3. Postere - rmr.medica.ro

112
absent. Abdomen mărit de volum prin lichid de
ascită, edem al peretelui abdominal cu aspect de
coajă de portocală. Radiografi a pulmonară a evidenţiat
opacitate lichidiană în jumătatea inferioară
a hemitoracelui stâng. Investigaţiile imagistice
(eco grafi e abdominală, tomografi e computerizată)
au evidenţiat lichid de ascită în cantitate medie.
Având în vedere rezultatul neconcludent al tomografi
ilor abdominale şi suspiciunea unui carcinom
ovarian, s-a efectuat laparotomie exploratorie, care
a evidenţiat tumoră ovariană bilaterală cu invazie
în vezica urinară, peritoneu, rect, multipli noduli
tumorali diseminaţi pe peritoneul parietal, visceral
şi diafragmatic. Diagnosticul postoperator a fost
de: „Carcinom ovarian stadiul IV, cu invazie vezicală
şi rectală şi metastaze peritoneale“.
Particularitatea cazului constă în faptul că, deşi
pacienta a fost investigată imagistic complex (ecografi
i, CT), nu s-a putut evidenţia formaţiunea tumorală
ovariană, un rol important în acest sens
având obezitatea. Pe lângă faptul că obezitatea a
întârziat diagnosticul imagistic al cancerului ovarian
în acest caz, studiile arată că obezitatea este un
factor de risc, dar şi de prognostic negativ la această
categorie de paciente. Obezitatea poate avea un
impact negativ asupra tratamentului chirurgical şi
citostatic, crescând probabilitatea complicaţiilor
post operatorii. În plus, prevalenţa mai mare a altor
boli cronice (diabet, boli cardiovasculare) în rândul
femeilor obeze, aşa cum este şi cazul acestei paciente,
poate infl uenţa toleranţa la chimioterapie şi
supravieţuirea. Evaluarea impactului obezităţii asupra
stadiului bolii în momentul diagnosticului este
de mare interes şi impune cercetări viitoare, datorită
creşterii prevalenţei obezităţii în ultimii ani, inclusiv
în ţara noastră.
Semnalizarea hipotalamică Lepti nă –
Apolipoproteina E în sindromul
metabolic
Magda Bunea, Anca Ioana Bădărău
Catedra de Fiziologie I, UMF „Carol Davila“, Bucureşti
Designul studiului: epidemiologic analitic
observaţional, de cohortă tip I, retrospectiv
Introducere
Obezitatea este studiată în ultimii ani din perspectiva
comportamentul alimentar, dar şi a mecanis
mului, a controlului neuroendocrin al instalării
acesteia, al parcursului fi ziologic şi implicaţiilor
pa tologice adiacente mediatorilor responsabili.
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LIX, NR. 2, An 2012
Studii numeroase, uneori controversate, cercetează
im pactul inhibitor al Apolipoproteinei E (ApoE)
asupra aportului alimentar. Se remarcă în mod deosebit
infl uenţa leptinei mai mult la nivel hipotalamic
decât sistemic prin reglarea valorii ApoE. Rezultatele
ultimilor ani de cercetări sugerează o
po sibilă cauză a apariţiei obezităţii în sindromul
metabolic (SM) ca urmare a defi cienţei de ApoE la
nivel hipotalamic, asociat unui nivel crescut al
ApoE combinate în circulaţia sistemică.
Obiective
Scopul acestui studiu este de a demonstra acţiunea
de tip inhibitor asupra apetitului alimentar a
ApoE la nivel hipotalamic. ApoE răspunde la
stimulul leptinei prin inhibarea aportului alimentar.
ApoE care se găseşte în plasmă intră în componenţa
VLDL, LDL şi a resturilor de chilomicroni. Studiul
încearcă, de asemenea, corelarea acestor două roluri
ale ApoE şi stabilirea unui raport între cele două
valori – plasmatic şi hipotalamic – ale ApoE în cadrul
sindromului metabolic.
Material şi metodă
Studiul efectuat cuprinde un studiu clinic şi unul
experimental.
În studiul clinic se constituie 3 loturi de pa cienţi
cu SM. Datele pacienţilor provin din cabinete de
Medicină de Familie şi urmăresc evoluţia sin dromului
metabolic în raport cu instalarea obezităţii pe
o durată de 4 ani. Studiul va cuprinde următoarele
trei loturi:
Lotul A: pacienţi cu SM care rămân normoponderali,
folosind IMC.
Lotul B: pacienţi cu SM diagnosticat în urma
criteriilor de dislipidemie, hipertrigliceridemie şi
HTA care au crescut în greutate în evoluţia patologiei.
Lotul C: pacienţi cu SM al căror diagnostic să
includă criteriul glicemiei, al circumferinţei abdominale
şi hipertensiune – deci supraponderali.
Concomitent se desfăşoară şi studiul experimental
care cercetează două loturi a câte 14 rozătoare
pe parcursul a 3 luni.
Lotul A, lotul martor, urmează o dietă normală,
lotul B tot o dietă normocalorică, iar lotul C o dietă
hiperproteică şi hipercalorică. Se determină analize
biochimice ale celor 3 loturi. Se injectează apolipoproteina
E intracerebroventricular lotului B şi C şi
se observă infl uenţa acesteia asupra apetitului alimentar,
comparativ cu lotul martor A.
Rezultate urmărite
Se va urmări efectul injectării apolipoproteinei
E asupra aportului alimentar, precum şi stabilirea