18.01.2015 Views

ATTUORNU A LU FUCULINU - Morreseemigrato.ch

ATTUORNU A LU FUCULINU - Morreseemigrato.ch

ATTUORNU A LU FUCULINU - Morreseemigrato.ch

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

l'apprettare pe lu fa' jucà. Stu frustiéru nun bulja pec<strong>ch</strong>é se mettja paura de pèrde. Allora<br />

coccunu nzenghènne a lu nonnu Nicola disse: «Si nun buoi jucà cu nui ca te mitti paura, joca<br />

alménu cu stu cafonu ca nun sape jucà.» L'ommenu nge credivu e se credja ca lu nonnu<br />

Nicola veramènde nun sapja jucà. Quannu pigliare re carte mmanu, invéci, lu puveriéddru<br />

perdivu sèmbe, pec<strong>ch</strong>é lu nonnu èra nu buonu jucatoru de carte. Da quéddra vota nge<br />

rumanivu lu stuortu nomu "lu cafonu" e tutti a Morra lu <strong>ch</strong>iamavene zi Nicola lu cafonu.<br />

Cirardinu vozze dì n'atu cundu<br />

L'UCCHIALI PE LÈGGI<br />

Na vota a Morra ngèrene n'ommenu e na fémmena ca nun sapiénne de lèggi e scrive. Lu figliu<br />

partivu pe suldatu e pe se fa lèggi re léttere ca screvja jénne addu lu vicinu de casa ca èra jutu<br />

a la scola. Accussì lu vicinu nge leggja re léttere de lu figliu e re respunnja puru.<br />

Nu juornu l'ommenu disse cu la muglièra: «Avimma fa sapé tutti li fatti nuosti a lu vicinu ca<br />

ne lèggi re léttere, ma ju me n'aggiu accuortu ca ogni bbota ca lèggi se métte l'uc<strong>ch</strong>iali. Mo'<br />

me r'accattu pur'ju nu paru d'uc<strong>ch</strong>iali pe lèggi cumme re tène iddru.» «Maritu miu,» disse la<br />

muglièra «si fosse sulu pe quéstu! Ca va' te r'accatta!»<br />

Accussì jvu dind'a lu negozziu e disse ca vulja nu paru d'uc<strong>ch</strong>iali pe lèggi. Lu patronu lu féci<br />

assettà e ngi'accumingiavu a pruà re lènde ca tenja. Nge mettivu lu primu vétru e ngi féci<br />

guardà re léttere de l'alfabbètu nnandi a la tabbèlla: «Ngi vidi»<br />

«Noni.» Respunnivu l'ommenu.<br />

Ngi cangiavu lu vétru e ngi ne mettivu unu <strong>ch</strong>iu doppiu: «Ngi vidi»<br />

«Noni.» Accussì ngi mettivu, unu appriéssi a l'autu, tutti li vétri ca tenja, ma l'ommenu nun<br />

ngi vedja mai.<br />

A la fine lu duttoru, ca nun tenja <strong>ch</strong>iù vétri, disse a l'ommenu:<br />

«Figliu miu, cu st'uc<strong>ch</strong>iali ca t'aggiu puostu ngi'aviva vedé puru si jéri cicatu e tu nun ngi vidi<br />

angora!» po' nge penzavu nu pocu e l'addummannavu: «Siéndi, ma tu sai lèggi»<br />

«Noni.» respunnivu l'ommenu. Pe quéstu me vulja accattà l'uc<strong>ch</strong>iali pe lèggi»<br />

«Puozzi sta' bbuonu!» disse lu duttoru, si tu nun sai lèggi nun t'é menì a accattà l'uc<strong>ch</strong>iali, ma<br />

è j la scola,!»<br />

Disse l'ommenu: «Ma ju aggiu vistu ca lu vicinu de casa quannu se métte l'uc<strong>ch</strong>iali sape<br />

lèggi.»<br />

«Quiddru sape lèggi pec<strong>ch</strong>é è gghiutu a la scola, no pec<strong>ch</strong>é se métte l'uc<strong>ch</strong>iali.» respunnivu lu<br />

dottoru.<br />

Mènde re fémmene e l'uommeni scarfugliavene, la bonanema de Vitucciu Mariani sgranava<br />

ru granudiniu cu la ma<strong>ch</strong>ina. Sta ma<strong>ch</strong>ina tenja na rota cu na manuèlla ca se girava a manu e<br />

nui criaturi n'acciuppeddraume a <strong>ch</strong>i l'avja girà.<br />

La cosa <strong>ch</strong>iù curriosa èra ca pe girà quéddra rota se facja na fatja da matti, e nui jéreme<br />

angora picciriddri, ma n'accullaume tutta la stanghézza sulu pe n'avandà ca l'aviéume girata.<br />

Mo' la rota de quéddra ma<strong>ch</strong>ina la vediétti abbaddri a la Cupa, tutta arruzzunuta; <strong>ch</strong>i sa' <strong>ch</strong>i<br />

l'avja strummulata a la via de sotta.<br />

Miliucciu disse angora n'atu cundu.<br />

LA CAPU DE PUORCU<br />

Na vota a Morra na squatra de guagliuni passare pe nnandi a la casa de n'atu guaglionu ca se<br />

<strong>ch</strong>iamava Carminucciu e véddere ca avienn'accisu lu puorcu e aviénne puostu la capu<br />

ngimm'a a la fenéstra.<br />

Nun putère probbiu resiste a la tandazziona e se la pigliare. Doppu <strong>ch</strong>iamare a Carminucciu e<br />

dissere ca teniénne na capu de puorcu e la vuliénne cucinà a la casa soja. Carminucciu re

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!