MANAGEMENTUL BOLII PARKINSON - Gr.T. Popa

că dintr-un grup de 149 de pacienţi implicaţi în cercetare, 81% au avut parte de
leşinuri (23% din aceştia au suferit şi fracturi), deteriorări cognitive 84% (din care
48% prezentau semne ce îi făceau eligibili pentru diagnostic de demenţă),
halucinaţii 50%, depresie 50%, sufocare 50%, hipotensiune posturală simptomatică
35% şi incontinenţă urinară 41%.
4.3.5. Alte tipuri de management
Fizioterapia este definită ca o profesie ce pune accentul pe utlizarea abordării
fizice în promovarea, menţinerea şi restaurarea stării de bine fizice a unui individ.
Terapia ocupaţională este o profesie ce are ca scop promovarea sănătăţii şi stării de
bine prin ocupaţie.
Managementul în stadiile finale ale bolii ar putea necesita întreruperea
tratamentului medicamentos mai ales atunci când acestea îşi pierd eficacitatea şi
efectele adverse nedorite prevalează, în mod special halucinaţiile.
4.4. Exemplu 1 model management
4.5. Exemplu 2 model management
4.6. Concluzii
Dacă abordarea clasică de demers terapeutic impune administrarea de
medicamente şi urmărirea semnelor clinice prezentate de către pacient, în cazul
maladiei Parkinson, situaţia se schimbă prin aceea că tratamentul în sine se
reconfigurează, evoluează către un proces interdisciplinar, în care informaţiile strict
medicale sunt completate de informaţii sociologice, psihologice. Prin natura bolii,
tratamentul medical este de fapt un termen incorect utilizat, dar a fost păstrat pentru
sublinierea posibilităţilor existente de control a simptomatologiei specifice.
Managementul, chiar dacă poate părea un concept cu aspect pecuniar, se justifică
prin complexitarea procesului prin care relaţia medic pacient evoluează pe diverse
planuri, prin mutarea centrului de greutate de interes pe calitatea vieţii pacientului.
Ca boală neurodegenerativă fără tratament cu efect regresiv, ci doar de încetinire
evolutivă, maladia Parkinson are un puternic impact în calitatea vieţii pacientului, îl
afectează, îl demotivează, îl izolează, îl anatemizează, chiar îl stigmatizează.
Concursul familiei este unul din cele mai importante elemente în cadrul
managementului condiţiei medicale în care se află un pacient. Nu fac aici referire
numai la suportul material, fizic, ci şi la cel psihologic, la afecţiune, motivare,
includere socială.
17