programul 4 “parteneriate in domeniile prioritare” - sicona
programul 4 “parteneriate in domeniile prioritare” - sicona
programul 4 “parteneriate in domeniile prioritare” - sicona
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
PROGRAMUL 4 “PARTENERIATE IN DOMENIILE PRIORITARE”<br />
2007-2013<br />
(ii) Metoda identificării (Căruntu & Lazăr, 2009b):<br />
Valoarea întârzierii utilizată de modelul predictorului este egală cu întârzierea m<strong>in</strong>imă care<br />
poate să apară în reţeaua de comunicaţii:<br />
d = dm,<br />
(4.1.17)<br />
si în locul pol<strong>in</strong>omului B , un alt pol<strong>in</strong>om B� , identificat cu scopul de a modela sistemul <strong>in</strong>cluzând<br />
întârzierile între d m şi d M , este <strong>in</strong>trodus:<br />
1 1<br />
nB<br />
B ( z ) b0 b1 z ... bnz B<br />
−<br />
� − −<br />
= � �<br />
+ � + + � , (4.1.18)<br />
�<br />
cu:<br />
nB�= nB + dM −dm<br />
b0 + b1+ ... + bn<br />
. (4.1.19)<br />
B<br />
b� 0 = b� 1 = ... = b� n = ; B(1) = B�(1)<br />
B�<br />
nB�<br />
+ 1<br />
Limita superioară pentru întârzierile ce pot apărea la transmiterea unor date de către un<br />
dispozitiv aflat pe nivelul de prioritate j , utilizând teoria Network Calculus, bazată pe algebra<br />
( j + 2)<br />
⋅l<br />
j<br />
( l / c )<br />
m<strong>in</strong>-plus, este dată de (Klehmet et al., 2008) relaţia<br />
∑ − d j ≤ 1 , unde l = 136 biţi<br />
R−<br />
i=<br />
0 i<br />
reprez<strong>in</strong>tă numărul maxim de biţi ai unui mesaj, R = 500 kb/s reprez<strong>in</strong>tă rata de transfer a<br />
protocolului CAN, iar c i reprez<strong>in</strong>tă <strong>in</strong>tervalul d<strong>in</strong>tre două mesaje consecutive transmise de un<br />
dispozitiv aflat pe nivelul de prioritate i .<br />
În studiul de caz efectuat au fost considerate întârzieri mai mari decât o perioadă de<br />
eşantionare, dar mărg<strong>in</strong>ite. În acelaşi timp, s-a ţ<strong>in</strong>ut cont că întârzierile de la senzor la regulator<br />
şi de la regulator la elementul de execţie sunt egale, variabile şi uniform distribuite.<br />
Pentru aplicarea strategiei predictive de control, ansamblul valvă-ambreiaj a fost identificat<br />
cu un sistem echivalent ARX utilizând ca <strong>in</strong>trare o secvenţă pseudoaleatoare b<strong>in</strong>ară (SPAB).<br />
Aceste secvenţe sunt succesiuni de impulsuri dreptunghiulare, modulate în lărgime, ce<br />
aproximează un zgomot alb discret şi care au un conţ<strong>in</strong>ut bogat în frecvenţe. Ele se numesc<br />
pseudoaleatoare pentru că sunt caracterizate pr<strong>in</strong>tr-o lungime de secvenţă în <strong>in</strong>teriorul căreia<br />
lărgimea impulsurilor variază în mod aleator, dar pe un orizont mare de timp, ele sunt periodice,<br />
perioada fi<strong>in</strong>d def<strong>in</strong>ită pr<strong>in</strong> lungimea secvenţei (Landau, 1997).<br />
Secvenţele SPAB sunt generate cu ajutorul unor registre de deplasare cu bucle. Lungimea<br />
1<br />
maximă a unei secvenţe este 2 N − , unde N este numărul de celule ale registrului cu deplasare.<br />
Durata maximă a unui impuls ( t im ) al unei secvenţe SPAB este egală cu NT e (unde T e este<br />
perioada de eşantionare a sistemului).<br />
S-a pornit de la condiţiile:<br />
fe<br />
*<br />
fSPAB = , p∈�<br />
, (4.1.20)<br />
p<br />
tim = p⋅N⋅ Te> tM,<br />
(4.1.21)<br />
1<br />
2 N −<br />
⋅ Te< L,<br />
(4.1.22)<br />
unde: f SPAB reprez<strong>in</strong>tă frecvenţa secvenţei SPAB, f e este frecvenţa de eşantionare, t M este<br />
timpul de creştere al procesului, iar L este durata încercării.<br />
Pentru o bună identificare a sistemului, s-au ales următorii parametri:<br />
p = 10 , N = 9 şi L = 2 . (4.1.23)<br />
19