mai-iunie 2005 - Dacia.org

More documents

Recommendations

Info

nr. 22 mai-iunie 2005 DACIA magazin cercetarea lingvisticã hidro-oro-topo-antroponimicã îi va dovedi ºi mai pelasgici. Investigând mulþimea {TELCI, RODNA, NÃSÃUD, paraclãu} din zona MR, prin prisma mitologiei zeilor ante-olimpieni (mitologia pelasgã), MR ne vor oferi un ºir de surprize hidro-oro-topo-antroponimice, între care prezenþa CUREÞILOR, ceilalþi ”maeºtri în topirea ºi lucrarea metalelor”, lângã exploatãrile miniere antice de la RODNA (active ºi azi), în subzona CURATEL [culme/munte, vf. (1520m.), ºa ,pârâu] în E/SE-ul MR, TELCHINII aflându-se în partea diametral opusã V/SE subzona TELCI – TELCIºor. Cum CURETII “erau divinitãþi arhaice, precedând nasterea lui Zeus, fiind nascuti de GAIA” (Hemberg, 1956, p. 24), îi vom afla ºi în subzona GAJA/GAIA [munte, cãldare, culme, Dosu (1859 m.), ºa, vf.(1847 m.), pârâu afl. al SOMEª, pârâu afl. al BILA] vecinã cu zona CURATEL. Tot de GAIA, erau nãscuþi ºi CABIRII (de la tatãl URAN), în acelaºi perimetru, conservându-se elemente ale mitologiei pelasge a CABIRI (CEI MARI)-lor “grup de patru divinitãþi arhaice, pelasge [(Ax)IEROS, (Axio)KERSA, (Axio)KERSOS ºi KASMILOS]… descoperitorii metalelor ºi zeitãþi artizane (turnãtori, topitori, fierari,)… dar ºi personificãri ale forþelor telurice ºi naturale” (“Grande Encyclopedie”, t. 9, 1899, p. 606) prin subzona COBÃªEL/ CÃBÃªEL (subtituþie A/O ca în Dacia/Docia) [culme/munte, vf.(1835 m), pârâu, vale, exploatãri miniere de azi], între CÃBÃªEL ºi GAJA, aflânduse subzona HAROS/HIROS (culme/munte vf. (1654 m.)), relicvându-l pe (Ax) IEROS, dar ºi pe Cavalerul Trac (HEROS/HIEROS). O subzonã CABA (toponim, hidronim, izvor mineral) existã între localitãþile MAIERU ºi CORMAIA paleoliticã (aparþinând de SÂNGEORZ/ Sf. GHEORGHE – ocultantul creºtin al lui ZALMOXIS), CABA maiereanã conservând CAUTES – numele dadoforului din Cultul Soarelui (Mithra), cel ce anunþã rãsãritul Soarelui cu torþa . Porecla CAUTES o poarta neamul ISIP – alta relicvã pelasgã de la AESIP/ AESIPOS – tatãl adoptiv al Gemenilor Divini/ Zalmolxieni APOL ºi ARTEMIS, Zeiþa având un “descendent” antroponimic local ARTENE, iar din poziþia CAUTES-ilor, maierenii constatând cel dintâi rãsãritul de soare al zilei. Al doilea ºi al treilea CABIR, eliminând adresarea (Axio), ne furnizeazã KERSA ºi KERSOS (fem. ºi masc.), ambele dând relicva pelasgã GERSA (râu, vale, localitãþi), cu KERS – CER - CERUS confirmatã pelasgo-galic prin râul ºi þinutul GERS, existente, ºi azi, în Franþa. Numele KASMILOS al celui de-al patrulea CABIR îl vom rescrie CAS MILOS, astfel primind înþeles fundamental, existenþial, într-o zonã în care pãstoritul asigurã existenþa omului, din timpuri imemoriale. “CABIRII figureazã în religia pelasgã din care a ieºit antropomorfismul homeric, ºi ca genii ale focului terestru. EI comunicau VINULUI flacãra focului” (ib. “Grande…”, p. 606-610 ), prezenþa lor ante-istoricã în MR explicându-se prin excepþionala mulþime de hidro-oro-toponime cu VIN: Valea VINULUI (sat al c. Rodna, pr. afl. al Izv. Bãilor, pr. afl. al Cormaiei, pr. afl. al Rebrei – în PARVA vedicã), Lunca VINULUI (vechi nume al Parvei), Vf. /Dl. VINULUI (1028 m) la V de Parva, Dl. VIN (1011 m ) la N de GERSA II, Piciorul VINULUI la S de TELCI, pr. VINIªORUL afl. al Pârâului Repede (afl. al VIªEU-lui) în BORªA, la SE de ea. CHALYBII sunt atestaþi în MR, peste tot unde se mai pronunþã, construieºte, ori foloseºte COLIBA. Alãturând la RODNA (cetate dacicã RUIDAVA, apoi top. RUDANA, RODANA, ROCNA, ROGNA) NÃSÃUD-ul (vezi pelasgicul african NASAUDUM), rezultã noi confirmãri… metalurgice pentru MR, de astã datã, telchinice, prin activitatea arheologicã fluviatilã a VÃII CASELOR (capricioasã ca în 1422), care a umplut vatra localitãþii cu zguri metalice (resturi ale prelucrãrii metalelor), aduse din amonte de la circa 10 km S de TELCI, astfel confirmându-l pe Densuºianu (ib. XCVI), chiar dacã nimeni n-a pus, încã, problema cercetãrii provenienþei acestor zguri. Confirmarea arheologicã a pelasgicitãþii NÃSÃUD-ului, în afara numelui, se dovedeºte arheologic, prin prezenþa în VALEA CASELOR a unei aºezãri neolitice (inclusiv ceramicã), continuatã în epoca bronzului [unelte, sarcofage de gresie - la nivel de necropolã (Nãsãud, având etimologie de la funerara nãsãlie)], apoi în epoca fierului, ºi prin descoperirea de monede de tip tetradrahmã macedoneanã (din sec. lui Alexandru cel Mare – MARE închinãtor la ºi apãrãtor de CABIRI), respectiv prin dovezi paleolitice, în zona imediat vecinã, la REBriºoara (cu GERSE-le sale ºi cu râul GERSA) ºi la REBRA (cu REB, din BuREBista, atestat în scris pe ceramicã, în La Tène-ul dacic de BURIDAVA/ Ocniþa – sec. 3 î.Hr.). KOGAION/ KOGAIONON-ul ºi structura multikogaionicã a Munþilor RODNEI (MR) începe cu ÎNCEPUTUL, adicã cu Muntele CRUCEA CHEU-lui [din spatele pelasgului Muncel (1625m.) ] – INIMA/ NUCLEUL lingvistic al acestei structuri/ structurãri, deoarece rãdãcina indo-europeanp (IE, Pokorny, 1959) KEU, de la care derivp KOGAION (Vinereanu, 2001), semnificp , precum o fac cãciula, cãpiþa, cãpãþ(âna), ciuca, cioaca (Moldoveanului, 2543 m.) etc., toate provenind etimologic din KEU, alte înþelesuri primare ale acestuia fiind . Sintetizând strabonian (STRABON, 64/63 i.Hr. – 23/26 d.Hr.) KOGAION/KOGAIONON-ul, ca o structurã functionalã religios, la daci, prin elementele sacre/sfinte: {munte, râu/pârâu, peºterã/grotã, loc de adunare/ închinare/ celebrare}, se constatã cã încercãrile de localizare a KOGAION/KOGAIONON-ului, de-a lungul vremii, au reuºit o surprinzãtoare ºi nesperatã, de aceea neremarcatã/neglijatã/ocultatã, rezultantã:
DACIA magazin nr. 22 mai-iunie 2005 structurare multikogaionicã, cu un KOGAION SUPREM – KOGAIONON-ul [muntele Godeanu (1656 m) cu promontoriul multiterasat al SARMIZEGETUSEI REGIA ºi cu celelalte artefacte rãspândite în al masivului SUREAN], care, sacerdotal, þinea sub ascultare religioasã mulþimea de KOGAION/ KOGAIOANE, rãspândite pe întreaga arie carpaticã (a foarte numeroaselor neamuri de pelasgo-daco-geþi)>, model ce s-a propagat ºi în creºtinism. 44 SIMBOLURI MEGALITICE: KOGAION, DOCHIA ªI MERU Camelia TRIPON În decursul timpului, odatã cu evoluþia ºtiinþelor, cercetarea trecutului a început sã se facã prin studii interdisciplinare ºi transdisciplinare. Astfel, dupã ce în 1759 J. D. Michaelis a definit limba ca o arhivã, iar William Jones în 1786 afirma afinitãþile lingvistice dintre sanscritã, greacã ºi latinã, europenii vor dezvolta ideea de paleontologie lingvisticã. Nicolae Densuºianu în Dacia Preistoricã îmbinã datele istorice cu tradiþia ºi înþelesurile profunde a unor nume, toponime ºi hidronime - ca pãrþi ale unui întreg care formeazã istoria noastrã ºi a planetei Pãmânt. Rudolf Steiner a afirmat cã „Civilizaþia Megaliticã ºi Cultul Druizilor au pornit de la Marea Neagrã.” Descoperirile arheologice confirmã existenþa unor simboluri megalitice cercetate în anii 60’ de Daniel Ruzo în România, dar ºi în alte zone ale Europei sau ale Americii de Sud. Tradiþia ºi limba ne pot ajuta la înþelegerea acestor monumente megalitice (uneori doar pietre) ºi în acelaºi timp la „delimitarea” în timp ºi spaþiu a oamenilor care au fost purtãtorii acestei civilizaþii. Între Baba Dochia (cuvintele bau-bau care sunt folosite pentru a-i speria pe cei mici) ºi civilizaþia predinasticã egipteanã existã o legãturã profundã ºi mult mai veche decât ne închipuim. Tot aºa se poate vorbi despre Kogaion ºi Muntele Meru din Mahabharata. Dacã noi nu putem vorbi, vorbesc pietrele, spunea un cãlugãr de la Putna. Alãturi de ele ºi figurinele de lut din mileniul VI îHr. ne vorbesc despre un cult strãvechi. Ecoul lor se regãseºte azi în figurinele modelate din aluat dospit de “Simþi”, pe 9 martie, numite bradoºi. Peste ele s-au suprapus “cei 40 de mucenici”, sacrificaþi pe 8 martie, dar sãrbãtoriþi a doua zi pentru uitarea tradiþiilor strãmoºeºti, precreºtine. Aºa cum acum sunt douã sãptãmâni înaintea intrãrii în Post, tot aºa de la Dragobete pânã la Baba Dochia (între 24 februarie - 9 martie) sunt 14 zile. Mai mult, existã o paralelã între aceasta ºi perioada de la Crãciun la Boboteazã, cãci ambele se încheie cu imaginea gerului care “crapã pietrele” pe 6 ianuarie sau transformã în piatrã pe Baba Dochia, pe 9 martie. Dacã “ne cufundãm” în marele vis al lingviºtilor, dupã afirmaþia lui Maurice Olender, care este paleontologia lingvisticã vom fi uimiþi. Vom descoperi în Egiptul antic, unde dupã spusele lui Edgar Cayce “Ra-Ta ºi tribul sãu din Carpaþi au construit Marea piramidã” cã sufletului i se spunea BA. Imaginea lui Ba era o barzã pânã în mileniul II, dinastia a XVIII-a, când apare sub formã de pasãre cu cap de om. Sufletul cãlãtorea în barcã alãturi de zeul Ra. Poate nu întâmplãtor la sumerieni zeul soare era Babar. Apropiindu-ne de India Vedicã vom descoperi cuvinte cu aceeaºi rãdãcinã Ba: Bala=putere, Bahaya=eternitate ºi Bhava=existenþã. Deci am putea spune cã Baba este puterea sufletului a cãrui existenþã este eternã. Da, aproape eterne sunt toate stâncile cu numele de Babã sau Babele presãrate pe crestele munþilor, precum Ceahlãu sau Bucegi, dar ºi ca stânci solitare. Toate ne amintesc de preistoria noastrã, de civilizaþia Megaliticã, despre care Rudolf Steiner spunea cã pleacã de la Marea Neagrã. Deci a considera cã “babã” vine din slavã, ca femeie bãtrânã, ºi din turcã, pentru dispozitivul (precum o stâncã) de legat vasele pe chei, este ridicol. Dar navigaþie se face de mii ºi mii de ani, nu numai din secolul XIV, când au apãrut turcii. Legãtura cu legendele antice se poate face prin ”piatra Leto” (grindul Letea) - mama lui Apollo, din care se trage tribul dac al Apulilor, prin pãmântul egiptean sau lutul ebraic, cãrora li s-a insuflat viaþã de cãtre divinitatea creatoare. Baba Dochia, cu bastionul ei Cap-a-dochia, reprezintã împietrirea sau imortalizarea în stâncã a sufletului de þarã, a mamei pãmânt, Gaia, Geea sau Terra. Alãturarea lui “Ba” din Baba, de Dochia, ne duce la un alt termen sanscrit - Daksha, energia creatoare a universului. Deci Baba Dochia ar putea fi sufletul creaþiei sau al primãverii, care moare odatã cu iarna pentru a renaºte sub forma bobului de grâu “ocultat” prin semãnare ºi reînviat sub cãldura primãverii. De asemenea nu sunt de neglijat toate procesele de împietrire din mitologia greacã ºi din basmele noastre, în care privirea, fie a Meduzei, fie a zmeoaicei transformã în piatrã. Un eveniment asemãnãtor este prezentat de Biblie, la distrugerea Sodomei ºi Gomorei. Nu este poate întâmplãtor cã piatra (cremene) folositã pentru aprinderea focului a dat ºi expresia “a încremenit de durere”. Legenda Niobei, rivala autohtonei Leto (ce a dat în nord numele þãrilor Letonoia ºi Lituania) ne descrie procesul invers; uciderea celor 14 copii o îndurereazã aºa de tare încât cere sã
Page 2 and 3: nr. 22 mai-iunie 2005 Cuprins DACIA
Page 4 and 5: nr. 22 mai-iunie 2005 DACIA magazin
Page 12 and 13: nr. 22 mai-iunie 2005 magazin DACIA
Page 58 and 59: nr. 22 mai-iunie 2005 Jurãmântul
Page 60 and 61: nr. 22 mai-iunie 2005 ANTROPONIME D
Page 62 and 63: nr. 22 mai-iunie 2005 CLOªCA CU PU
Page 86 and 87: nr. 22 mai-iunie 2005 VALABILITATEA
Page 94 and 95:
nr. 22 mai-iunie 2005 DACIA magazin
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
show all

mai-iunie 2005 - Dacia.org

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?