31.05.2013 Views

Cercetare de Ex - Institutul de Mecanica Solidelor

Cercetare de Ex - Institutul de Mecanica Solidelor

Cercetare de Ex - Institutul de Mecanica Solidelor

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

INSTITUTUL DE MECANICA SOLIDELOR<br />

ACADEMIA ROMANA<br />

Str. Ctin Mille nr. 15, C.P. 1-863, 010141 Bucuresti<br />

Programul: <strong>Cercetare</strong> <strong>de</strong> <strong>Ex</strong>celenta<br />

Modul: II Proiecte <strong>de</strong> Dezvoltare a Resurselor Umane pentru <strong>Cercetare</strong><br />

Tip proiect: Proiecte <strong>de</strong> cercetare in sprijinul programelor post-doctorale<br />

Cod proiect: 1/2005<br />

Grant postdoc CEEX,<br />

contract nr. 1531/7 aprilie 2006<br />

tema :<br />

PROGRAM POST DOCTORAL PRIVIND DEZVOLTAREA DE NOI TEORII<br />

CUPLATE ATOMISTIC-CONTINUE CU APLICATII LA MODELAREA<br />

NANOCONTACTELOR SI A INDENTARII<br />

SINTEZA 2007<br />

Colectiv<br />

Dr. mat. Veturia Chiroiu - director <strong>de</strong> program<br />

Dr. ing. Dan Dumitriu - cercetator postdoctoral<br />

Dr. mat. Miruna Beldiman - cercetator postdoctoral<br />

Cuprinsul lucrarii<br />

1. Dezvoltarea <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>le cuplate atomistic-continue in nanomecanica<br />

1.1. Potentiali interatomici<br />

1.2. Frontiere <strong>de</strong> tranzitie<br />

2. Relatii constitutive pentru stari <strong>de</strong> tensiune multiaxiale si complexe<br />

3. Mo<strong>de</strong>larea in<strong>de</strong>ntarii pentru folii subtiri cu constrangeri geometrice<br />

4. Mo<strong>de</strong>larea in<strong>de</strong>ntarii incluzand fenomenele <strong>de</strong> avalansa ale discontinuitatilor energiei<br />

<strong>de</strong> contact, comportament histeretic si difuzia atomica locala<br />

5. Mo<strong>de</strong>larea in<strong>de</strong>ntarii incluzand fenomenele <strong>de</strong> fluaj, miscarea dislocatiilor si forfecarea<br />

omogena a doua plane atomice<br />

5.1. Descrierea miscarii dislocatiilor<br />

5.2. In<strong>de</strong>ntarea la fluaj<br />

6. Mo<strong>de</strong>larea in<strong>de</strong>ntarii incluzand fenomenele <strong>de</strong> curgere plastica, relaxare si efecte<br />

termice caracterizate prin gradienti <strong>de</strong> temperatura<br />

6.1. Relaxarea termoelastica<br />

7. Simularea unor experiente virtuale <strong>de</strong> in<strong>de</strong>ntare<br />

8. Meto<strong>de</strong> si algoritmi computationali<br />

9. Programarea stocastica multiobiectiv<br />

9.1. Clase speciale <strong>de</strong> probleme vectoriale <strong>de</strong> echilibru<br />

10. Probleme <strong>de</strong> echilibru cu valori multimi<br />

10.1. Probleme pon<strong>de</strong>rate <strong>de</strong> echilibru<br />

1


11. Meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> rezolvare pentru probleme <strong>de</strong> echilibru<br />

11.1. Meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> scalarizare pentru clase <strong>de</strong> inegalitati variationale<br />

12. Initierea unor noi tipuri <strong>de</strong> experiente pe baza teoriilor <strong>de</strong> nanomecanica<br />

computationala<br />

Rezumatul proiectului<br />

Mo<strong>de</strong>larea la scara nanometrica este un domeniu nou <strong>de</strong> cercetare cu un potential semnificativ<br />

<strong>de</strong> simulare computationala. Nanostiinta ajuta la intelegerea unor subiecte stiintifice importante<br />

cum ar fi nanocontactele si in<strong>de</strong>ntarea. Scopul proiectului este mo<strong>de</strong>larea nanocontactelor si a<br />

in<strong>de</strong>ntarii cu ajutorul unor noi teorii cuplate atomistic-continue. In<strong>de</strong>ntarea este insotita <strong>de</strong> o serie<br />

<strong>de</strong> fenomene: (a) avalansa discontinuitatilor energiei <strong>de</strong> contact, (b) histerezis pronuntat la ciclii<br />

incarcare-<strong>de</strong>scarcare, (c) difuzie atomica locala, (d) fluaj, (e) generarea si multiplicarea<br />

dislocatiilor, (f) forfecarea omogena a planelor atomice, (g) curgere plastica, (h) relaxare, (i)<br />

formarea gradientilor <strong>de</strong> temperatura. Aceste fenomene au fost puse in evi<strong>de</strong>nta experimental, dar<br />

nu au fost explicate pana in prezent nici cu teoriile existente si nici experimental. Scopul<br />

proiectului este <strong>de</strong> a intelege si explica aceste fenomene. Obiectivele constau in <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong><br />

mo<strong>de</strong>le noi ale suprafetelor in contact la scara macroscopica, mezoscopica si nanoscopica,<br />

mo<strong>de</strong>larea nanoscopica a contactului si a in<strong>de</strong>ntarii incluzand fenomenele mentionate mai sus,<br />

simularea unor experiente virtuale <strong>de</strong> in<strong>de</strong>ntare si comparatii cu rezultatele experientelor reale.<br />

Ne asteptam ca rezultatele sa fie calitativ si cantitativ in acord cu rezultatele experientelor gasite<br />

in literatura, acolo un<strong>de</strong> exista. Odata ce simularile numerice <strong>de</strong>monstreaza fiabilitatea acestor<br />

meto<strong>de</strong> noi, simularile pot fi privite ca experiente simulate realistic pe computer. I<strong>de</strong>ea consta in<br />

utilizarea ulterioara a simularilor la scara atomica pentru a <strong>de</strong>scoperi noi tipuri <strong>de</strong> experiente. Ne<br />

intereseaza in special studiul nanocontactelor <strong>de</strong> tip ceramica-nanotuburi <strong>de</strong> carbon. Vom intelege<br />

in ce mod teoriile cuplate atomistice-mezoscopice-macroscopice pot explica plauzibil<br />

mecanismele complexe care insotesc in<strong>de</strong>ntarea, si pot fi un instrument pretios la interpretarea<br />

datelor si la proiectarea unor noi experiente.<br />

Obiective 2007<br />

a) Dezvoltarea <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>le cuplate atomistic-continue in nanomecanica<br />

b) Relatii constitutive pentru stari <strong>de</strong> tensiune multiaxiale si complexe<br />

c) Mo<strong>de</strong>larea in<strong>de</strong>ntarii pentru folii subtiri cu constrangeri geometrice<br />

d) Mo<strong>de</strong>larea in<strong>de</strong>ntarii incluzand fenomenele <strong>de</strong> avalansa ale discontinuitatilor energiei <strong>de</strong><br />

contact, comportament histeretic si difuzia atomica locala<br />

e) Mo<strong>de</strong>larea in<strong>de</strong>ntarii incluzand fenomenele <strong>de</strong> fluaj, miscarea dislocatiilor si forfecarea<br />

omogena a doua plane atomice<br />

f) Mo<strong>de</strong>larea in<strong>de</strong>ntarii incluzand fenomenele <strong>de</strong> curgere plastica, relaxare si efecte termice<br />

caracterizate prin gradienti <strong>de</strong> temperatura<br />

g) Simularea unor experiente virtuale <strong>de</strong> in<strong>de</strong>ntare<br />

h) Meto<strong>de</strong> si algoritmi computationali<br />

i) Initierea unor noi tipuri <strong>de</strong> experiente pe baza teoriilor <strong>de</strong> nanomecanica computationala<br />

2


Prezentarea lucrarii (cu referire la rezultatele originale)<br />

1. Dezvoltarea <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>le cuplate atomistic-continue in nanomecanica<br />

În aceasta parte a lucrarii se prezintă o serie <strong>de</strong> potenţiali interatomici care sunt utilizaţi atât<br />

în dinamica moleculară cât şi în mo<strong>de</strong>lele cuplate atomistic-continue care combină mo<strong>de</strong>le ale<br />

mediului continuu cu teorii la scară atomică şi cuantică. O categorie specială o constituie<br />

mo<strong>de</strong>lele multi-scară care cuplează o regiune <strong>de</strong>scrisă atomistic cu regiuni învecinate <strong>de</strong>scrise<br />

continuu, prin metoda elementului finit. Fiecare mo<strong>de</strong>l se bazează pe o anumită reprezentare a<br />

energiei potenţiale <strong>de</strong> <strong>de</strong>formaţie. In lucrare (care se bazeaza pe lucrarile publicate in reviste <strong>de</strong><br />

specialitate) s-au aplicat meto<strong>de</strong>le cuplate atomistic-continue pentru <strong>de</strong>scrirea comportarii<br />

dinamice a nanotuburilor <strong>de</strong> carbon supuse la intin<strong>de</strong>re, compresiune, incovoiere si torsiune<br />

(Chiroiu, Dumitriu si Fibi 2007, Mitu, Dumitriu et al. 2007, Teodorescu si Chiroiu 2007).<br />

În problemele <strong>de</strong> termodinamică, se introduce temperatura ca un parametru <strong>de</strong> control, şi se<br />

efectuează simularea moleculară a sistemului pentru o temperatură constantă. Pentru a menţine o<br />

temperatură <strong>de</strong> referinţă, se folosesc meto<strong>de</strong> constrânse care restricţionează energia cinetică totală<br />

a sistemului, sau meto<strong>de</strong> stocastice <strong>de</strong> tip Langevin. În mecanica statistică, ansamblul canonic<br />

reprezentativ se poate construi consi<strong>de</strong>rând un număr mare <strong>de</strong> sisteme, care sunt replica mentală a<br />

unor sisteme fizice (fiecare având un volum V cu N atomi), şi aranjându-le împreună pentru a<br />

forma un bloc tridimensional. Acest bloc se scufundă apoi într-o baie caldă aflată la temperatura<br />

T . Presupunând că suprafeţele care separă elementele din bloc sunt permeabile la schimbări <strong>de</strong><br />

energie, atunci toate elementele din bloc vor atinge după un timp aceeaşi temperatură T . Un<br />

astfel <strong>de</strong> bloc izolat termic formează un ansamblu canonic.<br />

Potrivit cu această metodă, sistemul şi baia caldă sunt cuplate şi formează un sistem<br />

compozit, cu o dinamică continuă <strong>de</strong>terministă. Teoria se bazează pe extensia spaţiului<br />

variabilelor dinamice a sistemului, dincolo <strong>de</strong> coordonatele şi impulsurile particulelor reale,<br />

pentru a inclu<strong>de</strong> o coordonată fantomă adiţională s şi impulsul său conjugat p s , care acţionează<br />

ca o baie caldă pentru particulele reale. Prin această metodă se poate selecta un Hamiltonian<br />

pentru sistemul extins şi, simultan, variabilele sistemului fizic real se pot lega <strong>de</strong> cele ale unui<br />

sistem virtual, astfel încât funcţia <strong>de</strong> partiţie microcanonică a sistemului virtual extins să fie<br />

proporţională cu funcţia <strong>de</strong> partiţie canonică a sistemului fizic real.<br />

Avem prin urmare sistemul real ( ri, p i)<br />

, sistemul virtual ( ri, p<br />

i)<br />

, sistemul real extins<br />

( ri, pi, s, p s)<br />

şi sistemul virtual extins ( ri, pi, s, p<br />

s)<br />

. Hamiltonianul sistemului virtual extins este<br />

<strong>de</strong>finit astfel<br />

N 2 2<br />

* pi ps<br />

H = ∑ + H( r ) ln<br />

2 ij + + gkBT s<br />

2ms 2Q<br />

<br />

,<br />

i= 1 i<br />

un<strong>de</strong> g este numărul gra<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> libertate, k B constanta lui Boltzmann, Q este un parametru<br />

care se comportă ca o masă asociată mişcării coordonatei s , iar r i , p i , r i şi p i sunt coordonatele<br />

şi impulsurile canonice ale tuturor particulelor reale şi virtuale. Deoarece Hamiltonianul H este<br />

energia potenţială pentru ambele sisteme, real şi virtual, primii doi termeni din relatia <strong>de</strong> mai sus<br />

reprezintă energia cinetică şi energia potenţială a sistemului fizic, iar următorii doi termeni<br />

reprezintă energia cinetică şi energia potenţială asociate gra<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> libertate adiţionale.<br />

Coordonatele virtuale şi timpul sunt legate <strong>de</strong> coordonatele fizice reale prin relaţiile<br />

ri = r<br />

i,<br />

1<br />

pi = p<br />

i,<br />

s<br />

1<br />

dt = dt<br />

.<br />

s<br />

3


Din Hamiltonianul<br />

numesc ecuaţiile termostat ale lui Nosé-Hoover<br />

*<br />

H rezultă ecuaţiile <strong>de</strong> mişcare pentru sistemul fizic, ecuaţii care se mai<br />

dri<br />

pi<br />

= ,<br />

dt<br />

mi<br />

dp<br />

2<br />

i<br />

dη 1 ⎛ p ⎞<br />

i<br />

= Fi −η pi,<br />

= ⎜∑ −gkBT⎟,<br />

dt<br />

dt<br />

Q⎝ i mi<br />

⎠<br />

un<strong>de</strong> η este numit coeficientul <strong>de</strong> frecare al băii <strong>de</strong>oarece caracterizează frecarea din interiorul<br />

băii. Acest coeficient nu este o constantă şi poate avea atât valori pozitive cât şi negative, fiind<br />

legat <strong>de</strong> un mecanism negativ <strong>de</strong> feedback. Ultima ecuaţie controlează funcţionarea băii cal<strong>de</strong>.<br />

Din această ecuaţie observăm că dacă energia cinetică totală este mai mare <strong>de</strong>cât 1<br />

gkBT, atunci<br />

2<br />

dη<br />

şi <strong>de</strong>ci η sunt pozitive. Acest fapt produce frecare în interiorul băii şi ca urmare mişcarea<br />

dt<br />

atomilor este <strong>de</strong>celerată şi energia cinetică a băii sca<strong>de</strong>. Dacă energia cinetică totală este mai mică<br />

<strong>de</strong>cât 1<br />

gkBT, atunci<br />

2<br />

dη<br />

şi <strong>de</strong>ci η sunt negative, şi ca rezultat baia se încălzeşte şi mişcarea<br />

dt<br />

atomilor este accelerată.<br />

În mo<strong>de</strong>lele cuplate atomistic-continue, interfeţele care <strong>de</strong>spart regiunile mo<strong>de</strong>late atomistic<br />

<strong>de</strong> cele mo<strong>de</strong>late continuu se analizează în mod special. În meto<strong>de</strong>le cuplate, se face o <strong>de</strong>scriere<br />

atomistică pentru anumite regiuni din material şi o <strong>de</strong>scriere continuă pentru alte regiuni din<br />

material. Regiunea <strong>de</strong> tranziţie sau frontiera dintre regiunea atomică şi regiunea continuă<br />

(interfaţa tampon, sau pad) necesită o atenţie <strong>de</strong>osebită. Această interfaţă este mo<strong>de</strong>lată în aşa fel<br />

încât interacţiunile nelocale dintre atomi să fie luate în consi<strong>de</strong>raţie. O altă metodă <strong>de</strong> a <strong>de</strong>scrie<br />

interfaţa dintre domeniul continuu şi domeniul atomistic este tranziţia prin scara mezoscopică <strong>de</strong><br />

la microni la milimetri. Această metodă este utilă în mo<strong>de</strong>larea propagării fisurilor macroscopice.<br />

Se presupune că fisura are o mişcare în <strong>de</strong>rivă cu vârful fisurii executând o mişcare <strong>de</strong> difuzie,<br />

pentru a reflecta efectul vitezei <strong>de</strong> oscilaţie a fisurii observată la nivel atomic, în traiectoria fisurii<br />

observată macroscopic. Componenta <strong>de</strong> difuzie este caracterizată <strong>de</strong> un proces stocastic Wiener.<br />

Se utilizează mo<strong>de</strong>lul Einstein al dinamicii Browniene (Rafii-Tabar 2000)<br />

1<br />

2<br />

D= ∑ | r( t) −r(0)|<br />

,<br />

2st t<br />

un<strong>de</strong> t este timpul <strong>de</strong> întârziere, s dimensiunea spaţiului difuziv ( s = 2 în cazul prezent), iar r<br />

este coordonata atomului din vârful fisurii. În acest mo<strong>de</strong>l, propagarea fisurii se mo<strong>de</strong>lează în trei<br />

scări metrice diferite.<br />

2. Relatii constitutive pentru stari <strong>de</strong> tensiune multiaxiale si complexe<br />

Construirea relatiilor constitutive pentru stari <strong>de</strong> tensiune miltiaxiale si complexe se bazeaza<br />

pe studiul geometriei diferenţiale afine, care a fost iniţiat <strong>de</strong> Ţiţeica în 1910, cu o lucrare<br />

remarcabilă asupra unei clase particulare <strong>de</strong> suprafeţe hiperbolice invariante la o transformare<br />

Bächlund. Suprafeţele sale sunt cunoscute sub numele <strong>de</strong> sfere afine (Affinsphäaren) <strong>de</strong>oarece ele<br />

sunt analogul sferelor din geometria diferenţială afină. Din aceasta teorie cuplata cu o metoda <strong>de</strong><br />

optimizare si rezultate experimentale, se construiesc teorii constitutive care se verifica<br />

experimental pentru materialele nanostructurate (Munteanu si Donescu 2002, 2004, Teodorescu,<br />

Chiroiu, Dumitriu şi Munteanu 2007) si pentru materialele auxetice (Munteanu si Dumitriu<br />

2007). Problema <strong>de</strong>terminarii relatiilor constitutive din rezultate experimentale a condus la<br />

generalizarea si extin<strong>de</strong>rea rezultatelor din analiza convexa. Asa au luat nastere domenii<br />

noi ale matematicii cum ar fi convexitatea generalizata si analiza convexa abstracta.<br />

4


Consi<strong>de</strong>răm o suprafată Σ scrisă parametric sub forma Monge r = xe1 + ye2 + z( x, y) e3.<br />

Se<br />

2 2 2 2<br />

ştie că prima şi a doua formă fudamentală sunt date <strong>de</strong> I = (1 + zx) dx + 2 zxzydxdy + (1 + zy) dy si<br />

1<br />

2 2<br />

II = ( zxxdx + 2 zxydxdy + z yydy<br />

). Aici, indicii x, y reprezintă <strong>de</strong>rivate parţiale<br />

2 2<br />

1+<br />

z + z<br />

∂ z<br />

= z<br />

∂x<br />

x<br />

x y<br />

etc. Curbura medie şi curbura gaussiană a suprafeţei Σ se scriu sub forma<br />

Η=<br />

2 2<br />

(1 + zx) zyy − 2 zxzyzxy + (1 + zy) zxx<br />

2 2 3/2<br />

2(1 + zx + zy)<br />

,<br />

z z − z<br />

Κ=<br />

(1 )<br />

xx yy<br />

2<br />

xy<br />

2 2<br />

+ zx + zy<br />

2<br />

Introducem variabilele in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte p şi ψ , p = zx<br />

, y z ψ = , şi variabila <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă ξ ,<br />

ξ p = x , ξ ψp<br />

= y . Avem<br />

zyy<br />

ξ σσ =<br />

2<br />

zxxzyy − zxy<br />

,<br />

zxx<br />

ξ ψψ =<br />

2<br />

zxxzyy − zxy<br />

,<br />

zxy<br />

ξ pψ<br />

=<br />

2<br />

zxxzyy − zxy<br />

si<br />

2 1<br />

ξppξψψ −ξ pψ<br />

= 2 2 2<br />

Κ (1 + p +ψ )<br />

2<br />

A<br />

. În contextul elasticităţii nelineare avem Κ= 2 2 2<br />

(1 +σ + X )<br />

,<br />

2 ∂σ<br />

un<strong>de</strong> A =<br />

∂ε | X<br />

1<br />

, A fiind viteza lagrangiană <strong>de</strong> undă. În continuare presupunem că K =− 2<br />

a<br />

,<br />

a= const.<br />

În acest caz, relatiile <strong>de</strong> baza pe care se bazeaza metoda <strong>de</strong> <strong>de</strong>terminare a legilor<br />

constitutive utilizand datele experimentale sunt<br />

cu α( X ) arbitrar.<br />

2<br />

= (1 +σ + ) σ | X > 0 , σ > 0 ;<br />

∂ε ∂ε<br />

2<br />

∂σ 2 2 ∂σ<br />

X<br />

2 2<br />

| X a<br />

2 2<br />

a σ σ 1+<br />

X<br />

ε= [arctan( ) + ] +α(<br />

X ) ,<br />

2 3/2 2 2 2<br />

2(1 + X ) 1+ X 1+σ<br />

+ X<br />

3. Mo<strong>de</strong>larea in<strong>de</strong>ntarii pentru folii subtiri cu constrangeri geometrice<br />

Dinamica foliilor subtiri cu geometrie constransa a fost studiata cu diferite meto<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />

simulare. S-au consi<strong>de</strong>rat folii alcatuite din materiale anizotrope granulare, cu structura interna.<br />

Structurile stratificate periodic, în care două plane atomice formează un strat care se repetă,<br />

au un aranjament <strong>de</strong> tipul AABBAABB... Atomii A şi B diferă ca dimensiune. Presupunem că<br />

atomul A are dimensiuni mai mari <strong>de</strong>cât atomul B. Interfaţa A/B este <strong>de</strong>formată <strong>de</strong>oarece atomii<br />

A sunt supuşi la compresiune iar atomii B la întin<strong>de</strong>re (fig.1). Efectul <strong>de</strong>formației asupra<br />

constantelor elastice într-o astfel <strong>de</strong> structură a fost studiat <strong>de</strong> către Jankowski şi Tsakalakos<br />

(1985) şi <strong>de</strong> Jankowski (1988). Pentru a explica creşterea valorilor constantelor elastice observată<br />

experimental, autorii au studiat <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nța constantelor elastice <strong>de</strong> <strong>de</strong>formația elastică inițială.<br />

Rezultatele au indicat creşteri mari ale valorilor constantelor elastice C 11, C 12 şi C 66 precum şi a<br />

2<br />

valorii modulului biaxial Y[100] = C11 + C12 − 2 C13 / C33<br />

pentru un singur strat <strong>de</strong> Cu, Ag şi Au<br />

supus la tensiune biaxială. Rezultate similare au fost raportate şi pentru Au-Ni, Cu-Pd şi Ag-Pd.<br />

De exemplu, pentru o superlatice Cu-Ni cu 66% Cu se obține Y [100]=0,23 TPa . Această valoare<br />

<strong>de</strong>păşeşte cu 50% valoarea modulului elastic al unui aliaj Cu-Ni cu aceeaşi concentrație <strong>de</strong> Cu<br />

.<br />

5


pentru care Y [100] = 0,14 TPa (Chiroiu si Chiroiu 2003). Delsanto, Provenzano şi Uberall (1992)<br />

au studiat cazul structurilor <strong>de</strong>formate biaxial în planul (111), utilizând aceeaşi metodă <strong>de</strong> calcul.<br />

Ei au pus în evi<strong>de</strong>nță sensibilitatea modulului biaxial Y[111] în raport cu semnul <strong>de</strong>formației<br />

inițiale. Astfel, pentru o structură i<strong>de</strong>ală având proprietăți mediate care să caracterizeze metalele<br />

Cu, Au şi Ag, modulul biaxial Y[111] creşte cu 65% pentru ε = −0.03, iar pentru ε = 0,03<br />

modulul biaxial <strong>de</strong>screşte cu 40%.<br />

De asemenea, s-a observat că valoarea maximă a modulului biaxial se obține pentru o<br />

grosime a stratului <strong>de</strong> 0,8−1,2 nm, şi pentru o lungime <strong>de</strong> undă a compoziției modulate <strong>de</strong><br />

1,66−2,5 mm. Efectul acusto-elastic <strong>de</strong>fineşte <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nța <strong>de</strong> tensiune a vitezelor <strong>de</strong> propagare ale<br />

sunetului într-un mediu elastic <strong>de</strong>format. Prin măsurarea variațiilor produse în vitezele <strong>de</strong><br />

propagare ale un<strong>de</strong>lor se pot evalua tensiunile inițiale din material. Benson şi Raelson au <strong>de</strong>scris<br />

acest fenomen în anul 1959 (Toupin şi Bernstein 1961) şi au prezentat o metodă <strong>de</strong> <strong>de</strong>terminare a<br />

tensiunilor într-un material elastic izotrop utilizând polarizarea transversală a un<strong>de</strong>lor sonore.<br />

Fig. 1. Distribuția <strong>de</strong>formațiilor într-o structură A/B.<br />

4. Mo<strong>de</strong>larea in<strong>de</strong>ntarii incluzand fenomenele <strong>de</strong> avalansa ale discontinuitatilor energiei <strong>de</strong><br />

contact, comportament histeretic si difuzia atomica locala<br />

Fenomenele <strong>de</strong> avalansa ale discontinuitatilor energiei <strong>de</strong> contact, comportamentul<br />

histeretic si difuzia atomica locala sunt consecinte ale faptului ca frecarea dintre suprafete<br />

<strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> viteza relativa, timp, incarcare, admite memorie si comportament <strong>de</strong> tip stick-slip.<br />

Componenta a<strong>de</strong>zivă a frecării se datorează forţelor <strong>de</strong> legătură între suprafeţele aflate în<br />

contact. Rezistenţa la alunecare (forfecare) a unei legături a<strong>de</strong>zive care <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> fapt <strong>de</strong> aria<br />

reală <strong>de</strong> contact, <strong>de</strong>termină forţa <strong>de</strong> frecare. Forţa <strong>de</strong> frecare este astfel proporţională cu aria reală<br />

<strong>de</strong> contact. Mişcarea relativă apare atunci când forţele externe sunt suficient <strong>de</strong> mari ca să<br />

<strong>de</strong>păşească rezistenţa <strong>de</strong> a<strong>de</strong>ziune a suprafeţelor. O teorie mai grosieră a frecării presupune că<br />

6


forţa <strong>de</strong> frecare apare datorită solidarizării asperităţilor care oferă rezistenţă la mişcarea relativă.<br />

Mişcarea relativă apare atunci când asperităţile ce<strong>de</strong>ază. Potrivit cu teoria <strong>de</strong>formării, forţa <strong>de</strong><br />

frecare rezultă din săparea asperităţii mai moale a unei suprafeţe <strong>de</strong> către asperitatea mai dură a<br />

celeilalte suprafeţe. Componenta dominantă a frecării <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> proprietăţile materiale ale<br />

suprafeţelor în contact.<br />

Ca urmare a componentelor frecării, coeficientul <strong>de</strong> frecare se poate scrie ca o sumă dintre<br />

S yy tan α<br />

trei termeni µ= + tan θ+ , un<strong>de</strong> S yy şi H sunt rezistenţa la rupere şi ecruisarea<br />

H π<br />

materialului mai slab, θ unghiul asperităţii şi α unghiul asperităţii conice. In lucrare, fenomenul<br />

in<strong>de</strong>ntarii a fost generalizat prin inclu<strong>de</strong>rea mo<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong> tip Preisach (<strong>de</strong>zvoltate in Ba<strong>de</strong>a şi<br />

Nicolescu 2003, Chiroiu 2003) care face posibila inclu<strong>de</strong>rea in algoritm a ecuatiilor care <strong>de</strong>scriu<br />

discontinuitatile energiei <strong>de</strong> contact, asociate cu legile histeretice si difuziei atomice locale.<br />

5. Mo<strong>de</strong>larea in<strong>de</strong>ntarii incluzand fenomenele <strong>de</strong> fluaj, miscarea dislocatiilor si forfecarea<br />

omogena a doua plane atomice<br />

Prezentam pe scurt i<strong>de</strong>ile <strong>de</strong> baza pe care se bazeaza abordarea noastra privind mo<strong>de</strong>larea<br />

in<strong>de</strong>ntarii pentru inclu<strong>de</strong>rea fluajului, a miscarii dislocatiilor si a forfecarii omogene a planelor<br />

atomice. Raspunsul unui material cu structura interna, granulat, care contine <strong>de</strong>fecte, microfisuri,<br />

goluri si care este solicitat atat termic cat si mecanic, se masoara in raport cu tensorul<br />

macroscopic al ratei <strong>de</strong>formatiei D si cu tensorul tensiunii σ . Legile care stau la baza <strong>de</strong>scrierii<br />

2 p<br />

acestor materiale sunt ecuatia <strong>de</strong> miscare divσ =ρ v si ecuatia caldurii ρ cT = k∇ T+σD, un<strong>de</strong><br />

v= u<br />

este viteza, iar u, ρ , cvsi<br />

k noteaza vectorul <strong>de</strong>plasarii, <strong>de</strong>nsitatea <strong>de</strong> masa, caldura specifica<br />

p<br />

si respectiv conductivitatea termica. D reprezinta partea plastica a tensorului <strong>de</strong> <strong>de</strong>formatie D ,<br />

1<br />

D fiind <strong>de</strong>finit ca partea simetrica a gradientului vitezei <strong>de</strong> <strong>de</strong>formatie Dij = ( vi, j + vj,<br />

i ) . In<br />

2<br />

comportarea elasto-viscoplastica, D se <strong>de</strong>scompune intr-o parte elastica e D si o parte plastica<br />

p<br />

e p<br />

D , <strong>de</strong>ci D= D + D . Spinul asociat W este <strong>de</strong>finit ca partea antisimetrica a gradientului<br />

1<br />

vitezelor, intr-un mod analog cu vartejul in mecanica flui<strong>de</strong>lor Wij = ( vi, j − vj,<br />

i ) . In mod analog,<br />

2<br />

e<br />

p<br />

e p<br />

W se <strong>de</strong>scompune intr-o parte elastica W si alta plastica W : W = W + W . Este util sa scriem<br />

1<br />

si tensorul <strong>de</strong>formatie ε ij = ( ui, j + uj,<br />

i ) ca o suma dintre o parte elastica<br />

2<br />

e ε si una plastica p ε .<br />

Pentru cele mai multe materiale raspunsul elastic este liniar, putand fi exprimat prin legea lui<br />

e<br />

Hooke pentru <strong>de</strong>formatii mari, scrisa sub forma incrementala: σ = C⋅D −γ∆T<br />

, un<strong>de</strong> γ este<br />

coeficientul termic al tensiunii la <strong>de</strong>formatie constanta, σ este tensorul rate al tensiunilor Cauchy<br />

σ , iar C tensorul constantelor elastice. <strong>Ex</strong>ista cateva alegeri pentru σ , cea mai <strong>de</strong>s utilizata fiind<br />

aceea a tensorului Jaumann <strong>de</strong> tip rate al tensiunilor Cauchy, scris sub forma σ=σ+ω⋅σ−σ⋅ω<br />

,<br />

un<strong>de</strong> ω este spinul <strong>de</strong>finit ca diferenta dintre spinul <strong>de</strong> material W si spinul plastic p W :<br />

p ω= W − W . Deformatia macroplastica si spinul plastic sunt produse <strong>de</strong> miscarea dislocatiilor.<br />

p p<br />

Avem nevoie <strong>de</strong> legi constitutive pentru D si W , bazate pe cunoasterea microstructurii si a<br />

proprietatilor mecanice ale materialului. Ne intereseaza modul in care putem <strong>de</strong>termina aceste<br />

proprietati prin teste <strong>de</strong> in<strong>de</strong>ntare/nanoin<strong>de</strong>ntare.<br />

Tensiunea indusa <strong>de</strong> o dislocatie arbitrara <strong>de</strong> tip loop intr-un punct arbitrar Px ( ) se poate<br />

calcula cu ecuatia Peach-Koehler<br />

v<br />

7


µ ∂ µ ∂<br />

σ ( P) =− b ε ∇′ Rdx′ − b ε ∇′ Rdx′<br />

−<br />

∫ ∫<br />

2 2<br />

αβ<br />

8π C<br />

m imα ∂x′ i<br />

β<br />

8π<br />

C<br />

m imβ<br />

∂x′<br />

i<br />

α<br />

3<br />

µ ∂ R ∂ 2<br />

− bmεimk( −δαβ ∇′<br />

R) dx′<br />

k<br />

4 π(1 −ν) ∫ ∂x′ C<br />

i∂x′ α∂x′ β ∂x′<br />

i<br />

un<strong>de</strong> i b este vectorul lui Burgers, ε ijk este tensorul <strong>de</strong> permutare, µ este modulul <strong>de</strong> forfecare, ν<br />

este coeficientul lui Poisson si R = || x− x′ || este raza <strong>de</strong>finita ca o norma dintre punctul P si curba<br />

dislocatiei. Aceasta integrala se poate calcula numeric. Cand un in<strong>de</strong>nter (stanta) este presat pe<br />

suprafata unei probe aflata la o anumita temperatura, atunci el patrun<strong>de</strong> in material si <strong>de</strong>formatia<br />

<strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> temperatura si <strong>de</strong> fluaj. Presupunem in continuare ca legea constitutiva este data <strong>de</strong><br />

n q n q<br />

c b ⎛ Qc<br />

⎞<br />

ε = A<br />

σ<br />

1 ( ) ( ) exp −<br />

E d ⎜ RT ⎟,<br />

F b ⎛ Qc<br />

⎞<br />

u = Au 2 ( 2 ) ( ) exp −<br />

⎝ ⎠ Eu d ⎜ RT ⎟,<br />

⎝ ⎠<br />

c<br />

un<strong>de</strong> ε este rata <strong>de</strong>formatiei efective la fluaj, u este viteza in<strong>de</strong>nterului, A1, A 2 sunt constante,<br />

σ este tensiunea <strong>de</strong> curgere von Mises, u este <strong>de</strong>plasarea in<strong>de</strong>nterului, F forta <strong>de</strong> apasare a<br />

in<strong>de</strong>nterului, E modulul lui Young la temperatura probei, b magnitudinea vectorului lui Burgers,<br />

d dimensiunea granulelor materialului, R constanta gazelor si T temperatura (Mukherjee et al.<br />

1969, Ca<strong>de</strong>k 1988). Atunci cand T si d sunt constante in timpul in<strong>de</strong>ntarii pentru o forta F data,<br />

exponentul n si K sunt dati <strong>de</strong> (Fujiwara si Otsuka 1999)<br />

sau<br />

1 ⎛ ∂(ln<br />

u<br />

) ⎞<br />

n = ⎜1− ⎟<br />

2 ⎝ ∂(ln<br />

u)<br />

⎠Td<br />

,<br />

n u<br />

F u<br />

2<br />

, K =<br />

Eu ( )<br />

q<br />

b Qc<br />

( ) exp<br />

K = A2d ⎛ ⎞<br />

⎜− RT ⎟<br />

⎝ ⎠ .<br />

Pentru d constant, energia <strong>de</strong> activare la fluaj este<br />

⎛∂(ln K)<br />

⎞<br />

Qc=−R⎜ (1/ T )<br />

⎟<br />

⎝ ∂ ⎠ d<br />

.<br />

Daca notam cu A aria <strong>de</strong> contact, ea este proportionala cu 2<br />

u . La echilibru presiunea <strong>de</strong><br />

in<strong>de</strong>ntare p este p = F (duritate Meyer). Atunci cand frecarea dintre in<strong>de</strong>nter si material este<br />

A<br />

foarte mica si poate fi neglijata, tensiunea <strong>de</strong> curgere reprezentativa σ poate fi aproximata in<br />

zona plastica prin (Tabor 1951, Johnson 1970, Bolshakov si Pharr 1998)<br />

In final avem<br />

p<br />

σ≈ α F . 2 3 u<br />

n q<br />

σ<br />

Qc<br />

( ) ( ) exp<br />

d(ln u)<br />

ε u<br />

ind =<br />

<br />

= = A3<br />

u dt<br />

E<br />

b<br />

d<br />

⎛ ⎞<br />

⎜− RT ⎟,<br />

⎝ ⎠<br />

⎛ ∂(ln εind<br />

) ⎞<br />

n = ⎜ [ln( / E)]<br />

⎟ ,<br />

⎝∂ σ ⎠Td<br />

,<br />

un<strong>de</strong> σ este masura tensiunilor von Mises in zona plastica, ε ind este rata <strong>de</strong>formatiei la in<strong>de</strong>ntare,<br />

A 3 este o constanta si n masoara senzivitatea la tensiune a ratei <strong>de</strong>formatiei <strong>de</strong> in<strong>de</strong>ntare ε ind .<br />

8


6. Mo<strong>de</strong>larea in<strong>de</strong>ntarii incluzand fenomenele <strong>de</strong> curgere plastica, relaxare si efecte termice<br />

caracterizate prin gradienti <strong>de</strong> temperatura<br />

Mecanismul <strong>de</strong> relaxare în soli<strong>de</strong> cu comportament vâscoelastic poate fi explicat prin<br />

variaţia câmpului <strong>de</strong> tensiune în material. Consi<strong>de</strong>răm două stări ale unui sistem mecanic,<br />

caracterizate prin două valori diferite ale energiei, separate printr-un potenţial barieră sau energie<br />

<strong>de</strong> activare, <strong>de</strong> amplitudine H . Înainte <strong>de</strong> aplicarea forţei exterioare, sistemul se află în starea sa<br />

<strong>de</strong> energie minimă. Prin aplicarea unei forţe exterioare, energia sistemului creşte. Dacă sistemul<br />

poate <strong>de</strong>păşi potenţialul barieră, atunci este posibilă tranziţia <strong>de</strong> la prima stare la starea a doua, şi<br />

sistemul se relaxează <strong>de</strong>oarece diferenţa dintre energiile celor două stări se pier<strong>de</strong>. Pentru a<br />

<strong>de</strong>scrie matematic fenomenul <strong>de</strong> relaxare a tensiunilor utilizăm mo<strong>de</strong>lele reologice. În fig.2 sunt<br />

reprezentate câteva mo<strong>de</strong>le reologice, şi anume un element elastic Hooke care <strong>de</strong>scrie<br />

comportarea elastică (fig.2a), un element Newton pentru a <strong>de</strong>scrie comportarea vâscoasă (fig.2b),<br />

un element St. Venant pentru <strong>de</strong>scrierea amortizării coulombiene (fig.2c), şi un element Zener<br />

pentru <strong>de</strong>scrierea relaxării tensiunilor (fig.2d). Elementul Zener constă dintr-un element<br />

Hooke legat în paralel cu un element Newton, şi un element adiţional Hooke legat în serie.<br />

Fig. 2. Mo<strong>de</strong>le reologice: a) element Hooke; b) element Newton ; c) element St. Venant; d) element Zener.<br />

Relaxarea termoelastică a fost confirmată experimental <strong>de</strong> câtre Zener în 1937. Pornind <strong>de</strong><br />

la această lucrare, Lifshitz şi Roukes (2000) au <strong>de</strong>zvoltat un mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> relaxare termoelastică<br />

pentru bara Euler-Bernoulli. Prezentăm în continuare acest mo<strong>de</strong>l. Legea constitutivă a barei se<br />

consi<strong>de</strong>ră <strong>de</strong> forma<br />

1<br />

ν<br />

ε z = σ z +α T , ε x =ε y =− σ x +α∆ T ,<br />

E<br />

E<br />

un<strong>de</strong> α este coeficientul <strong>de</strong> expansiune termică, E modulul <strong>de</strong> elasticitate Young, ν<br />

coeficientul lui Poisson şi T temperatura absolută. Ecuaţia <strong>de</strong> mişcare <strong>de</strong>vine<br />

2 2<br />

∂ ux ∂ ⎛ ∂ u ⎞<br />

x<br />

ρ A + EI 0<br />

2 2 ⎜ y + Eα I<br />

2 T ⎟=<br />

,<br />

∂t ∂z ⎝ ∂z<br />

⎠<br />

un<strong>de</strong> inerţia termică I T este <strong>de</strong>finit astfel IT= x∆Tdd x y.<br />

Ecuaţia <strong>de</strong> transfer termic în prezenţa<br />

cuplării termoelastice în direcţia y se scrie<br />

∫<br />

A<br />

2 2<br />

⎛ 1+<br />

ν ⎞∂∆T<br />

∂ ∆T ∆ E ∂ u<br />

⎜1+ 2∆<br />

E ⎟ = Dth + y ,<br />

2 2<br />

⎝ 1−2ν⎠ ∂t ∂x α ∂x<br />

9


2<br />

Eα T0<br />

un<strong>de</strong> ∆ E =<br />

CP<br />

este rezistenţa la relaxare, C P fiind capacitatea calorică pe unitatea <strong>de</strong> volum<br />

la presiune constantă, 0 exp<br />

⎛ H ⎞<br />

Dth = D ⎜− ⎟<br />

⎝ kT ⎠ constanta <strong>de</strong> difuzie <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> temperatură şi T 0<br />

temperatura iniţială. Presupunând că transferul termic se realizează fără timp <strong>de</strong> întârziere,<br />

frecvenţa <strong>de</strong>vine ω=ω 0 1 +∆ E (1 + f ( ω )) , un<strong>de</strong> ω0 este frecvenţa <strong>de</strong> rezonanţă a barei fără<br />

24 ⎡hk ⎛hk ⎞⎤<br />

pier<strong>de</strong>ri termoelastice, f ( ω ) = tan<br />

3 3<br />

hk<br />

⎢ − ⎜ ⎟<br />

2 2<br />

⎥ , h fiind grosimea barei şi k = (1 + i)<br />

⎣ ⎝ ⎠⎦<br />

Relaţia <strong>de</strong> dispersie cu neglijarea termenilor superiori <strong>de</strong>vine<br />

ω<br />

2Dth<br />

.<br />

Factorul <strong>de</strong> calitate ia forma<br />

⎡ ∆ E ⎤<br />

ω =ω 0 ⎢1 + (1 + f ( ω))<br />

2 ⎥<br />

⎣ ⎦ .<br />

2<br />

1 Im( ω) EαT0⎛ 6 6 sinhξ+ sinξ⎞<br />

= 2 = ⎜ − 2 3<br />

⎟<br />

Q Re( ω) C ⎝ξ ξ cosh ξ+ cosξ⎠<br />

,<br />

cu ξ= h<br />

ω0<br />

2Dth . Se observă că factorul <strong>de</strong> calitate <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> puternic <strong>de</strong> grosimea barei. Zener a<br />

calculat factorul <strong>de</strong> calitate pentru bara cu secţiune dreptunghiulară<br />

1 Ead −E ωτ<br />

≈ 2 2<br />

Q E 1+ ωτ<br />

2<br />

2<br />

Eα T0ωτ<br />

a<br />

=<br />

, cu τ= 2 2<br />

2<br />

cσ1+ωτ π D<br />

.<br />

Cavităţile, impurităţile, granulele cu orientări diferite, dislocaţiile, introduc o stare<br />

neuniformă <strong>de</strong> tensiune în material, chiar în absenţa forţelor exterioare. Această stare neuniformă<br />

<strong>de</strong> tensiune creşte pier<strong>de</strong>rile termoelastice. Însă, dacă lungimea barei este mai mică <strong>de</strong>cât pasul<br />

liber al fotonului termal, conceptul <strong>de</strong> relaxare termică nu mai este valabil. În cazul cristalului cu<br />

<strong>de</strong>fecte, putem asocia o simetrie fiecărui <strong>de</strong>fect. Dacă simetria <strong>de</strong>fectului este mai slabă <strong>de</strong>cât a<br />

cristalului, apare un dipol elastic care va interacţiona cu câmpul <strong>de</strong> tensiune. Dacă se atinge<br />

valoarea energiei <strong>de</strong> activare, se obţine o rearanjare a dipolilor, şi ca urmare apare o relaxare a<br />

tensiunilor în cristal.<br />

7. Simularea unor experiente virtuale <strong>de</strong> in<strong>de</strong>ntare<br />

Cu scopul <strong>de</strong> a studia comportarea elasto-plastică a unor materiale noi în care materialele<br />

substrat sunt acoperite cu unul sau mai multe straturi subţiri, un prim pas îl constituie studiul<br />

comportării elasto-plastice a unor materiale izotrope.<br />

In<strong>de</strong>ntarea este un proce<strong>de</strong>u experimental care poate <strong>de</strong>termina simultan mai mulţi<br />

parametri elasto-plastici <strong>de</strong> material, spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> alte proce<strong>de</strong>e experimentale care<br />

<strong>de</strong>termină fiecare doar 1-2 parametri <strong>de</strong>odată (spre exemplu, încercările <strong>de</strong> tracţiune). În<br />

consecinţă, in<strong>de</strong>ntarea poate înlocui cu succes un ansamblu <strong>de</strong> mai multe alte proce<strong>de</strong>e<br />

experimentale. În acest paragraf, pe baza testelor <strong>de</strong> nanoin<strong>de</strong>ntare se vor i<strong>de</strong>ntifica şapte<br />

parametri <strong>de</strong> material: modulul lui Young E şi coeficientul Poisson ν pentru comportarea elastică,<br />

respectiv tensiunea <strong>de</strong> curgere iniţială uniaxială σ y,0 , parametrii izotropici <strong>de</strong> ecruisare R, β şi<br />

parametrii <strong>de</strong> ecruisare cinematică Hkin, Hnl pentru comportarea plastică neliniară. I<strong>de</strong>ntificarea<br />

acestor parametri <strong>de</strong> material este o problemă inversă ce ţine <strong>de</strong> ingineria suprafeţelor.<br />

th<br />

10


Testul <strong>de</strong> in<strong>de</strong>ntare uniaxială constă în apăsarea verticală a unui in<strong>de</strong>ntor rigid pe<br />

semispaţiul materialului ce se doreşte a fi caracterizat (fig.3a). Nanoin<strong>de</strong>terul înregistrează atât<br />

forţa <strong>de</strong> apăsare P cât şi adâncimea <strong>de</strong> pătrun<strong>de</strong>re hvarf a capului sferic al in<strong>de</strong>nterului în<br />

semispaţiul materialului. Capul sferic al in<strong>de</strong>nterului nu este complet rigid, fiind alcătuit dintr-un<br />

material hipoelastic având modulul Young E varf = 1016 GPa şi coeficientul Poisson ν varf = 0.07 .<br />

a)<br />

Fig. 3: a) Schema testului <strong>de</strong> in<strong>de</strong>ntare uniaxială; b) Mo<strong>de</strong>lare axisimetrică cu elemente finite a testului <strong>de</strong> in<strong>de</strong>ntare.<br />

Cu ajutorul unui program <strong>de</strong> element finit pentru <strong>de</strong>formaţii elasto-plastice finite, s-a reuşit<br />

simularea in<strong>de</strong>ntării unui semispaţiu izotrop alcătuit dintr-un material inelastic cu un in<strong>de</strong>nter<br />

având cap sferic. Acest program <strong>de</strong> element finit este intitulat SPPRc (SPrangPRozessioun fir<br />

contact-Mo<strong>de</strong>ller), programul fiind realizat <strong>de</strong> colaboratorul nostru Dr.-ing. Gaston Rauchs, <strong>de</strong> la<br />

Laboratoire <strong>de</strong> Technologies Industrielles, Centre <strong>de</strong> Recherche Public Henri Tudor, Luxemburg.<br />

Scris în limbaj Fortran, programul SPPRc mo<strong>de</strong>lează prin metoda elementelor finite contactul<br />

dintre capul sferic al in<strong>de</strong>nterului şi materialul inelastic. Mo<strong>de</strong>larea axisimetrică cu elemente<br />

finite a capului sferic al in<strong>de</strong>nterului şi a semispaţiului ce constituie materialul este prezentată în<br />

fig.3b, fiind folosite 112 elemente finite patrulatere pentru a mo<strong>de</strong>la jumătate din semispaţiul<br />

materialului in<strong>de</strong>ntat şi 47 elemente finite patrulatere pentru a mo<strong>de</strong>la un sfert din capul sferic al<br />

in<strong>de</strong>nterului. În privinţa contactului dintre capul sferic al in<strong>de</strong>nterului şi materialul in<strong>de</strong>ntat,<br />

mo<strong>de</strong>larea acestuia se face împiedicând întrepătrun<strong>de</strong>rea geometrică dintre cele două corpuri în<br />

contact, fapt ce se realizează prin aplicarea unor tracţiuni pe suprafaţa <strong>de</strong> contact. Aceste tracţiuni<br />

introduse <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>larea contactului se calculează pe baza distanţei locale dintre nodurile<br />

semispaţiului materialului şi proiecţia acestor noduri pe suprafaţa in<strong>de</strong>nterului (Rauchs 2006).<br />

În programul <strong>de</strong> element finit SPPRc, ecuaţiile constitutive ale materialului inelastic sunt<br />

formulate incremental, sub forma unor legături diferenţiale între <strong>de</strong>formaţii şi tensiuni (Rauchs<br />

2006). Comportarea plastică a materialului in<strong>de</strong>ntat este mo<strong>de</strong>lată folosind teoria fluxului J2<br />

izotropic, curgerea plastică fiind <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> funcţia <strong>de</strong> curgere f :<br />

⎧ f < 0 pentru comportare elastica,<br />

y ⎪<br />

f = P :( σ −α) −K⎨f=<br />

0 pentru comportare plastica,<br />

⎪<br />

⎩ f > 0 exclus,<br />

y un<strong>de</strong> K este limita <strong>de</strong> curgere, α este aşa-numitul “back-stress”, o variabilă internă <strong>de</strong> răspuns a<br />

S<br />

materialului, σ este tensorul Cauchy al tensiunilor şi P= I −1I⊗I este operatorul <strong>de</strong>viatoric <strong>de</strong><br />

3<br />

proiecţie, I S fiind tensorul unitate simetric <strong>de</strong> ordinul 4. Variaţia limitei <strong>de</strong> curgere y K este<br />

<strong>de</strong>scrisă consi<strong>de</strong>rând ecruisarea izotropică:<br />

11


t<br />

2 p<br />

∫ y,0<br />

ij ()d ,<br />

0<br />

,0 { β<br />

}<br />

K = 2 σ + [1 −exp( −βs)]<br />

,<br />

3<br />

y y R<br />

un<strong>de</strong> s =<br />

3<br />

ε τ τ σ este tensiunea <strong>de</strong> curgere iniţială uniaxială, iar R şi β sunt<br />

parametrii izotropici <strong>de</strong> ecruisare. Pentru ecruisarea cinematică, s-a folosit formula neliniară<br />

Armstrong-Fre<strong>de</strong>rick:<br />

p<br />

α= Hkinε − 2 Hnls α.<br />

3<br />

un<strong>de</strong> Hkin şi Hnl sunt parametrii <strong>de</strong> ecruisare cinematică.<br />

Comportarea hipoelastică a materialului in<strong>de</strong>ntat este <strong>de</strong>scrisă folosind legea lui Hooke:<br />

S<br />

el<br />

σ = (2 G I +λI⊗I): ε ,<br />

un<strong>de</strong> G şi λ sunt constantele Lamé.<br />

Pentru a putea caracteriza evoluţia dinamică a procesului <strong>de</strong> in<strong>de</strong>ntare, ecuaţiile constitutive<br />

<strong>de</strong> mai sus sunt formulate incremental.<br />

În cadrul problemei inverse <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare <strong>de</strong> parametri, cei şapte parametri elasto-plastici<br />

<strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificat pe baza testelor <strong>de</strong> nanoin<strong>de</strong>ntare sunt: modulul lui Young E şi coeficientul Poisson<br />

ν pentru comportarea elastică, respectiv tensiunea <strong>de</strong> curgere iniţială uniaxială σ y,0 , parametrii<br />

*<br />

* izotropici <strong>de</strong> ecruisare R , β şi parametrii <strong>de</strong> ecruisare cinematică H kin , Hnl pentru comportarea<br />

plastică neliniară. Se notează cu x vectorul ce regrupează cei şapte parametri <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificat:<br />

y,0<br />

* * x = ⎡⎣E ν σ R β Hkin Hnl<br />

⎤⎦<br />

.<br />

Pentru a i<strong>de</strong>ntifica aceşti şapte parametri <strong>de</strong> material necunoscuţi, rezultatele obţinute prin<br />

simulare trebuie să corespundă cât mai exact curbei forţă-adâncime <strong>de</strong> pătrun<strong>de</strong>re obţinute în<br />

urma experimentului <strong>de</strong> nanoin<strong>de</strong>ntare a materialului inelastic ce se doreşte a fi caracterizat.<br />

Figura 4 prezintă un ciclu încărcare-<strong>de</strong>scărcare-reîncărcare-încărcare-<strong>de</strong>scărcare, curba<br />

experimentală forţă-adâncime <strong>de</strong> pătrun<strong>de</strong>re fiind reprezentată punctat. Necunoscând apriori cei<br />

şapte parametric <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificat, se dau valori arbitrare acestor parametri (în absenţa unei tehnici <strong>de</strong><br />

estimare mai elaborate), după care se simulează cu ajutorul programului <strong>de</strong> element finit SPPRc,<br />

obţinându-se curba simulată forţă-adâncime <strong>de</strong> pătrun<strong>de</strong>re, reprezentată cu linie continuă în figura<br />

4. După cum se observă, cele două curbe (cea experimentală şi cea simulată) diferă între ele. Se<br />

aplică o procedură <strong>de</strong> corectare iterativă a acestor parametri, cu scopul minimizării unei funcţii<br />

obiectiv ce exprimă diferenţa dintre curba experimentală şi cea simulată.<br />

Fig. 4. Curbele forţă-adâncime <strong>de</strong> pătrun<strong>de</strong>re (curbe experimentale şi simulate) pentru un ciclu încărcare-<strong>de</strong>scărcarereîncărcare-încărcare-<strong>de</strong>scărcare.<br />

T<br />

12


Procedura <strong>de</strong> minimizare modifică iterativ cei şapte parametri până se obţine minimizarea<br />

următoarei funcţii obiectiv:<br />

N<br />

∑<br />

sim k exp k<br />

Ξ= ⎡htip ( P ) −htip<br />

( P ) ⎤<br />

⎣ ⎦<br />

k = 1<br />

sim k<br />

un<strong>de</strong> N este numărul <strong>de</strong> puncte <strong>de</strong> comparaţie, hvarf ( P ) este valoarea simulată a adâncimii <strong>de</strong><br />

k<br />

k<br />

pătrun<strong>de</strong>re a capului in<strong>de</strong>nterului în material pentru o apăsare cu forţa P , la timpul t , iar<br />

exp k<br />

k<br />

hvarf ( P ) este valoarea experimentală a adâncimii <strong>de</strong> pătrun<strong>de</strong>re pentru forţa <strong>de</strong> apăsare P .<br />

Procedura <strong>de</strong> minimizare folosită constă în aplicarea succesivă a două meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> tip<br />

gradient, şi anume mai întăi metoda Gauss-Newton şi apoi metoda Levenberg-Marquardt<br />

(Nocedal şi Wright 1999, Ponthot şi Kleinermann 2006). Au fost folosite subrutinele Gauss-<br />

Newton şi Levenberg-Marquardt ale librăriei Fortran IMSL (Visual Numerics Inc. 1997).<br />

Metoda Gauss-Newton constă în următoarea corectare iterativă:<br />

p+ 1 p p p −1<br />

p<br />

x = x −µ [ H ] ( ∇Ξ)<br />

,<br />

⎡∂Ξ ∂Ξ ∂Ξ ∂Ξ ∂Ξ ∂Ξ ∂Ξ ⎤<br />

un<strong>de</strong> p este numărul iteraţiei, ∇Ξ = ⎢ y,0<br />

* * ⎥ este<br />

⎣∂E ∂ν ∂σ ∂R ∂β ∂Hkin ∂Hnl⎦<br />

p<br />

gradientul funcţiei obiectiv, H este matricea Hessiană iar p µ este un parametru <strong>de</strong> căutare a<br />

p −1 p<br />

celei mai mici valori a funcţiei obiectiv Ξ <strong>de</strong>-a lungul direcţiei <strong>de</strong> căutare [ H ] ( ∇Ξ)<br />

.<br />

Metoda Levenberg-Marquardt constă în următoarea corectare iterativă a vectorului x:<br />

p+ 1 p p T p p −1<br />

p T p<br />

x = x − [( J ) J +ξ I] ( J ) Ξ ,<br />

un<strong>de</strong> Jacobianul ( ) T<br />

J = ∇Ξ , iar p ξ este un parametru <strong>de</strong> căutare al celei mai mici valori a<br />

funcţiei obiectiv <strong>de</strong>-a lungul direcţiei <strong>de</strong> căutare. De remarcat faptul că matricile<br />

2<br />

,<br />

T<br />

p<br />

H şi<br />

p T p p −1<br />

p T<br />

[( J ) J +ξ I] ( J ) trebuie să fie pozitiv <strong>de</strong>finite pentru ca direcţia <strong>de</strong> căutare să fie o<br />

direcţie <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>ntă, <strong>de</strong> diminuare a funcţiei obiectiv.<br />

Aplicând procedura <strong>de</strong> minimizare <strong>de</strong> mai sus problemei inverse <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare a celor<br />

şapte parametri elasto-plastici <strong>de</strong> material, rezultatele obţinute au fost satisfăcătoare. I<strong>de</strong>ntificarea<br />

parametrilor s-a efectuat cu succes, astfel, în unul din cazurile studiate, după cum ilustrează fig. 5<br />

s-a reuşit minimizarea funcţiei obiectiv <strong>de</strong> la Ξ initial = 0.03 [µm 2 -12<br />

] până la Ξ = 1.28⋅ 10 [µm 2 ].<br />

Fig. 5. Descreşterea log10 Ξ cu numărul <strong>de</strong> iteraţii efectuate.<br />

min<br />

13


Meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> tip gradient precum Gauss-Newton şi Levenberg-Marquardt sunt meto<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />

minimizare locală, fiind necesară o bună iniţializare a parametrilor problemei inverse pentru a<br />

converge către minimul global dorit şi nu către un minim local. Astfel, pentru a evita iniţializările<br />

arbitrare ale celor şapte parametri <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificat, vom încerca găsirea unei meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> iniţializare<br />

mai elaborate. De asemenea, în combinaţie cu meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> tip gradient s-ar putea folosi şi meto<strong>de</strong><br />

evoluate <strong>de</strong> căutare, cum ar fi algoritmii genetici.<br />

8. Meto<strong>de</strong> si algoritmi computationali<br />

In aceasta parte a lucrarii se <strong>de</strong>zvolta urmatoarele meto<strong>de</strong> (Munteanu si Donescu 2002,<br />

2004) utilizate <strong>de</strong> noi in solutionarea problemelor <strong>de</strong> in<strong>de</strong>ntare.<br />

1. Metoda directa a imprastierii<br />

2. Metoda inversa a imprastierii<br />

3. Metoda cnoidala<br />

4. Metoda Hirota<br />

5. Metoda echivalentei lineare (LEM)<br />

6. Transformata Bäcklund<br />

7. Analiza Painlevé<br />

9. Programarea stocastica multiobiectiv<br />

In aceasta parte a lucrarii se <strong>de</strong>zvolta teoria inegalitatilor variationale care isi are originea<br />

in lucrarile lui Stampacchia si Fichera, aparute la inceputul anilor 1960, lucrarile primului fiind<br />

motivate <strong>de</strong> teoria potentialului, ale celui <strong>de</strong>-al doilea <strong>de</strong> mecanica. In acest caz cea mai<br />

importanta teorema <strong>de</strong> existenta a fost stabilita in 1966 <strong>de</strong> Hartman si Stampacchia.<br />

Lucrarea <strong>de</strong> fata sugereaza mai multe moduri <strong>de</strong> utilizare a teoremelor <strong>de</strong> existenta pentru<br />

inegalitati variationale scalare in studiul problemelor <strong>de</strong> optimizare vectoriala. Diferite meto<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />

scalarizare au fost folosite in studiul inegalitatilor variationale. In <strong>de</strong>monstrarea rezultatelor <strong>de</strong><br />

existenta, pentru inegalitati variationale scalare generalizate, se foloseste teorema Knaster-<br />

Kuratowski-Mazurkiewicz sau diferite extin<strong>de</strong>ri ale acesteia, iar pentru cele vectoriale se folosesc<br />

teoreme <strong>de</strong> tip Ky Fan-Brow<strong>de</strong>r. Pentru rezolvarea problemelor <strong>de</strong> optimizare si a inegalitatilor<br />

variationale au fost folosite diferite meto<strong>de</strong> numerice incluzand metoda proiectiei si variante ale<br />

acesteia, ecuatiile Wiener-Hopf, tehnica principiului auxiliar, tehnica <strong>de</strong>scompunerii. I<strong>de</strong>ea <strong>de</strong><br />

baza in metoda proiectiei este <strong>de</strong> a stabili, folosind notiunea <strong>de</strong> proiectie, o problema <strong>de</strong> punct fix<br />

echivalenta cu inegalitatea variationala ce trebuie rezolvata. Pentru convergenta acestui tip <strong>de</strong><br />

algoritm sunt necesare ipoteze <strong>de</strong> monotonie si continuitate Lipschitz, ceea ce <strong>de</strong>termina<br />

imposibilitatea aplicarii lui in numeroase cazuri.<br />

Lucrarea <strong>de</strong>zvolta aspecte ale reconstructiei entropice si ale controlulului statistic al<br />

proceselor tehnologice.<br />

S-a consi<strong>de</strong>rat urmatorul mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> optimizare multi-criteriala:<br />

( 1<br />

q )<br />

min F ( x),..., F ( x ) , x∈ D<br />

m D ⊂ ; 1<br />

un<strong>de</strong> D este un set <strong>de</strong> solutii posibile, F,..., Fq: D→ . Pe scurt, problema multicriteriala<br />

consita in cautarea unor solutii particulare * x ∈ D pentru care toate functiile<br />

F ( x), k = 1, q , prezinta simultan valori mai mari sau cel putin nu <strong>de</strong>scresc. Se studiaza <strong>de</strong><br />

k<br />

14


asemenea si diferite clase speciale <strong>de</strong> probleme vectoriale <strong>de</strong> echilibru. Astfel s-au extins si<br />

imbunatatit rezultate cunoscute, fiind introduse (Beldiman 2007, Preda si Beldiman 2007):<br />

- clase <strong>de</strong> probleme mai generale <strong>de</strong>cat cele consi<strong>de</strong>rate pana la acum;<br />

- clase mai generale <strong>de</strong> aplicatii monotone si semimonotone;<br />

- ipoteze <strong>de</strong> convexitate si inferior semicontinuitate asupra aplicatiilor y〈 Tz, η (y,x) 〉 ,<br />

η si f, si chiar asupra aplicatiilor y 〈 Tz, (y,x) 〉+ f( y) −f(<br />

x)<br />

〈 η 〉+ ( ) − ( ) .<br />

y 〈 A(z,w), (y,x) 〉<br />

y A(z,w), (y,x) f y f x<br />

10. Probleme <strong>de</strong> echilibru cu valori multimi<br />

η si<br />

Cu ajutorul teoremei lui Ky Fan, obtinem existenta solutiei unei clase <strong>de</strong> probleme <strong>de</strong><br />

echilibru cu functii relaxat α-pseudomonotone atat pe submultimi marginite, cat si nemarginite<br />

ale unui spatiu Banach reflexiv. Apoi, folosind inca o data teorema Kakutani-Fan-Glicksberg<br />

obtinem o solutie pentru o clasa <strong>de</strong> inegalitati <strong>de</strong> tip variational cu functii relaxat αsemipseudomonotone<br />

in spatii Banach arbitrare (Beldiman 2008).<br />

Pentru o forma particulara a lui Ψ, rezultate <strong>de</strong> existenta au fost obtinute <strong>de</strong> Kang, Huang si<br />

Lee. In cazul set-valued, am obtinut rezultate analoage celor din §9 pentru problemele:<br />

- Sa se gaseasca x∈ K a.i.<br />

si<br />

- Sa se gaseasca x∈ K a.i.<br />

Ψ( u, y,x ) ≥0, ∀ y∈K si u ∈ T( x )<br />

Ψ( v,y,x ) ≥α ( y,x ) , y K si v T( y)<br />

∀ ∈ ∈ .<br />

Relativ la aceste două probleme, avem echivalenta in urmatoarele conditii:<br />

(i1) T general relaxat α-pseudomonotona în raport cu Ψ;<br />

(i2) T hemicontinua în raport cu Ψ, ∀x,y ∈ K fixati;<br />

(i3) Ψ( u, ⋅,x ) convexa ∀x∈K fixat, u ∈ T( x ) ;<br />

(i4) Ψ ( u,x,x) = 0, ∀ x∈K si u∈ T( x ) ;<br />

( ( t ) ) ( ) t ( ) ( )<br />

lim y ,x / t = 0, ∀ x solutie a lui 3.2 si y = 1− t x + ty, t ∈ 0,1 , y∈K. In cazul marginit, pastrand conditiile (i1)-(i3) si (i5) si presupunand<br />

(i6) Ψ ( u, y,x ) +Ψ ( u,x, y) = 0, ∀ x, y∈K si u ∈ T( x)<br />

;<br />

(i7) α ( y, ⋅)<br />

inferior semicontinua ,<br />

obtinem existenta unei solutii a primei probleme.<br />

La fel ca si in cazul single-valued, peste multimi nu neaparat marginite este necesara<br />

conditia suplimentara <strong>de</strong> coercivitate.<br />

Acum fie X un spatiu Banach nereflexiv, K nevida, convexa si marginita in<br />

(i5) α ( )<br />

*<br />

: 2 X<br />

* ** **<br />

A K× K → aplicatie cu valori multimi, a : X × X → si<br />

Pentru inegalitatea<br />

- Sa se gaseasca x∈Ka.i. *<br />

Ψ (u,y,x) = 0, ∀y∈K si u∈ A y, x ,<br />

**<br />

X ,<br />

* *<br />

Ψ :X × K× K → functii.<br />

( )<br />

poate exista solutie in ipoteze <strong>de</strong> semipseudomonotonie, hemicontinuitate si continuitate finit<br />

dimensionala a lui A.<br />

15


11. Meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> rezolvare pentru probleme <strong>de</strong> echilibru<br />

I<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> baza in metoda proiectiei este <strong>de</strong> a stabili, folosind notiunea <strong>de</strong> proiectie, o<br />

problema <strong>de</strong> punct fix echivalenta cu problema <strong>de</strong> echilibru ce trebuie rezolvata. Dar pentru<br />

convergenta acestui algoritm sunt necesare ipoteze <strong>de</strong> monotonie si continuitate Lipschitz, ceea<br />

ce <strong>de</strong>termina imposibilitatea aplicarii lui in numeroase cazuri.O alta tehnica <strong>de</strong> rezolvare a unei<br />

inegalitati variationale este cautarea unei ecuatii Wiener-Hopf echivalente. Echivalenta a fost<br />

studiata pentru prima data <strong>de</strong> P.Shi (1991) si S.M. Robinson (1992), dar ca pas al unui algoritm<br />

au fost utilizate prima oara <strong>de</strong> D.Sun.<br />

Dar tehnica proiectiei si a ecuatiilor Wiener-Hopf nu pot fi utilizate pentru anumite clase <strong>de</strong><br />

probleme <strong>de</strong> echilibru, care implica functii neliniare nediferentiabile, motiv pentru care a fost<br />

introdusa tehnica principiului auxiliar. Aceasta tehnica consta in gasirea principiului variational<br />

auxiliar si in <strong>de</strong>monstrarea faptului ca solutia problemei auxiliare (in general <strong>de</strong> echilibru sau<br />

inegalitate variationala) este solutia problemei initiale. S-a observat ca poate fi folosita pentru<br />

gasirea unor probleme <strong>de</strong> optimizare diferentiabila echivalente, ceea ce ne permite sa construim<br />

functii gap. Glowinski, Lions si Tremolieres (1981) au introdus aceasta tehnica in studiul<br />

existentei solutiilor pentru inegalitati variationale mixte. Se stie ca un numar important <strong>de</strong> meto<strong>de</strong><br />

numerice pot fi obtinute ca si cazuri particulare ale tehnicii principiului variational auxiliar.<br />

Pentru anumite clase <strong>de</strong> probleme <strong>de</strong> echilibru am propus meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> acest tip (Beldiman, Preda,<br />

Batatorescu 2007).<br />

Fie H un spatiu Hilbert real finit dimensional si K ⊂ H o multime nevida, inchisa si<br />

convexa.<br />

Fie φ ( ⋅⋅ , ) :H× H→∪<br />

{ +∞}<br />

o bifunctie continua si F ( ⋅⋅ , ) :K× K→<br />

o functie<br />

neliniara.<br />

Consi<strong>de</strong>ram urmatoarea problema <strong>de</strong> quasi-echilibru generalizata:<br />

- Sa se gaseasca u∈ K astfel incit<br />

Fu,v+ φ v,u−φ u,u≥0, ∀v∈K. ( ) ( ) ( )<br />

Am construit un algoritm pentru rezolvarea acestei probleme si am stabilit, in conditii <strong>de</strong> σpseudomonotonicitate<br />

in raport cu F functie ξ-strimb simetrica, convergenta acestei meto<strong>de</strong><br />

predictor-corector. Fie u∈ K , ρ> 0 , α > 0 si β constante reale. Acum cautam un w∈ K care<br />

satisface urmatoarea problema auxiliara mixta <strong>de</strong> quasi-echilibru:<br />

( ) ( )<br />

ρ F(w,v) +〈 w −u, v − w〉+ρφ v,w −ρφ w,w ≥0, ∀v∈K. Bazandu-ne pe aceasta problema auxiliara propunem un algoritm iterativ <strong>de</strong> rezolvare:<br />

- pentru un u0H ∈ , calculam solutia aproximativa un+ 1 prin schema iterativa<br />

2<br />

ρ Fu ,v+〈 u −u−α u −u ,v− u 〉+ρφ v,u −ρφ u ,u ≥β u −v<br />

,<br />

( ) ( ) ( ) ( )<br />

n+ 1 n+ 1 n n n n− 1 n+ 1 n+ 1 n+ 1 n+ 1 n+<br />

1<br />

∀v∈ K.<br />

S-au analizat in <strong>de</strong>taliu meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> scalarizare pentru clase <strong>de</strong> inegalitati variationale<br />

(Beldiman 2007).<br />

16


12. Initierea unor noi tipuri <strong>de</strong> experiente pe baza teoriilor <strong>de</strong> nanomecanica<br />

computationala<br />

Istoria instrumentatiei la nanoscara este relativ scurta, in jur <strong>de</strong> douazeci <strong>de</strong> ani. Primele<br />

studii s-au facut 1981 cand Heinrich Rohrer si Gerd Binnig (IBM Research in Zurich), au inventat<br />

microscopul STM (scanning tunnelling microscope). De atunci o serie <strong>de</strong> masini si instrumente<br />

au fost inventate si construite, incluzand in mod special microscopul AFM (atomic force<br />

microscope). Nanoin<strong>de</strong>ntarea este un instrument eficient <strong>de</strong> investigare a proprietatilor mecanice<br />

ale materialelor la mici dimensiuni. Ne referim la testarea sensibila a adancimii <strong>de</strong> in<strong>de</strong>ntare in<br />

domeniul nanometric prin utilizarea echipamentelor care realizeaza in<strong>de</strong>ntari fine si inregistreaza<br />

in acelasi timp forta si <strong>de</strong>plasarea cu mare acuratete si precizie, si mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> analiza avansate care<br />

interpreteaza datele experimentale pentru a obtine rigiditatea, duritatea si alte proprietati<br />

mecanice. Testele <strong>de</strong> in<strong>de</strong>ntare clasica au fost utilizate initial si sunt utilizate si in prezent pentru a<br />

masura modulul <strong>de</strong> elasticitate al lui Young si duritatea materialului, pe baza teoriilor clasice<br />

liniare ale elasticitatii, fara sa se obtina informatii privind proprietatile viscoelastice si<br />

capabilitatile <strong>de</strong> amortizare ale materialelor.<br />

Limitarile meto<strong>de</strong>lor curente <strong>de</strong> nanoin<strong>de</strong>ntare sunt:<br />

▪ calculul modulului <strong>de</strong> elasticitate al lui Young (bazat pe curba <strong>de</strong> <strong>de</strong>scarcare) si al duritatii<br />

este limitat la materiale izotrope, liniare;<br />

▪ problemele asociate cu fenomenle <strong>de</strong> pile-up sau sink-in la frontiera in<strong>de</strong>nterului in timpul<br />

procesului <strong>de</strong> in<strong>de</strong>ntare, continua sa genereze multe discutii;<br />

▪ nu se ofera informati suficiente asupra proprietatilor elastice si vascoelastice pentru<br />

materiale nanostructurate anizotrope, neomogene si neliniare;<br />

▪ nu se obtin informati sufiecinet relativ la evaluarea si masurarea capacitatii <strong>de</strong> amortizare<br />

a materialelor nanostructurate;<br />

▪ teoriile existente esueaza in afara domeniului mecanicii clasice liniare.<br />

Proprietatile materialelor la dimensiune mica sunt foarte diferite <strong>de</strong> cele la macroscara.<br />

Principala limita este data <strong>de</strong> faptul ca efecte intim legate <strong>de</strong> interactiuni la diferite scari metrice<br />

nu sunt luate in consi<strong>de</strong>ratie in teoriile actuale pe care se bazeaza masuratorile prin<br />

nanoin<strong>de</strong>ntare.<br />

In prezent, din analiza dinamica se obtin informatii limitate privind amortizarea pentru<br />

materialele cu amortizare redusa, insa pentru materialele cu amortizare mare cum este cauciucul,<br />

rezultatele sunt <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> realitate.<br />

Un rezultat incorect privind capacitatea <strong>de</strong> amortizare a materialelor poate cauza schimbari<br />

<strong>de</strong> <strong>de</strong>sign care pot cauza reduceri nedorite ale rezistentei si rigiditatii. Noul concept propus consta<br />

in construirea unei linii <strong>de</strong> in<strong>de</strong>ntere care se misca cu viteza v, unele din ele actionand pe fiecare<br />

parte a suprafatei probei in directii opuse, sau actionand pe o parte, cealalata parte a probei fiind<br />

incastrata (fig.6). In acest fel este posibila evaluarea nu numai a proprietatilor elastice dar si a<br />

capacitatii <strong>de</strong> amortizare, libere <strong>de</strong> efectul <strong>de</strong> substrat.<br />

17


Fig.6. Reprezentarea schematica a conceptului a doua in<strong>de</strong>ntere care se misca cu aceeasi viteza in aceeasi directie pe<br />

suprafata probei.<br />

Bibliografie<br />

Ansari, Q.H., Schaible, S., Yao, J.C. (2002). System of generalized vector equilibrium problems with applications, J.<br />

Global Optim., 22, 3-16.<br />

Ansari, Q.H., Schaible, S., Yao, J.C. (2005). Generalized vector quasi-variational inequality problems over product<br />

sets, J. Global Optim., 22, 437-449.<br />

Ansari, Q.H., Khan, Z., Siddiqi, A.H. (2005). Weighted variational inequalities, J. Optim. Theory Appl., 127, 263-283.<br />

Ansari Q.H., Konnov I.V., Yao, J.C. (2002). Characterization of solutions for a vector equilibrium problems, J. Optim.<br />

Theory Appl., 113, 435-447.<br />

Ansari, Q.H., Yao, J.C., Schaible, S. (2002). System of generalized vector equilibrium problems with applications, J.<br />

Global Optim., 22, 3-16.<br />

Ansari, Q.H., Yao, J.C. (1999). A fixed point theorem and its applications to the system of variational inequalities, Bull.<br />

Austral. Math. Soc., 59, 433-442.<br />

Ansari, Q.H., Oettli, W. Schlager, D. (1997). A generalization of vectorial equilibria, Math. Meth. Oper. Res., 46, 547-<br />

557.<br />

Ansari, Q.H., Schaible, S., Yao, J.C. (2002). System of generalized vector equilibrium problems with applications, J.<br />

Global Optim., 22, 3-16.<br />

Ansari, Q.H., Schable, S., Yao, J.C. (2005). Generalized vector quasi-variational inequality problems over product sets,<br />

J. Global Optim., 22, 437-449.<br />

Ansari, Q.H., Khan, Z., Siddiqi, A.H. (2005). Weighted variational inequalities, J. Optim. Theory Appl., 127, 263-283.<br />

Armstrong-Helvouvry, B., Dupont, P., Canudas De Wit, C. (1994). A survey of mo<strong>de</strong>ls, analysis tools and<br />

compensation methods for the control of machines with friction, Automatica, 30, 7, 1083-1138.<br />

Ba<strong>de</strong>a, T., Nicolescu, C.M. (2003). A Preisach mo<strong>de</strong>l of hysteretic behavior of nonlinear mesoscopic elastic materials<br />

in „Topics in Applied Mechanics” (ed. V. Chiroiu, T. Sireteanu), vol. 1, cap. 1, Ed. Aca<strong>de</strong>miei.<br />

18


Beldiman, M., Stanciu, D. (2007). Inegalitati variationale vectoriale si inegalitati variationale scalare asociate, Conf.<br />

Societatii <strong>de</strong> Probabilitati si Statistica din Romania, ASE, Facultatea <strong>de</strong> Cibernetica, Statistica si Informatica<br />

Economica.<br />

Beldiman, M., Ilie, A. (2007). On optimality and duality in multiobjective programming problems, Conf. Societatii <strong>de</strong><br />

Probabilitati si Statistica din Romania, ASE, Facultatea <strong>de</strong> Cibernetica, Statistica si Informatica Economica.<br />

Beldiman, M. (2008). Equilibrium problems with set-valued mappings in Banach spaces, va apare in Nonlin. Anal.<br />

Beldiman, M., Preda, V., Batatorescu, A. (2007). Some results for equilibrium problems systems, EUROPT OMS<br />

Meeting (2 nd Conference on Optimization Methods & Software and 6 th EUROPT Workshop on Advances in<br />

Continuum Optimization), 4-7 iulie 2007, Praga.<br />

Beldiman, M. (2007). A modified predictor-corrector method for a generalized equilibrium problem, Anal. Univ. Buc.,<br />

seria Informatica.<br />

Beldiman, M., Preda, V. (2007). Some existence results for a class of relatively B-pseudomonotone variational<br />

inequalities over product set, Proc. of the Romanian Aca<strong>de</strong>my, Series A: Mathematics, Physics, Technical Sciences,<br />

Information Science, 8, 1.<br />

Beldiman, M., Paraschiv, A., Cojocaru, O. (2007). On multiobjective programming problems containing n-set functions,<br />

Anal. Univ. Buc., seria Matematica.<br />

Beldiman, M., Preda, V., Batatorescu, A. (2007), A modified predictor-corrector method for a class of equilibrium<br />

problems .ICIAM 2007 (6 th International Congress on Industrial and Applied Mathematics ), 16-21 iulie 2007, Zurich.<br />

Beldiman, M., Batatorescu, A. (2007). An application of some algorithms for special classes of stochastic mo<strong>de</strong>ls,<br />

EUROXXII 2007 (22 nd European Conference on Operational Research), 8-14 iulie 2007, Praga.<br />

Beldiman, M. (2007). Weighted variational inequalities with set-valued mappings, Revue Roum. Math. Purres Appl.,<br />

52(3), 315-327.<br />

Beldiman, M., Stanciu, D. (2007). On topological properties of solution set for a class of variational inequalities, 6-th<br />

Congress of Romanian Mathematicians, 28 iunie-4 iulie 2007, Bucuresti.<br />

Berger E.J. (2001). Friction mo<strong>de</strong>ling for dynamic system simulation, Applied mechanics review.<br />

Blok H. (1940). Fundamental mechanical aspects of boundary lubrication, Society of automotive engineers Journal,<br />

46(2), 54-68.<br />

Bow<strong>de</strong>n, F.P., Tabor D. (1950). The friction and lubrication of solids, part 1, Clarendon Press, Oxford.<br />

Blum, E., Oettli, W. (1994). From optimization and variational inequalities to equilibrium problems, Mathematics<br />

Stu<strong>de</strong>nt, 63, 123-145.<br />

Brezis, H., Nirenberg, L., Stampacchia, G. (1972). A remark on Ky Fan's minimax principle, Boll. Un. Math. Ital., 6,<br />

293-300.<br />

Ca<strong>de</strong>k, J. (1988). Creep in Metallic Materials, Ed. Elsevier, Amsterdam.<br />

Chen, Y. (1999). On the Connectedness of the Solution Set for the Weak Vector Variational Inequality, J. Math. Anal.<br />

Appl., 260, 1-5.<br />

Chen, X.Q., Chang, S.S. (1988). Vector Variational Inequalities and Vector Optimization, Lect. Notes in Economics<br />

and Math. Systems, Springer-Verlag.<br />

Chen, G.Y., Goh, C.I., Yang, X.Q. (2000). On the Gap Functions for Vector Variational Inequalities in Vector<br />

Variational Inequalities and Vector Equilibria (ed. F.Giannessi), 52-57, Ed. Kluwer.<br />

Chen, Y.Q., Li, S.J. (1996). <strong>Ex</strong>istence of solutions for a generalized vector variational inequality, J. Optim. Theory<br />

Appl., 90, 321-334.<br />

Chiroiu, V., Chiroiu, C. (2003). Probleme inverse in mecanica, Editura Aca<strong>de</strong>miei, Bucuresti.<br />

Chiroiu, V., Donescu, Şt., Munteanu, L. (2005). The different effects of damping on dynamic instability, ASME Fifth<br />

International Conference on Multibody Systems, Nonlinear Dynamics and Controls, IDETC/CIE 2005, 20 th Biennal<br />

Conference on Mechanical Vibration and Noise, VIB4 Nonlinear Dynamics, Optimization and Reliability of<br />

Mechanics, Paper DETC2005-84055, 24-29 septemebrie 2005, Long Beach, California.<br />

Chiroiu, V., Fibi, H., Dumitriu, D. (2007). On the equipments and methods for damping characterization of<br />

nanostructured materials and systems, SGE Safety Goes Europe, Rethimno-Crete, Greece 15-22 iunie 2007.<br />

19


Chiroiu, V., Munteanu, L., Ştiucă, P. (2005). On the mo<strong>de</strong>ling of nanostructured materials, in „Topics in Applied<br />

Mechanics” (ed. V. Chiroiu, T. Sireteanu), vol. 3, cap. 3, Ed. Aca<strong>de</strong>miei.<br />

Chiroiu, V. (2003). I<strong>de</strong>ntification and inverse problems related to material properties and behavior, in „Topics in<br />

Applied Mechanics” (ed. V. Chiroiu, T. Sireteanu), vol. 1, cap. 4, Ed. Aca<strong>de</strong>miei.<br />

Chiroiu, V., Ştiucă, P., Munteanu, L., Donescu, Şt. (2005). Introducere in nanomecanica, Editura Aca<strong>de</strong>miei.<br />

Chiroiu, V., Fibi, H. (2007). On the equipments and methods for damping characterization of nanostructured materials<br />

and systems, SGE Safety Goes Europe, Rethimno-Crete, Greece 15-22 iunie 2007.<br />

Chowdhury, M.S.R., Tan, K.K. (1996). Generalization of Ky Fan minimax inequality with applications to generalized<br />

variational inequalities for pseudomonotone operators and fixed point theorems, J. Math. Anal. Appl., 204, 910-926.<br />

Chowdhury, M.S.R., Tan, K.K. (1997). Generalized variational inequalities for quasimonotone operators and<br />

applications, Bull. Polish Acad. 45, 25-54.<br />

Clarence W. <strong>de</strong> Silva (2000). Vibration Engineering, Vibration: Fundamentals and Practice, CRC Press, Boca Raton.<br />

Courtney-Pratt, J.S., Eisner E. (1957). The effect of a tangential force on the contact of metallic bodies, Proceedings of<br />

Royal society of London, 238, 529-550.<br />

Curtin, W.A., Miller, F. (2003). Atomistic/continuum coupling in computational material science, Mo<strong>de</strong>lling and<br />

Simulation in Materials Science and Engineering, 11, R33–R68.<br />

D’Souza A.F., Dweib A.H. (1990). Self-<strong>Ex</strong>cited Vibrations Induce by Dry friction, part 2: Stability and limit cycle<br />

Analysis, J. Sound & Vibration, 137(2), 177-190.<br />

Deimling, K. (1984). Nonlinear Functional Analysis, Springer-Verlag, Berlin.<br />

Delsanto, P.P., Provenzano, V., Uberall, H. (1992). Coherency strain effects in metalic bilayers, J. Phys.: Con<strong>de</strong>ns.<br />

Matter, 4, 3915-3928.<br />

Den Hartog (1931). Forced Vibrations with Combined Coulomb and Viscous Friction, ASME APM-53 (9), 107-115.<br />

Dieterich, J.H. (1978). Time <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt friction in the mechanics of stick-slip, Pure and applied geophysics, 116, 790-<br />

806.<br />

Ding, X.P. (2000). <strong>Ex</strong>istence of solutions for quasi-equilibrium problems in noncompact topological spaces, Comput.<br />

Math. Appl., 39, 13-21.<br />

Donescu, St., Munteanu, L. (2004). The effect of damping on the stability of dynamical systems, in “Topics in Applied<br />

Mechanics” (ed. V. Chiroiu, T. Sireteanu), vol.2, cap. 4, Ed. Aca<strong>de</strong>miei.<br />

Dumitriu, D., (2007). 3x3 Rotation matrices used to represent 3D Rotations in multibody dynamics. Numerical and<br />

mechanical interpretations of the associated Lagrange multipliers, workshop RICAM - Johann Radon Institute for<br />

Computational and Applied Mathematics, Austrian Aca<strong>de</strong>my of Sciences, iulie 2007, Linz, Austria.<br />

Dumitriu, D. (2007). Nanoscale mo<strong>de</strong>ling of the elastic contact between a rigid in<strong>de</strong>nter and an elastic half-space,<br />

ICIAM 2007 (6 th International Congress on Industrial and Applied Mathematics), 16-21 iulie 2007, Zurich.<br />

Dumitriu, D., Chiroiu, V. (2007). On the mo<strong>de</strong>lling of nanocontacts, Rev. Roum. Sci. Techn., serie Mecanique Appl.,<br />

52, 1.<br />

Dumitriu, D., Chiroiu, V. (2006). On the dual equations in contact elasticity, Rev. Roum. Sci. Techn., serie Mecanique<br />

Appl., 51, 3, 261-272.<br />

Dumitriu, D., Rauchs, G., Chiroiu, V. (2007). Optimization procedure for material parameter i<strong>de</strong>ntification in<br />

in<strong>de</strong>ntation testing, SISOM (Simpozionul Anual al <strong>Institutul</strong>ui <strong>de</strong> <strong>Mecanica</strong> Soli<strong>de</strong>lor), mai 2007, Bucureşti.<br />

Engelbrecht, J. (1991). An introduction to asymmetric solitary waves, Longman Scientific & Technical, John Wiley &<br />

Sons, New York.<br />

Engelbrecht, J., Khamidullin, Y. (1988). On the possible amplification of nonlinear seismic waves, Phys. Earth. Plan.<br />

Int., 50, 39-45.<br />

Eringen, A.C. (1967). Mechanics of Continua, John Wiley&Sons, New-York.<br />

Fan, K. (1984). Some properties of convex sets related to fixed-point theorems, Math. Ann., 266, 519-537.<br />

Feeny B., Guran A. (1998). Historical Review on Dry Friction and Stick-Slip Phenomenon, Applied mechanics review,<br />

51, 5, 8.<br />

20


Ferris, M., Pang, J.S. (1997). Engineering and economic applications of complementarity problems, SIAM Rev. 39,<br />

669-713.<br />

Fichera, G. (1963-1964). Problemi elastostatici con vincoli unilaterali: il problema di Signorini con ambigue<br />

condizioni al contorno, Atti Accad. Naz. Lincei, 8, 91-140.<br />

Flores-Bazan, F. (2000). <strong>Ex</strong>istence theorems for generalized noncoercive equilibrium problems:The quasiconvex case,<br />

SIAM J. on Optim.,11, 675-690.<br />

Fujiwara, M., Otsuka, M. (1999). J. Japan. Inst. Metals, 63, 760; (2001), Mater. Sci. Engng, A319, 929.<br />

Hartman, P., Stampacchia, G. (1966). On some non-linear elliptic differential-functional equations, Acta Math., 115,<br />

271-310.<br />

Hess, D.P., Soom, A. (1990). Friction at lubricated line contacts operating at oscillating sliding velocities, Journal of<br />

Tribology, 112, 147-152.<br />

Hughes, T.J.R. (1987). The finite element method: Linear static and dynamic finite element analysis, Englewood Cliffs,<br />

Prentice-Hall, NJ.<br />

Gianessi, F. (1980). Theorems of alternative, quadratic programs and complementarity problems, in „Variational<br />

Inequalities and Complementarity Problems” (ed: R.W. Cottle, F.Giannessi, J.L. Lions), J.Wiley, New York.<br />

Giannessi, F. (ed.) (2000), Vector Variational Inequalities and Vector Equilibria, Kluwer Aca<strong>de</strong>mic Publishers,<br />

Dordrecht, Holland.<br />

Glowinski, R., Lions, P., Tremolieres, R. (1981). Numerical Analysis of Variational Inequalities, North-Holland,<br />

Amsterdam.<br />

Ibrahim, R.A. (1992). Friction induced vibration, chatter, squeal, and chaos: Part I: Mechanics of friction, Applied<br />

mechanics review, 49, 107-121.<br />

IMSL Math/Library vol. 1 and 2 - FORTRAN Subroutines for Mathematical Applications (1997). Visual Numerics,<br />

Inc., p. 867-1029 (cap. 8: Optimization).<br />

Jankowski, A.F., Tsakalakos, T. (1985). The effect of strain on the elastic constants of noble metals, J. Phys. F: Met.<br />

Phys., 15, 1279-1292.<br />

Jankowski, A.F. (1988). Mo<strong>de</strong>lling the supermodulus effect in metallic multilayers, J. Phys. F: Met. Phys., 18, 413-427.<br />

Kano, M.K., Huang, N.J, Lee, B.S. (2003). Generalized pseudo-monotone set-valued variational-like inequalities,<br />

Indian J. Math., 45, 251-264.<br />

Kato, S., Matsubayashi A. (1978). On the dynamic behavior of machine-tool sli<strong>de</strong>way – 1st report, Bull. J.S.M.E., 13,<br />

170-179.<br />

Kassay, G., Kolumban, I. (2000). Variational inequalities given by semi-pseudomonotone mappings, Nonlin. Anal.<br />

Forum, 5, 35-50.<br />

Kon<strong>de</strong>pudi, R. (2003). Numerical Analysis of Lumped-Parameter Dynamic Systems with Friction, University of<br />

Cincinatti, Master of science thesis.<br />

Konnov, I.V., Yao, J.C. (1997). On the generalized vector variational inequality problems, J. Math. Anal. Appl., 206,<br />

42-58.<br />

Lee, G.M., Kim, S., Lee, B.S. (1996). Generalized Vector Variational Inequality, Appl. Math. Lett., 9, 39-42.<br />

Lifshitz, R., Roukes, M.L. (2000). Phys. Rev. B., 61, 5600.<br />

Luc, D.T. (1989). Theory of Vector Optimization, Lecture Notes in Economics and Mathematical Systems, Springer<br />

Verlag, New York.<br />

Lu<strong>de</strong>ma, K.C. (1996). Friction, Wear and Lubrication, CRC Press, Boca Raton.<br />

Mihailescu, M., Chiroiu, V. (2004). Advanced mechanics on shells and intelligent structures, Ed. Aca<strong>de</strong>miei,<br />

Bucuresti.<br />

Minty, G.J. (1962). Monotone (nonlinear) operators in Hilbert spaces, Duke Math. J., 29, 341-346.<br />

Mitu, A.M., Dumitriu, D., Teodorescu, P.P., Chiroiu, V., Munteanu, L. (2007). On the nonlocal theory of elastic<br />

nanoin<strong>de</strong>ntation, ICSAM (International Conference on Structural Analysis of Advanced Materials), 2-6 septembrie<br />

2007, Patras, Grecia.<br />

21


Mukherjee, A.K., Bird, J.E., Dorn, J.E. (1969). Trans. Am. Soc. Metals, 62, 155.<br />

Munteanu, L., Delsanto, P.P., Chiroiu, C., Donescu, St. (2001). On the behaviour of nonlinear mesoscopic materials,<br />

Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Ovidius” Constanţa, Seria Matematică, 41-46.<br />

Munteanu, L., Donescu, Şt. (2002). Introducere în teoria solitonilor. Aplicaţii in Mecanică, Ed. Aca<strong>de</strong>miei, Bucureşti.<br />

Munteanu, L., Delsanto, P.P., Dumitriu, D. (2007). On the mo<strong>de</strong>ling of the Euler-Bernoulli beams with auxetic patchs,<br />

SISOM (Simpozionul Anual al <strong>Institutul</strong>ui <strong>de</strong> <strong>Mecanica</strong> Soli<strong>de</strong>lor), mai 2007, Bucureşti.<br />

Munteanu, L. (2003). Statics and dynamics of the thin elastic rod, in „Topics in applied mechanics” (ed. V. Chiroiu, T.<br />

Sireteanu), vol. 1, cap. 10, 267-300, Editura Aca<strong>de</strong>miei, Bucureşti.<br />

Munteanu, L., Chiroiu, V., Dumitriu, D., Baldovin, D., Chiroiu, C. (2007). On the eigenfrequency optimization of<br />

Euler-Bernoulli beams with nonlocal damping patches, Rev. Roum. Sci. Techn., serie Mecanique Appl., 52, 2.<br />

Munteanu, L., Donescu, St. (2004). Introduction to Soliton Theory: Applications to Mechanics, Book Series<br />

“Fundamental Theories of Physics”, 143, Kluwer Aca<strong>de</strong>mic Publishers.<br />

Munteanu, L., Chiroiu, C. (2005). On the mechanical behavior of carbon nanotubes with single-atomic-layer walls,<br />

AMSE: Mo<strong>de</strong>lling, Measurement and Control, Series B: Mechanics and Thermics, 74.<br />

Munteanu, L., Dumitriu, D., Rugina, C. (2007). Aspecte ale complexitatii mo<strong>de</strong>larii compozitelor auxetice, Conferinţa<br />

Naţională <strong>de</strong> <strong>Mecanica</strong> Soli<strong>de</strong>lor CNMSXXXI, 309-312, 27-29 septembrie 2007, Chisinau.<br />

Munteanu, L., Dumitriu, D., On the auxetic behavior of materials, Conference on Multibody Systems’ Dynamics, 25-<br />

26 octombrie 2007, Piteşti.<br />

Nocedal, J., Wright, S.J. (1999). Numerical Optimization, Springer Verlag, New York.<br />

Noor, M.A. (2005). Invex equilibrium problems, J. Math. Anal. Appl., 302, 463-475.<br />

Noor, M.A., Oettli, W. (1994). On general nonlinear complementarity problems and quasi-equilibria, Le<br />

Mathematiche (Catania), 49, 313-331.<br />

O<strong>de</strong>n, J.T., Martins J.A.C. (1985). Mo<strong>de</strong>ls and computational methods for dynamic friction phenomenon,<br />

Computational Methods Applied Mechanical Engineering, 52, 527-634.<br />

Ponthot, J.-P., Kleinermann, J.-P., (2006). A casca<strong>de</strong> optimization methodology for automatic parameter i<strong>de</strong>ntification<br />

and shape/process optimization in metal forming simulation, Computational Methods Applied Mechanical<br />

Engineering, 195, 5472-5508.<br />

Preda, V., Batatorescu, A., Beldiman, M. (2007). Nondifferentiable Minmax Fractional Programming with Square<br />

Root Terms, Proceedings of the 7-th Balkan Conference on Operational Research, 23-39, Bucuresti.<br />

Preda, V., Beldiman, M., Batatorescu, A. (2007). On variational-like inequalities with generalized monotone mappings,<br />

in „Lecture Notes in Economics and Mathematical Systems” (ed: I.V. Konnov, D.T. Luc, A.M. Rubinov), 431-452,<br />

Springer.<br />

Rafii-Tabar, H. (2000). Mo<strong>de</strong>lling the nano-scale phenomena in con<strong>de</strong>nsed matter physics via computer-based<br />

numerical simulations, Phys. Rep., 325, 239-310.<br />

Rauchs, G., (2006). Optimization-based material parameter i<strong>de</strong>ntification in in<strong>de</strong>ntation testing for finite strain elastoplasticity,<br />

ZAMM - Z. Angew. Math. Mech., 86, 7, 539-562.<br />

Rice, J.R., Ruina A.L. (1983). Stability of steady frictional slipping, Journal of applied mechanics, 50, 343-349.<br />

Robinson, M. (1992). Normal maps induced by linear transformations, Math. Opers. Research, 17, 641-714.<br />

Sampson, J.B., Morgan F., Reed D.W., Muskat, M. (1943). Friction behavior during the slip portion of the stick-slip<br />

process, Journal of Applied Physics, 14, 689-700.<br />

Sawanagi, I., Nakaiama, H., Tamino, T. (1985). Theory of Multiobjective Optimization, Aca<strong>de</strong>mic Press, New-York.<br />

Seifert, T., Schenk, T., Schmidt, I. (2007). Efficient and modular algorithms in mo<strong>de</strong>ling finite inelastic <strong>de</strong>formations:<br />

Objective integration, parameter i<strong>de</strong>ntification and sub-stepping techniques, Computational Methods Applied<br />

Mechanical Engineering, 196, 2269-2283.<br />

Shenoy, V. B. (2003). Multi-scale mo<strong>de</strong>ling strategies in material science – the quasicontinuum method, Bull. Mater.<br />

Sci., 26, 1, 53-62.<br />

Shenoy, V. B. (1998). Quasicontinuum mo<strong>de</strong>ls of atomic-scale mechanics, Teză <strong>de</strong> doctorat, Brown University,<br />

Provi<strong>de</strong>nce, RI, USA.<br />

22


Shi, P. (1991). Equivalence of Variational Inequalities with Wiener-Hopf equations, Proc. AMS 111, 339- 346.<br />

Solomon, L. (1969). Elasticitate liniară. Introducere matematică în statica solidului elastic, Editura Aca<strong>de</strong>miei.<br />

Stampacchia, G. (1964). Formes biliniaires coercitives sur les ensemble convexes, C.R. Acad Sci. Paris, 258, 4413-<br />

4416.<br />

Stanescu, D.N., Munteanu, L., Chiroiu, V., Pandrea, N. (2007). Dynamical systems. Theory and Applications, vol. 1,<br />

Editura Aca<strong>de</strong>miei, Bucureşti.<br />

Stribeck, R. (1902). The key qualities of sliding and roller bearings, Zeitschrift <strong>de</strong>s vereines seutscher ignenieure, 46,<br />

38, 1342-1348 & 46, 39, 1432-1437.<br />

Sun, D. (1994). A projection and contraction method for the non-linear complementarity problem and its extensions,<br />

Math. Numer. Sinica, 16, 183-194.<br />

Ştiucă, P., Chiroiu, V., Nicolescu, C.M. (2004). On the mechanical behavior of nanostructured materials, in „Topics in<br />

Applied Mechanics” (ed. V.Chiroiu, T.Sireteanu), vol. 2, cap. 12, 355-390, Editura Aca<strong>de</strong>miei, Bucureşti.<br />

Tadmor, E.B., Ortiz, M., Phillips, R. (1996). Quasicontinuum analysis of <strong>de</strong>fects in solids, Phil. Mag. A, 73, 1529-<br />

1563.<br />

Tadmor, E.B., Smith, G.S., Bernstein, N., Kaxiras, E. (1999). Mixed finite element and atomistic formulation for<br />

complex crystals, Physical Review B, 59, 1, 235–245.<br />

Takagi, H., Dao, M., Fujiwara, M., Otsuka, M (2003). <strong>Ex</strong>perimental and computational creep characterization of Al-<br />

Mg solid–solution alloy through instrumented in<strong>de</strong>ntation, Philosophical Magazine, 83, 35, 3959-3976.<br />

Tanaka, M., Nakamura, M. (1994). Application of genetic algorithm to plural <strong>de</strong>fects i<strong>de</strong>ntification, in „Inverse<br />

Problems in Engineering Mechanics” (ed. H.D.Bui, M.Tanaka et al.), 377-382, A.A.Balkema/ Rottardam/Brookfield.<br />

Teodorescu, P.P., Chiroiu, V., Dumitriu, D., Munteanu, L. (2007). On the dynamics of carbon nanotubes by taking into<br />

consi<strong>de</strong>ration the van <strong>de</strong>r Waals force, 2 nd International Conference “Computational Mechanics and Virtual<br />

Engineering” COMEC, 11-13 octombrie 2007, Brasov.<br />

Teodorescu, P.P., Chiroiu, V. (2007). On the nanomechanics of carbon nanotubes, Trends and Challenges in Applied<br />

Mathematics ICTCAM, 20-23 iunie 2007, Bucureşti.<br />

Teodorescu, P.P. (1984–2002). Sisteme mecanice: mo<strong>de</strong>le clasice, I-IV, Editura Tehnică, Bucureşti.<br />

Teodorescu, P.P., Chiroiu, V. (2007). O teorie atomistic-continua a incovoierii nanotuburilor <strong>de</strong> carbon, Conferinţa<br />

Naţională <strong>de</strong> <strong>Mecanica</strong> Soli<strong>de</strong>lor CNMSXXXI, 39-42, 27-29 septembrie 2007, Chişinău.<br />

Teodorescu, P.P., Toma, I. (2004). Nonlinear elastic <strong>de</strong>formation treated by LEM, in „Topics in Applied Mechanics”<br />

(ed. V. Chiroiu, T. Sireteanu), vol. 2, cap. 13, 391-442, Editura Aca<strong>de</strong>miei, Bucureşti.<br />

Teodorescu, P.P., Nicorovici, N.A.P. (2004). Applications of the theory of groups in mechanics and physics, Book<br />

Series “Fundamental Theories of Physics”, 140, Kluwer Aca<strong>de</strong>mic Publishers.<br />

Teodorescu, P.P., Munteanu, L., Chiroiu, V. (2005). On the wave propagation in chiral media, Proceed. “New Trends<br />

in Continuum Mechanics-2003 Constanta”, 295-302, Editura Thetha Foundation, Bucureşti.<br />

Teodosiu, C. (1982). Elastic mo<strong>de</strong>ls of crystal <strong>de</strong>fects, Ed. Acad., Springer-Verlag.<br />

Teodosiu, C. (1967). Nonlinear theory of materials of gra<strong>de</strong> two with initial stresses and hyperstresses, I, II, Bull.<br />

Acad. Pol. Sci. Ser. Sci. Techn., 15, 95-110.<br />

Tolstoi, D.M., Borisova, G.A., Grigorova, S.R. (1971). Role of intrinsic contact of oscillations in normal direction<br />

during friction, Nature of Friction in Solids, Nauka I Tekhnica, Minsk.<br />

Toma, I. (1995). Metoda echivalenţei liniare şi aplicaţiile ei (Linear equivalence method and its applications). Ed.<br />

Flores, Bucureşti.<br />

Toupin, R.A, Bernstein, B. (1961). Sound waves in <strong>de</strong>formed perfectly elastic materials. Acoustoelastic effect, J.<br />

Acoust. Soc. Am., 33, 2, 216-225.<br />

Verma, R.U. (1998). On monotone nonlinear variational inequality problems, Com. Math. Univ. Carolinae, 39, 91-98.<br />

Volfson, D., Kudrolli, A., Tsimring L.S. (2004). Anisotropy driven dynamics in vibrated granular rods, Physical<br />

Review E., 70, 051312.<br />

Wells J.H. (1929). Kinetic boundary friction, The Engineer, London 147.<br />

23


Yang, X.Q., Goh, C.J. (2000). Scalarization Method for Vector Variational Inequality, in „Vector Variational<br />

Inequalities and Vector Equilibria” (ed. F.Giannessi), Kluwer Aca<strong>de</strong>mic Publishers.<br />

Yang, X.Q., Yao, J.C. (2002). Gap functions and existence of set-valued vector variational inequalities, J. Optim.<br />

Theory Appl., 115, 407-417.<br />

Zeidler, E. (1988). Nonlinear functional Analysis and its applications. IV. Applications in Mathematical Physics,<br />

Springer-Verlag.<br />

Zener, C. (1937). Phys. Rev., 52, 230.<br />

Zener, C. (1947). Mechanical behavior of high damping metals, J. Appl. Phys., 18, 1022.<br />

Zener, C. (1948). Elasticity and anelasticity of metals, University of Chicago Press, Chicago III.<br />

Zener, C. (1949). Relaxation phenomena in metals, Physica, 15, 1-2, 111–118.<br />

24

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!