nationale un ,,Proiect pentru organizarea actiunii de propaganda in
Timoc ~i in Banatul Iugoslav", bazat in mare parte pe sugestiile lui
428 Gheorghe Zbuchea, Romdnii timoceni, p. no-112, vezi ~i Arhiva M. A. E. , fond 71/192~~
1944 Iugoslavia, vol. 59, f. 1-100 pentru textul complet ~i listele de semnaturi care 1-au msotit
429 Arhiva M. A. E., fond 71/1920-1944, Iugoslavia, vol. 59, f. 96-97
430 Ibidem, f. 3.
224
225

t
ii
"
J
}
.j.
)
'
l
;
i
'i'
Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntre anii 1804-1948
Gheorghe Suveica. Erau indicate 4 obiective de atins: propaganda prin
presa, propaganda prin radio, infiintarea unui institut de cultura ~i a
unei edituri pentru timoceni ~i organizarea culturala a acestora.
Prin radio ~i presa publicul din Romania urma sa fie informat despre
cele doua regiuni pornindu-se de la constatarea ca ,,problema Timocului
~i a Banatului iugoslav este inca insuficient sau fals cunoscuta
chiar in tara", misiunea institutului cultural fiind, de asemenea, aceea
de a populariza respectiva problema. Organizarea culturala trebuia
sa porneasca de la intemeierea de ca.mine culturale ( case populare
de citire) care sa constituie celulele de lucru pe teren ~i sa se afle
sub obladuirea ASTRA sau a ,,Fundatiei Culturale Regele Mihai I". 0
caravana culturala avea sa strabata Valea Timocului pentru a recruta
la fata locului oameni dornici sa participe la mi~carea romaneasca. 431
.;.,
Cu toate intentiile Ministerului Propagandei Nationale, de a coor­
i
f
!
I"
t
431 D. A. N. I. C., fond Ministerul Propagandei Naponale - Studii ~i Documentare, dosar 175, •
;J\
f. 12-15.
J
226
!'
dona propaganda printre romanii din Serbia, eel putin pentru un timp,
rolul eel mai activ in aceasta privinta a fost jucat de catre Gheorghe Suveica
care ~i-a asumat aceasta sarcina din initiativa proprie, in iulie
1941 el ii raporta lui Ion Antonescu situaµa actiunii de propaganda in
Timoc, pe care o dirija personal de la Turnu Severin prin intermediul
a 100 de agenti ale~i de el. Ace~tia treceau periodic Dunarea in mod
clandestin, cu ingaduinta tacita a granicerilor romani ~i in ciuda opozitiei
soldatilor germani de pe malul sarbesc al fluviului. Cei 100 de
agenti ar fi putut sa transporte in Serbia prod~se de prima necesitate
care sa fie distribuite gratuit populaµei ajutand-o in acest fel sa faca
fata dificultatilorvietii intr-o tara grav afectata de razboi ~i contribuind
la crearea unei imagini favorabile Romaniei printre timoceni. In acel
moment Suveica avea o mare libertate de a alege ce cai va urma
propaganda in Timoc, dar sprijinul oferit lui de Statul roman era mai .
mult simbolic, ceea ce ii restrangea considerabil posibilitatile de a fi ,.
eficient. Aceasta stare de fapt era constatata in vara lui 1941 de agenµi
Serviciului Special de Informatii (S.S.L) care aduceau la cuno~tinta
Dr. DRAGHISA COSTANDINOVICI =================
superiorilor ca in timp ce propaganda romaneasca stagna, cea anglo-comunista
~i cea sarbeasca progresau, cea din urma reu~ind
sa-1 convinga pe Comandantul militar german in Serbia, generalul
Reinhardt, ca, indemnati de Bucure~ti, timocenii pregatesc demonstratii
cu caracter revolutionar prin care sa foqeze secesiunea judetelor
nord-estice ale Serbiei ~i alipirea lor la Romania. 432 Preocupati
de mentinetea ordinii, germanii nu priveau cu ochi buni o asemenea
posibilitate ~i acesta a constituit un alt motiv pentru care au ajuns sa-i
trateze cu destula raceala pe timoceni. Rezultatele slabe ale propagandei
romane~ti la sud de Dunare au fa.cut sa se simta nevoia unei
schimbari cu atat mai mult cu cat in cercurile oficiale de la Bucure~ti,
Gheorghe Suveica nu era considerat o persoana demna de prea multa
incredere, corectitudinea acestei opinii gasindu-~i confirmarea
intr-un raport al Marelui Stat Major General al Armatei - Secµa a
2-a catre Pre~edinµa Consiliului de Mini~tri - Cabinetul Militar, in
care preotul era caracterizat ca ,,incapabil sa indeplineasca rolul ce
~i 1-a atribuit fiind ~i de o seriozitate indoielnica". 4 33 In noiembrie
1941, odata cu crearea Comitetului Timocean propaganda injudetele
Pozarevac, Craina ~i Timoc a intrat in atributiile acestui organism ~i
ale biroului sau din Belgrad, condus de Gioca Popovici, apelandu-se
de asemenea ~i la ajutorul asociatiei ASTRA din Var~et. Suveica era
retras pe o pozitie de importanta mai redusa.
Cu toata reorganizarea, progresele semnificative au intarziat sa
se arate. La inceputul anului 1942, Comitetul Timocean recuno~tea
ca singura forma de propaganda care putea avea efect in regiune, era
aprovizionarea populaµei cu produse de prima necesitate care sa fie
livrate prin intermediul cooperativelor. Orice alt fel de propaganda se
poticnea. din cauza opozitiei sarbilor ~i germanilor, reu~indu-se doar
crearea unui supliment intitulat ,,Foaia Timocului" al ziarului ,,Nadej-
432 Arhiva M.A. E., fond 71/1920-1944 Iugoslavia, vol. 54, f. 173-174, 182-185.
433 Ibidem, f. 435-436.
227

7
I'
I'
Ii
.!
11
i
J,
j
L
\i
!
ii
i:
I
Ii
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
dea" al romanilor din Banatul fast iugoslav, 434 distribuirea acestuia catre
timoceni, facandu-se, din pacate, cu mare dificultate deoarece
sarbii au interzis patrunderea sa in zona Crainei. 435 in paralel cu cele
intreprinse de Comitetul Timocean, autoritatile antonesciene s-au
adresat in repetate randuri Berlinului in vederea acordarii aprobarii
de a trimite in tinutul timocean o caravana culturala ~i sanitara.
Raspunsurile prirnite au fast negative sau, in eel mai bun caz, evazive
ceea ce a dus la amanarea la nesfaqit a acestei chestiuni. 436 Dizolvarea
Comitetului Timocean, in februarie 1942, dupa plecarea pre~edintelui
sau, colonelul Tocineanu, pe front ~i refuzul celui desernnat de
mare~alul Antonescu sa-1 inlocuiasca, dr. Aurel Cosma, de a face
parte din aceasta organizaµe a insernnat ~ubrezirea legaturilor dintre
romanii din fasta Iugoslavie ~i Guvernul de la Bucure~ti, 437 iar pentru
propaganda in Valea Timocului, disparitia unui organism cu rol coordonator,
aceasta continuand totu~i prin elemente locale ~i printr-o
serie de instituµi guvernamentale.
in plan local, asociatia ASTRA din Var~et a contactat pe oficialii
germani de la Belgrad, de a caror simpatie fata de cauza romaneasca
depindea in faarte mare masura succesul sau insuccesul oricarei
actiuni romane~ti in Timoc. A fast gasita o oarecare intelegere, probabil
ca o compensare pentru intransigenta afi~ata ori de cate ori se
discutase subiectul recunoa~terii grupului etnic roman, capatandu-se
prornisiunea, inca din 1941, ca un functionar nurnit Schaffer al Biroului
de Propaganda German din Belgrad sa se deplaseze in Craina, insotit
de frunta~i romani, pentru a studia problema timoceana. Luptele intense
dintre partizani ~i armata germana care au cuprins nord-estul
Serbiei in vara lui 1941 au deterrninat amanarea deplasarii. 438 In toarn-
434 Ibidem, vol. 55, f. 57.
435 Ibidem, f. 203.
436 Ibidem, vol. 54, £ 209, 255-258.
437 Ibidem, vol. 55, f. 121.
438 Ibidem, vol. 54, f. 238-239.
228
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ================
na, Schaffer s-a declarat dispus sa intreprinda expeditia proiectata,
profitand de o perioada de relativa acalmie. Lipsa de comunicare
intre autoritatile romane ~i cei care ar fi trebuit sa mearga in Serbia
pentru a-1 acompania pe Schaffer au condus la o situatie bizara: eliberarea
pa~apoartele necesare trecerii membrilor romani ai expeditiei
in Serbia a fast foarte mult intarziata, acestora fiindu-le mai u~or
sa-~i procure pa~apoartele prin demersuri fa.cute la Belgrad. Ma~inile
cu ajutorul carora trebuia strabatut Timocul, puse la dispozitie de
partea romana nu au primit insa actele necesare pentru a perrnite
trecerea lor peste granita, rezultand, fire~te noi amanari. 439 Doar
in primavara lui 1942 a fast posibil sa se reia proiectul deplasarii
echipei de cercetare romano-germane in Tirnoc. Schaffer era inlocuit
cu profesorul Block, titular al catedrei de limbi romanice de la Universitatea
din Leipzig, simpatizant al romanilor. 440 De data acesta deplasarea
s-a realizat ~i la capatul ei Block concluziona ca tinutul este
locuit de 450.000 de romani ~i sfatuia ca in favoarea lor sa se actioneze
mai energic chiar printr-o interventie personala a lui Ion Antonescu
la Adolf Hitler. Oricat de imbucuratoare ar fi fast poziµa adoptata de
Block fata de chestiunea Va.ii Timocului, in atitudinea germanilor fata
de romanii din fasta Iugoslavie nu s-au fa.cut simtite nici un fel de
schirnbari in sens pozitiv. Aceasta se explica prin faptul ca oricare
ar fi fast realitatea timoceana ~i indiferent de calitatea de membru al
Axei pe care o avea Romania, ca in acel moment interesele Germaniei
in Balcani impuneau acesteia, menajarea sarbilor ~i a bulgarilor in
privinta Timocului. Putem presupune, de~i date certe care sa ne confirme
supozitia nu detinem, ca Block fusese trimis in Serbia pentru
a strange date care sa fie folosite numai la sfar~itul razboiului, atunci
cand s-ar fi putut lua o decizie definitiva in privinta sortii sud-estului
european.
Inca de la inceputul implicarii Romaniei in Serbia, dupa aprilie
439 Ibidem, f. 310.
440 Ibidem, vol. 55, f. 118.
229

::
J
·L
:
·,
l
l
!
j
Romanii din Nord-Estul Serbiei fotre anii 1804-1948
1941, s-a considerat esentiala raspandirea la sud de Dunare de publicatii
romane~ti pentru populatia timoceana. Exista speranta ca
prabu~irea Iugoslaviei sa creeze un climat favorabil acestui gen de
initiativa, deopotriva culturala ~i propagandistica. Precum am aratat
deja, primii care au dus aceasta initiativa peste frontiera, in Valea
Timocului, au fost prizonierii eliberati urmati de ,,agentii" preotului
Suveica, multi dintre ei recrutati tot dintre fo~tii prizonieri. Actiunile
personale ~i clandestine ale lui Suveica, de~i bine intentionate, puteau
fi gre~it interpretate de germani ~i sa faca romanilor mai mult
rau decat bine. De aceea dr. Al. Butoarca ii propunea lui Ion Antonescu,
in octombrie 1941, sa se treaca grabnic la o actiune comuna, legala
care prezenta ~i avantajul unei mai bune gestionari a fondurilor de
propaganda. 441 In privinta publicatiilor, solutia care sa permita introducerea
lor in Serbia ~i Banat pe cale legala a fost semnarea de acorduri
cu acele edituri ~i agentii germane care monopolizau distribuirea
presei ~i a ca_rtilor in aceste teritorii. In privinta caqilor s-a ajuns la
o intelegere cu editura ,,Siid-Ost" care le-a livrat in centrele locuite de
romani. 442 Pentru presa s-a convenit asupra unui proiect de conventie
intre agentia germana ,,Pressa" ~i Ministerul Propagandei Nationale,
in octombrie 1942, prin care partea germana se obliga sa difuzeze
pe teritoriul sarbesc ziarul timi~orean ,,Dacia" ~i ziarele bucure~tene
,,Universul': ,,Timpul': ,,Curentul", ,,Viata" ~i ,,Glasul Mare~alului': fara
a le supune cenzurii, in timp ce partea roma.!1:a se obliga sa accepte
intrarea pe teritoriul sau a mai multor ziare sarbe~ti destinate minoritatii
sarbe. 443 Cu toate acestea, pana in februarie 1943 conventia nu
intrase in vigoare, doar ,;Yiata" ajungand la romanii timoceni ~i la cei
banateni ca urmare a unui acord separat semnat cu ,,Pressa" insa, din
pricina unor nereguli, distribuirea acestui periodic in tinuturile locu-
441 Ibidem, vol. 54, £ 306.
442 Ibidem, vol. 56, f. u3.
443 D. A. N. I. C., fond Ministerul Propagandei Nap.onale - Propaganda, dosar 2656, f. 5 sq
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
ite de romani ale fostei Iugoslavii, in scurta vreme a fost intrerupta. 444
Se poate observa cu u~urinta ca atat propaganda desfa~urata pe cai
oficiale in favoarea timocenilor, cat ~i cea desfa~urata la fata locului,
neoficial, cu participarea elementelor locale, au inregistrat progrese
minime. Autoritatile romane este posibil sa fi simtit, in acest
context, nevoia sa participe nemijlocit la aqiunile de propaganda
din Timoc, renuntand sa se mai bazeze exclusiv pe intermediari
locali. In toamna lui 1942, Pre~edintia Consiliului de Mini~tri 1-a trimis
in zona, in misiune speciala, pe Sandu Cristea Timoc. 445 Acesta
a condus pe de o parte actiunile de propaganda. 446 ~i pe de alta parte a
informat periodic autoritatile romane in legatura cu evolutfile petrecute
in Timoc. In perioada in care Sandu Cristea s-a aflat in Craina,
propaganda romaneasca, datorita pe de o parte a eforturilor sale ~i pe
de alta parte a implicarii directe a autoritatilor statului roman, s-a
diversificat ~i a devenit intrucatva mai bine organizata. Anterior misiunii
sale in Serbia, el propusese lui Ion Antonescu o serie de directii de
orientare pentru propaganda printre timoceni. Punea accent pe necesitatea
raspandirii' unui numar cat mai mare de tiparituri c_u carater
popular in regiune, scrise cu alfabet chirilic. Realizarea, achizitionarea
~i distribuirea acestora trebuia sa se faca in urma unei stranse
colaborari intre Guvern, Ministerul Propagandei Nationale ~i ASTRA
din Sibiu ~i a oamenilor din teritoriu ,,dispu~i sa ri~te orice pentru cauza".
Ace~tia puteau fi ale9i dintre lautarii locului. 447 Din toamna lui
1942 i s-a oferit ocazia de a-~i pune ideile in practica, de~i intr-o
masura mult mai redusa decat i~i inchipuise. Intr-un raport asupra
activitatii sale, intre 20 octombrie ~i 15 noiembrie 1942, mentiona
despre realizarile practice in planul propagandei ca a reu~it sa imparta
populatiei 70 de carti romane~ti, fotografii infati~and peisaje din Ro-
444 Ibidem, dosar 2707, f. 15-17, vezi ~i Arhiva M. A. E., fond 71/1920-1944 Iugoslavia, vol.
56, f. 123 ~i vol. 57, £ 106.
445 Ibidem, vol. 57, £ 21.
446 Ibidem, vol. 55 bis,£ 170.
447 Ibidem, £ 132-134.
230
231
1

j;
li
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
mania, placi de patefon cu cantece romane~ti. 448 Astfel de reu~ite, de
mica amploare, au continuat sa caracterizeze propaganda in Timoc ~i
in anul urmator. in martie 1943, Ministerul Propagandei Nationale
aducea in atentia Pre~edintiei Cabinetului de Mini~tri ca se trimisesera
in Timoc 10 patefoane ~i 500 de discuri de patefon cu muzica
romaneasca ~i ca se aprobase trimiterea in viitor a 20 de albume de
cusaturi populare ~i a 20 de ii pentru a fi raspandite locuitorilor. 449
Am decis sa includem foarte putin spectaculoasele cifre precedente
in textul prezentei lucrari din dorinta de a demonstra ca realizarile
limitate ale propagandei romane~ti in Timoc nu s-au datorat in exclusivitate
situaµei complexe din fosta Iugoslavie sau contramasurilor
luate de propaganda sarbeasca, ci ~i faptului ca Romania nu a vrut
~i, in consecinta, nici nu s-a straduit sa depa~easca prea mult nivelul
celor 20 de ii sau al celor 10 patefoane. Era mai curand o strategie
de a~teptare pana la o solutionare definitiva a chestiunii balcanice. La
sfar~itul anului 1942, Sandu Cristea avertiza ca in privinta Crainei
,,actiunea neoficiala va fi mult ingreunata ~i stingherita" ~i ca nu va da
rezultate apreciabile in scurt timp. 450 Alaturi de aparentul dezinteres
al Romaniei pentru regiune, enumera printre cauzele principale care
condusesera la aceasta situatie ingrijoratoare ~i propaganda sarbeasca,
mult mai puternica decat cea romaneasca, avantajata pe deasupra ~i
de posibilitatea de a se desfa~ura nestingherita de autoritatile locale.
Un alt fel de propaganda, ajutorul in bani ~i produse. Singurul aspect
al propagandei romane~ti in fosta Iugoslavie, caruia i s-a acordat o
atentie mai deosebita, a fost eel al sprijiniri romanilor de acolo cu diverse
articole de prima necesitate, aceasta facandu-se totu~i mai putin
pentru sporirea influentei Romaniei in regiune, ci mai mult pentru a
intinde o mana de ajutor fratilor din afara granitelor tarii.
Inca din vara lui 1941, Gheorghe Suveica atrasese atentia, intr-un ra- -
;
r
f
r •
t
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI =================
port adresat lui Ion Antonescu, asupra perspectivelor pe care le oferea
cre~terii prestigiului Romaniei printre timoceni, furnizarea, eventual
gratuita, a unor cantitati de produse, cum ar fi chibriturile, petrolul,
sarea, zaharul sau tutunul, catre o populatie obligata sa indure mari
lipsuri din pricina razboiului. Aprovizionarea s-ar fi putut face prin
agentii sai. 4 5 1 Planul preotului avea deci in vedere o actiune de mica
amploare, neoficiala, mai mult simbolica daca se iau in considerare
cantitatile extrem de recluse pe care avea posibilitatea sa le transporte
un singur agent. Suveica a primit aprobarea ~i resursele necesare
indeplinirii a ceea ce-~i propusese, 452 dar autoritatile de la Bucure~ti
intentionau ca aprovizionarea sa se faca la o cu totul alta scara. La 1
octombrie 1941 se stabilea, prin Decretul - Lege nr. 2733, ca populaµei
timocene ~i celei banatene sa Ii se acorde sare, chibrituri, tutun,
zahar ~i petrol in valoare de 175 milioane lei, de catre Institutul National
al Cooperatiei care trebuia sa-~i procure suma respectiva printr-un
credit la Banca Nationala garantat de Ministerul de Finante. 453
Dupa depa~irea dificultatilor legate de finantare, cauzate de obiectiile
Bancii Nationale, s-a trecut la punerea in practica a D~cretului
- Lege. S-au folosit de proba doar 25 de milioane de lei pentru romanii
din Banatul sarbesc iar timocenilor nu Ii· s-a dat nimic din suma ramasa.
Explicatia pentru acest fapt consta in dorinta statului roman de
a ~ti cu exactitate ce destinatie aveau sa primeasca banii sau produsele
o data ce ajungeau in spatiul ex-iugoslav. Prezenta unor institutii
financiare ~i a unor societati comerciale (,,Agrara Banat") in Banat
permitea un control adecvat al traseului urmat de ajutorul banesc.
Pentru Timoc s-a a~teptat momentul in care aceste institutii aveau sa
fie create ~i detinute de romani sau aveau · sa se extinda acolo institutiile
~i societatile comerciale deja existente in Banat. Timp de ~ase luni
s-a sperat ca ,,Agrara Banat" va reu~i sa patrunda in Valea Timocului,
448 Ibidem, vol. 55, f. 338.
451 Ibidem, vol. 54, f. 173-174.
449 Ibidem, vol. 57, f. 111.
450 Ibidem, vol. 55, f. 553.
452 Ibidem, f. 177.
453 Ibidem, f. 352.
232
233

--,
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
ceea ce nu s-a intamplat, 454 sprijinul material preconizat prin Decretul
- Lege nr. 2733 ramanand in stadiul de proiect nepus in practica. Astfel
~i in aceasta privinta e~ua calea oficiala, legala de sprijinire a timocenilor.
Din nou s-a recurs la solutii clandestine reduse ca eficienta
dar in momentul respectiv singurele aplicabile. Romanilor timoceni
Ii s-a perm.is, in ciuda opozitiei sarbilor ~i a gerrnanilor care voiau sa
previna evadarea partizanilor din Serbia in rornania,4ss sa vina la Gruia
unde puteau cumpara produsele de care duceau lipsa. Masura a avut
succes, Corpul Granicerilor raportand pentru perioada 1 septembrie- 15
octombrie 1943 un nurnar de 1.315 persoane care au trecut Dunarea de
pe malul sarbesc pe eel romanesc. 456 Pentru a evita ca aceasta situatie,
potenµal generatoare de conflicte, sa dainuie, germanii au propus
Romaniei sa continue sa-i aprovizioneze pe timoceni prin Crucea
Ro~ie. 457 De~i a fost agreata un timp aceasta idee, in cursul anilor 194 3
-
1944 s-a sistat ajutorul material pentru Timoc, decizia aparµnandu-i
lui Ion Antonescu, nemultumit de faptul ca majoritatea produselor
sfar~eau in mainile speculantilor ~i nu foloseau la nirnic celor carora
le fusesera trirnise.4s 8
Razboiul propriu-zis dintre Germania ~i aliatii ei pe de o parte ~i
Iugoslavia pe de alta parte a durat foarte putin. Capitularea rapida a
Iugoslaviei ~i dezmembrarea sa nu au insemnat insa ca pacea se
lasase peste teritoriile ce apaqinusera statului invins. Inca din mai
1941, fo~ti ofiteri ai armatei iugoslave in frunte cu colonelul Draza Mihailovic
au organizat o mi~care de rezistenta in l~curile greu accesibile
invadatorilor. Trupele lui Mihailovic au ramas cunoscute sub numele
de cetnici. Ei erau loiali vechiului regim inlaturat de ocupanti,
Mihailovic detinand, din ianuarie 1942, postul de ministru al armatei,
454 D. A. N. I. C., fond Ministerul Propagandei Nationale - Stud.ii ~i Documentare, dosar 175
,
£~~- . .
455 Arhiva M.A. E., fond 71/1920-1944, vol. 56, £ 344.
456 Ibidem, £ 457-459.
457 Ibidem, £ 346-347.
458 Ibidem,vol. 56, f. 590.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
al fortelor aeriene ~i navale in guvernul in exil de la Londra. in paralel
cu cetnicii s-a inchegat o alta mi~care de rezistenta, cea a partizanilor,
condusa de Josip Broz Tito, secretarul general al Partidului Comunist
I ugoslav. 459
Intre 1941 ~i 1945 µnutul timocean nu a fost ocolit de razboi, ambele
mi~cari de rezistenta actionand in regiune. 460 Populatia a avut
de indurat pe langa lipsuri ~i intreaga grozavie a operatiunilor militare.
Nu putine au fost cazurile cand civilii nevinovati au cazut victirne
germanilor, partizanilor sau cetnicilor, fie uci~i drept represalii sau
pentru ca au avut ghinionul de a nimeri in mijlocul luptelor. Aceste
consideraµi sunt valabile atat in ceea ce-i prive~te pe sarbi, cat ~i in
ceea ce-i prive~te pe romani, cu mentiunea ca romanii au trebuit
sa se confrunte ~i cu ostilitatea vadita a autoritatilor sarbe repuse in
functie de germani.
In iunie 1941, Gheorghe Suveica il inforrna pe Ion Antonescu de persecutarea
rornanilor timoceni de catre autoritatile sarbe. 461 Un agent
al S. S. I. strabatea in aceea~i luna Valea Timocului ~i confirma reinstalarea
tuturor autoritatilor sarbe, inclusiv a jandarmilor care erau
dotati cu armament, iar populatia romaneasca se afla la discretia lor.
In plus aceasta se temea sa-~i exprime sentimentele romane~ti, iar
,,lipsa oricarei rnanifestari vizibile a intentiunilor statului roman in
chestiunea Timocului" incuraja acest gen de comportament. 462
Guvernul de la Bucure~ti a intervenit la Berlin pentru oprirea tratamentului
la care erau supu~i tirnocenii de catre sarbi, iar germanii
s-au grabit sa dea asigurari ca se vor ocupa de oprirea persecutiilor
rezultatele intarziind insa sa apara. in iulie 1941, un alt agent al S. S.
I. constata ,,tratamentul sever ~i du~manos" la care sarbii ii supuneau
pe rornani. 463 0 atitudine ale carei cauze nu sunt dificil de inteles:
459 Barbara Jelavich, op. cit. , p. 242.
460 Gheorghe Zbuchea, Romanii timoceni, p. 114.
461 Arhiva M.A. E., fond 71/1920-1944 Iugoslavia, vol. 54, f. u4.
462 Ibidem, f. u8-u9.
463 Ibidem, £ 182.
234
235

L
f
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
464 Arhiva M.A. E .. , fond 71/1920-1944 Iugoslavia, vol. 55, £ 305.
465 Ibidem, f. 334.
466 Ibidem, f. 334.
467 Ibidem, f. 429.
468 Ibidem, vol. 54, f. 175-176.
1-
j:
I
1;
::1
• I
,)
dupa dezastrul din aprilie 1941, guvernul Nedic a avut ca obiectiv ~i
pastrarea teritoriului care mai ramasese Serbiei, iar timocenii dovedisera,
prin memoriile inaintate la Bucure~ti, ca doreau ca Serbia sa-~i
piarda partea de nord-est in favoarea Romaniei.
Mijloacele violente impotriva timocenilor au fost dublate de o propaganda
foarte eficienta, mult mai eficienta decat cea romaneasca
destinata concomitent in zona. Sarbii aveau ca scop indepartarea
romanilor timoceni de Romania ~i convingerea germanilor ca este
in interesul lor sa inabu~e orice manifestare nationala a timocenilor.
Timocenilor li s-a spus ca sunt venetici in Serbia 464 ~i ca nu sunt
nici macar romani, ci apartin unui alt popor - vlasii, fiind destui
cei dispu~i sa creada a~a ceva. 465 Se recunosc cu u~urinta in aceste cuvinte,
mai vechile teze ale istoriografiei sarbe~ti referitoare la romanii
din Craina. Imaginea Romaniei ~i a ceea ce insemna alipirea la Romania
a fost puternic deformata. Oamenii au fost avertizati ca toti
aceia care i~i declara sentimentele romane~ti vor fi luati in Romania
unde vor munci ca robi pe mo~iile boierilor. Daca Romania ar ocupa
Timocul, vor fi spoliati fara mila de functionarii romani - ,,cei mai
hoti de pe fata pamantului". La sfar~itul razboiului, pe care Rusia ii va
ca~tiga cu siguranta, toti cei care au stat impotriva sarbilor vor fi crunt
pedepsiti. 466 Timocenii au fost sfatuiti sa nu-~i doreasca biserica
romaneasca deoarece romanii din Romania sunt catolici. 467
Inspaimantati de ceea ce Ii se spunea, du~maniti de sarbi, romanii
din Craina nu se puteau intoarce, pentru ajutor ~i protectie,
nici catre germani fiindca acestora sarbii aveau grija sa le serveasca
informatii false despre timoceni pe care ca.utan sa-i scoata vinovati
de atacurile partizanilor. 468 In unele cazuri germanii le dadeau
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
crezare ceea ce a contribuit probabil intr-o oarecare masura la lipsa
lor de intelegere fata de incercarile romanilor de a-~i plamadi o mi~care
nationala viabila, recunoscuta oficial.
Tinuturile timocene au fost ~i campul de lupta al cetnicilor, partizanilor
~i germanilor, civilii fiind deseori prin~i la mijloc. Dintre cele
trei tabere cetnicii ~i partizanii ii tratau eel mai dur pe romani. Sandu
Cristea ii raporta lui Ion Antonescu in noiembrie 1942, dupa ce fusese
trimis in misiune speciala pentru trei luni in Timoc, ca deta~amentele
de cetnici ii terorizeaza pe romani in vreme ce comuni~tii fac mai
mult propaganda antiromaneasca, mai ales de cand a intrat Romania
in razboi cu Rusia. Germanii se multumesc sa stea deoparte ~i sa nu
intervina, asigurand doar paza minelor de la Bor ~i Majdanpek 469 de
a caror exploatare se ocupa Grupul Goring. 470
Rechizitiile constituiau un alt aspect al realitatii impuse de razboi.
Faceau rechizitii atat germanii cat ~i sarbii, pe care Sandu Cristea
ii invinuia ca iau mai mult de la romani. In primele luni ale lui 1943
se pare ca in judetul Craina ar fi patruns chiar ~i trupe bulgare~ti
pentru a rechizitiona.' 471
Pentru a intregi acest tablou sumbru trebuie sa amintim • de interminabilele
confruntari dintre armata getmana ~i gruparile de partizani.
Dupa ce in septembrie 1941 germanii hotarasera ca pentru
fiecare soldat ucis sa fie executati 100 de ostateci ~i 50 pentru
fiecare soldat ranit, 472 9i romanii timoceni s-au aflat in pericolul de a
fi victimele acestei decizii barbare. De asemenea, satele timocene
au devenit, nu o data, scena luptelor dintre sarbi ~i germani, cazul eel
mai cunoscut ~i mai grav din acest punct de vedere fiind eel al
satelor Zlotul ~i Podgortul ~terse de pe fata pamantului de artileria
germana pe motiv ca localitatile fusesera ocupate de partizani. Locu-
469 Ibidem, vol. 55, f. 429.
470 Ibidem, vol. 54, f. 413-415.
471 Ibidem, vol. 55 bis, f. 77.
472 Barbara Jelavich, op. cit.,vol 2, p. 243.
237
l

·7
l
I
r
l.
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
itorii lor, cei care au supravietuit, au primit permisiunea, din partea
germanilor, de a se inarma pentru a fi capabili sa le opuna rezistenta
partizanilor, daca ar mai incerca sa puna stapanire pe satele lor.473
Alaturi de civili, victime nevinovate ale diver~ilor combatanti, o serie
de romani timoceni au fa.cut parte din trupele de cetnici sau din cele
de partizani. 474 In legatura cu aceasta merita amintit cazul Davorianei
Paun, devenita secretara ~i mai apoi amanta lui Tito, sub influenta
careia viitorul dictator comunist se pare ca ajunsese sa agreeze ideea
unei autonomii a Va.ii Tirnocului.475 Au existat probabil ~i rornani
tirnoceni care au colaborat cu ocupantul. De altfel, reprezentantii lor
autorizati pe langa guvernul roman inclinau spre aceasta din urrna
atitudine. 476
In directa legatura cu evenimentele violente in valtoarea carora fusese
cuprinsa regiunea a evoluat ~i starea de spirit a populatiei. Imediat
dupa aprilie 1941 o parte a locuitorilor Timocului (dintre romani) a
sperat ca tinutul pe care ii locuiau sa fie alipit Romaniei. In acela~i
tirnp, germanii au fost priviti cu o oarecare simpatie deoarece era
de a~teptat sa-i trateze pe timoceni cu bunavointa datorita aliantei cu
Romania. Iluziile s-au spulberat rapid: Romania nu a incorporat Tirnocul,
iar gerrnanii nu au gasit de cuviinta sa se poarte cu rornanii tirnoceni
altfel decat cu sarbii,477 cele doua etnii suferind in egala masura
de pe urrna razboiului. Aceasta realitate nu a intarziat sa produca
o serie de consecinte negative pentru interesele rornane~ti in Serbia.
Moralul tirnocenilor a scazut sirntitor in vara lui 1941, dupa cum
constata un agent al S.S.I. La aceasta au contribuit nu numai reticenta
Rornaniei de a lua decizia anexarii zonei, ci ~i starea economica
precara ~i propaganda deosebit de activa a sarbilor.478
473 Arhiva M.A. E., fond 71/1920-1944 lugoslavia, vol. 55, f. 337.
474 Gheorghe Zbuchea, Romdnii timoceni, p. l 14.
475 Gheorghe Zbuchea, Cezar Dobre, op. cit., p. 52.
476 Arhiva M.A. E., fond 71/1920-1944 lugoslavia, vol. 54, f. 248.
477 Ibidem, vol. 55 bis, f. 180.
478 Ibidem, vol. 54, f. 182-185.
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI =================
Rapoartele lui Sandu Cristea-Tirnoc, din toamna anului 1942, scot
in evidenta descurajarea accentuata a populatiei datorata atitudinii
Rornaniei479 pe care o socotesc explicabila doar prin lipsa de interes
pe care o avea ,,Tara-Marna" pentru soarta lor. In acelea~i rapoarte se
spune despre tirnoceni ca ,,s-au ata~at in aceste vrernuri tulburi, cu
toata inirna, de sarbi"4 80 ceea ce pare neobi~nuit la o prima vedere, in
conditiile ih care sarbii, fie ca se aflau sub ordinele lui Tito, Draza Mihailovic
sau Nedic, ii priveau pe rornani cu ostilitate. Cauza apropierii
tirnocenilor de sarbi consta in atitudinea germanilor care i-au tratat
~i pe unii ~i pe ceilalti la fel, romanii ~i civilii sarbi indurand urnar la
urnar toata grozavia ~i toate privatiunile razboiului ~i aflandu-se astfel,
pana la urrna in aceea~i tabara cu toate ca in prirnavara lui 1941
era de a~teptat sa se afle in tabere diferite.
In perspectiva Conferintei de Pace de la sfar~itul razboiului s-a solicitat
Institutului Central de Statistica o prezentare a situatiei romanilor
din Tirnoc. Realizata in cursul anului 1943, aceasta dernonstra
clar ca in Timocul sarbesc, rornanii reprezentau trei sferturi din
populatie. De aserrienea se arata ca, chiar dupa unele mal'1:urii de la
Sofia, in Tirnocul bulgaresc rornanii erau mai nurnero~i decat bulgarn.
Pornind de la ideea ca situatia romanilor din Tirnoc era in con­
.. 481
tinua agravare, conducerea de atunci a statului roman a luat o serie
de rnasuri in favoarea lor. 482 Astfel, de exemplu, la sfar~itul lunii noiembrie
1942, rnare~alul Ion Antonescu dadea dispozitia ca romanilor
tirnoceni ce se aprovizionau in secret din tara cu bunuri de stricta
necesitate sa Ii se ceara ca sa aduca ~i copii ce urrnau a fi ~colarizati
~i intretinuti in cadrul liceului din Turnu Severin. Aceasta intentie
legata de elevii romani nu a devenit realitate decat intr-o masura
479 Ibidem, vol. 55, f. 338.
480 Ibidem, f. 302-303.
481 Arhiva M. A. E., fond 71, vol.55, p. 321.
482 Dorel Banco~, Social $i national fn politica guvernului Ion Antonescu, Bucure~ti, 2000,
p. 225-301.
238
239

7
Romanii din Nord-Estul Serbiei 'intre anii 1804-1948
extrem de restransa.483 In arhivele romane~ti se pastreaza o serie de
date privind raspandirea de publicatii romane~ti, ceea ce incepea a
contribui la trezirea con~tiintei nationale romane~ti. Aceasta a provocat
reactia tot mai dura a autoritatilor sarbe~ti. Astfel, de exemplu,
prin mai multe ordine, s-a urmarit interzicerea folosirii limbii romane,
recenzarea celor animati de spirit national, mutarea foqata a invatatorilor
in zone sarbe~ti etc. 48 4
In acela~i timp, prin rapoarte ce proveneau regulat de la pre~edinµa
Consiliului de Mini~tri de la Bucure~ti, mai cu seama de la militantul
national, Sandu Cristea Timoc, ca ~i de la consilierul, N. Solacolu de
la Belgrad, se arata concret situatia romanilor, inclusiv actiunile de
represalii impotriva acestora intreprinse de foqele ocupante germane,
instigate de autoritatile sarbe~ti. Astfel, de exemplu, s-a dispus de
la Bucure~ti o intervenµe directa pe langa comandamentul misiunii
militare germane din Romania pentru eliberarea ostaticilor timoceni
deµnuti in mai multe locuri din Serbia. 485 De altfel, autoritatile
germane au continuat pana in 1944 pe aceia~i linie a neacordarii de
facilitati legate de romanii din Timoc, dintre care multi doreau sa
treaca ~i sa se stabileasca in Romania.
La Bucure~ti, in 1945 era finalizat un material privind romanii de
peste hotare. in capitolul consacrat romanilor din Craina se considera
ca pentru statul roman era importanta ,,aceasta populatie romaneasca,
numarul ei, tratamentul ce i se aplica ~i soarta ei viitoare". 486
Se arata ca statul sarbesc nu a respectat obligatiile internationale pe
care ~i le-a asumat la sfar~itul Primului Razboi Mondial, neexistand
in Craina, de exemplu, ~coli in limba romana ~i fiind interzisa patrunderea
acolo a preotllor romani, in timp ce ei nu se pot bucura nici
de publicatii romane~ti, nici de ca.qi liturgice in limba romana. 487
483 Ibidem, p. 296-197.
484 Ariva M.A. E., fond 71, vol. 57, £ 460-461.
485 Banco~, op. cit., p.228-229.
486 Gh. Zbuchea, C. Dobre, Romanii fn lume, sec. XX, vol. II, Bucure~ti 2005, p. 134.
487 Ibidem, p. 142-145.
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI =================
De asemenea, au fost evocate masurile administrative impotriva celor
din Craina. In acela~i material este evocata ~i situatia romanilor din
Valea Timocului bulgaresc, care dupa aprecieri competente erau supu~i
aceleia~i politici de deznationalizare, ca ~i fratii lor de la vest
de Timoc. 488
In vara anului 1945, reprezentantii ai romanilor timoceni faceau
o ultima tentativa majora de a obtine minime drepturi nationale.
Amplul memoriu adresat conducatorului statului iugoslav, mare~al
Josip Broz Tito, pornea de la ideea ca vlahii din Serbia de rasarit erau
romani.489 Se considera ca la sfar~itul razboiului numarul aproximativ
al romanilor se apropia de 400.000, fl.ind impra~tiaµ in peste 200 de
localitati. Se sublinia vechimea elementului romanesc, ca ~i statornica
colaborare a acestuia cu sarbii: ,,cu care am impaqit acela~i destin
atat pe campul de lupta, cat ~i la brazda plugului in timp de pace". 490
0 ampla parte a memoriului evoca situatia ~i atitudinea romanilor
din Timoc in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial: ,,Dar romanii
(vlahii) nici in lupta de eliberare a patriei noastre cotropite de
criminalii germani _:incendiatorii lumii - n-au lipsit.
Contributia a fost in functie de pozitia geografica in care se cuibarisera
germanii ~i ratacitii care au ascultat de Draza Mihailovic,
Nedic ~i Ljotic. Suferintele poporului de pe urma acestora au fost
ingrozitoare ~i cei mai buni intelectuali ai no~tri au fost masacrati
de catre cetnicii nationali~ti sub pretextul ca sunt comuni~ti. Putine,
foarte putine, sunt satele la noi care n-au dat jertfe pe cei mai buni
fii, acuzati fiind de colaborare sau comunism.
Nemtii au ajuns ca impotriva unor astfel de sate in care revolta
romanilor (vlahilor) a fost mai incapatanata ~i hotarata pentru
sprijinirea partizanilor ~i armatei de eliberare, sa foloseasca pana
~i bombardiere. In felul acesta a fost distrus satul de aproape 8.000
488 Ibidem, p. 159-161.
489 S. Brezeanu, Gh. Zbuchea, Romanii ... , p. 338.
490 Ibidem, p. 339.
240
241
~ ....
j ,.;:.:..~,..

I
I
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
vla_hi numit Zlot ~i Podgor, unde era leaganul comunismului pentru
n~1. Al~e sat~ au fost arse; ~i in randul acestora cade Savinac (Zajecarski),
V1tovmca (Mlavski) ~i Mala Vrbica (Craina).
Mai departe, in razboiul total de eliberare, copiii nostri si-au dat
cu mandrie viata pe altarul patriei noastre. Nu exista sa~ vlah care sa
nu aiba de la 5 la 150 de eroi cazuti in lupta impotriva barbarilor
ge:mani ~i tradatorii vecinici ai statului: Draza, Nedic ~i Ljotic".491
I~ sp~ri:111 epocii, se aduceau laude conducatorului mi~carii de
~art1zam, ~n care vedeau ~i un salvator al nostru personal. Erau apoi
mvocate d~versele masuri luate dupa constituirea noii Iugoslavii in
ceea ce pnve~te drepturile naµonale ale neslavilor, mai ales in ceea
ce prive~te i;,coala i;,i biserica. Astfel, se arata ca pana in secolul XIX
vlahii au a':1: pr~o~i care slujeau in limba parinteasca, dar dupa
~ceea, datonta ~ovm1smului, au fost adu~i slujitori ce nu cunoi;,teau
l~mba poporulm: ,,Astfel, intre poporul vlah i;,i preoti s-a sapat prapast~a~,~umea,
nei~teleg~d pe preot, a renuntat sa mai mearga la bisenca_.
Se co~c_l~z10na ca ,,noua ne-ar conveni sa avem preoti, chiar mai
putm pregat1t1, dar credincio~i, i;,i sa ne slujeasca in limba materna':
Se arata apoi situatia, mai trista, in ceea ce prive~te educatia, uncle
se folosea doar limba sarba, ceea ce a avut consecinte dureroase
asupra romanilor: ,,Poporul nostru este in majoritate absoluta analfabet,
fapt care ne doare ~i nu face cinste statului nostru. Daca nu se iau
masuri radicale de transformare, in duhul legilor statelor democratice
- ~coli in limba materna i;,i a statului, noi vom ramane cu certitudine
oaza cea mai inculta din Europa ... "49 2
Se arata ca era esential sa se respecte situaµa nationala: ;,Nu cerem
de la statul federativ iugoslav nici pamant, nici bani. Cerem sa ni se
res~e~te eel m~ elementar drept, care pana in prezent, din intentii
t;,~VI~ste 1:u m s-a acordat. Noi de secole am

·7
-i
u
j:·
i'·
I.,
!'i
l:i
'j
i:
Romanii din Nord-Estul Serbiei tntre anii 1804-1948
Spre finele anului 1946, bunul cunoscator al problematicii timocene,
Cristea Sandu Timoc, adresa l?i el un amplu memoriu Ministerului
de Externe de la Bucurel?ti, in legatura cu situatia elementului
romanesc din Iugoslavia in comparatie cu celelalte nationalitati. El
remarca aceeal?i deosebire intre statutul favorizat al romanilor din Banatul
iugoslav, carora totul?i nu Ii se recuno~tea calitatea de minoritate,
~i ceilalti romani: ,,Singurele nationalitati care actualmente nu au
nici o ~coala l?i nici o biserica in limba parinteasca sunt romanii
macedoneni (30.000 locuitori) ~i romanii timoceni (450.000 locuitori)"
496 Se facea apoi o prezentare a situatiei romanilor din rasaritul
Serbiei, ,,confundaµ in mod oficial cu elementul sarbesc":
,,In actualul razboi, romanii din Timoc au

7
i
I
!
;, i
1;1· ,.
L
j, t
ii!
jl I
: i
Romanii din Nord-Estul Serbiei fotre anii 1804-1948
tin, uncle peste o treime din populatia ora~ului erau valahi. El acredita
ideea ca valahii ,,nu sunt unul ~i acela~i popor cu romanii de pe malul
stang al Dunarii. Sarbii din Evul Mediu intelegeau sub numele de
vlahi pe toate grupurile de ciobani din vecinatate care nu erau constituite
din sarbi, insa locuiau pe malul drept al Dunarii, dar nefacand
parte din poporul roman, ci fiind ba~tina~i... Reiese concluzia ca
vlahii ~i romanii nu sunt un acela~i popor, ci ca vlahii sunt intr-adevar
romanizati, dar numai intr-atat intrucat le este impusa limba, fiind
in realitate un grup sau o rama~ita a triburilor vreunui popor ba~tina~
al Peninsulei Balcanice".s 01
Se pare ca in 1954 a existat o anumita preocupare a diplomaµei
romane~ti privind situatia romanilor din Bulgaria. Intr-un raport al
diplomatului N. Stanciu, din 24 septembrie 1954, erau invocate date
statistice mai vechi ~i apoi se facea o prezentare generala a problemei
nationale care ar fi fost rezolvata de regimul comunist dupa modelul
sovietic. Concluzia referatului era urmatoarea:
,,Romanii, dupa cum am aratat, in numar nestabilit cu precizie,
formand in unele localitati mase compacte, sunt in numar aproximativ
de 150.000 locuitori. Aceasta populatie, care vorbe~te in casa ~i pe
Strada limba materna romaneasca, nu se bucura pana azi de ~coli cu
limba de predare romana, de asemenea nu exista caqi, ziare sau reviste
in limba romana':s 02
Ahia dupa 1990, in noile condiµi istorice din Serbia ~i Bulgaria,
problematica romanilor timoceni a intrat intr-o noua faza, a afirmarii
in forme din cele mai diverse.s 0 3
501 Selos, ziar al Partidului Agrar Unit, 9 feb. 1947.
502 S. Brezeanu, Gh. Zbuchea, op. cit., p. 361-362.
503 Gh. Zbuchea, Romdnii timoceni. Scurtii. istorie, Timi~oara, 2002, p. 122, 126, 183.
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI ~-===============
"'-
I
CONCLUZII
n urma cu putina vreme, printre romanii timoceni s-au aflat
reprezentanµi Academiei Romane, in frunte cu fostul pre~edinte,
profesorul Eugen Simon care a declarat: ,,Delegatia Academiei
Romane a mers in Timoc ca sa-i descopere pe timoceni care, se
~tie, sunt in buna parte vlahi, adica romani. Numa.ml lor variaza.
Unii zic ca sunt 500.000, alµi 300.000. Fapt important este ca sunt
acolo, au o cultura traditionala, vorbesc romana in dialect oltenesc
• sau banatean. Istoria lor este complicata. Istoricii spun ca o parte
dintre ei, stratul eel mai profund, se afla acolo de pe vremea Daciei
aureliene. Au rezistat a ta.ta timp procesului de slavizare, turcizare ...
Sunt crestini ortodocsi, vorbesc O limba romana veche, cu multe Sar-
, '
bisme, proces firesc, dar i~i pastreaza traditiile ... ".
Un alt profesor bucure~tean, Mihail Diaconescu, facea urmatoarele
consideratii: Jntre conationalii no~tri, care traiesc la sud de fruntariile
tarii, cei din regiunea Vidin ~i Timoc au un loc aparte prin numar,
traditii istorice, vitalitate ~i indeosebi prin caracterul compact romanesc
al regiunii in care traiesc. Actuala frontiera bulgaro-iugoslava
taie in doua aceasta regiune, care din punct de vedere al realitatilor
etnografice, al portului, al trecutului istoric ~i indeosebi al graiului
vorbit de locuitori, are o impresionanta unitate. Romanii din regiunea
Vidin ~i Timoc sunt autohtoni cu o vechime multimilenara." 504
Incepand cu secolul XIX, locuind in doua state deopotriva de intolerante,
romanii fiind de alta etnie decat cea a majoritatii s-au vazut
lipsiti de legitime drepturi nationale, fiind supu~i unui proces intens
504 Diaconescu, M., Istorie ~i valori, Bucure~ti, 1994, p. 363.363.
247

i
i I
I
'"
'.ii
Ji
,JI
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
de alienare ~i asimilare. Relativ tarziu, la ei s-au trezit sentimente
nationale. Au fa.cut interventii pe langa autoritati pentru a impiedeca
procesul de deznationalizare careia i-au opus o rezistenta darza. Confruntati
cu perspectiva unui viitor tragic, au avut speranta ca salvarea
lor va veni de la ,,tara-muma".
In mai multe randuri, au solicitat de la Bucure~ti, de la fratii lor
de peste Dunare, sustinere pentru a dobandi de la Belgrad ~i Sofia,
permisiunea de a-~i deschide ~coli ~i biserici in limba materna, considerand
ca numai a~a i~i puteau pastra fiinta nationala. In cateva
randuri, convin~i ca nu vor primi niciodata in Serbia sau Bulgaria
ceea ce i~i doreau, au cerut chiar alipirea la Romania, exprimandu-~i
vointa de a fi integrati intre hotarele romane~ti ~i in 1913 ~i in 1919 ~i
in 1941. Raspunsurile primite de la Bucure~ti au fost fie evazive, fie negative,
din variate motive.
Odinioara, blocul timocean era proportional mult mai insemnat,
diminuandu-se continuu.
In epoca moderna ~i contemporana, romanii timoceni au existat ~i
exista intr-un numar ce a fost ~i este inca incert ~i controversat.
~i astazi ce Ii se intampla e precum o repetare a ceea ce s-a petrecut
~i mai demult. Sunt in continuare lipsiti de ~coli ~i biserici in care sa-~i
poata folosi liber limba materna. Inca sunt nevoiti sa lupte pentru
a fi recunoscuti ca romani ~i inca i~i mai pun speranta in ajutorul
Romaniei, care este sub a~teptarile lor.
Pentru un istoric, chestiunea timocenilor, a carei studiere ~i intelegere
in virtutea principiului ca ,,trecutul lumineaza prezentul", ramane
una deschisa. Este necesara in opinia noastra, pentru pastrarea
~i afirmarea in continuare, pe o treapta superioara a identitatii ~i
con~tiintei lor de romani.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA.
Chipurici, Nicolae, Romemii din afara Romaniei (Documente),
Drobeta Turnu Severin, 1995.
*** Desavarsirea unitatii naponal-statale a poporului roman. Recunoa$t~rea
ei i~ternationala. 1918. Documente interne $i externe, vol.
III-VI, Bucure~ti, 1986.
Ducic, Jovan, Rapoarte diplomatice din Bucure$ti (1937- 1939), Bucure~ti,
1998.
*** Romanii de la sud de Dunare. Culegere de documente coor-
donata ' de Stelian Brezeanu ~i Gheorghe Zbuchea, Bucure~ti, 1997.
***, Romanii din afara granitelor, Editie de documente ingrijita
de Corneliu Mihail Lungu, Bucure~ti, 2001.
***, Romanii din Timoc. Culegere de izvoare ingrijita C. Constante
si A. Golopentia, voi. I-III, Bucure~ti, 1942-1943.
Sandu Timoc, Cristea, Marturii de la romanii uitati (9-13 milioane),
Timi~oara, 1995.
Idem, Vlahii sunt romani. Documente inedite, Timi~oara, 1997.
$coli $i biserici romane$ti din Peninsula Balcanica - Documente vol.
I (1864-1948), vol. II (1918-1953), coord. Adina Berciu-Draghicescu,
Maria Petre, Bucure~ti, 2004; 2006.
Zbuchea, Gheorghe, Dobre, Cezar, Romanii timoceni. Destin istoric
$i documente, vol. I-III, Bucuresti, 2005.
249

LUCRARI GENERALE ~I SPECIALE:
Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntre anii 1804-1948
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ================
B. LUCRARI SPECIALE:
. :.
A. SINTEZE - TRATATE:
1. Bozic, I., Cirkovic, S., Elanecic, M., Dedijer, V., Istorija Jugoslavije,
Beograd, 1970.
2. Craciun Victor, Zbuchea Gh., 0 istorie a romanilor de pretutindeni,
vol. III, Bucure~ti, 2006 .
3. Dogaru Mircea, Gheorghe Zbuchea, 0 istorie a romanilor de pretutindeni,
vol. I, Bucure~ti, 2004.
4. Historija Naroda ]ugoslavije, vol. 1-2, Belgrad, 1952, Zagreb,
1 959
5. Isar, Nicolae, Istoria moderna a romanilor, 1774/1784- 1918, Bucure~ti,
2006.
6. ***, Istoria romanilor, vol. VII-VIII, Bucure~ti, 2003
7. Jirecek, K., Istorija Srba, vol. 1-2, Belgrad, 1952.
8. Stanojevic, S., Istorija srpskog naroda, Beograd, 1937.
A: LUCRARI GENERALE
Ancel, Jacques, Peuples et nations des Balkans. Geographie politique,
Paris, 1992.
Glenny, Misha, Balkan. 1804-1999. Nacionalizam, rat i velike
sile, I, II, Beolgrad, 2001. .
Jelavich, Barbara, Istoria Balcanilor, vol. 1-11, Ia~i, 2000 Jelavich,
Charles ~i Barbara, Formarea statelor nationale balcanice, 1804-1920,
Cluj-Napoca, 1999.
Pavlowitch, Stevan K., Istoria Balcanilor, 1804-1945, Ia~i, 2002.
Zbuchea, Gheorghe, Istoria Iugoslaviei, Bucure~ti, Corint, 2001.
Idem, 0 istorie a romanilor din Peninsula· Balcanica, secolele •
XVIII-XX, Bucure~ti, 1999.
***Aromanii. Istorie. Limba. Destin, Bucure~ti, 1996. Balkanschi, Todor,
Nicopolskite vlasi. Etnos, ezic, etnonimia,
onomastica, prosopografii, Velico Tarnovo, 1999.
Idem, Zapadno-rodopskite vlasi. Etnos. Etnonimia.
Onomastica, Velico Tarnovo, 1996.
Banco~, Dorel, Social $i national fn politica guvernului Ion Antonescu,
Bucure~ti, 2000 ..
Bejan, Vlad, Capreanu, Ion, Romanii din Bulgaria.
Interferente istorice, Iai;;i, 1998.
Boga, L. T. , Romanii din Macedonia, Epir, Tesalia, Albania, Bulgaria
$i Serbia (note etnografice $i statistice), Bucure~ti, 1913
Botoran, C., Calafeteanu, I., Campus, E., Moisuc, V., Romania
$i Conferintele de Pace de la Paris, Cluj-Napoca, 1983.
Bucuta, Emanoil, Romanii dintre Vidin $i Timoc, Bucurei;;ti, 1923.
Budis Monica Comunitatea romaneasca de pe Valea Timocului bulgaresc,
Bucure~ti, 2001.
Idem, Romanii de pe Valea Timocului bulgaresc, Paris-Bucurei;;ti,
2001.
Bulei, Ion, Atunci cand veacul se nci$tea ... Lumea romaneasca 1900-
1908, Bucurei;;ti, 1990.
Idem, Viata fn vremea lui Carol I, , Bucurei;;ti, 2005.
Buzatu, Gh., Romania cu $i Jara Antonescu. Documente, studii,
relatiiri $i comentarii, Ia~i, 1991.
Calafeteanu, Ion, Diplomatia romaneasca fn sud-estul Europei
(martie 1938-martie 1940), Bucurei;;ti, 1980.
Constantinescu, N. A., Chestiunea timoceana, Bucure~ti, Bucovina,
I. E. Torontiu, 1941.
Idem, Originea $i expansiunea romanilor. Privire istorica, Bucurei;;ti,
1943.
, ' ' •.
251

Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntre anii 1804-1948
Idem, Vechimea romanilor timoceni, Bucure~ti, 1943. Costandinovici,
Draghi~a, Traian, Romanii (sau/!ji valahii) din Serbia de nordest,
in ,,Floare de latinitate", an 2 (2005), nr. 2 (6).
Corovic, V., Istorija Srba, Nis, 2001.
Delatimoc, Romanii din Serbia. Monografie etnicii. fji statisticii., Bucure~ti,
1907.
Diaconescu, M., Istorie fji valori. Studii, comunicii.ri, eseuri, articole,
Bucure~ti, 1994.
Dimitrov, S., Mancev K., Istorija na balkanskite narodi. 1879-1918,
Sofia, 1975.
Dragomir, Silviu, Vlahii din nordul Peninsulei Balcanice fn evul
mediu, Bucure~ti, 2001.
Draghicesco, Les Roumains de Serbie, Paris, 1919.
Draghici, Dragomir, Vlasi ili rumuni iz istocne Srbije i ,,vlasko pitanje':
Pitanja i odgovori/Rumanii sau romanii din Serbia de rii.sii.rit $i
,,lntrebarea rumaneasca': lntrebiiri $i riispunsuri, Bor, 2002.
Idem, Bela Knjiga o vlasim. Tragovi istine, Bor, 1998/1999.
Dumitrescu Jippa, A., Metea, Octavian, Timocul, Bucure~ti, 1943.
Eminescu, Mihai, Romanii din afara granitelor tiirii $i unitatea
spiritualii nationalii, Bucure~ti, 1998.
***Europe and the Eastern Question (1878-1923). Political and Civilizational
Changes, Belgrade, 2001.
Felezeu, Calin, Lumperdean, loan, Vlahii din nordul Peninsulei
Balcanice, Cluj-Napoca, 1995, cu ediµi m limbile franceza ~i engleza.
Florescu, Florea, Romanii din dreapta Duniirii, in ,,Sociologie romaneasca",
an II, nr 5- 6, mai - iunie 1937, p. 230-234.
Gacovic, S., Etimologija neslovenskih osnova u ojkonimiji Vidinskog
sandzaka XV i XVI veka, Zajecar, 1993.
Idem, Putevi istine. Polemika o vrednosti jednog naucinog rada, •
Zaiecear, 1999.
Idem, Schitii a continuitiitii istorice a romanilor din zona Timoc'ului
fn lumina cercetiirilor etimologice, in ,,Congresele spiritualitatii
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVlCI ================
romane~ti", Editiile a VII-a ~i a VIII-a, Bucure~ti, 2004.
Gavrilovic, Nikola, Romanii fii sarbii. Legiiturile romano-sarbe de-a
lungul anilor - Culegere de texte, Bucure~ti-Beograd, 1997.
Garboviceanu, P. , Romanii de peste hotare fji fndeosebi din Rusia fji
Iugoslavia, Cernica, 1924.
Dordevic, Tihomir R., Printre romanii no!jtri. Note de cii.liitorie,
Bor, 2004.·
Gheorghe, Gheorghe, Tratatele internationale ale Romaniei 1921 -
1939, Bucure~ti, 1980.
Gherman, Ion, Romanii din jurul Romaniei, Bucure~ti, 2003.
Ghibu, 0., Din istoria romanilor timoceni: Anastasie Popovici
viizut de Onisifor Ghibu, in ,,Revista de Istorie Militara", 1994, nr. 3,
P· 33-37; nr. 5, P· 22-27•
Idem, Romania !ji Romanii din afarii de Regat, in ,,Tara", Sibiu, nr.
9, 17, aprilie 1941.
Idem, Romanii din Valea Timocului, in ,,Tara", Sibiu,nr. 10- 12, 18, 19,
20, aprilie 1941.
Giuglea, G., Fapte de limbii: Miirturii despre trecutul rom~nesc. Studii
de istoria limbii, etimologie, toponimie, Bucure~ti, 198K
Idem, Romanii din Serbia, in ,,Anuar de Geografie ~i Antropogeografie",
1910-1911, p. 201-215.
Ion di la Vidin, Sacra tribalia (Povestea romanilor din dreapta Duniirii),
Bucure~ti, 1997.
Kostandinovici Draghi~a, lnceputul mi$ciirii de emancipare a romanilor
tmoceni ( evolutia istoricii fji politicii a spatiului timocean
pe parcursul secolului al XIX lea $i fnceputul secolului al XX lea), in
Analele Uni~ersitatii din Craiova, Seria Istorie, Anul XII, nr. 12/2007.
Idem, Problema timoceanii fn anii interbelici, in Analele Universitatii
din Craiova, Seria Istorie, Anul XII, nr. 12/2007.
Lupu, N., Noi $i sarbii: problema croatii, tiiriinismul croat, Stjepan
Radie, chestiunea Banatului, romanii din Valea Timocului, o politicii de
fmpiiciuire, Buchesti, 1925.
252
253

,·
i:
!
i•
i
i
It
! '
J
p
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Mancev, K., Istorija na Srbija, Sofia, 1999.
Matkovic, H., Povijest Jugoslavije. Hrvatski pogled, Zagreb, 1998.
Mironesco, Georges G., Apercus sur le question Roumain, Paris,
1919.
Nedelcea, Tudor, Eminescu, apiiriitorul romanilor de pretutindeni,
Craiova, 1995.
Nedelcea Cotescu, Diana, Biserica romaneascii din Serbia,
Craiova, 2006.
Idem (ed), Miirturii despre romanii din Timocul sarbesc, Craiova,
2005.
Idem, Romanii din Serbia, Craiova, 2005.
Idem, Romanii din Serbia. Miirturii documentare, Craiova, 2005.
Idem (ed), Romanii din Bulgaria - miracol al romanitiitii sud-duniirene,
Craiova, 2005.
Nenadovic, K., Dor

: i
i I
1 •
:li
i:
1,1,
i
'' ';
i'
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Stojancevic, V., Iz istorijske proslosti istocne Srbije, 1804-1833,
Zajecar, 1983.
Idem, Etnogeneza nastanka vlaha, vlasi i balkanski narodi, Zajecar,
2007.
Tana~oca, Anca, Tana~oca Nicolae-$erban, Unitate romanicii $i diversitate
balcanicii. Contributii la istoria romanitiitii balcanice, Bucure~ti,
2004.
Theodorescu, Razvan, Bizant, Balcani, Occident la fnceputurile culturii
medievale romane$ti, Bucure~ti, 1974.
Trapcea, Th. N., Contributiuni la istoria romanilor din Peninsula
Balcanicii: romanii dintre Timoc $i Morava, Ia~i,1999.
Trpkovski-Trpku, V., Vlasite na Balkanot (Bakanski Vlasi), Skopje,
1986.
Vanku, M., Mica fntelegere $i politica externii a Iugoslaviei. 1920-
1938. Momente $i semnificatii, Bucure~ti, 1979.
Idem, Problem aromuna od Berlinskog Kongresa do Londonskog
mirovnog ugovora, in ,,Balkanika XX", Beograd, 1989.
Vaseva, Valentina, Vlasi, in ,,Obscinosti i identicnosti v Balgarija':
Sofia, 1998.
Valcev, G., Vidinski ustanak, Sofia, 1980.
Valcu, $tefan, Romanii uitati:. o introducere fn chestiunea timoceanii,
in ,,Sud - estul ~i contextul european", p. 98-107
Idem, Repere privind chestiunea timoceanii, i~ ,,Etudes Roumaines
et Aroumaines. Studii romane~ti ~i aromane~ti", vol.V, Paris-Bucure~ti,
2002.
Valsan, G. , Romanii din Craina Serbiei, in ,,Anuar de Geografie
~i Antropogeografie': 1910-19n, p. 177-200.
Valsan, George, Romanii din Bulgaria ~i Serbia, Craiova, 1996.
Vesic, M., Stanovnistvo i migracijeu istocnoj Srbiji, Beograd, 1978.
***Vlasite v Balgaria (Balgarska Etnologia), Sofia, 1995.
Zbuchea, Gh., Autohtonia ~i continuitatea romanilor timoceni, in
,,Fatetele istoriei. Existente, identitati, dinamici", Bucure~ti, 2000.
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ================
Idem, Autohtonia $i continuitatea romanilor timoceni, in ,,Omagiu
Academicianului $tefan $tefanescu", Editura Universitatii din Bucure~ti,
2000, p. 37-53.
Idem, Destinul istoric al romanilor din dreapta Duniirii, Bucure~ti,
2000.
Idem, Istoria Iugoslaviei, Bucurei;;ti, 2001.
Idem, O istorie a·romanilor din Peninsula Balcanicii (secolele XVIII -
XX), 1999.
Idem, Relatiile Romfmiei cu sud-estul european la fnceputul secolului
al XX-lea: 1900-1912, Bucurei;;ti, 1999.
Idem, Romania $i riizboaiele balcanice 1912-1913: pagini de istorie
sud-est europeanii, Bucuresti, 1999.
Idem, Romanii $i Balcanii fn epoca modernii (1804-1918), Craiova,
2003.
Idem, Romanii timoceni, Timi~oara, 2002.
Zivanovic, J., Spomenica stogodisjnice oslobodenja Timocke Krajine
1833-1933, Beograd, 1933.
257

i
1'
l'
~;
I
t
l'
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
POSTFATA
D
e mai multa vreme, o serie de remarcabili savanti, lingvi~ti
mai cu seama, au ajuns la concluzia corecta in totalitate, in
opinia noastra, ca zona Timocului, divizata astazi politic
intre Serbia, in partile sale nord-estice ~i Bulgaria, in partile sale
vestice, a constituit, la sfa.r~itul antichitatii ~i inceputurile vremurilor
medievale, unul dintre nucleele in care s-a constituit limba romana
~i implicit poporul roman. Este ~tiut faptul, subliniat de altfel in
mod corect ~i de autorul tezei de doctorat ce o avem in fata, ca, spre
deosebire de alti roma.ni din dreapta Dunarii, in special de aroma.ni
sau macedoroma.ni, roma.nilor timoceni Ii s-a acordat in istoriografi.a
roma.neasca o atentie mai mica, in timp ce in statele uncle roma.nii
timoceni traiau/traiesc Ii s-a negat, pana in zilele noastre identitatea
lor nationala de etnie distincta, de romani. Termenului de vlah/vlas
cu care erau desemnati i s-au atribuit tot felul de intelesuri, de la
o categorie socio-profesionala, pana la o etnie distincta, nefiind insa
asimilati cu roma.nii. In particular, in unele cazu,ri, Ii s-a recunoscut,
pentru putin, calitatea de roman, ei fiind considerati ca imigranti de
data recenta, mai cu seama in secolul XIX, proveniti din Oltenia sau
Banat. E inutil, credem noi, a adauga ca in zona, la roma.nii de
acolo, cercetari istorice serioase au lipsit cu desavar~ire pana de curand
ca.nd iata, doi fii ai locurilor au finalizat doua teze de doctorat
care, intr-o anumita masura, se succed din punct de vedere cronologic
in tematica abordata, una prezentata la Bucure~ti, aborda.nd vremurile
medievale, iar cealalta, cea de fata, imbrati~and perioada cuprinsa
intre aparitia statului sa.rb ca urmare a revolutiei ce a debutat in
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI =================
1804 ~i incheindu-se o data cu sfar~itul conflagratiei mondiale ~i
debutul a~a numitei Iugoslavii titoiste.
¼a cum aratam, mai ales pentru vremurile mai noi, cercetari aprofundate,
in plan istoriografi.c, lipsesc aproape cu desavar~ire, astfel ca
lucrarea elaborata de D. Constantinovici are un pronuntat caracter de
pionerat. Domnia sa a parcurs esentialul lucrarilor tiparite, cele mai
multe apartinand unor traitori in statul roma.nesc, gasind putine ~i
nesemnificative lucrari pentru tema aleasa in publicatii sarbe~ti sau
bulgare~ti. Pentru veacul al XIX-lea, foarte insemnate sunt relatarile
unor contemporani, savanti, publici~ti, ca.la.tori, pe care autorul i-a
avut la indemana in versiune romaneasca dintr-o pretioasa crestomatie
publicata la Bucure~ti in vremea regimului Antonescu, atunci
cand autoritatile roma.ne~ti s-au implicat in mod deosebit in chestiunea
timoceana, cu o intensitate nemaiintfilnita nici inainte, nici dupa
aceea.
Evident ca, orice demers ~tiintific impune apelul la surse. Cele editate
despre timoceni sunt relativ putine ~i au aparut mai cu seama in
ultima vreme, unele fiind mai putin accesibile autorului pe parcursul
strangerii materialului pentru lucrarea pe care o avem acum in fata.
Chiar ~i o parte din documentele publicate in ultima vreme, de exemplu
de catre noi, impreuna cu doctorandul
C. Dobre, in cele trei volume privind veacul XX, au fost publicate
selectiv, partial, din diverse motive. ¼adar, autorul a fost nevoit sa
se adreseze arhivelor. Acasa la el, in zona in care traie~te sau la Belgrad
nu a gasit aproape nimic. In orice caz, nimic semnificativ. Astfel, s-a
adresat arhivelor roma.ne~ti, bucura.ndu-se ~i de sprijinul unora dintre
cei care i~i desfa~oara activitatea acolo ~i care i-au inlesnit procurarea
de copii dupa multe materiale semnificative.
Documentatia inedita a fost culeasa fie de la Arhivele Nationale,
fie de la Arhivele diplomatice, acoperind perioada cuprinsa intre razboaiele
balcanice ~i marea conflagratie mondiala, ceea ce ~i explica, in
opinia noastra, ponderea deosebita, ~i ca numar de pagini, acordata
259

Romanii din Nord-Estul Serbiei tntre anii 1804-1948
secolului XX, in raport cu secolul XIX, ceea ce apare evident ~i din
sursele invocate in aparatul critic.
Lucrarea este ampla cuprinzand mai multe capitole, carora Ii s-au
adaugat elemente indispensabile precum consideratii preliminare,
concluzii, bibliografie selectiva, precum ~i un numar de anexe cu caracter
extrem de divers. Inca de la inceput, autorul subliniaza ca ,,romanii
timoceni azi traiesc intre discrirninare ~i intoleranta" ~i aduce
o serie de argumente temeinic documentate ca o astfel de situatie are
radacini istorice ~i ca fost o realitate inca de la aparitia statului sarbesc
~i mai apoi a celui bulgaresc. Interesanta ~i corecta ni se pare ~i o
alta idee in legatura cu situatia aparuta o data cu na~terea Iugoslaviei
regale ~i continuata ~i in vremurile Iugoslaviei titoiste, ~i anurne, a
dublului standard aplicat romanilor traitori in spatiul sarbesc/iugoslav.
Celor catorva zeci de rnii de romani traitori in paftile Banatului
ce a revenit Belgradului, Ii s-au asigurat prin recunoa~terea etniei
lor romane~ti, ~i pe baza de reciprocitate, cu elementul sarbesc dintre
frontierele statului roman, o serie de drepturi in ceea ce prive~te folosirea
limbii materne in sistemul educational, in viata religoasa, in publicistica,
in plan politic prin organizatii proprii etc. In schimb, sutelor
de rnii de romani traitori in spatiul dintre Morava ~i Timoc ~i chiar
mai departe, pana la Vidin, refuzandu-li-se recunoa~terea identitatii,
nu li s-a perrnis a avea ~coli, biserici, institutii in care sa foloseasca •
limb a materna, fiind supu~i unui perseverent. ~i in tens proces de
desnationalizare ~i de asirnilare, astfel ca mentinerea identitatii lor ~i
a con~tiintei identitare, poate fi considerata chiar un rniracol.
La inceput se face o succinta, dar relevanta ~i corecta prezentare
a istoriei mai vechi a neamului romanesc din Serbia nord-estica.
Autorul porne~te de la ideea corecta, in opinia noastra, a unei triple
proveniente prin timp a generatiilor de romani ti:m.oceni. In mod corect,
arata ca tracii din imediata apropiere a Dunarii au fost supu~i
romanizarii inainte chiar de fratii lor daco-geti, din stanga fluviului.
Mai mult chiar, o data cu a~a nurnita retragere aureliana, prezenta
"
'
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI =================
romanitatii a fost semnificativ intarita prin elemente venite dinspre
nord, in timp ce altele au ramas acolo, pastrand permanente legaturi
prin veacuri cu fratii lor sud-dunareni. In vremurile medievale ~i
la inceputurile modernitatii acolo a fost o veriga de legatura intre
romanitatea nord-danubiana ~i cea balcanica a aromanilor. Astfel, a
existat un dublu flux de romanitate venind ~i dinspre sud ~i dinspre
nord, ce s-a adaugat autohtonilor de acolo, prezenti cu mult inainte
de venirea slavilor, respectiv slavizarea peninsulei Balcanice. Mentionandu-se
pe scurt principalele etape ale evolutiei romanitatii din zona,
s-a mentionat faptul ca documentele medievale recuno~teau in mod
expres calitatea lor de romani ca realitate etnica. Existenta lor romaneasca
s-a putut manifesta fara probleme in regimul turcocratiei cand
sultanii au fost toleranti cu diversele minoritati etnice, ceea ce nu a
fost cazul statelor balcanice ce s-au afirmat treptat in cursul secolului
XIX ~i la inceputul celui urmator.
Realitatilor romane~ti din zona in secolul XIX (in fapt pana la Primul
Razboi Mondial) le este consacrata o analiza speciala, avand in fapt o
structura complex;:i ~i cuprinzand trei probleme distincte,. respectiv
cea a potentialului uman, a datelor statistice din recensarninte oficiale
sau emise de persoane neutre, apoi a viziunii unor contemporani asupra
realitaµlor etnice din zona, pe care le-au cunoscut in mod direct,
nemijlocit ~i, in sfar~it, in prezentarea unor traditionale obiceiuri,
credinte, realitati cotidiene, mod de viata, intre traditional ~i modernizare.
Practic, in raport cu alte ramuri ale romanitatii, rni~carea de emancipare
nationala, de solicitare ~i dobandire a unor elementare drepturi
de natura nationala, au aparut la ace~ti romani doar la inceputul
secolului XX, tema tratata de autor intr-un sintetic, dar sugestiv capitol.
Este semnificativ faptul ca ~i cu ocazia razboaielor balcanice, ce
au modificat configuratia hartii politice in spatiul balcanic, ~i cu
ocazia etapei finale a primului razboi mondial ~i apoi a Conferintei de
Pace de la Paris ~i cu ocazia desfa~urarii in Balcani a razboiului in cur-
260
261

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
sul anului 1941, o serie de reprezentanti de acolo au devenit con~tienti
~i au cerut ca zona cu sute de mii de romani sa se uneasca cu fratii
lor din stanga fluviului in cadrul aceluia~i stat, respectiv a Romaniei
Mari ~i mai apoi a Romaniei ciuntite atunci cand era condusa de generalul/mare~alul
Ion Antonescu.
Materialul, inedit in cea mai mare parte, care a stat la dispozitia
autorului a permis acestuia redactarea a doua capitole distincte, masive,
consacrate in fapt unei perioade de circa un sfert de veac, respectiv
de la incheierea Conferintei de Pace din anii 1919-1920 ~i pana
la instaurarea autoritatilor comuniste sub egida lui J.B. Tito in zona, in
septembrie-octombrie 1944.
Fiecare dintre capitolele lucrarii cuprinde ~i o serie de concluzii
~i consideratii paqiale, reluate foarte succint ~i in final, in partea de
concluzii care se incheie cu speranta autorului ca studierea, intelegerea
~i mai cu seama cunoa~terea trecutului e nu numai necesara,
dar ~i esentiala in pastrarea ~i afirmarea ~i mai departe in mileniul
abia inceput, al acestei ramuri a romanitatii.
Ne aflam in fata unei sinteze a unor realitati istorice, in buna masura
necunoscute pana acum. Autorul a finalizat o lucrare care, incontestabil
ca duce mai departe cunoa~terea ~i intelegerea unor momente
de istorie moderna ~i mai ales contemporana din existenta fratilor
no~tri romani din dreapta Dunarii.
Avem in fata o lucrare de pionierat, temeinic alcatuita, care i-a adus
pe buna dreptate, in mod justificat autorului ~i titlul academic de
doctor in istorie; Suntem convin~i ca raspandirea in forma tiparita
intre romanii din Serbia de nord-est si nu numai intre acestia
a lucrarii de fata va fi folositoare pentru intelegerea trecutului mai
apropiat sau mai indepartat ~i va folosi in actiunea nationala desfa~urata
peste Dunare de mentinere ~i dezvoltare a romanitatii de acolo,
' '
parte integranta a celor circa 35 de milioane de romani impra~tiati pe
intregul mapamond.
of. dr. Gheorghe ZBUCHEA
!
1·
CUPRINS
Prefata la editia a doua de Mircea MARAN / 5
' '
Prefata de Victor CR.ACIUN / 7
Introducere / 17
CAPITOLULI
Recensaminte ~i realitati istorice in viziunea contemporanilor / 25
CAPITOLUL II
lnceputul mi~carii de emancipare a romanilor timoceni / 91
CAPITOLUL III
Problema timoceana in anii interbelici / 117
CAPITOLUL IV
Romanii timoceni in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial / 179
CONCLUZII / 247
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA / 249
Postfata de Gheorghe ZBUCHEA I 258

I
I
I ;.
i
·j.
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI
ROMANII DIN NORD-ESTUL SERBIEI INTRE
ANII 1804-1948
ti
;.l
CASA DE PRESA. $I EDITURA. LIBERTATEA
Director: Mariana Stratulat
EDITURA LIBERTATEA
Redactor responsabil a.i.: Teodora Smolean
Prefata: dr. Mircea Maran si dr. Victor Craciun
, ,
Postfata: prof. dr. Gheorghe Zbuchea
Tehnoredactarea computerizata ~i coperta:
Aneta Ga~par
Tipografia:,,GRAFOCOLOR" , Panciova
ISBN-978-86-7001-343-8

CIP - KaTa..Jionrnan;11ja y rry6m1I