proceeding de anatomie macroscopica - Gr.T. Popa

Anatomia ficatului
ANATOMIA DESCRIPTIVĂ A FICATULUI
Conformația exterioară și anatomia raporturilor
Clasic şi contemporan, fețele ficatului sunt cranială și caudală.
Fața cranială, diafragmatică este convexă în sens frontal și sagital și în contact cu fața
abdominală a mușchiului a cărui denumire o poartă. Este orientată frontal între
ligamentele triunghiulare drept și stâng. Corelat cu raporturile ei, această față a fost,
convențional, cvadri-compartimentată în câmpuri fără delimitare precisă.
- Suprafața sa ventrală este subîmpărțită în trei arii, două ventro-toracice,
dreaptă și stângă, încadrând aria mijlocie, epigastrică.
○ Aria toracică a lobului hepatic drept are, în hipocondrul corespunzător,
raport condro-costal VI - X drepte și contact direct cu fața endoparietală sub nivelul
spațiului al patrulea intercostal.
○ Aria toracică a lobului hepatic stâng are, în hipocondrul stâng, raport cranial
cu rebordul condro-costal al hemitoracelui stâng la nivelul cartilajelor costale VII și VIII.
○ În aria mijlocie, epigastrică, ficatul are raport direct cu peretele abdominal
anterior, la nivelul unui trigon delimitat cranial de rebordul condro-costal IX (X), drept și
VII stâng, iar caudal, de linia oblică dintre cartilajele costale IX (X) dreapta și VII stânga. El
este palpabil și percutabil deasupra mijlocului spațiului xifo-ombilical.
Raportat la „bariera” superficială a ligamentului falciform dintre suprafețele
celor doi lobi, drept și stâng, leziunile dezvoltate la dreapta vor prezenta un „sindrom
toracic”, iar cele din partea stângă, un „sindrom epigastric”.