dunarea de jos 116 bt.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati

More documents

Recommendations

Info

6 Ecouri la Festivalul de Film 2011 ...filmul românesc trăieşte un moment interesant... Festivalul naţional de film de la Galaţi a adus şi filmele unor regizori români din generaţii diferite. Am discutat cu ei despre viaţa şi viitorul posibil al filmului românesc. Primul dintre ei, Gheorghe Preda, se poate lăuda, pe lângă studii… economice, foto 3 cu facultatea de cinematografie terminată la Bucureşti şi, în continuare, cu studii la Paris, unde şi-a luat licenţa la Academia de Teatru şi Film şi masterul în cinema şi audiovizual la Sorbona. A lucrat şi în televiziune: la ProTv, TVR, Antena 1. A fost 2 ani director de creaţie la MTV România. În prezent este lector universitar drd. la UATC şi regizor artistic la Realitatea TV. Autor de scurtmetraje artistice, documentare pentru televiziune, foto 3 clipuri muzicale şi spoturi publicitare. A fost distins de două ori cu Premiul Uniunii Cineaştilor, de două ori cu Premiul Naţional de Televiziune (APTR) şi de trei ori cu Premiul Special al Juriului la Festivalul Internaţional de film Dakino. În 1996 i s-a acordat Marele Premiu la Festivalul Filmului de artă Teplice, Slovacia, cu un documentar. Filmul de lungmetraj „Îngerul necesar”, prezentat la Galaţi, a primit necesarele aplauze şi a lăsat o puternică impresie… - Se vorbeşte despre un „nou val” în cinematografia românească… Gheorghe Preda: - De vreo 7-8 ani, câţiva cineaşti care au abordat tematica aceasta foarte socială şi foarte foto 1 apăsat critică la adresa societăţii din România au avut o priză extraordinară… - E o reţetă? Gheorghe Preda: - E o reţetă! Şi aici veţi vedea că mă poziţionez pe o zonă care n-are nicio legătură cu tendinţa asta. Dar trebuie să recunosc faptul că e o reţetă: dacă foto 4 faci filme aşa, cu siguranţă ai un paşaport pentru Cannes. - Festivalul de la Cannes, totuşi, nu merge cumva tocmai pe încurajarea producţiilor cu buget mic, poate pentru a da o palmă cinematografiei scumpe hollywoodiene? Gheorghe Preda: - Pentru un film precum „Îngerul necesar”, niciun producător din lumea civilizată, care ar vrea să scoată bani dintr-un asemenea film, n-ar oferi finanţare. Acesta e un dat. Reţeta, dacă există, e următoarea: fie că există producători care investesc într-un film pentru ca acel film să fie un obiect care la rândul său să scoată bani, fie că sunt fonduri internaţionale şi naţionale, cum este fondul de la CNC de care şi noi beneficiem, care dau bani doar pentru nişte filme extrem de personale, extrem de europene şi aşa mai departe. Şi evident că în faţa unui film american foarte scump, făcut cu 15 milioane de euro, când tu vii, ca român, cu un film făcut cu telefonul mobil, lumea se miră. Dacă la New York apari cu aparatură din 1970, lumea se miră şi zic: wow, mai e posibil, se mai fac lucrurile aşa? - Se poartă filmarea cu camera pe umăr, se zice chiar că e mai sinceră… Gheorghe Preda: - Se poate şi cu camera pe umăr, se poate şi cu telefonul mobil: la Viena este un festival de filme făcute cu telefonul mobil; sunt tot felul de domni, doamne care filmează cu telefonul mobil şi apoi fac rost de bani şi le transformă în pelicule… Deci tendinţele sunt foarte variate. Mi se pare culmea sărăciei să faci un film cu telefonul mobil; probabil că limita de dincolo de asta ar fi să nu mai faci film deloc: să stai lângă un ecran şi să povesteşti ce vrei să faci. În filmul mut din Japonia anilor ‘30 - ’33 MMXI NR.116
nu exista un domn care cânta cu pianul sub ecranul pe care rula filmul, ci era un domn care explica filmul. Ca să vă răspund deci la întrebare - îmi vine foarte greu să recunosc chestia asta, dar trebuie s-o recunosc - noi trebuie să facem filmele pentru festivaluri, pentru că nu există săli de cinema unde un film să vină să scoată bani, backgroundul social al filmului românesc este că „a, este un film cu multă mizerie, nu mai bine să vedem un film de dragoste american?” Receptarea socială românească este una defavorabilă filmului, deci n-ai cum să-ţi scoţi banii! - De unde resurse financiare pentru film? Gheorghe Preda: - Evident, n-ai cum să-ţi scoţi banii de la public şi atunci apelăm la Centrul Naţional al Cinematografiei! - sunt nişte concursuri, unul sau două pe an, în urma cărora beneficiem de nişte sume. La un moment dat nu mai avem bani… Filmul meu, „Îngerul necesar”, s-a făcut în 4 ani, pentru că am avut un producător care m-a furat de nam avut aer! Ei din ce să trăiască, săracii? Trăiesc din asta! Îi fură pe regizori cât pot. Şi uneori, pentru chestia asta suntem nefericiţi. Dar nu tot timpul. Noi ne bucurăm că venim la Galaţi şi arătăm filmul care, în ciuda faptului că afară e o căldură îngrozitoare, atrage spectatori dornici să vadă ce fel de ciudăţenii se mai pot naşte din mintea unui regizor român de film. Şi pe un ecran mare... - Aţi lucrat şi în Televiziunea Română, deci ştiţi cum merg lucrurile acolo: speraţi într-un viitor în care televiziunea naţională va putea cumpăra filmele româneşti? NR.116 Interviu cu Gheorghe Preda ©a.g.secară-ccdj Gheorghe Preda: - Televiziunea naţională subvenţionează, în sensul că dă 50.000 de euro pentru un film ca acesta. Dar televiziunea ca instituţie în România a ajuns la nivelul la care dumneavoastră vedeţi că a ajuns, adică o prostituţie neplăcută şi jenantă. Îţi imaginezi că televiziunea naţională - deşi ar fi de dorit să se întâmple asta - ar putea ajunge în poziţia BBC sau Channel 4, care să finanţeze filme în întregime? Sau în poziţia în care se află HBO New York, care face filme… Gus Van Sant are trei filme făcute de HBO, ca filme de televiziune, după care au fost montate în peliculă şi date în săli. Vedeţi, lumea încă nu ştie că, făcând filme, scoţi bani. E o glumă foarte simpatică: Samuel Goldwyn- Meyer, patronul de la MGM, când a intrat, în 1908, într-o sală de cinema unde rulau filme mute, a văzut că toată lumea era mulţumită, a plătit un dolar şi l-a întrebat pe cel de la poartă pentru ce plăteşte. Şi s-a uitat pe pânza aia la nişte imagini. „A, deci nu le-am vândut nimic? Le-am vândut doar nişte imagini pe o pânză? Asta da comerţ!” Da, lumea scoate bani dintr-un astfel de comerţ… - Şcoala europeană de film - şcoala franţuzească, cea italiană - pare acum sufocată de cinematografia americană, mai tehnicizată, mai agresivă. Aţi studiat în Franţa şi aţi văzut la faţa locului: simţiţi că, totuşi, Europa trăieşte? Iată, de exemplu, Luc Besson este foarte apreciat ca regizor european, dar este foarte american ca expresie. MMXI 7
Page 2 and 3: Cronici culturale gălăţene foto
Page 4 and 5: 2 FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE MUZI
Page 6 and 7: 4 muzică) realitatea este foarte d
Page 10 and 11: 8 Gheorghe Preda: Nu mai este inter
Page 12 and 13: 10 Oana Zahiu Premiul revistei Dun
Page 14 and 15: 12 Irlanda Poetry Scriitorii Peter
Page 16 and 17: 14 Helen Dwyer Returned emigrant Ne
Page 18 and 19: 16 Livia Ciupav Cei mai buni priete
Page 20 and 21: 18 În paginile care urmeazã: Grav
Page 22 and 23: 20 Aldea aşteptând poezia (despre
Page 24 and 25: 22 privi mereu ca pe un spectru pe
Page 26 and 27: 24 Pagini realizate de V.Plăcintă
Page 28 and 29: 26 MONUMENTE ISTORICE ŞI DE ARHITE
Page 30 and 31: 28 1937 şi articolului 138 alineat
Page 32 and 33: 30 Culiţă Ioan Uşurelu Kieful ş
Page 34 and 35: 32 Cultură şi/sau civilizaţie -H
Page 36 and 37: 34 FESTIVALUL NAŢIONAL DE EPIGRAM
Page 38 and 39: 36 Cronici culturale gălăţene PR
Page 40 and 41: 38 Începând din martie 2011, Edit
Page 42 and 43: 40 …the winner takes nothing „P
Page 44 and 45: 42 DICŢIONAR - Artişti plastici g
Page 46 and 47: 44 RADU MOŢOC Scriitorii din Basar
Page 48 and 49: 46 Florin Buzdugan CUBUL CRITIC OBL
Page 50 and 51: 48 Din sumarul acestui număr: Pagi

dunarea de jos 116 bt.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?