Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Litera<br />
Hárf<br />
DenominaŃi a<br />
<st<strong>ro</strong>ng>Emel</st<strong>ro</strong>ng><br />
Sayı/Nr. 33, O şak/Ianuarie 2012<br />
P<strong>ro</strong>nunŃarea Atî<br />
27<br />
Okîlmasî<br />
Este o consoană laterală, alveolară şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt. okîlgan kattî bír tartîkawazdîr (kalabalîk, akîl, loksa, kul).<br />
Sózníñ heryerínde makbul bír tartîkawazdîr.<br />
M,m me<br />
- m, ca m din mac, mere (maraz "maladie", memleket "Ńară", limon "lămâie", píşím<br />
"aspect", múren "fluviu"). Este o consoană nazală, bilabială şi poate ocupa orice<br />
poziŃie în cuvânt.<br />
me<br />
- sózníñ heryerínde makbul, geñízden, koşakerínlí okîlgan<br />
bír tartîkawazdîr (maraz, memleket, limon, píşím, múren)<br />
N,n ne<br />
- n, ca n din nas, nene (nakîş "b<strong>ro</strong>derie", nane "mentă", níşan "semn, logodnă",<br />
kanun "lege", şaganoz "crab"). Este o consoană nazală, dentală şi poate ocupa orice<br />
poziŃie în cuvânt.<br />
ne<br />
- sózníñ heryerínde makbul, geñízden, tíşten okîlgan bír<br />
tartîkawazdîr (nakîş, nane, níşan, kanun, şaganoz).<br />
- este un sunet specific tătarei crimeene p<strong>ro</strong>nunŃat ap<strong>ro</strong>ximativ ca ng din long, în<br />
- sózníñ heryerínde makbul, kîrîm tatarşaga mensup,<br />
Ň,ň eň limba engleză (mañlay "frunte", şoñgîr "vultur", soñ "sfârşit", ğeñmek "a învinge"). eň geñízden, kekírdekbaşî okîlgan bír tartîkawazdîr (mañlay,<br />
Este o consoană nazală, postvelară şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.<br />
şoñgîr, soñ, ğeñmek).<br />
O,o o<br />
- o, ca o din oaie, cocoş (ortak "asociat", kol "mână", toprak "pământ", moşak<br />
"mărgea", palto "palton"). Este o vocală posterioară, labială, deschisă şi poate ocupa<br />
orice poziŃie în cuvânt.<br />
o<br />
- sózníñ heryerínde makbul, awuzartî, erínlí, geñíş okîlgan<br />
bír sozîkawazdîr (ortak, kol, toprak, moşak, palto).<br />
- este un sunet specific tătarei crimeene, intermediar între o şi ö din limba turcă,<br />
- kîrîm tatarşaga mensup, sózníñ soñînda kayriymakbul, o<br />
Ó,ó ó asemănător cu o din chior (ógíz "bou", órdek "raŃă", kóz "ochi", tóle "coteŃ"). Este o ó man túrúkşeníñ ö arasînda, awuzaldî, erínlí, geñíş okîlgan<br />
vocală anterioară, labială, deschisă şi nu poate ocupa poziŃie finală în cuvânt.<br />
bír sozîkawazdîr (ógíz, órdek, kóz, tóle).<br />
- p, ca p din pană, pepene (papîr "vapor", kepek "tărâŃă", pepiy "curcă", pogaşa<br />
- sózníñ heryerínde makbul, kapalî, ótmegen, koşakerínlí<br />
P,p pe "pateu", túp "fund"). Este o consoană oclusivă, surdă, bilabială şi poate ocupa orice pe okîlgan bír tartîkawazdîr (papîr, kepek, pepiy, pogaşa,<br />
poziŃie în cuvânt.<br />
túp).<br />
R,r re<br />
- r, ca r din rană, rece (renk "culoare", tór "fundal", erík "corcoduşă", mako<strong>ro</strong>n<br />
"maca<strong>ro</strong>ane", dúrúst "corect"). Este o consoană vibrantă, dentală şi poate ocupa<br />
orice poziŃie în cuvânt.<br />
re<br />
- sózníñ heryerínde makbul, tíríldewğí, tíşten okîlgan bír<br />
tartîkawazdîr (renk, tór, erík, mako<strong>ro</strong>n, dúrúst).<br />
S,s se<br />
- s, ca s din sanie, sistem (sasîk "împuŃit", ses "voce", eksík "lipsă", sogan "ceapă",<br />
sút "lapte"). Este o consoană constrictivă, surdă, alveolară şi poate ocupa orice<br />
poziŃie în cuvânt.<br />
se<br />
- sózníñ heryerínde makbul, kîsîk, ótmegen, yuwaktan<br />
okîlgan bír tartîkawazdîr (sasîk, ses, eksík, sogan, sút).<br />
Ş,ş şe<br />
- ş, ca ş din şase, tuş (şapa "sapă", beş "cinci", şeşmek "a dezlega", şómíş "polonic").<br />
Este o consoană constrictivă, surdă, prepalatală şi poate ocupa orice poziŃie în<br />
cuvânt.<br />
şe<br />
- sózníñ heryerínde makbul, kîsîk, ótmegen, tañlayaldî<br />
okîlgan bír tartîkawazdîr (şapa, beş, şeşmek, şómíş).<br />
T,t te<br />
- t, ca t din tată, pitit (tatlî "dulce", bet "obraz", torgay "vrabie", tot "rugină", ústún<br />
"superior"). Este o consoană oclusivă, surdă, dentală şi poate ocupa orice poziŃie în<br />
cuvânt.<br />
te<br />
- sózníñ heryerínde makbul, kapalî, ótmegen, tíşten<br />
okîlgan bír tartîkawazdîr (tatlî , bet, torgay, tot, ústún).<br />
U,u u<br />
- u, ca u din ud, tutun (urba "îmbrăcăminte", uğuz "ieftin", buyuruk "ordin", suw<br />
"apă"). Este o vocală posterioară, labială, închisă şi nu poate ocupa poziŃie finală în<br />
cuvânt.<br />
u<br />
- sózníñ soñînda kayriymakbul, awuzartî, erínlí, tar<br />
okîlgan bír sozîkawazdîr (urba, uğuz, buyuruk, suw).<br />
Ú,ú ú<br />
- este un sunet specific tătarei crimeene, p<strong>ro</strong>nunŃat astfel:<br />
1. ú, intermediar între u şi ü din limba turcă, ap<strong>ro</strong>ximativ ca u din chiul (úşúnğí "al<br />
treilea", úgúle "ciovică", súrúw "cârd", túz "drept", kúl "scrum"). Este o vocală<br />
anterioară, labială, închisă.<br />
2. în vecinătatea semiconsoanei y se p<strong>ro</strong>nunŃă prin potenŃarea anteriorităŃii şi<br />
labialităŃii, ca ü din limba turcă (úy "casă", úyeñ "hermelină", súyúw "iubire", múyúz<br />
"corn").<br />
Nu poate ocupa poziŃie finală în cuvânt.<br />
ú<br />
- ekí tarzda okîlîr:<br />
1. u man túrúkşeníñ ü arasînda, awuzaldî, erínlí, tar okîlîr<br />
(úşúnğí, úgúle, súrúw, túz, kúl).<br />
2. bazîlarî, y yarîtartîkawaznîñ katînda tabîlganda, taa<br />
awuzaldî, taa erínlí, túrúkşedekí ü gibí okîlîr (úy, úyeñ,<br />
súyúw, múyúz).<br />
Sózníñ soñînda kayriymakbuldur.<br />
- V,v este o literă p<strong>ro</strong>venită din alte limbi.<br />
- kelmeşíktír, ekí túrlí kullanîlîr:<br />
1. în fonetism academic se p<strong>ro</strong>nunŃă v, ca v din vară, tiv (vuğut "corp", vazife<br />
1. muwallímat kîrîm tatarşasî tellafuzunda, sózníñ soñînda<br />
"sarcină", enver "foarte strălucitor", vakîf "donaŃie, fundaŃie"). Este o consoană<br />
kayriymakbul, kîsîk, ótken, tíşten-erínden okîlgan bír<br />
V,v ve/ we constrictivă, sonoră, labiodentală şi nu poate ocupa poziŃie finală în cuvânt. ve/ we tartîkawazdîr (vuğut, vazife, enver, vakîf).<br />
2. în fonetismul tătarei crimeene autentice se asimilează semiconsoanei w (cuvântul<br />
2. ğalpak kîrîm tatarşa tellafuzunda, v yeríne w okîlîr<br />
vuğut se p<strong>ro</strong>nunŃă wuğut, vazife se p<strong>ro</strong>nunŃă wazipe, enver se p<strong>ro</strong>nunŃă enwer, vakîf<br />
(vuğut sózí wuğut okîlîr, vazife sózí wazipe okîlîr, enver<br />
se p<strong>ro</strong>nunŃă wakîp).<br />
sózí enwer okîlîr, vakîf sózí wakîp okîlîr).<br />
W,w we<br />
- w este o semiconsoană specifică tătarei crimeene p<strong>ro</strong>nunŃată ap<strong>ro</strong>ximativ ca w din<br />
well, în limba engleză (wuruw "lovire", saw "sănătos", mawî "albastru", ğewez<br />
"nucă"). Este o semiconsoană bilabială şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.<br />
we<br />
- sózníñ heryerínde makbul, koşakerínlí okîlgan bír<br />
yarîtartîkawazdîr (wuruw, saw, mawî, ğewez).<br />
Y,y ye<br />
- y este o semiconsoană specifică tătarei crimeene care se p<strong>ro</strong>nunŃă ap<strong>ro</strong>ximativ ca i<br />
din ied, iarbă (yalan "minciună", kîyîş "strâmb", tay "mânz", neniy "mămică", ógíy<br />
"orfan"). Este o semiconsoană prepalatală şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.<br />
ye<br />
- sózníñ heryerínde makbul, tañlayaldî okîlgan bír<br />
yarîtartîkawazdîr (yalan, kîyîş, tay, neniy, ógíy).<br />
- z, ca z din zână, zer (zararsîz "inofensiv", zelzele "seism", toz "praf", zírkír<br />
- sózníñ heryerínde makbul, kîsîk, ótken, yuwaktan<br />
Z,z ze "burniŃă", ziyan "risipă"). Este o consoană constrictivă, sonoră, alveolară şi poate ze okîlgan bír tartîkawazdîr (zararsîz, zelzele, toz, zírkír,<br />
ocupa orice poziŃie în cuvânt.<br />
ziyan).<br />
laf s. 1. vorbă; cuvânt. 2. vorbărie; vorbe goale . // ●ár úw laf man añlatmak a lua pe cine va cu binişorul. ●awuzundan<br />
la fnîn almak a lua cuiva vorba din gură; a spune tocmai ceea ce voia să zică alcine va. ●aytkan laflarî na sak bolmak aşi<br />
păzi gura; a-şi măsura cuvinte le. ●balaban laf atmak a arunca vorbe mari. ●bír laf kaşîrmak a scăpa o vorbă. ●ekí<br />
la f aytmak a spune cuiva două vorbe . ●laf añlatmak a explica; a se face înŃe les. ●laf etmek a vorbi; a discuta. ●laf<br />
gezmek a umbla vorba; a se zvoni. ●laf karamak a căuta capăt de vorbă; a se da în vorbă cu cineva; a trage de limbă. ●laf<br />
katmak a se băga în vorbă; a interveni în discuŃie. ●laf satmak a vinde pie lea ursului din pădure . ●lafîn ğutmak a-şi<br />
pune frâu la limbă; a-şi Ńine limba în gură; a-şi Ńine gura. ●la fîn tartmak a-şi retrage cuvântul; a retracta; a se de zice . ●lafîn<br />
tutmak a se Ńine de cuvânt. ●lafî nda turmak a se Ńine de cuvânt. ●lafîndan kaytmak a nu se Ńine de cuvânt; a-şi re trage<br />
cuvântul; a re tracta; a se dezice . ●la fî nda n şîkmamak a nu ie şi din cuvântul cuiva. ●la fka kír íşmek a se băga în vorbă; a<br />
interve ni în discuŃie. ●lafka turmak a sta de vorbă; a sta de poveşti; a sta la taifas. ●lafka tutmak a Ńine de vorbă. ●lafnî<br />
deñíştírmek a schimba vorba. ●laftan añlamak a asculta de cuvânt. // ●árúw laf vorbă bună. ●g úzel la f complime nt.<br />
●k urî laf vorbă goală. ●laf ustasî orator. ●sáde bírkaş laf bí lem en ştiu doar câte va cuvinte . ●tatlî laf vorbe dulci.<br />
laf ezúw s. emfază.<br />
memleket s. 1. Ńară; patrie . 2. regiune; p<strong>ro</strong>vincie ; Ńinut. 3. loc de baştină; Ńinut natal. // ●m emleket tîşîna şîgarmak a<br />
expulza; a e xila. ●óz memlek etí ne kaytmak a se repatria. // ●asîl memlek etím Ńara me a de baştină. ●ayangan<br />
meml ek et (pol.) p<strong>ro</strong>te ctorat. ●eğnebiy memleketl er străinătate. ●memleket araşîgî f<strong>ro</strong>ntie ră de stat. ●m emleketníñ
Change language