19.01.2013 Views

programul 4 “parteneriate in domeniile prioritare” - sicona

programul 4 “parteneriate in domeniile prioritare” - sicona

programul 4 “parteneriate in domeniile prioritare” - sicona

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

PROGRAMUL 4 “PARTENERIATE IN DOMENIILE PRIORITARE”<br />

2007-2013<br />

(ii) Metoda identificării (Căruntu & Lazăr, 2009b):<br />

Valoarea întârzierii utilizată de modelul predictorului este egală cu întârzierea m<strong>in</strong>imă care<br />

poate să apară în reţeaua de comunicaţii:<br />

d = dm,<br />

(4.1.17)<br />

si în locul pol<strong>in</strong>omului B , un alt pol<strong>in</strong>om B� , identificat cu scopul de a modela sistemul <strong>in</strong>cluzând<br />

întârzierile între d m şi d M , este <strong>in</strong>trodus:<br />

1 1<br />

nB<br />

B ( z ) b0 b1 z ... bnz B<br />

−<br />

� − −<br />

= � �<br />

+ � + + � , (4.1.18)<br />

�<br />

cu:<br />

nB�= nB + dM −dm<br />

b0 + b1+ ... + bn<br />

. (4.1.19)<br />

B<br />

b� 0 = b� 1 = ... = b� n = ; B(1) = B�(1)<br />

B�<br />

nB�<br />

+ 1<br />

Limita superioară pentru întârzierile ce pot apărea la transmiterea unor date de către un<br />

dispozitiv aflat pe nivelul de prioritate j , utilizând teoria Network Calculus, bazată pe algebra<br />

( j + 2)<br />

⋅l<br />

j<br />

( l / c )<br />

m<strong>in</strong>-plus, este dată de (Klehmet et al., 2008) relaţia<br />

∑ − d j ≤ 1 , unde l = 136 biţi<br />

R−<br />

i=<br />

0 i<br />

reprez<strong>in</strong>tă numărul maxim de biţi ai unui mesaj, R = 500 kb/s reprez<strong>in</strong>tă rata de transfer a<br />

protocolului CAN, iar c i reprez<strong>in</strong>tă <strong>in</strong>tervalul d<strong>in</strong>tre două mesaje consecutive transmise de un<br />

dispozitiv aflat pe nivelul de prioritate i .<br />

În studiul de caz efectuat au fost considerate întârzieri mai mari decât o perioadă de<br />

eşantionare, dar mărg<strong>in</strong>ite. În acelaşi timp, s-a ţ<strong>in</strong>ut cont că întârzierile de la senzor la regulator<br />

şi de la regulator la elementul de execţie sunt egale, variabile şi uniform distribuite.<br />

Pentru aplicarea strategiei predictive de control, ansamblul valvă-ambreiaj a fost identificat<br />

cu un sistem echivalent ARX utilizând ca <strong>in</strong>trare o secvenţă pseudoaleatoare b<strong>in</strong>ară (SPAB).<br />

Aceste secvenţe sunt succesiuni de impulsuri dreptunghiulare, modulate în lărgime, ce<br />

aproximează un zgomot alb discret şi care au un conţ<strong>in</strong>ut bogat în frecvenţe. Ele se numesc<br />

pseudoaleatoare pentru că sunt caracterizate pr<strong>in</strong>tr-o lungime de secvenţă în <strong>in</strong>teriorul căreia<br />

lărgimea impulsurilor variază în mod aleator, dar pe un orizont mare de timp, ele sunt periodice,<br />

perioada fi<strong>in</strong>d def<strong>in</strong>ită pr<strong>in</strong> lungimea secvenţei (Landau, 1997).<br />

Secvenţele SPAB sunt generate cu ajutorul unor registre de deplasare cu bucle. Lungimea<br />

1<br />

maximă a unei secvenţe este 2 N − , unde N este numărul de celule ale registrului cu deplasare.<br />

Durata maximă a unui impuls ( t im ) al unei secvenţe SPAB este egală cu NT e (unde T e este<br />

perioada de eşantionare a sistemului).<br />

S-a pornit de la condiţiile:<br />

fe<br />

*<br />

fSPAB = , p∈�<br />

, (4.1.20)<br />

p<br />

tim = p⋅N⋅ Te> tM,<br />

(4.1.21)<br />

1<br />

2 N −<br />

⋅ Te< L,<br />

(4.1.22)<br />

unde: f SPAB reprez<strong>in</strong>tă frecvenţa secvenţei SPAB, f e este frecvenţa de eşantionare, t M este<br />

timpul de creştere al procesului, iar L este durata încercării.<br />

Pentru o bună identificare a sistemului, s-au ales următorii parametri:<br />

p = 10 , N = 9 şi L = 2 . (4.1.23)<br />

19

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!