ATTUORNU A LU FUCULINU - Morreseemigrato.ch
ATTUORNU A LU FUCULINU - Morreseemigrato.ch
ATTUORNU A LU FUCULINU - Morreseemigrato.ch
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
tornu a casa a la notte nun m'aprì, si nunn'aggiu primu tuzzulatu tré bbote.» La muglièra nu ru<br />
sapja ca lu maritu èra pupenalu e sulu doppu ca avja tuzzulatu tré bbote devendava n'ata vota<br />
n'ommenu cumm'èra primu. Na notte lu maritu turnavu a la casa e tuzzulavu la primu vota. La<br />
fémmena ca durmja, apparpagliuta cumm'èra, se credja ca avja tuzzulatu già tré vote.<br />
S'auzavu, aprivu la porta e lu maritu la sbranavu.»<br />
Mo' re criature se mettère veramènde paura. Fratemu cucinu Nicola se la reria sott'a li baffi.<br />
Cungittina cangiavu cundi: «Ngèra nu guaglionu ca vulja fa l'amore cu na guagliotta, ma nun<br />
sapja cumme s'avja cumburtà. Primu de i a truà la sposa addummannavu a la mamma<br />
cumm'avja fa'. La mamma ngi disse: «Ogni tandu ngi jétti n'uoc<strong>ch</strong>iu, ngi mini na scarola...»<br />
Lu guaglionu capivu malamèndu, jvu a la <strong>ch</strong>ianga e s'accattavu nu paru d'uoc<strong>ch</strong>i d'ajnu,<br />
doppu jvu a lu mercatu e s'accattavu na scarola e gghivu a truà la sposa. Mènde ca<br />
mangiavene, quistu terava ogni tandu na pambena a la scarola e nge la menavu a la sposa.<br />
Quéddra lu guardava malamèndu, ma quannu po' pigliavu n'uoc<strong>ch</strong>iu d'ajnu e nge lu menavu,<br />
penzavu ca lu sposu èra scèmu e lu cacciavu fore.» Tutti reriénne, re criature stiénne<br />
ju<strong>ch</strong>énne cu la pupa e nun nze ne ngarrecavene <strong>ch</strong>iu de niéndi. Na serata passata probbiu<br />
cumm'a li tiémbi andi<strong>ch</strong>i, quannu se campava accussì, dind'a nu munnu fandasticu e paurusu,<br />
addù nu ngèrene cunfini a la fandasia e addù re gènde s'arrabbattavene a malapéna, tra misèria<br />
e spireti, suprestizziona e pizucarja, ma èrene lu stéssu felici e cundiéndi.<br />
Ma ngèrene puru fatti ca èrene veramènde succiéssi cumm'a quistu ca ve condu.<br />
SÉTA SÉTA SETAZZU<br />
Carmenu lu pustiéru tenja nu cumbaru dind'a quéddru de San Vitu. Stu cumbaru venja tutte re<br />
duméne<strong>ch</strong>e a Morra a vénne li lupini e Carmenu, ca èra crjanzusu, lu mmitava quasi sèmbe a<br />
la casa a mangià. Na vota nge servja li maccaruni e n'ata vota la carna, tutte cose bbone,<br />
cumme se cummène tra cumbari. Lu bic<strong>ch</strong>iriéddru de vinu nun mangava mai e lu cumbaru,<br />
doppu ca avja vennutu li lupini, nun se ne turnava mai cu la panza vacanda a Sanduitu. Sèmbe<br />
dicja: «Cumbà, po' avita menì puru vui a casa na vota.»<br />
Ma a Carmenu nge rincriscija de j tandu lundanu e nun ngèra mai jutu. Na vota, ca lu<br />
cumbaru nzestivu, ngi scappavu dittu:<br />
«Cumbà, si probbiu ngi tiéni, duméneca ju e muglièrema ne facimmu na cammenata.»<br />
A la matina de la duménecai, viéttu viéttu, Carmenu e la muglièra se vestère a fèsta. Iddru cu<br />
lu vestitu de vellutu, nu bèllu maccaturu gruossu dind'a lu sac<strong>ch</strong>inu de la giac<strong>ch</strong>ètta e cu la<br />
caténa d'oro massicciu de lu llorgiu nbella mostra dind'a a lu sac<strong>ch</strong>inu de la cammesola, éddra<br />
se vestivu cu na vèsta tutta <strong>ch</strong>i<strong>ch</strong>ettata, na cammicètta janga e lu curpèttu cu re mane<strong>ch</strong>e<br />
appése a re capisciòle, cumme se purtavene tannu. Èra viérsu li primi de metugliu, ma nun<br />
facja angora troppu caudu, ca èra viéttu a la matina, ngiélu candavene re calandrèddre e li<br />
meteturi metiénne ru granu apprufittènne de ru friscu de la matina.<br />
Chianu <strong>ch</strong>ianu arruare addu lu cumbaru: «Bongiornu, bongiornu, cumbà, cummà, èccu quà,<br />
simmu menuti.»<br />
«Trasiti, assettateve.»<br />
Carmenu e la muglièra trasère. Doppu ca s'èrene arrepusati, lu cumbaru disse a Carmenu ca<br />
nge vulja fa vedé re tèrre ca tenja.<br />
Carmenu s'abbjavu appriéssi a lu cumbaru ca lu purtavu girénne pe mèzza jurnata. Ogni tandu<br />
se fermava e nge facja vedé la cunfina de na tèrra; una arruava finu a l'urmu, n'auta èra mèzza<br />
appedunu cu lu fratu, dind'a n'auta ngèra lu puzzu. Parlènne parlènne lu tiémbu se ne ija e<br />
Carmenu accumingiava a sènde fame. Finalmènde lu cumbaru pigliavu la via de la massarja.<br />
Quann'arruare la muglièra r'aspettava nnandi a la porta: «Trasiti <strong>ch</strong>'è prondu. Pe nui aggiu<br />
fattu nu pocu de pulènda e pe vui doi ove a uoc<strong>ch</strong>iu de voju.»<br />
Quannu Carmenu sendivu «V'aggiu fattu doi ove» s'arreutare re stendine nguorpu. Come...<br />
ogni bbota ca lu cumbaru èra menutu a la casa l'avja sèmbe trattatu buonu e ngi'avja dato a<br />
mangià ru mègliu ca tenja e mo' ca l'èra menutu a truà iddru ngi'avja cuottu sulu doi'ove!