Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
nr. 22 <strong>mai</strong>-<strong>iunie</strong> <strong>2005</strong><br />
DACIA<br />
magazin<br />
Dacã a fost un singur Kogaion, acesta a fost Masivul Ceahlãu<br />
Maria Criºan<br />
Aºa cum am subliniat ºi cu vreo ºase ani în<br />
urmã, în comunicarea mea prezentatã la cel deal<br />
VIII-lea Congres Internaþional de Studii Sud-<br />
Est Europene (Bucureºti, sept. 1999) –<br />
L’Ubicuite des Geto-Daces, precum ºi în cea<br />
din 8 nov. 2000, în cadrul L.R.D. (publicate<br />
apoi în 2002-2004), o fac ºi acum pornind de la<br />
Istoriile lui Herodot (c. IV 48-49 ºi 94-96): în<br />
cap. 48-49 istoricul, delimitând þara Sciþilor,<br />
trece în revistã ºi apele ºi munþii ºi cetãþile <strong>mai</strong><br />
importante. în cap. 94-96 Herodot vorbind<br />
despre credinþele ºi muntele sfânt Kogaionon<br />
(bãnuim cã este un cuvânt traco-geto-dac pentru<br />
cã nu se aflã în Bailly) sediul lui Zamolse ºi al<br />
preoþilor lui renumiþi în întreaga antichitate pentru<br />
evlavia lor; din muntele acesta a izvorât o apã<br />
purtând acelaºi nume.<br />
În memoria locuitorilor de pe Valea Bistriþei, unde eu am petrecut o parte din copilãrie ºi adolescenþã (chiar la<br />
poalele Ceahlãului), acesta se numise în vechime PION sau PãUNA. Numele de Pãuna era încetãþenit inclusiv în<br />
Buhalniþa – comuna natalã a mamei mele dar ºi a remarcabilului jurist prof. univ. ºi renumit diplomat Victor Cãdere,<br />
al cãrui pãrinte Ghe<strong>org</strong>he Cãdere fusese peste 50 de ani dascãlul ºcolii din Buhalniþa. Victor Cãdere fusese coleg cu<br />
mama mea ºi rudã prin alianþã. Dupã refugiul din Bucovina în Moldova – 1944-1946- am luat lecþii de francezã (eram<br />
în cl. a II-a de liceu) ºi am început ºi studiul limbii engleze cu ilustrul profesor ºi diplomat, el aflându-se între douã<br />
puºcãrii.<br />
Aºadar, am primit informaþii <strong>mai</strong> întâi de la înþeleapta mea mamã, de la onorabila familie Cãdere (bãtrânul Ghe.<br />
Cãdere încã <strong>mai</strong> era în viaþã), de la „Prostul satului” care era un adevãrat înþelept ºi de la care am deprins ºi slovele<br />
chirilice, de la mulþi alþii dar ºi de la un moºneag care cutreiera satele cãrând în spinare saci cu plante medicinale<br />
printre care ºi Limbã Vecinã, un panaceu care nu era gãsit decât de ciobani ºi de acel moºneag, pe Ceahlãu ºi în<br />
anumite locuri sfinte.<br />
De la el am învãþat istoria multor pietre de pe Ceahlãu ºi de la poalele acestuia: asemenea persoane mi-au fost<br />
dascãli de preþ privind Ceahlãul plus mintea mea iscoditoare. Aceastã „piramidã uriaºã” cum o numesc eu într-una<br />
din poezii, vãzutã de pe pârâul Buhalniþa seamãnã perfect cu o pãuniþã uriaºã, aºa cã i se potrivea <strong>mai</strong> curând numele<br />
de Pãuna (primul care s-a zãrit dupã Potop, povesteau localnicii), decât cel de Pion (care dupã etimologia latinã<br />
înseamnã gras, grasã, si care nu ni se pare deloc convingãtor).<br />
Apa izvorând din munte ºi purtând acelaºi nume cu acesta, despre care relateazã Herodot (c. IV, 94-96) poate fi<br />
identificatã cu afluentul drept al Bistriþei, numit Izvorul Muntelui, iar satul a luat acelaºi nume cu pârâul, adicã în<br />
locul în care el se varsã în Bistriþa. Ceahlãul are douã vârfuri – Panaghia, însemnând în elinã „cu totul sfântã” ºi<br />
Toaca (2004 m, nume predestinat cãci înainte de a fi Toacã era locul de unde se buciuma, anunþând o invazie de<br />
duºmani). Faptul cã Ceahlãul face parte din Carpaþii Orientali care se <strong>mai</strong> numesc ºi Carpaþii Dacici, m-a fãcut sã<br />
cred cã aici trebuie sã fi fiinþat ºi un palat al lui Burebista sau Decebal sau, ãn orice caz, un punct de observaþie foarte<br />
important, de unde se dãdea semnalul în caz de primejdie, cãci, atunci când e senin, de pe vârful Toaca se poate<br />
vedea, spre nord-vest, nord-est, pânã la Iaºi ºi Cetatea Albã, iar spre sud-vest – Constanþa (am vãzut cu proprii mei<br />
ochi, repetat, aceste oraºe, cãci am urcat masivul de vreo 12 ori dar nu<strong>mai</strong> de vreo 4 ori a fost senin); Legenda<br />
babei Dochia cu cele 20 de oi, un adevãrat complex sculptural este viu pãstratã în memoria localnicilor (la rugãminþile<br />
ei fierbinþi cãtre Zalmose, a fost împietritã împreunã cu turma sa, spre a nu cãdea vie în mâinile romanilor); Dimitrie<br />
Cantemir relateazã în Descriptio Moldaviae ca despre niºte minuni, atât despre zarea cuprinsã cu ochii de pe Toaca<br />
cât ºi despre sora lui Decebal, Baba Dochia. Un alt motiv care mã determinã sã vãd în Ceahlãu Kogaiononul lui<br />
Herodot este ºi prezenþa, în jurul masivului, a numeroase schituri ºi mânãstiri, amintind de pioºenia geto-dacilor care<br />
55
Change language