Emel nr.33, anul 81 - Tatar.ro

acee a, în noaptea de dinainte a plecării în satul
Azaplar/Tătaru pentru prima dată come morându-se
de către între aga noastră comunitate eroi smulşi
jertfa patri oţilor noştri sacrificaţi marti ric în
Procesul Patriei Cri mee a, fiind adus î n casa noastră,
tata a scris poemul în faţa unui pahar de vi n. Poe zia
s-a născut di n patimă şi din mare durere ti mp de 60
de ani î năbuşită... E a fiind publicată în tătară în
multele noastre vol ume, aici vom re da un fragme nt:
“ În o mie nouă sute patruzeci şi opt, am plâns
Ne-a cutre murat atunci martiriul care te-a răpus.
Poporului dându-i nobleţe tu te-ai jertfit pentru un crez
Ne-ai copleşit cu-a tale fapte, şi, pe acei ce te-au răpus.
O, cel mai iubit Erou, între eroi cel mai curat!
Greşelile ne iartă nouă, căci glorie mereu ne-ai dat .
Cu-a ta ştiinţă şi-a t a cinste, pe turc-t ătar l-ai ridicat.
În sc urt a-ţi viaţă, tuturora, suprem exemplu ai creat.
...................................................................................
Dacă doreşti să ştii cum suntem şi toate câte au t recut,
Să ştii că înc ă n-avem Patria, nici steagul nu-l avem,
orfani,
Dezmoşteniţi, pribegi în lume, plângem şi-ac um printre
duşmani,
Această zi este Isto ria cu jertfele ce le cinstim,
Cei care ne-aţi adus aicea, eterni să fiţi, noi vă dori m!”
(Eroului Negip, de hogea Şaip Veli Abdula, poem publicat în tătară şi în
traducerea noastră, în: rev. <strong>Emel</strong>//Ideal, nr. 4, 10, în revista “Nazar”
nr. 5, pag. 19, în cartea d-nei Vasilica Mitrea: ”Vremuri, oameni şi
destine”, ed. Virom, 2010, pag. 82; în Antologia Poeziei Emigraţiei,
ediţie apărută la Aqmescit//Simferopol, an 2002, pag. 15; la pag. 51-54
se aflăpoeziile d-nei Salya).
În ce pri ve şte activi tate aliterară a te mati cii
abordate de noi aici şi de pre otul deţi nut politic
Memet Vani – ulteror în Turci a Yurtse ver, el fiind
singurul tătar eliberat după trei ani deşi fusese
condamnat la 15 ani şi si ngurul di ntre noi
toţi ”pătaţii ” comuni smul ui-e u nu am fost l ăsată să
plec di n Români a anilor 1970 nici pri n căsătorie- cel
care s-a mutat cu ne poţi şi gine ri în Turci a în anii
1964? Pute m spune că a scri s acolo, în limba turcă
poe me şi pie se de teatru cu evocare a barbari smelor
din î nchi sorile comuni ste române. E migrând, el n-a
uitat nici când anii petrecuţi în î nchi sori , deoarece,
în 1992 când e u am publicat în zi arul
constănţe an”Cuget Libe r”li sta deţi nuţilor tătari şi
procesul care a dus l a condamnarea ace stora la
peste 500 de ani de detenţie pe ntru vina de “a fi
complotat î mpotriva unui stat priete n, anumeURSS,
Memet Vani a prel uat articolul şi l- a publicat în
pre sa turcă. Opera sa este val oroasă şi aşte aptă
studi ul cercetătorilor, de altfel, ca toate celelalte
citate de noi.
<strong>Emel</strong>
Sayı/Nr. 33, O şak/Ianuarie 2012
12
Supravieţuitor mi racul os al epocii de
cumpănă şi nedre aptă fal sificare a i storiei României,
cel pe care eu l-am numi t “E roul nostru în vi aţă”,
domnul preot, învăţător şi hagi, Ali Osman
Bekmambet, condamnat l a 20 de ani pentru
convi ngerile sale politice, are astăzi re spectabila
vârstă de 99 de ani, comunitatea se pregăte şte
pentru a-l sărbători în 2012, 10 mai, când ne vom
bucura cu toţii dacă vom ati nge pragul ce nte narul ui
eroi c: ani versare a a 100 de ani de crez şi l uptă; el
scrie:
“Ancheta me a a durat 13 l uni, zi ua e ram
anchetaţi de obicei noi, bărbaţii i ar noaptea erau
anchetate sărmanele femei. E ra spre zorii unei nopţi
de anchete când ne-a cutremurat plânsul unei fe mei,
un pl âns di spe rat, mai dure ros decât moartea. În
faţa celulei apropi ate de a me a un miliţian spune a: ”
- Se poate să te bată chiar în halul ăsta?
Am î nţeles că, femeie sau fată, ea a fost
viol ată, de acee a, ele, nefe ricitele, e rau anchetate
noaptea!
În <strong>anul</strong> 1952, în cursul l unii octombrie, neau
băgat pe toţi într-o dubă î nchi să pentru a ne duce
la î nchi soarea Uranus din Bucure şti. Eram:
Mustege p, Mendu, Mustafa Amet, e u, Ge afer, Nazif,
Şerafe di n, mai erau şi al ţii di n lot, Şai p, Malik, Tefi k.
Acolo am stat 15 zile pentru alte anche te. Un colonel
rus ne-a î ntrebat pe mine şi pe Îrsmambet:
- De l a cine a rămas gravi dă fata din
Cri meea?
-Noi eram î nchi şi tot ti mpul, î ntrebaţi pe
ofiţe rii de se curitate . (...)
Atâte a dureri , mai grele decât moartea... ”
(Ali Osman B . în traducerea lui G. Akmolla, ed.
2003, pag. 179 -180)
Începând să scri u din pri măvara <strong>anul</strong> ui
1990 de spre sacrifici ul poporul ui meu în timpul
epocii comuniste, un sacrificiu care ne-a “costat”
i mens prin are stare a, ucide rea, condamnarea ori
margi nali zare a tuturor i ntelectualilor tătari(mă refer
la o categorie mare de oame ni i ntegri şi demni) miam
atras duşmănii, i nvi dii , se ntime nte de ură în
cadrul comunităţii, stări mocnite sau răvăşite în
spaţiul turc şi tătar, care dure ază, di n nefe rici re,
până azi!
Dar eu am continuat să vorbe sc(când şi
unde am putut) să scri u cu sponsori zări mai uşor
sau mai gre u dobândite, î ncât di n cele 35 de vol ume
re ali zate, 20 aparţin te maticii patrioti ce şi de stinul ui
deţi nuţilor politici, pe care i-am numit fără