ATTUORNU A LU FUCULINU - Morreseemigrato.ch
ATTUORNU A LU FUCULINU - Morreseemigrato.ch
ATTUORNU A LU FUCULINU - Morreseemigrato.ch
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
l'apprettare pe lu fa' jucà. Stu frustiéru nun bulja pec<strong>ch</strong>é se mettja paura de pèrde. Allora<br />
coccunu nzenghènne a lu nonnu Nicola disse: «Si nun buoi jucà cu nui ca te mitti paura, joca<br />
alménu cu stu cafonu ca nun sape jucà.» L'ommenu nge credivu e se credja ca lu nonnu<br />
Nicola veramènde nun sapja jucà. Quannu pigliare re carte mmanu, invéci, lu puveriéddru<br />
perdivu sèmbe, pec<strong>ch</strong>é lu nonnu èra nu buonu jucatoru de carte. Da quéddra vota nge<br />
rumanivu lu stuortu nomu "lu cafonu" e tutti a Morra lu <strong>ch</strong>iamavene zi Nicola lu cafonu.<br />
Cirardinu vozze dì n'atu cundu<br />
L'UCCHIALI PE LÈGGI<br />
Na vota a Morra ngèrene n'ommenu e na fémmena ca nun sapiénne de lèggi e scrive. Lu figliu<br />
partivu pe suldatu e pe se fa lèggi re léttere ca screvja jénne addu lu vicinu de casa ca èra jutu<br />
a la scola. Accussì lu vicinu nge leggja re léttere de lu figliu e re respunnja puru.<br />
Nu juornu l'ommenu disse cu la muglièra: «Avimma fa sapé tutti li fatti nuosti a lu vicinu ca<br />
ne lèggi re léttere, ma ju me n'aggiu accuortu ca ogni bbota ca lèggi se métte l'uc<strong>ch</strong>iali. Mo'<br />
me r'accattu pur'ju nu paru d'uc<strong>ch</strong>iali pe lèggi cumme re tène iddru.» «Maritu miu,» disse la<br />
muglièra «si fosse sulu pe quéstu! Ca va' te r'accatta!»<br />
Accussì jvu dind'a lu negozziu e disse ca vulja nu paru d'uc<strong>ch</strong>iali pe lèggi. Lu patronu lu féci<br />
assettà e ngi'accumingiavu a pruà re lènde ca tenja. Nge mettivu lu primu vétru e ngi féci<br />
guardà re léttere de l'alfabbètu nnandi a la tabbèlla: «Ngi vidi»<br />
«Noni.» Respunnivu l'ommenu.<br />
Ngi cangiavu lu vétru e ngi ne mettivu unu <strong>ch</strong>iu doppiu: «Ngi vidi»<br />
«Noni.» Accussì ngi mettivu, unu appriéssi a l'autu, tutti li vétri ca tenja, ma l'ommenu nun<br />
ngi vedja mai.<br />
A la fine lu duttoru, ca nun tenja <strong>ch</strong>iù vétri, disse a l'ommenu:<br />
«Figliu miu, cu st'uc<strong>ch</strong>iali ca t'aggiu puostu ngi'aviva vedé puru si jéri cicatu e tu nun ngi vidi<br />
angora!» po' nge penzavu nu pocu e l'addummannavu: «Siéndi, ma tu sai lèggi»<br />
«Noni.» respunnivu l'ommenu. Pe quéstu me vulja accattà l'uc<strong>ch</strong>iali pe lèggi»<br />
«Puozzi sta' bbuonu!» disse lu duttoru, si tu nun sai lèggi nun t'é menì a accattà l'uc<strong>ch</strong>iali, ma<br />
è j la scola,!»<br />
Disse l'ommenu: «Ma ju aggiu vistu ca lu vicinu de casa quannu se métte l'uc<strong>ch</strong>iali sape<br />
lèggi.»<br />
«Quiddru sape lèggi pec<strong>ch</strong>é è gghiutu a la scola, no pec<strong>ch</strong>é se métte l'uc<strong>ch</strong>iali.» respunnivu lu<br />
dottoru.<br />
Mènde re fémmene e l'uommeni scarfugliavene, la bonanema de Vitucciu Mariani sgranava<br />
ru granudiniu cu la ma<strong>ch</strong>ina. Sta ma<strong>ch</strong>ina tenja na rota cu na manuèlla ca se girava a manu e<br />
nui criaturi n'acciuppeddraume a <strong>ch</strong>i l'avja girà.<br />
La cosa <strong>ch</strong>iù curriosa èra ca pe girà quéddra rota se facja na fatja da matti, e nui jéreme<br />
angora picciriddri, ma n'accullaume tutta la stanghézza sulu pe n'avandà ca l'aviéume girata.<br />
Mo' la rota de quéddra ma<strong>ch</strong>ina la vediétti abbaddri a la Cupa, tutta arruzzunuta; <strong>ch</strong>i sa' <strong>ch</strong>i<br />
l'avja strummulata a la via de sotta.<br />
Miliucciu disse angora n'atu cundu.<br />
LA CAPU DE PUORCU<br />
Na vota a Morra na squatra de guagliuni passare pe nnandi a la casa de n'atu guaglionu ca se<br />
<strong>ch</strong>iamava Carminucciu e véddere ca avienn'accisu lu puorcu e aviénne puostu la capu<br />
ngimm'a a la fenéstra.<br />
Nun putère probbiu resiste a la tandazziona e se la pigliare. Doppu <strong>ch</strong>iamare a Carminucciu e<br />
dissere ca teniénne na capu de puorcu e la vuliénne cucinà a la casa soja. Carminucciu re