09.02.2013 Views

dunarea de jos 116 bt.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati

dunarea de jos 116 bt.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati

dunarea de jos 116 bt.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Mi s-a întâmplat ca o povestire să o pot transforma<br />

peste ani într-un roman, dar în cazul ăsta ai nevoie <strong>de</strong> o<br />

altfel <strong>de</strong> tratare. Mi s-a întîmplat să transform o povestire<br />

în scenariu <strong>de</strong> film şi după aceea în piesă. Îmi place jocul<br />

ăsta.<br />

N.O.: Ceva <strong>de</strong>spre antologia din America în care<br />

vei fi publicat?<br />

V.C.:Antologiile au ieşit <strong>de</strong>ja, <strong>de</strong> fapt, cea S.F.. Este<br />

vorba <strong>de</strong> o editură din Maryland care scoate 900 <strong>de</strong><br />

titluri pe an şi s-o fi gândit să încerce şi cu noi. L-a scos<br />

şi pe Doru Tătar cu un roman. Scoate în toamna asta<br />

piesa Polonius şi dacă tot apare tipărită, după aia sper<br />

să ajungă să fie pusă şi pe scenă - contractul semnat cu<br />

ei e şi pentru drepturi <strong>de</strong> montare pe scenă. Antologia<br />

S.F. a apărut şi <strong>de</strong>ja sunt citit.<br />

N.O.: Cum ai ajuns la editură?<br />

V.C.: La editură am ajuns prin Petru Iamandi. El<br />

printr-o scriitoare, A.E. Moreland, o scriitoare pe care<br />

a tradus-o şi a adus-o la Galaţi. I-a făcut o impresie<br />

bună scriitoarea directorului editurii, directorul editurii a<br />

dat telefon să se intereseze cine e traducătorul, i-a cerut<br />

nişte texte din România, iar Petru Iamandi i-a dat ce<br />

avea tradus <strong>de</strong> ani buni, printre care şi cartea <strong>de</strong> poveşti<br />

apărută în ‘91 şi care m-a ajutat să-mi cumpăr casă la<br />

vremea aceea. Aşadar, urmează să apară şi asta tot la<br />

aceeaşi editură. Petrică mi-a tradus-o împreună cu<br />

Richard Wright.<br />

N.O.: Scrii în fiecare zi, are nevoie scriitorul/<br />

artistul <strong>de</strong> exerciţiu?<br />

V.C.:Dacă nu scrii în fiecare zi, n-ai cum. Când nu<br />

scriu, sunt bolnav.<br />

NR.<strong>116</strong><br />

N.O.: Consi<strong>de</strong>ri că e valabil pentru toate<br />

genurile?<br />

V.C.: Consi<strong>de</strong>r că aşa trebuie. Pentru că i-am văzut<br />

pe colegii <strong>de</strong> la muzică, pe când eram la plastică. Erau<br />

violonişti şi eu cre<strong>de</strong>am că s-au născut cu talent. Ai<br />

ureche muzicală, ai o vibraţie , ai o voce a ta,<br />

inconfundabilă, dar oamenii ăia făceau în fiecare zi flexiuni<br />

<strong>de</strong> încheietură, ca să poată mânui arcuşul. Fără lucrul<br />

ăsta nu se poate. În teatru veneai dimineaţa şi făceai<br />

gimnastică, apoi vocalize, pregăteai glasul. Intrai în rol<br />

cu o oră înainte. Povestea Mihai Mihail că intra cu o oră<br />

înainte în pielea personajului şi îi trebuia o oră ca să<br />

iasă. În ultima vreme nu vezi <strong>de</strong>cât improvizaţie, actorul<br />

nu ştie ce joacă. Dacă omul ăla lucrează două ore pe zi,<br />

şi eu trebuie să lucrez două ore pe zi. Lucrez nopţile. E<br />

o nevoie organică. Un mod <strong>de</strong> a te uşura. Te simţi grozav<br />

când ţi-a ieşit. Îmi iese bine, îmi iese uşor, după care<br />

trebuie să treci <strong>de</strong> câteva ori prin text, pentru că scapă<br />

întot<strong>de</strong>auna probleme <strong>de</strong> logică, nu găseşti cuvântul...<br />

Cred că am un simţ al cuvântului pentru că mă <strong>de</strong>ranjează<br />

cuvintele care nu sunt din familia potrivită.<br />

N.O.: Cât <strong>de</strong> mult contează experienţa <strong>de</strong> viaţă<br />

în opera unui scriitor?<br />

V.C.: Contează foarte mult. Dacă nu treci printr-o<br />

dramă, printr-o bucurie, neavând ce povesti, eşti foarte<br />

sărac, imaginezi nişte lucruri care nu le vezi <strong>de</strong>cât în film,<br />

trebuie să copiezi, să furi <strong>de</strong> un<strong>de</strong>va, ceea ce mi se pare<br />

cea mai mare crimă. Pot să iert pe cineva care a făcut o<br />

crimă dar nu pe cineva care a plagiat, care a furat <strong>de</strong><br />

un<strong>de</strong>va.<br />

A consemnat Nicoleta Onofrei<br />

MMXI<br />

41

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!