ATTUORNU A LU FUCULINU - Morreseemigrato.ch
ATTUORNU A LU FUCULINU - Morreseemigrato.ch
ATTUORNU A LU FUCULINU - Morreseemigrato.ch
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Pec<strong>ch</strong>é se mangia tandu Pe la trippa.»<br />
E mènde predecava parja ca nzengava cu lu ditu sèmbe a quiddr'ommenu ca tenja la trippa<br />
sott'a la mandèlla.<br />
Lu puveriéddru se facja picculu picculu e s'accuava adderète a l'auti pe nun se fa vedé; ma lu<br />
prèutu parlava sèmbe de la trippa e nu la fenia <strong>ch</strong>iù.<br />
L'ommenu, ca se credja ca lu prèutu l'avja cu iddru, nun sapja <strong>ch</strong>iù addù s'avja accuà. E<br />
quiddru ca alluccava ngimm'a lu pulpetu contru a sta trippa e nzengava cu lu ditu. A nu cèrtu<br />
mumèndu probbiu nu lu putivu <strong>ch</strong>iù suppurtà, ngi scappavu la paciénza, aprivu la mandèlla,<br />
cacciavu fore la trippa ca s'èra accattatu e la jttavu mmiézz'a la ghiésia:<br />
«E tèh la trippa!» alluccavu, «Na vota me l'aggi' accattata e tu fai sèmbe quiddru cundu.» E se<br />
n'assivu da la ghiésia tuttu ngazzatu.<br />
Da quéddra vota re gènde de li paisi vicini <strong>ch</strong>iamene li murrisi "mangiatrippa".<br />
«Muséra l'aviéuma coci la trippa!» disse Miliucciu, «quéddra bella trippa sucosa sucosa....»<br />
Andoniu se nfumavu nu pocu: «Pec<strong>ch</strong>é... nunn'è mangiatu buonu muséra»<br />
«Sine, Andò, tè <strong>ch</strong>e panza ca m'aggiu fattu. Ju facja sulu pe ddì, mo' ve condu pur'ju nu<br />
cundu», respunnivu Miliucciu e Andoniu se stivu cittu.<br />
Cirardu Pennella disse «E ju ve dicu cumme se <strong>ch</strong>iamene re gènde de tutti li paisi qua<br />
attuornu.»<br />
E accumingiavu a ddì la lutania:<br />
«Nuci nucéddre, castagne nfurnate<br />
tutti li paisi aggiu cammenatu,<br />
la Puglia <strong>ch</strong>iéna e la Basilicata.<br />
Strazza nnandi de Sand'Angilu,<br />
cianguluni de la Guardia,<br />
mangia trippa so' de Morra,<br />
culi russi so' de Vesazza,<br />
sfratta fuossi so' de Teora,<br />
acquaiuoli de Capusséla,<br />
annigliati so' de Liuni,<br />
urpiciéddri so' d'Andrétta,<br />
mangia vézze de Cannéla,<br />
li ciucciari so' de Cidogna,<br />
furnaciari so' de Calitri,<br />
mbasta créta de Carifi,<br />
acconza velanze so' de Conza,<br />
pignatari so' de Nuscu,<br />
re fémmene bèlle so' de Mirabbèlla,<br />
pupeciddrari so' de Senèr<strong>ch</strong>ia,<br />
li quaglittuni so' de Quagliétta.<br />
Nuci, nucéddre, castagne nfurnate,<br />
tutti li paisi aggiu cammenatu,<br />
la Puglia <strong>ch</strong>iéna e la Basilicata.»<br />
Disse Cirardinu: «Li guardiìsi se <strong>ch</strong>iamene puru castagnari, e li sandangiulisi mangia lupini.»<br />
«Tu lu sai lu dittu», disse Andoniu: «Morra, Morra, fuocu ngi corre, Sand'Angilu appiccia e<br />
la Guardia scorre.»<br />
«Pec<strong>ch</strong>é mmanu a lu Pringipu Mperialu de Sand'Angilu li sandangiulisi nge luare a Morra re<br />
tèrre de Sandu Bartulumèu, ca apparteniénne a lu Pringipu de Morra. Da tannu forse è assutu<br />
stu dittu.», disse Cirardinu ca sapja nu pocu de storia murrésa.<br />
«Stu fattu nu lu sapiéume», dissere l'auti.<br />
«Vui penzati sulu a mangià. Ngi so' tanda cose ca nun sapiti, ma nun ve ne mborta probbiu<br />
niéndi. Sapiti ca a Morra nge so' stati dui Viscuvi, unu ca se <strong>ch</strong>iamava Lombardi e n'autu