mai-iunie 2005 - Dacia.org

More documents

Recommendations

Info

nr. 22 mai-iunie 2005 DACIA magazin · Sponsorizarea emisiunii radio “Reînvierea Daciei”, Radio România; · Sponsorizarea parþialã a “Parcului de culturã Cucuteni” Iaºi; · Karamazoo Al 39-le Congres Internaþional de Studii Medievale 6-9 Mai , Western Michigan University, USA- Secþia de Dacologie: „When No One Read, Who Started to Write” Dr. N. Sãvescu, „Traco-Dacian and Byzantine Roots of the Romanian Spirituality and Literature” Prof. Gerge Alexe, „The Poetry of St. Gregory of Naziansus” Prof. Theodor Damian; · Deschiderea la Bucureºti, strada Orzari 15 a sediului oficial al fundaþiei Dacia Revival; · Melodia „Nu uita ca Tu eºti Dac”, pe versuri de N. Sãvescu, muzica Gheorghe Gheorghiu, solist Victor Cocieru împreunã cu formaþia newyork-ezã Amor; · Melodia „Cei ce-au crezut cã pot invinge Dacii”, pe versuri de N. Sãvescu, muzica Christi Amarghioalei, solist Christi Amarghioalei impreuna cu formaþia newyorkezã Amor. Anul 2005 · Organizarea celui de Al VI-lea Congres Internaþional de Dacologie- Kogaion care va avea loc între 30 iunie ºi 01 iulie 2005 Bucureºti, la hotelul Intercontinental; · Editare revistei “Dacia Magazin”; · Sponsorizarea emisiunii radio “Reînvierea Daciei”, Radio România; · Karamazoo Al 40-le Congres Internaþional de Studii Medievale 6-9 Mai , Western Michigan University, USA- Sectia de Dacologie: „The Mystery of Sarmisegetusa as Reflected in the Middle Ages” Dr. N. Sãvescu, „Traco-Dacian Spirituality and Art in the Middle Ages” Maria Gaf-Deac, „Historical Problems regarding Getica of Jordanes” Timotei Ursu, „Thraco-Dacian Spirituality and its Contribution to the Christian Foundation of Europe” George Alexe, „Archeological aspects of Religious Life in Dacia” Mihai Vinereanu, „Thraco-Dacian fight systems and the Conception of Medieval European War” Ioan Gaf-Deac, „Thraco-Dacian Civil Architecture and the Medieval Evolution of Cities in Europe” Sorin Pavãl; · Apariþia serialului de filme documentare : „ Noi, Dacii”: Inceputuri; Potopul; Drumul spre Sarmisegetusa; Misterele Sarmisegetusei (www.dacia.org); · Melodia „ Voi Daci nu mai tãceþi din gurã”, pe versuri de N. Sãvescu, muzica Igor Miscoi , solist Victor Cocieru împreunã cu formaþia newyorkezã Amor. Planuri pentru viitor : Al VI-lea Congres Internaþional de Dacologie: Tomiris 2006. În oraºul Tomis/Constanþa, cetate ridicatã de regina masa-geþilor Tomiris (dupa cum ne spune istoricul Jordanes) intenþionãm sã îi ridicãm o statuie adevãratului lui ctitor. Continuarea serialului de filme documentare „Noi, Dacii” cu secvenþa „Rãzboaie uitate” (Tomiris-Cirius, Darius-Antirus, Xerxes...). 5
DACIA magazin nr. 22 mai-iunie 2005 PLANUL DACIC CARE NE-A TRAVERSAT ISTORIA 6 Conf. univ. dr. G.D. Iscru Motto: „Însetat lupt spre a birui! Dacia unitã sã trãiascã!” (Rohonczy Codex, 2002, V. Enãchiuc, p. 267) O tezã falsã – inclusã, demult ºi interesat, din afarã ºi sprijinitã, la noi, întreþinutã, amplificatã prin „caii troieni” sau agenþi „motivaþi” în diverse feluri – ne-a aruncat ºtiinþa istoricã într-o „derivã” din care nici azi n-a revenit la direcþia normalã. Teza a „iradiat” viaþa politicã, politicile educative, în epoca modernã în special prin ºcoalã, Universitãþi ºi Academii, astfel încât sute de generaþii de elevi ºi studenþi, în ºcoalã ºi la vârsta adultã au ajuns vinovaþi fãrã vinã într-o problemã esenþialã: recunoaºterea sau nerecunoaºterea originii autentice a propriului popor. Este vorba de teza falsã a romanizãrii, care a evoluat în douã „variante”, în timp ce tradiþia popularã/memoria colectivã n-a reþinut nimic din vreo ascendenþã romanã a românilor. Prima „variantã” avea „la bazã” exagerarea retoricã a lui Eutropius: exterminarea geto-dacilor la ºi dupã 106 ºi colonizarea pãrþii cucerite din Dacia norddunãreanã (cea mai mare parte a ei, precum se ºtie, rãmãsese necuceritã) cu coloniºti aduºi sau veniþi din „toatã lumea romanã”. Când varianta s-a dovedit a fi puerilã, deci de neacceptat, moderatorii „derivei” au înlocuit-o „din mers” ºi „pe nesimþite” cu a doua variantã, la fel de puerilã dar cu o dozã de viclenie care a reuºit sã convingã pe mulþi, mai ales cã nu mai era susþinutã de inamici ai românilor ci de înalte personalitãþi autohtone titrate ºi bine îndoctrinate în prealabil de cei interesaþi. Este vorba de varianta „romanizãrii” geto-dacilor rãmaºi în provincie dupã cele douã rãzboaie crâncene (101-102 ºi 105-106 d.Hs.). în acest sens, limita superioarã a absurdului a atinso Hadrian Daicoviciu în concluziile lucrãrii sale Dacii din 1965 (Ed. ºtiinþificã, Bucureºti), cu o „logicã” demnã de o carte a recordurilor intelectuale negative. Astfel, fiul marelui sãu pãrinte Constantin Daicoviciu, ºi el „stâlp” al „romanizãrii”, scria negru pe alb: „Cât a fost de extinsã ºi profundã aceastã romanizare ... nu se ºtie exact. Este cert însã cã ea a fost destul de puternicã”, încât „sã se extindã ºi asupra dacilor liberi...” (necuceriþi, n.n.). ªi conchide: „Aºa dispar dacii din istorie: nu dintr-o datã, nu exterminaþi în rãzboaie sau dezrãdãcinaþi, ci treptat, cedând în faþa superioritãþii civilizaþiei materiale ºi a culturii latine, adoptând obiceiurile romanilor ºi limba lor”, astfel încât în sec. VI d.Hs. Iordanes îi „confunda” pe geþi cu goþii ºi în acest spaþiu „se mai pãstra doar amintirea dacilor” (p. 248- 249, s.n.). Toatã ºtiinþa istoricã universitarã ºi academicã a susþinut ºi susþine, cu nuanþãri, aceastã a doua variantã. ªi de la acest înalt nivel ea s-a extins. Consecinþa ? Românii nu-ºi cunosc strãmoºii autemtici! Este aceasta o culme a ingratitudinii urmaºilor ? Este! ªi mai este o nocivitate „colateralã”: dintre toate imperiile istoriei, a cãror „lege” a fost raptul ºi oprimarea naþiunilor, Imperiul roman ar fi avut un rol civilizator. Despre rolul „civilizator” al acestui imperiu iatã ce spune un autor al timpului: „Dacã exista undeva vreun golf ascuns sau un pãmânt necunoscut, unde se gãsea aur (ºi se ºtia cã dacii au aur! n.n.), se decreta cã acolo e un duºman ºi se pregãtea sãmânþa unor rãzboaie sângeroase ºi cucerirea de noi comori (avuþii)” (Petronius, Satiricon, CXIX, 4-7, s.n.). În cartea Traco-geto-dacii, naþiunea matcã din Spaþiul carpato-danubiano-balcanic, 2003, am invocat izvoare care aratã modul în care i-au „primit” geto-dacii pe mercenarii romani cuceritori ºi cum i-au „considerat” în continuare. Mi se pare cu totul semnificativ ºi o spunem ºi aici cã poporul român, urmaº direct al geto-dacilor, ºi-a însemnat pe cer aceastã „primire” ºi aceastã „consideraþie”. Astfel, în tradiþia noastrã popularã, pe bolta cereascã sunt nu douã ci 18 care,
Page 2 and 3: nr. 22 mai-iunie 2005 Cuprins DACIA
Page 4 and 5: nr. 22 mai-iunie 2005 DACIA magazin
Page 12 and 13: nr. 22 mai-iunie 2005 magazin DACIA
Page 56 and 57:
nr. 22 mai-iunie 2005 DACIA magazin
Page 58 and 59:
nr. 22 mai-iunie 2005 Jurãmântul
Page 60 and 61:
nr. 22 mai-iunie 2005 ANTROPONIME D
Page 62 and 63:
nr. 22 mai-iunie 2005 CLOªCA CU PU
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
nr. 22 mai-iunie 2005 VALABILITATEA
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
show all

mai-iunie 2005 - Dacia.org

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?