18.01.2015 Views

ATTUORNU A LU FUCULINU - Morreseemigrato.ch

ATTUORNU A LU FUCULINU - Morreseemigrato.ch

ATTUORNU A LU FUCULINU - Morreseemigrato.ch

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

tornu a casa a la notte nun m'aprì, si nunn'aggiu primu tuzzulatu tré bbote.» La muglièra nu ru<br />

sapja ca lu maritu èra pupenalu e sulu doppu ca avja tuzzulatu tré bbote devendava n'ata vota<br />

n'ommenu cumm'èra primu. Na notte lu maritu turnavu a la casa e tuzzulavu la primu vota. La<br />

fémmena ca durmja, apparpagliuta cumm'èra, se credja ca avja tuzzulatu già tré vote.<br />

S'auzavu, aprivu la porta e lu maritu la sbranavu.»<br />

Mo' re criature se mettère veramènde paura. Fratemu cucinu Nicola se la reria sott'a li baffi.<br />

Cungittina cangiavu cundi: «Ngèra nu guaglionu ca vulja fa l'amore cu na guagliotta, ma nun<br />

sapja cumme s'avja cumburtà. Primu de i a truà la sposa addummannavu a la mamma<br />

cumm'avja fa'. La mamma ngi disse: «Ogni tandu ngi jétti n'uoc<strong>ch</strong>iu, ngi mini na scarola...»<br />

Lu guaglionu capivu malamèndu, jvu a la <strong>ch</strong>ianga e s'accattavu nu paru d'uoc<strong>ch</strong>i d'ajnu,<br />

doppu jvu a lu mercatu e s'accattavu na scarola e gghivu a truà la sposa. Mènde ca<br />

mangiavene, quistu terava ogni tandu na pambena a la scarola e nge la menavu a la sposa.<br />

Quéddra lu guardava malamèndu, ma quannu po' pigliavu n'uoc<strong>ch</strong>iu d'ajnu e nge lu menavu,<br />

penzavu ca lu sposu èra scèmu e lu cacciavu fore.» Tutti reriénne, re criature stiénne<br />

ju<strong>ch</strong>énne cu la pupa e nun nze ne ngarrecavene <strong>ch</strong>iu de niéndi. Na serata passata probbiu<br />

cumm'a li tiémbi andi<strong>ch</strong>i, quannu se campava accussì, dind'a nu munnu fandasticu e paurusu,<br />

addù nu ngèrene cunfini a la fandasia e addù re gènde s'arrabbattavene a malapéna, tra misèria<br />

e spireti, suprestizziona e pizucarja, ma èrene lu stéssu felici e cundiéndi.<br />

Ma ngèrene puru fatti ca èrene veramènde succiéssi cumm'a quistu ca ve condu.<br />

SÉTA SÉTA SETAZZU<br />

Carmenu lu pustiéru tenja nu cumbaru dind'a quéddru de San Vitu. Stu cumbaru venja tutte re<br />

duméne<strong>ch</strong>e a Morra a vénne li lupini e Carmenu, ca èra crjanzusu, lu mmitava quasi sèmbe a<br />

la casa a mangià. Na vota nge servja li maccaruni e n'ata vota la carna, tutte cose bbone,<br />

cumme se cummène tra cumbari. Lu bic<strong>ch</strong>iriéddru de vinu nun mangava mai e lu cumbaru,<br />

doppu ca avja vennutu li lupini, nun se ne turnava mai cu la panza vacanda a Sanduitu. Sèmbe<br />

dicja: «Cumbà, po' avita menì puru vui a casa na vota.»<br />

Ma a Carmenu nge rincriscija de j tandu lundanu e nun ngèra mai jutu. Na vota, ca lu<br />

cumbaru nzestivu, ngi scappavu dittu:<br />

«Cumbà, si probbiu ngi tiéni, duméneca ju e muglièrema ne facimmu na cammenata.»<br />

A la matina de la duménecai, viéttu viéttu, Carmenu e la muglièra se vestère a fèsta. Iddru cu<br />

lu vestitu de vellutu, nu bèllu maccaturu gruossu dind'a lu sac<strong>ch</strong>inu de la giac<strong>ch</strong>ètta e cu la<br />

caténa d'oro massicciu de lu llorgiu nbella mostra dind'a a lu sac<strong>ch</strong>inu de la cammesola, éddra<br />

se vestivu cu na vèsta tutta <strong>ch</strong>i<strong>ch</strong>ettata, na cammicètta janga e lu curpèttu cu re mane<strong>ch</strong>e<br />

appése a re capisciòle, cumme se purtavene tannu. Èra viérsu li primi de metugliu, ma nun<br />

facja angora troppu caudu, ca èra viéttu a la matina, ngiélu candavene re calandrèddre e li<br />

meteturi metiénne ru granu apprufittènne de ru friscu de la matina.<br />

Chianu <strong>ch</strong>ianu arruare addu lu cumbaru: «Bongiornu, bongiornu, cumbà, cummà, èccu quà,<br />

simmu menuti.»<br />

«Trasiti, assettateve.»<br />

Carmenu e la muglièra trasère. Doppu ca s'èrene arrepusati, lu cumbaru disse a Carmenu ca<br />

nge vulja fa vedé re tèrre ca tenja.<br />

Carmenu s'abbjavu appriéssi a lu cumbaru ca lu purtavu girénne pe mèzza jurnata. Ogni tandu<br />

se fermava e nge facja vedé la cunfina de na tèrra; una arruava finu a l'urmu, n'auta èra mèzza<br />

appedunu cu lu fratu, dind'a n'auta ngèra lu puzzu. Parlènne parlènne lu tiémbu se ne ija e<br />

Carmenu accumingiava a sènde fame. Finalmènde lu cumbaru pigliavu la via de la massarja.<br />

Quann'arruare la muglièra r'aspettava nnandi a la porta: «Trasiti <strong>ch</strong>'è prondu. Pe nui aggiu<br />

fattu nu pocu de pulènda e pe vui doi ove a uoc<strong>ch</strong>iu de voju.»<br />

Quannu Carmenu sendivu «V'aggiu fattu doi ove» s'arreutare re stendine nguorpu. Come...<br />

ogni bbota ca lu cumbaru èra menutu a la casa l'avja sèmbe trattatu buonu e ngi'avja dato a<br />

mangià ru mègliu ca tenja e mo' ca l'èra menutu a truà iddru ngi'avja cuottu sulu doi'ove!

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!