dunarea de jos 116 bt.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati

Morphochroma
Muzeul de Artă Vizuală a primit în 1992 o importantă
donaţie de 13 lucrări de sculptură şi 50 de desene alb-negru
din partea lui Idel Ianchelevici, sculptor franco-belgian de
origine română, deţinător al Ordinului de Cavaler al Artelor şi
Literelor primit din partea Guvernului Franţei (1990), Membru
de Onoare al Academiei Române (1992), autor a peste 20 de
monumente de for public aflate în Franţa, Belgia, Israel, Congo,
artist căruia îi poartă numele trei
muzee din La Louvičre (Belgia),
Maisons-Laffite (Franţa) şi
Goudriaan (Olanda). Această
donaţie nu a fost făcută
întâmplător muzeului gălăţean.
Sculptorul (n. 5 mai 1909, Leova,
Basarabia - m. 26 iunie 1994,
Maisons-Laffite, Franţa) şi-a
efectuat serviciul militar în Galaţi,
în cadrul Regimentului 11 Siret.
Începuturile lui artistice datează
din această perioadă. La îndemnul
şi solicitarea colonelului
Constantinescu, comandantul
regimentului, el a realizat busturile
a 14 voievozi români (Mircea cel
Bătrân, Ştefan cel Mare, Mihai
Viteazul, Vlad Ţepeş etc.). Artistul
nu a uitat că debutul său artistic
s-a petrecut la Galaţi, aşa că donaţia făcută cu doi ani înainte
de a muri a însemnat gestul său de recunoştinţă faţă de oraşul
care i-a fost martor la începuturile unei cariere ce avea să se
împlinească şi să strălucească în Occident, unde s-a stabilit în
1933 după absolvirea Academiei de Arte Frumoase din Liegč,
Belgia. Acelaşi gest îl făcuse Idel Ianchelevici şi Muzeului
NR.116
Ligia Macovei, Portretul unei
cântăreţe
Naţional de Artă al României căruia îi donase în 1985 10
sculpturi şi 275 de desene.
În 2010, donaţia de la Galaţi a fost amplificată cu alte 76 de
desene ale marelui sculptor dăruite de doamna Helmi
Veldhuijzen din Olanda, critic de ară, exeget al operei artistului
cu dublă cetăţenie, română şi belgiană. Cu o parte din aceste
lucrări de sculptură şi de desen, muzeul a organizat în sala
„Ioan Simion Mărculescu” o expoziţie, astfel că iubitorii de
artă au putut să se familiarizeze cu opere importante ale
artistului.
Atât sculpturile cât şi desenele sunt prin tematica lor
strâns legate de fiinţa umană şi de universul acesteia. Portrete,
compoziţii, nuduri şi reliefuri realizate în bronz sau în ghips
sunt mărturia unui artist de o mare forţă creatoare, deplin stăpân
pe mijloacele de exprimare de care dispune, capabil de sinteze
şi de reducerea formelor la ceea ce consideră esenţial.
Compoziţiile cu cai sunt dinamice, modelajul are robusteţe, iar
personajele exprimă fie exuberanţa adolescentină în prezenţa
frumosului animal („Bucurie”), fie o stare sinonimă cu dezolarea
(„Cal şi călăreţ”). „Claudine”, „Tânără femeie şezând”, „Gisela”,
ca şi medalioanele în relief „Cititoarele”, „Concurs internaţional
de cântec” sunt expresii sugestive ale lumii copilăriei şi
adolescenţei, în timp ce „Mamă şi copil” tratează tema
Donaţia Idel Ianchelevici
maternităţii. Formele şi volumele au
gingăşie şi candoare, linia este suplă,
carnaţia este catifelată. Sculptorul
modelează cu siguranţă, pătrunde în
psihologia personajelor, le surprinde
trăsături şi trăiri sufleteşti semnificative.
Lucrarea „Lebedele” impresionează prin
armonia proporţiilor, sensibilitatea
modelajului şi atitudinea
protectoare pe care pasărea-mamă
o are faţă de puiul său, căldura şi
dragostea aproape umană cu care
aceasta îl hrăneşte.
Desenele expuse pe simeze,
realizate în tuş şi creion,
evidenţiază acelaşi profund interes
al artistului pentru figura umană,
preocuparea lui pentru a reprezenta
omul în ipostaze şi atitudini dintre
cele mai diferite. Îl întâlnim fie în
tovărăşia calului, singur, în familie,
pe câmp, mângâindu-şi pruncii, fie
dialogând în varii împrejurări. Idel
Ianchelevici este un excelent
desenator, linia lui este subţire,
elegantă, fluidă, mlădioasă şi
rafinată. Compoziţiile cu cai sunt
impecabile. Privindu-le, înţelegem cât de mult a iubit sculptorul
acest frumos şi elegant animal şi cu câtă voluptate şi pasiune
l-a imortalizat în toate perioadele creaţiei sale.
Parte a unei valoroase donaţii de sculptură şi grafică,
expoziţia a oferit un prim contact direct, în dimensiunile unei
manifestări mai ample, cu opere ale unuia dintre reprezentanţii
de frunte ai sculpturii figurative clasice din secolul al XX-lea.
Rămâne ca în viitor, muzeul să prilejuiască publicului
posibilitatea de a putea viziona şi celelalte lucrări pe care le
deţine din creaţia reputatului sculptor.
Corneliu Stoica
MMXI
43