18.01.2015 Views

ATTUORNU A LU FUCULINU - Morreseemigrato.ch

ATTUORNU A LU FUCULINU - Morreseemigrato.ch

ATTUORNU A LU FUCULINU - Morreseemigrato.ch

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

a lu furnu c'avimma coci ru panu.» la fémmena mettivu nu paru de fascitèddre de jnéstre e<br />

divu fuocu. Lu pecuozzu ca èra dind'a lu furnu se stja arrustènne, allora aprivu lu spurtiéddru<br />

e se ne fujvu. E lu maritu facja abbedé ca nunn'avja vistu niéndi. Èra rumastu lu tèrzu<br />

ngimm'a lu suppignu e l'ommenu disse a Laura: «Appiccia la cannéla, ca aggia j a truà re<br />

scarpe ngimm'a lu suppignu.» Laura appicciavu la cannéla, lu maritu ac<strong>ch</strong>ianavu pe la scala e<br />

facja finda ca ija truènne re scarpe, ma ija cu la cannéla sèmbe ngulu ngulu a lu pecuozzu, ca,<br />

pe nun se fà sènde, sfrija, ma se stja cittu. Cumme s'arrassava, l'ommenu lu ija appriéssi e nge<br />

la mettja n'ata vota ngulu. Accussì ngi'arrustivu tuttu lu culu. A la fine lu monecu nun putivu<br />

<strong>ch</strong>iù resiste da lu duloru e se ne fujvu puru iddru. Quanne se n'assère li muoneci Laura<br />

mettivu ntavula e mangiare e bevère cu lu maritu. Lu juornu appriéssi èra duméneca e Laura<br />

se mbustavu, se ngannaccavu, se mettivu r'acciaccaglie d'oru e, ndinnela ndinnela, jvu a la<br />

Méssa.<br />

Quannu la véddere d'arruà lu pecuozzu ngimm'a l'aldare accumingiavu a candà:<br />

«Mo' se ne vène Laura ben cumbosta.»<br />

Respunnivu l'autu ca sunava l'orghenu:«A mé cara me costa.»<br />

L'atu pecuozzu candavu:<br />

«A mé me costa <strong>ch</strong>iù de vui, aggiu tenutu doi'ore la luci appicciata ngulu!»<br />

QUANNU <strong>LU</strong> PATRONU MBARAVU <strong>LU</strong> CIUCCIU DE STA' DJUNU<br />

Na vota n'ommenu tir<strong>ch</strong>iu tenja nu ciucciu.<br />

Pec<strong>ch</strong>é vulja sparagnà penzavu de mbarà lu ciucciu, nu pocu a la vota, a stà djunu.<br />

Ogni ghjuornu ngi mettja sèmbe <strong>ch</strong>iu pocu fiénu dind'a la mangiatora.<br />

Lu poveru ciucciu nun nge la facja <strong>ch</strong>iù mangu a raglià, tandu ca ngi vattja la fianghètta e<br />

s'addebbulja sèmbe de <strong>ch</strong>iù. Nu bèllu juornu lu patronu lu truavu ntesecutu dind'a la stalla.<br />

Quannu l'ommenu védde lu ciucciu muortu l'accumingiavu a <strong>ch</strong>iangi: «Poveru ciucciu miu,<br />

cumme vogliu fa', probbiu mo' ca s'èra mbaratu a nun mangià <strong>ch</strong>iù è muortu!»<br />

<strong>LU</strong> PRUSUTTU<br />

Ntiémbi andi<strong>ch</strong>i ogni tandu Gesù Cristu accuglja attuornu a iddru l'Apostuli e venja cu llore<br />

ngimma a la tèrra pe vedé <strong>ch</strong>e se facja. Jénne girènne pe tutti li posti, mo' qua e mo' drà e<br />

siccome l'Apostuli, puru si èrene stati tandu tiémbu cu Cristu nziémi, nun s'èrene mbarati<br />

angora a èsse buoni cristiani, Gesù Cristu apprufittava di quisti viaggi pe ngi da angora<br />

coc<strong>ch</strong>e lezziona. Specialmènde a Sandu Piétru, ca pe mmèzzu de lu Papu tenja angora<br />

cundattu cu la tèrra e a vote se scurdava de lu Paravisu.<br />

Cristu ngi ru dicja sèmbe: «Piétru, Piétru, tu nunn'è penzà sèmbe a re cose de la tèrra, mo' sì<br />

ngiélu e cu mmé nunn'ai <strong>ch</strong>iù besuognu de niéndi. Nun t'abbasta de vedé lu Patratèrnu e de<br />

candà tuttu lu juornu nziémi a l'Angeli»<br />

Sandu Piétru se sfurzava de lu sta' a sènde, e èra tandu cundèndu ca, nun mborta ca l'avja<br />

traditu pe tré bbote, èra statu perdunatu da Cristu ca l'avja purtatu ngiélu e l'avja puru fattu<br />

capu de la Ghiésia. Tand'unoru nun se l'aspettava, ma ogni tandu penzava a la tèrra e ngi<br />

venja na cèrta nustalgja, pe quéstu èra sèmbe cundèndu quannu putja turnà pe nu paru de<br />

juorni a quiddri posti addù èra statu quannu èra vivu. Finalmènde arruavu n'ata vota lu juornu<br />

ca Cristu <strong>ch</strong>iamavu l'Apostuli pe fa lu viaggiu. Se vestère cumm'a nnui e se mmiscare<br />

mmiézz'a re gènde. Camina, camina, arruare dind'a nu paisiéddru e, mènde ca passavene pe na<br />

via, San Piétru védde nu prusuttu ngimma a nu muru. Se vutavu attuornu e nun ngèra nisciuni.<br />

Jvu addu Cristu e l'addummannavu <strong>ch</strong>e avja fa' cu stu prusuttu; se penzava ca dicja<br />

mangiatavillu. Ma lu Maéstru, ca ngi'avja liéttu dind'a lu penziéru, ngi disse: «Mittatillu<br />

nguoddru, fa lu giru de lu paésu e allucca "Vuoi <strong>ch</strong>i è pèrsu lu prusuttu!" Si èsse lu patronu,<br />

nge lu dai, si nó ve lu putiti mangià.» .

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!