ultima - Politia de Frontiera

www.politiadefrontiera.ro
Revistã editatã de Inspectoratul
General
al Poliåiei de Frontierã
• NR. 11-12/2008 • 68 PAGINI
Satu Mare - ultima brazdã de
pãmânt românesc
pãmânt românesc Pag. 40

Modificãri organizatorice, pagina 5
Direcåiile PFR - la sfâræit de an,
pagina 8
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
• Serie nouã - nr. 683-684
Trafic cu migranåi............................................... pag. 30
Criminalisticã..................................................... pag. 33
Trafic cu droguri................................................ pag. 38
Terorismul......................................................... pag. 46
Migraåia, în contextul aderãrii la UE ................. pag. 48
Stop pirateriei .................................................... pag. 49
Rolul „Cabinetului” în activitatea PFR............... pag. 51
1 DECEMBRIE - ZIUA NAÅIONALÃ ................. pag. 52
Istorie................................................................. pag. 54
Consiliul naåional SNPPC - Iaæi........................... pag. 56
Pictorul cu epoleåi............................................. pag. 61
Sport......................................................... pag. 62
Tradiåii...................................................... pag. 64
Divertisment............................................. pag. 66
2
Cooperare româno -
italianã,
pagina 24
Contrabandã cu åigãri,
pagina 28
PFR a preluat preæedinåia
BSCF,
pagina 22
„Poarta
” aerianã din
centrul României,
pagina 26
www.politiadefrontiera.ro
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,
Intranet: frontiera@igpf.net)
Redactor-æef
subcomisar Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
inspector principal Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
Redactori:
inspector Ætefan ANDREESCU
inspector Iulian PUICÃ
subinspector Elena URSACHI
Fotoreporter
agent Mihai BEJENARU
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,
sector 6, Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-316.84.32;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Banii pentru abonamentele la revista
“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la
bugetul de stat pe plan local, în contul
venituri ale fiecãrei instituåii în parte,
deschis la trezorerie (Legea 500/2002).
Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,
æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la
trezoreria localã un numãr de cont, care
poate fi consultat personal în momentul în
care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în
cazul în care acesta nu este cunoscut.
Responsabil de numãr:
Ætefan ANDREESCU
Layout: Mihai BEJENARU
Tipar
S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti
Tel./fax: 021 - 344 10 74
e-mail: office@ammaprint.ro
Ediåia s-a încheiat la
5 decembrie 2008
Preå: 6 lei
Reproducerea materialelor din cuprins
este permisã numai cu menåionarea
sursei
(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare
nu se înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru
conåinutul articolului æi informaåiile
cuprinse aparåine, potrivit art. 206 din
Codul penal, autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România
F R O N T I E R A
S U M A R

Un „memorandist” nou æi vechi la Viena
– Grigore Leæe, cu toaca æi glasul
Se spune cã românul sau strãinul care n-a vãzut
Maramureæul nu este om împlinit. Chiar nu vrem sã supãrãm
pe nimeni, pentru cã noi ætim sã apreciem æi sã iubim tot ce-i
pãmânt æi suflet românesc, de aici, de pretutindeni. Însã, odatã
ce ajungi în Maramureæ, ochii åi se fixeazã pe turlele bisericilor
din lemn, înalte de zeci de metri, care parcã-æi dau mâna cu
norii æi sfideazã începutul universului ori vor sã se închine lui
Dumnezeu, aducându-ne pe noi, enoriaæii, mai aproape de El.
Æi toate-s fãcute acolo de mâna noduroasã, asprã æi brãzdatã
de cutele lemnului æi pietrei åãranului maramureæean. Cu toate
„jugurile de fier æi de lemn” din istoria locului, acolo, bãrbaåii
æi femeile nu æi-au schimbat straiele, joacã de sãrbãtori la fel
ca la început, femeile încã-æi torc fuiorul sau lâna pe aceleaæi
fuse tocite, iar feciorii æi fetele se bucurã în serile lungi de plinul
æezãtorilor cântate pe aceleaæi melodii de demult - vechi de
când lumea...!
Lãpuæul a fost adus la Maramureæ în 1968 cu noua împãråire
teritorial administrativã. El a fost luat din limessul Daciei
Romane æi aæezat la locul lui în Åara dacilor liberi – dacii „mari”
- singura zonã din nord, neocupatã de romani, însã influenåatã
de Roma ca æi culturã – civilizaåie æi dezvoltare, în general.
Din orice parte ai coborî spre Terra Lapus - Åara Lãpuæului
– åi se desfatã înaintea ochilor depresiunea Lãpuæului, strãjuitã
de falnicul Åibleæ, 1847 m æi culmea Brezei, 1000 m. Dealurile,
vãile, viroagele, defileul Lãpuæului – cãpiåele cu fân, neaua
sclipitoare sub razele rãsãritului de soare, cu oameni liniætiåi
dar harnici, dau impresia unui pãmânt binecuvântat de
Dumnezeu.
Între Dej, Gâlgãu, Târgu Lãpuæ æi Târliæua lui Rebreanu, într-o
poianã de poveste, în locul numit „La stejarul lui Pintea”, în anul
1926, pãrintele Nicolae Gherman, venit din åinuturile Buzãului,
ajutat de localnicii din satul Rohia, au ridicat mãnãstirea Sfânta
Ana – loc de pelerinaj spiritual æi dezvoltare culturalã pentru
drumeåii æi credincioæii din toatã lumea. Mãnãstirea s-a dezvoltat
în cursul anilor, ajungând la o obæte de 22 pãrinåi, pãstoriåi de
pãrintele Pantelimon cu binecuvântarea I.P.S. Justinian Chira
Maramureæanul æi a P.S. Justin Hodea Maramureæanul – episcop
vicar. Mãnãstirea Sfânta Ana – Rohia a fost loc de liniætire æi
creaåie literar filosoficã pentru mulåi oameni aleæi ai neamului:
poetul Ioan Alexandru, Nicolae Steinhardt, care a scris, acolo,
„Jurnalul Fericirii” æi alte lucrãri valoroase. Pãrintele Steinhardt
a fiæat æi cele peste 40.000 de volume de carte pe care le deåine
biblioteca mãnãstirii. Acolo, parcã reculegerea celor care au
poposit, pentru o vreme, s-a transformat în forme de învãåãturã
æi înãlåare spiritualã.
În comuna Lãpuæ a mai luat fiinåã o obæte în mãnãstirea
Râoaia, ridicatã de curând, iar în Suciu de Sus - mãnãstirea de
maici Breaza, construitã pe vechiul schit al pãrintelui doctor
Florea Mureæanu, arestat æi întemniåat de comuniæti.
Lãpuæul, cu o conformaåie geograficã prielnicã pentru
apãrare, a fost „scut æi stat
major” al marelui haiduc
Pintea Viteazul, care a plecat
de la curtea vienezã spunând:
„N-am sã stau câine de pazã
la împãrat ci am sã haiducesc
servindu-mi neamul” æi s-a
jertfit, sub zidurile cetãåii
Baia (Baia Mare), într-o luptã
de apãrare.
Faptele sale de mãrinimie
faåã de sãraci æi de vitejie au
fost puse în scenã în filmul
„Pintea”, în 1976, regizor
fiind Mircea Moldovan – iar
rolul legendarului haiduc
a fost interpretat, dumnezeieæte, de Florin Piersic, cel care
a transmis mesajul æi faptele lui Gligore Pintea, nãscut în
Mãgoaja – Dej.
Deæi pare un loc izolat (regiune în formã de potcoavã) care
se duce pânã-n poala munåilor Åibleæ - culmea Brezei, munåii
Gutâi, Åara Chioarului, Tãrliæua lui Rebreanu æi Hordoul lui
Coæbuc – Lãpuæul a fost un pãmânt rodnic, æi pentru bucate æi
pentru oamenii ce l-au perpetuat în miile de ani.
În Lãpuæ au fost descoperite morminte de mii de ani vechime,
urme ale Culturilor Coåofeni æi Suciu de Sus, subculturã înruditã
cu Gava, Otomani cu ceramicã æi metale topite în atelierele
din aceea zonã. Cultura Suciu de Sus se întindea în tot Lãpuæul,
pânã în Biharia, Tisa æi Solnoc Dãbâca.
Mulåi au fost cei care au luptat pentru drepturile românilor
din Transilvania: Avram Iancu, Andrei Æaguna, Samuil Micu,
Petru Maior, Gheorghe Pop de Bãseæti, Ætefan Ciceo Pop, Vasile
Goldiæ, Pintea Viteazul etc. – însã unul dintre cei mai mari
memorandiæti a fost pãrintele dr. Vasile Lucaciu, supranumit
„Leul de la Æiæeæti” – Maramureæ. Pãrintele Lucaciu a plecat la
Viena, în 28 mai 1892, cu un memorandum semnat de 300 de
români, la împãratul Francisc I. Lupta, dar mai ales insistenåele
lui, au dus la arestarea æi întemniåarea sa la Sãtmar – Satu Mare
fiind, apoi, condamnat la un an æi jumãtate închisoare, în mai
1894, Szeged – Ungaria.
Doina lui Lucaciu, scrisã de Iulia Olaru, este cântatã æi astãzi
de cei care s-au nãscut – gândesc æi trãiesc româneæte în ÅARA
DE ACASÃ...!
„Seghedine, Seghedine,
Dumnezeu cum te mai åine?
Mureæ, Tisa pânã când
Te mai rabdã pe pãmânt?”
Mulåi se-ntreabã de ce aceste meleaguri sunt ultimele fâæii
de pãmânt românesc pe care tradiåia a rãmas necosmetizatã, în
Crucea de pe Vârful Åibleæ
F R O N T I E R A
E d i t o r i a l
3

care bucuria de a fi român presupune nu un salt în istorie, ci
o ancorare în prezentul nealterat al regiunii. Eu cred cã istoria
trebuie respectatã, iar noi trebuie sã transmitem, cu decenåã, cu
demnitate, celor ce vin peste vreme, ce s-a întâmplat, pe acest
tãrâm, cum de-am rãmas la fel æi, mai ales, aici.
De câtã împãcare a omului cu el însuæi, a oamenilor între ei,
de câtã înåelegere æi rãbdare avem nevoie noi oamenii, numai
Dumnezeu ætie! Aæ vrea sã pot spune „e bine cã o avem”, nu
doar „e bine sã o avem”. Åara Lãpuæului, zonã exploratã încã
puåin arheologic, a avut aceeaæi soartã æi în etnografie æi folclor.
Consideratã de interferenåã cu Bistriåa æi Nãsãudul, pãrea mulåi
ani una fãrã identitate.
În zorii zilei de 20, când æi pietrele scrâæneau sub gerul
„fãurar”-ului din 1954, în Stoicenii Lãpuæului, în familia lui
Ioan æi Nastasia Leæe vede lumina zilei un fecior. Ursitoarele se
înghesuiau la geamul lui de-abia luminat de lampã æuæotind: „A
venit pe lume Grigore – sã-i dãm sã bea apã dintr-un clopoåel
de argint sã aibã glasul precum acesta”. De mic,
feciorul lui Ioan Leæe era nedezlipit de bunicul
æi de tatãl sãu, pe câmp, în pãdure, pe toate
obcinele Stoicenilor. Îi plãceau horele pe care
le cântau bãrbaåii æi femeile la muncile sub care
asudau pentru agoniseala zilei de mâine, dar æi
la horele (doinele), nunåile æi botezurile sãvâræite
de preotul sau vlãdica protopopiatului.
Imita uæor vocile care-i plãceau, învãåa
cântecele vechi, dar îi plãceau æi instrumentele
muzicale. Dintre ele, cel mai mult iubea
fluierul.
În acea vreme greu îæi dãdea åãranul odorul
la æcoalã, deæi îl dorea învãåat, dar nu avea cu
cine lucra pãmântul æi vroia sã coseascã cu el
în brazdã sau sã åinã de coarnele plugului tras
de boii plãvani. Însã, Ioan Leæe, dupã ce cântãri
mult se hotãrî: „-Îl dau pe Grigore la æcoalã!”.
Tânãrul zburda de bucurie æi-æi spunea în gând
„-O sã învãå sã cânt pe note muzicale...!”
A urmat apoi cursurile liceului de muzicã
din Baia-Mare, fiind învãåãtor în åinutul Lãpuæan,
unde a format coruri, a legat colective æi formaåii muzicale,
toate în sprijinul oamenilor æi pe lângã Casa de Culturã
Târgul Lãpuæ.
Vocea, timbrul, tematica, mesajul lui Leæe erau tot
mai evidente în lumea maramureæeanã, dar æi naåionalã.
Urechea æi sufletul ascultãtorului doreau ceva aparte,
ceva care sã-i glãsuiascã æi sã fie æi vechi æi nou - aæa era
Grigore Leæe.
Au fost, însã, la început semeni care nu l-au înåeles
pe Grigore, însã au fost æi mulåi care au vãzut în el un
rafinament ancestral în domeniu. Nu au greæit.
Lãpuænenilor parcã întotdeauna le-a fost mai la
îndemânã sã meargã la æcoalã la Cluj æi chiar sã încerce
sã lucreze acolo. Astfel, drumul lui Grigore era clar æi scris
– Centrul de Creaåie popularã Cluj-Napoca, absolvirea
Academiei de Muzicã Gheorghe Dima Cluj-Napoca. A absolvito
cu brio, iar apoi doctoratul în domeniu. Au urmat turnee în
åarã æi în toatã lumea, din Tibet în Irlanda æi Grecia, peste
Atlantic æi Pacific. Cu toaca æi fluierele în traistã, cu glasul lui, a
uimit lumea æi a ridicat în picioare sãli întregi de suflete care au
înåeles mesajul, deæi nu cânta în limba lor. Æi cât este de greu sã
cânåi singur, fãrã orchestrã – sã baåi în lemn (toacã) cu alt lemn
(ciocanul din lemn) æi sã auzi doar sunetele zburãtãcite în liniætea
sãlii, împietrirea admirativã a celor mulåi, care-l ascultau.
Drumul spre Bucureæti nu a fost uæor. Pentru emisiunea „La
poråile ceriului”, de pe TV Cultural - Televiziunea Românã, a fost
distins cu premiul AFPTR în 2007.
1 decembrie 2008, de Ziua Naåionalã a României, Grigore
Leæe a concertat la Viena în catedrala minoritãåilor æi tot cu toaca
æi fluierele în concertul muzical intitulat „Obâræii”.
Cei care i-au ascultat sonoritãåile de excepåie au fost apucaåi
parcã de un dor de ducã, rar avut. Au rãsunat colinde æi hori:
„Nu-i luminã nicãri” – cântat cu sala toatã odatã.
Câtã durere æi bucurie transmite Grigore prin
ceea ce face „Sãracu omul cu jele, Cum plânge
seara la stele, Ochii i se fac mãrgele - Sãracu
omul cu dor, Cum plânge seara la nor, Ochii i
se fac ponor”.
Æi, dacã pãrintele Vasile Lucaciu nu a reuæit
sã impresioneze Viena la 1892, a impresionat-o
Grigore Leæe în 2008 æi ... „niciodatã nu e prea
tãrziu”. Felicitãri MAESTRE !
Îi mulåumesc lui Grigore cã a acceptat sã bea
apã din clopoåelul de argint, în 1954, ca sã ne
poatã da nouã, în loc de apã, sunete rupte din
spaåiul divin.
Iac-aæa, Lãpuæul æi-a regãsit o identitate æi îl
rog sã accepte sã-l trec în Cartea de Onoare a
Poliåiei de Frontierã Române, cu pana artistului,
æi sã nu uite cã, în cartea sufletului meu, numele
lui e scris cu slove de aur.
4
E binecunoscut faptul cã mulåi dintre cei din jur au
considerat, de-a lungul timpului, cã un poliåist nu are
cum sã simtã, sã vorbeascã, sã transmitã poetic, anumite
mesaje. Dupã aceætia, poliåistul ar trebui sã fie rigid în
exprimare æi ancorat în duritate. Voi, cei care m-aåi
cunoscut, aåi vãzut æi simåit, în mine, un „om aproape
de om”. Paradoxal, sunt promotorul vechiului æi artizanul
noului. Sunt poliåist, în slujba cetãåeanului. Deci, sunt în
slujba voastrã, a tuturor. Fie cã sunteti „cetãåeni poliåiæti”,
„cetãåeni de frontierã” ori cetãåeni români!
E felul meu de a vã spune „sã auzim de bine, sãrbãtori
fericite æi colindã bunã!”
Cetãåeanul Nelu POP
F R O N T I E R A
E d i t o r i a l

Modificãri organizatorice
În scopul optimizãrii structurii PFR æi obåinerii unor
rezultate pozitive cu ocazia evaluãrii Schengen, ce va fi
efectuatã de cãtre experåii Statelor Membre, în cadrul
PFR, începând cu data de 15 noiembrie a.c., la nivelul PFR
au fost fãcute modificãri organizatorice care se referã la
întãrirea unor domenii de activitate, cum ar fi capacitatea
de coordonare a Inspectoratului General, supravegherea
æi controlul trecerii frontierei în aeroporturile deschise
traficului internaåional, combaterea fraudei documentare,
cooperarea internaåionalã, capacitatea de reacåie în situaåii
deosebite, comunicarea publicã æi, nu în ultimul rând,
resursele umane.
Astfel, noua organigramã a PFR a suportat urmãtoarele
modificãri:
• S-a înfiinåat DPF Sighetu Marmaåiei, cu sediul în
municipiul cu acelaæi nume. Aceasta are în subordine IJPF
Maramureæ æi IJPF Satu Mare, în timp ce la DPF Oradea au
rãmas subordonate IJPF-urile Arad æi Bihor.
De asemenea, prin trecerea IJPF Botoæani din subordinea
DPF Iaæi în subordinea DPF Rãdãuåi, împreunã cu IJPF Suceava
se formeazã noua DPF Rãdãuåi, în timp ce la DPF Iaæi rãmân
în subordine IJPF-urile Iaæi, Vaslui æi Galaåi.
• A fost constituitã Direcåia Management Puncte ale Poliåiei
de Frontierã Aeroportuare, în cadrul IGPF. Astfel, punctele
poliåiei de frontierã aeroportuare din cadrul inspectoratelor
judeåene trec în subordinea nemijlocitã a IGPF. Asigurarea
logisticã a punctelor aeroportuare din judeåele de frontierã
se va efectua de cãtre inspectoratele judeåene ale poliåiei de
frontierã. Direcåia va coordona punctele poliåiei de frontierã
aeroportuare subordonate nemijlocit inspectoratului general
æi va avea în compunere douã servicii æi anume Serviciul
Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi, respectiv Serviciul
Cooperare Operativã æi un compartiment de Secretariat æi
Documente Clasificate.
• În cadrul Inspectoratului General s-a înfiinåat Direcåia
Management Operaåional æi Cabinet, prin:
- trecerea Serviciului Organizare, Planificare Misiuni
æi Resurse în subordinea direcåiei æi schimbarea denumirii
în Serviciul Organizare æi Planificare Resurse; desfiinåarea
compartimentelor Operaåii, Planificare Reacåii pentru Situaåii
de Urgenåã æi Planificare Activitãåi æi Programe; serviciul
va fi reorganizat pe urmãtoarele componente: Biroul
Organizare, Compartimentul Management Stãri Excepåionale
æi Planificarea Înzestrãrii æi Compartimentul Reglementãri æi
Standarde Operaåionale;
- trecerea Serviciului Cabinet æi Relaåii Publice în
subordinea direcåiei nou constituite, schimbarea denumirii
în Serviciul Cabinet æi Relaåii cu Publicul, preluând cu aceastã
ocazie atribuåiile referitoare la întocmirea Registrului Istoric
al inspectoratului general;
- trecerea compartimentului Analizã, Statisticã æi Evaluare
în subordinea acesteia æi transformarea în Serviciul Planificare-
Evaluare, Statisticã æi Diagnozã Organizaåionalã, revenindu-i
în competenåã atribuåiile referitoare la planificarea/programarea
activitãåilor la nivelul Poliåiei de Frontierã Române; serviciul
va fi prevãzut cu trei compartimente: Planificare-Evaluare,
Statisticã, respectiv Diagnozã Organizaåionalã;
- înfiinåarea Centrului operaåional (la nivel serviciu) -
prin preluarea Serviciului Dispecerat æi a unor competenåe
æi funcåii de la actualul Serviciu Organizare, Planificare
Misiuni æi Resurse; va asigura, în principal, coordonarea
æi monitorizarea, la nivel naåional, a misiunilor efectivelor
Poliåiei de Frontierã în situaåii de urgenåã æi alte situaåii
complexe sau cooperarea cu alte instituåii abilitate. Centrul va
avea urmãtoarea structurã: Biroul Planificare æi Monitorizare
Misiuni æi Biroul Dispecerat.
• Trecerea Centrului de Comunicaåii æi Tehnologia
Informaåiei în cadrul Inspectoratului General æi schimbarea
denumirii din Centru în Direcåia de Comunicaåii æi Tehnologia
Informaåiei æi trecerea compartimentului Asigurare Tehnico-
Materialã în subordinea directorului direcåiei, întrucât acest
compartiment asigurã mentenanåa tehnicii de comunicaåii
æi tehnologia informaåiei pentru structurile din cadrul
inspectoratului general, precum æi pentru cele subordonate
nemijlocit acestuia.
• Schimbarea denumirii titulaturii Serviciului Criminalistic,
din Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã, a
Compartimentului Criminalistic, din inspectoratele judeåene
ale Poliåiei de Frontierã precum æi din Centrul de Supraveghere
æi Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi Bucureæti – Otopeni
în Serviciul / Compartimentul Expertizã a Documentelor de
Cãlãtorie æi Criminalisticã.
• Trecerea centrelor / punctelor / biroului de contact în
subordinea nemijlocitã a inspectoratului general æi prevederea
acestora într-un singur stat de organizare cu denumirea Stat de
organizare al structurilor de contact la frontierã. Asigurarea
logisticã a centrelor / punctelor / biroului de contact se
va efectua de cãtre inspectoratele judeåene ale poliåiei de
frontierã, din judeåele unde acestea funcåioneazã.
• Constituirea Compartimentului Purtãtor de cuvânt,
la inspectoratele judeåene, subordonat nemijlocit æefului
inspectoratului judeåean.
• Asigurarea celei de a doua funcåii de adjunct æef
grup nave la Grupurile de nave, care va avea specialitatea
marinã.
• Schimbarea denumirii din Serviciul Marketing - Achiziåii
æi Planificare Logisticã în Serviciul Planificare Logisticã
æi Marketing - Achiziåii. Serviciul va fi organizat pe trei
compartimente: Programe; Analizã Logisticã; Achiziåii æi relaåii
cu operatorii economici æi instituåiile, evidenåã cumpãrãri
directe.
• Organizarea Biroului Intendenåã pe douã compartimente,
astfel: Compartimentul Echipament æi Compartimentul
Hrãnire.
• Constituirea Direcåiei Afaceri Europene æi Relaåii
Internaåionale:
- Înfiinåarea Serviciului Relaåii Internaåionale, cu
urmãtoarele componente: Colaborare internaåionalã,
Cooperare cu poliåiile strãine æi Asigurare topogeodezicã, în
subordinea direcåiei;
- Înfiinåarea Serviciului Protocol æi Traduceri, prin preluarea
atribuåiilor æi posturilor Biroului Traduceri æi Translaåie æi a
Compartimentului Protocol, în subordinea direcåiei;
- Înfiinåarea Serviciului Afaceri Europene, prin preluarea
atribuåiilor æi posturilor Biroului Afaceri Europene æi a
Punctului Naåional Focal - OSCE, în subordinea direcåiei
- transformarea Punctului Naåional de Contact FRONTEX
în birou, în subordinea direcåiei.
F R O N T I E R A
R e o r g a n i z a r e 5

ORGANIGRAMA
POLIÅIEI DE FRONTIERÃ ROMÂNE
6
F R O N T I E R A
R e o r g a n i z a r e

F R O N T I E R A
R e o r g a n i z a r e 7

Direcåia Poliåiei de Frontierã Giurgiu
În baza prevederilor Ordinului Ministrului de Interne numãrul
I/05131 din 01.06.2001 privind structura organizatoricã a Poliåiei
de Frontierã Române, s-a înfiinåat Direcåia Poliåiei de Frontierã
Giurgiu, a cãrei structurã organizatoricã actualã a fost aprobatã
prin Ordinul Ministrului Administraåiei æi Internelor numãrul
I/0606 din 01.11.2004.
Direcåia gestioneazã problematica frontierei de stat în zona
de competenåã, pe o distanåã de 447,2 km fluviali, prin activitãåi
desfãæurate de cinci inspectorate judeåene ale poliåiei de frontierã
(Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Cãlãraæi), în care sunt incluse 14
sectoare: Calafat, Piscu Vechi, Bistreå, Bechet, Orlea, Corabia,
Turnu Mãgurele, Zimnicea, Vedea, Giurgiu, Gostinu, Chirnogi,
Olteniåa æi Cãlaraæi, 9 puncte de frontierã, inclusiv Zona Liberã
Giurgiu.
Direcåia îæi exercitã atribuåiunile conform legii, iar pentru
îndeplinirea lor coopereazã cu celelalte structuri ale Ministerului
Internelor æi Reformei Administrative æi alte instituåii cu atribuåii
în domeniul ordinii publice æi siguranåei naåionale din zona
de responsabilitate, cu respectarea prevederilor planurilor de
cooperare æi protocoalelor încheiate, precum æi a acordurilor cu
R. Bulgaria, cu privire la frontiera de stat.
În vederea îndeplinirii noilor obiective ce au revenit structurii
odatã cu aderarea la spaåiul comunitar æi armonizãrii legislaåiei
naåionale cu acquis-ul Schengen, activitatea direcåiei a vizat cu
prioritate pregãtirea, documentarea, instruirea æi îndrumarea
personalului, cu privire la regulile impuse de pricipalele
acte normative europene æi anume: - Directiva 2004/38/CE a
Parlamentului European æi a Consiliului din 29 aprilie 2004
privind dreptul la liberã circulaåie æi æedere pe teritoriul statelor
membre pentru cetãåenii Uniunii æi membrii familiilor acestora;
- Manualul Practic pentru poliåiætii de frontierã (Manualul
Schengen); - Regulamentul nr. 562/2006 al Parlamentului
European æi al Consiliului din 15 martie 2006 privind crearea
unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei
circulaåii a persoanelor peste frontiere (Codul Frontierelor
Schengen).
De asemenea, la nivelul instituåiei au fost întreprinse
demersuri pentru realizarea obiectivelor rezultate din Strategia
naåionalã de management integrat al frontierei de stat a României
în perioada 2007 - 2010, punctul 3 – Conceptul de management
integrat al frontierei de stat - Filtrul II – Cooperarea internaåionalã
privind frontiera, Filtrul III - Controlul æi supravegherea frontierei
8
Bilanå 01.01-31.10.2008
Având în vedere tendinåele evolutive
ale fenomenului migraåiei ilegale, au fost
luate mãsuri organizatorice æi informativoperative
pentru prevenirea trecerilor
ilegale peste frontierã a persoanelor, atât
prin PTF-uri cât æi la zona verde.
- au fost reåinuåi în tentativã de
trecere frauduloasã a frontierei de stat 53
fãptuitori, reprezentând o creætere de circa
62% faåã de anul trecut, fenomenul fiind
în continuare activ;
- au fost descoperiåi în trecere ilegalã
a frontierei de stat 50 de fãptuitori,
reprezentând o creætere de circa 72%,
comparativ cu 2007.
Ca urmare a activitãåilor informativoperative,
au fost identificate 9 cãlãuze,
faåã de niciuna anul trecut.
La controlul de frontierã au fost
descoperite 61 cazuri pe linia falsurilor în
documentele de cãlãtorie (35 documente
false, 26 fals de identitate) reprezentând
o creætere de circa 1,6%.
Au fost efectuate propuneri de arestare
preventivã într-o cauzã pentru doi autori
ai infracåiunii de trafic de persoane,
iar împreunã cu procurorii din cadrul
birourilor teritoriale ale DIICOT care
supravegheazã æi coordoneazã activitatea
pe aceastã linie, au fost constatate æi
instrumentate 61 lucrãri penale, cu 105
traficanåi æi 176 victime.
Prin mãsurile luate æi activitãåile
desfãæurate, valoarea bunurilor
descoperite æi reåinute în punctele de
frontierã æi pe cãile de comunicaåii a
fost de aproximativ 10.330.000 lei,
din care 5.156.000 lei bunuri DPI
(dreptul proprietãåii imtelectuale). Au
fost constatate 77 infracåiuni de naturã
economico-financiarã, fiind reåinute în
vederea confiscãrii 6,906 kg bijuterii
din aur, 6,880 kg bijuterii din argint,
1.037.900 pachete åigãri diferite mãrci,
5.633 litri bãuturi alcoolice, motorinã
7.490 litri. Au fost executate æapte
acåiuni în cooperare cu Direcåia de
Culturã, Culte æi Patrimoniu, ocazie cu
care au fost descoperite 321 obiecte de
cult (monede vechi, bijuterii, picturi pe
lemn, cãråi vechi æi obiecte de importanåã
tehnicã), precum æi trei tablouri, în valoare
de 30.000 euro.
Au fost descoperite æase autoturisme
ca fiind furate, iar pe linia traficului
de armament - muniåii s-au înregistrat
urmãtoarele rezultate: pistoale cu gaze =
20, puæti = 14 (de vânãtoare = 4; cu aer
comprimat = 10), alte arme = 1, cartuæe
= 494.210 (de vânãtoare = 489.033; cu
gaze = 386; alte cartuæe = 4.791), grenade
= 1.
În scopul prevenirii desfãæurãrii unor
activitãåi infracåionale împotriva României,
nu s-a permis intrarea la 223 cetãåeni
strãini, din care: 19 daåi în consemn sã
nu li se permitã intrarea, 104 cu nereguli
în documentele de cãlãtorie, 28 fãrã
mijloace de întreåinere, 62 infractori, iar
în cazul altor 10, din alte motive.
În cooperare cu inspectorii piscicoli
s-a acåionat pentru combaterea faptelor
ce aduc prejudicii fondului piscicol, în
urma cãrora au fost instrumentate 154
lucrãri penale, cu 208 fãptuitori, au fost
aplicate 1.350 contravenåii, în valoare
de aproximativ 226.200 lei æi reåinute
în vederea confiscãrii 2.600 kg peæte, în
valoare de 5.300 lei, unelte æi ambarcaåii
în valoare de 30.000 lei.
Pe linia prevenirii æi combaterii
faptelor ce aduc prejudicii fondului
cinegetic au fost constatate 4 infracåiuni
la Legea 403/2006 æi au fost confiscate 8
arme æi 71 cartuæe de vânãtoare.
F R O N T I E R A
D i r e c å i i

de stat a României, Filtrul IV – Activitãåi în
interiorul teritoriului naåional, prevãzute
la:
a) punctul (25): intensificarea
cooperãrii bilaterale cu structurile
similare ale statului vecin în domeniul
managementului frontierei comune;
dezvoltarea cooperãrii regionale în
bazinul fluviului Dunãrea; dezvoltarea
parteneriatului cu åãrile de origine æi
tranzit;
b) punctul (30): asigurarea cu
personal suficient, cu un nivel ridicat de
profesionalism, bazat pe pregãtirea de
bazã, competenåe tehnice, lingvistice,
manageriale; dezvoltarea analizei
de risc în vederea sprijinirii eficiente
a luptei împotriva infracåionalitãåii
transfrontaliere, inclusiv a contrabandei;
asigurarea infrastructurii, a sediilor,
separarea fluxurilor de pasageri, facilitãåi
portuare, infrastructurã, comunicaåii;
asigurarea echipamentului adecvat tipului
de frontierã.
c) punctul (34): - realizarea,
modernizarea æi interconectarea
sistemelor de comunicaåii; asigurarea
construcåiei instituåionale a resurselor
umane, din punct de vedere cantitativ
æi calitativ, îmbunãtãåirea schimbului de
date æi informaåii; combaterea corupåiei
în rândul personalului; instituirea unui
control specific la frontierã pentru
cetãåenii strãini din åãri teråe.
La nivelul Biroului C.T.S.I. se
desfãæoarã activitãåi informativ-operative,
în vederea luãrii în lucru calificat,
împreunã cu SIPI Giurgiu æi S.C.C.O.A.
Giurgiu, a unui grup infracåional implicat
în traficul transfrontalier de stupefiante.
Pe parcursul anului 2008, au fost
descoperite: 6,04 kg heroinã, 12,35 gr
opium, 7,43 gr. rezinã de cannabis, 10
comprimate nandrodec.
Cooperarea internã a avut în atenåie
urmãtoarele principii:
- de confidenåialitate æi de
compartimentare a muncii fiecãrei
structuri;
- schimbul de informaåii în mod
operativ;
- valorificarea operaåionalã a datelor
transmise;
- coordonarea activitãåilor în limita
competenåelor stabilite de lege;
- informare continuã æi reciprocã cu
privire la evoluåia situaåiei operative.
Obiectivele direcåiei în 2008,
au constat în: - obåinerea de date æi
informaåii în legãturã cu forme, metode
æi mijloace folosite pentru sãvâræirea
de infracåiuni precum æi identificarea,
anihilarea æi reåinerea celor care au
sãvâræit infracåiuni.
În acest sens, s-au organizat în comun
1.518 acåiuni, cu realizarea a 1.691 de
misiuni, fiind constatate infracåiuni (pentru
care au fost întocmite lucrãri penale) æi
contravenåii.
Activitatea de colaborare cu organele
de frontierã bulgare se caracterizeazã
În pragul sfintelor sãrbãtori ale
Crãciunului, doresc sã mulåumesc
tuturor poliåiætilor de frontierã
pentru profesionalismul dovedit în
desfãæurarea activitãåilor specifice,
pentru felul în care s-au dedicat æi
modul responsabil în care au ætiut sã-æi
îndeplineascã misiunile, convingând
astfel cã sunt cu adevãrat poliåiæti de
frontierã europeni. Eforturile depuse
zi de zi, consecvenåa, perseverenåa,
profesionalismul æi performanåele
obåinute – sunt doar câteva din notele
definitorii ale poliåistului de frontierã
al zilelor noastre. El, poliåistul de
frontierã român, este cel care
reprezintã imaginea României, cel
care, neîntrerupt, este prezent la fruntariile åãrii, ætiind sã se adapteze rapid la
schimbãrile frecvente ale mediului intern æi internaåional.
Doresc sã transmit tuturor poliåiætilor de frontierã æi familiilor acestora urãri de
sãnãtate, viaåã lungã æi prosperitate, putere de muncã, cât mai multe împliniri æi
reuæite. Doresc, de asemenea, ca anul 2009 sã fie unul plin de bucurii æi realizãri,
atât profesionale cât æi personale, sã le aducã în suflete fericire, liniæte, echilibru,
speranåa într-un an mai bun, generozitate æi foråa de a fi mereu învingãtori.
La mulåi ani !!!
ca fiind foarte bunã, fapt demonstrat de
receptivitatea æi operativitatea de care
s-a dat dovadã, în mai multe situaåii,
atât operative cât æi anterior planificate.
Pânã în prezent, continuarea colaborãrii
între cele douã poliåii de frontierã s-a
concretizat prin: crearea Biroului de
Contact Româno – Bulgar de la Giurgiu,
supravegherea frontierei tip „Tablã de
Æah’’, executarea de misiuni în comun
în echipã mixtã, terestre æi pe fluviul
Dunãrea æi lucrul în comun la o singurã
oprire, în cadrul PTF Comun Giurgiu
– Ruse.
La obåinerea rezultatelor prezentate
mai sus æi-a adus contribuåia æi
activitatea din domeniul logistic. Astfel,
s-a coordonat æi organizat activitatea de
primire a 24 mijloace de mobilitate navalã
(3 æalupe fluviale de control portuar
proiect P66 æi 21 de ambarcaåiuni fluviale
de patrulare proiect ARVOR 215, dotate
Mihai Cristinel BRÃTAN, directorul DPF Giurgiu
cu echipamente moderne de observare æi
monitorizare a traficului naval pe fluviul
Dunãrea) æi 19 mijloace de mobilitate
terestrã (autoturism Mercedes Vito
– 10 buc, autoturism Mercedes Sprinter
– 3 buc, autoturism Kia Sorento – 6
buc), nou intrate în dotare prin diferite
programe de achiziåie (Phare, fonduri
guvernamentale).
La nivelul inspectoratelor se aflã în
diferite stadii de lucru (disponibilizare la
nivelul MIRA propuneri de scoatere din
funcåiune) scoaterea din dotarea acestor
structuri a 21 de ambarcaåiuni proiect
Drusilla æi proiect F 50.
De asemenea, pentru creæterea
gradului de intervenåie, atât din punct
de vedere operativ cât æi logistic (pentru
remedierea defecåiunilor), inspectoratele
judeåene au mai fost dotate cu câte un
peridoc æi câte un dispozitiv de ridicare
a ambarcaåiunilor.
F R O N T I E R A
D i r e c å i i 9

Direcåia Poliåiei de Frontierã Timiæoara
Direcåia Poliåiei de Frontierã Timiæoara a fost înfiinåatã în
anul 2001, în baza O.U.G. 104/2001, aprobatã prin Legea
nr. 81/2002 æi este structuratã ca autoritate de coordonare,
îndrumare æi control a inspectoratelor judeåene ale Poliåiei de
Frontierã Timiæ, Caraæ-Severin æi Mehedinåi. În cadrul direcåiei
funcåioneazã 17 sectoare (8 sectoare de tip I æi 9 de tip II), iar
pânã la 15 noiembrie a.c. a funcåionat æi PTF Aeroport Timiæoara,
subordonat direct IJPF Timiæ.
IJPF Mehedinåi are în subordine: SPF Æviniåa; SPF Oræova, cu
PTF Oræova-portuar; SPF Drobeta Turnu Severin, cu PTF Drobeta
Turnu Severin-portuar æi PTF Poråile de Fier I-rutier; SPF Poråile
de Fier II, cu PTF Poråile de Fier II-rutier; SPF Gârla Mare.
IJPF Caraæ-Severin are în subordine: SPF Berzasca; SPF
Moldova Veche, cu PTF Moldova Veche-portuar; SPF Socol;
SPF Naidaæ, cu PTF Naidaæ-rutier; SPF Oraviåa.
IJPF Timiæ are în subordine: SPF Moraviåa, cu PTF Stamora-
Moraviåa-rutier æi feroviar; SPF Deta; SPF Cruceni; SPF Jimbolia,
cu PTF Jimbolia-rutier æi feroviar; SPF Lunga; SPF Beba Veche;
SPF Sânnicolau Mare cu PTF Cenad-rutier.
DPF Timiæoara gestioneazã 20% din frontiera de stat a
României, din care, ca frontierã externã a Uniunii Europene, cu
Republica Serbia 546,4 km, iar ca frontierã internã a U.E. are
în responsabilitate 49,3 km la frontiera cu Republica Ungaria æi
28,8 km cu Republica Bulgaria.
Principalele obiective ale activitãåii DPF Timiæoara, de la
momentul integrãrii României în Uniunea Europeanã, au fost:
adaptarea managementului frontierei de stat la standardele
U.E., armonizarea proceduralã a activitãåilor în concordanåã cu
acquis-ul Schengen, combaterea criminalitãåii transfrontaliere
în toate formele æi metodele ei de manifestare, perfecåionarea
cooperãrii æi colaborãrii interinstituåionale æi internaåionale,
adaptarea procedurilor de control al traficului de frontierã la
normele europene, asigurarea infrastructurii æi echipamentului
necesar în vederea asigurãrii fluiditãåii traficului prin punctele
de frontierã.
Astfel, de la 1 ianuarie 2008
æi pânã în prezent, au tranzitat
PTF-urile din zona de competenåã
a DPF Timiæoara 8.003.673
persoane, cu 3.178.306 mijloace
de transport. Dintre acestea,
3.460.048 persoane, cu 1.686.015
mijloace de transport au tranzitat
prin PTF Cenad, care constituie
principala poartã de legãturã
a judeåului Timiæ æi a zonei de
Sud – Vest a åãrii cu Uniunea
Europeanã. Poliåiætii de frontierã
au acåionat permanent pentru
combaterea infracåionalitãåii în
zona de competenåã. În acest
sens, au fost constatate 2.596 de
10
infracåiuni, în care au fost cercetate 1.653 de persoane, dintre
care 1.393 cetãåeni români æi 260 cetãåeni strãini. Au fost
cercetate în stare de arest 24 de persoane, 12 au fost reåinute
æi ulterior puse în libertate æi 1.619 au fost cercetate în stare de
libertate. Pentru sãvâræirea infracåiunii de constituire æi aderare
la un grup infracåional organizat (conform Legii 39/2003 æi art.
323 Cp) au fost cercetate 175 persoane.
Pe timpul misiunilor de supraveghere æi controlul trecerii
frontierei poliåiætii de frontierã au constatat 7.960 contravenåii,
din care 1.735 la Legea 243/2002, 304 la Legea 248/2005 æi
2.101 la Legea 192/2001.
Având în vedere prevederile Strategiei de Securizare a
Frontierei, în perioada 2007-2010 æi prevederile Codului
Frontierelor Schengen, la nivelul Direcåiei se deruleazã activitãåi
concrete de remediere a mãsurilor stabilite cu ocazia misiunilor
de auto-evaluare Schengen, pentru realizarea condiåiilor practice
referitoare la supravegherea æi controlul trecerii frontierelor, în
vederea aderãrii României la spaåiul Schengen.
În acest context, s-au luat mãsuri de prioritizare a pregãtirii
pe domenii Schengen, cu respectarea cerinåelor Planului
de Acåiune Schengen æi a prevederilor Strategiei de Aderare
la spaåiul Schengen. Sunt în curs de derulare æi activitãåi de
urgentare a executãrii sarcinilor privind infrastructura æi dotarea
cu echipamente specifice.
Conducerea DPF Timiæoara s-a preocupat în permanenåã
de dezvoltarea rãspunderii personalului încadrat în funcåii de
conducere, în vederea îndeplinirii la un nivel calitativ superior
a atribuåiilor de serviciu, a realizãrii obiectivelor prioritare care
stau în faåa instituåiei æi realizarea unui climat optim de muncã
în rândul colectivelor subordonate.
Bilanå 01.01-31.10.2008
În anul 2008, personalul DPF Timiæoara a pus un accent
deosebit pe implementarea sistemului integrat pentru securizarea
frontierei æi pe aprofundarea cunoaæterii æi aplicãrii procedurilor
de control la trecerea frontierelor, în conformitate cu prevederile
Regulamentului 562 al Comunitãåii Europene, urmãrind sã
asigure un nivel ridicat al controlului æi supravegherii la
frontiere, combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere în toate
formele æi metodele ei de manifestare, perfecåionarea cooperãrii
æi colaborãrii interinstituåionale æi internaåionale în domeniul
managementului integrat al frontierei, în zona de competenåã.
Managementul la nivelul DPF Timiæoara a urmãrit permanent
realizarea conceptelor, metodelor æi mijloacelor de soluåionare
a problemelor privind conducerea în domeniul activitãåilor la
frontierã, cu accent deosebit pe activitãåile operative, unde s-a
menåinut un echilibru permanent în ceea ce priveæte asigurarea
cu personal specializat.
Personalul Poliåiei de Frontierã din cadrul DPF Timiæoara a
acåionat cu consecvenåã pentru respectarea regimului juridic al
frontierei de stat, descoperirea æi sancåionarea tuturor faptelor
ilegale în zona de competenåã. Astfel, în primele 10 luni ale
F R O N T I E R A
D i r e c å i i

Felicitãri pentru ceea ce a fost, succes
pentru ceea ce va veni!
Ne pregãtim sã încheiem un nou an – cel
de-al doilea ca frontierã externã a Uniunii
Europene - sã tragem linie dupã ceea ce a
fost, dupã ceea ce am fost, sã inventariem
ceea ce ne-am propus sã facem dar æi sã
privim spre viitor, aliniindu-ne gândurile,
planurile, prioritãåile la un nou start. Este un
moment propice sã vedem ce am fãcut æi ce
am fi putut face æi mai bine æi, înarmându-ne
cu un spirit autocritic, sã ne identificãm æi sã
ne analizãm minusurile.
Perioada de post-aderare – în care
Poliåia de Frontierã a supravegheat atât
frontierele României cât æi ale Europei Unite
- a fost bifatã ca „trecutã cu brio”, echipa
de experåi europeni apreciind evoluåia
instituåiei æi, în egalã mãsurã, modernizarea
ei, aparatura de supraveghere ori tehnica de
calcul æi comunicaåii din dotare. Este un rezultat la care æi-au
adus aportul æi poliåiætii Direcåiei Timiæoara, care, în primul an
al integrãrii comunitare, au beneficiat de evaluãri foarte bune,
motivante de la evaluatorii strãini. Pe parcursul celui de-al doilea
an al integrãrii, aprecierile au fost, de asemenea, motivante.
Îmi amintesc, de exemplu, cã într-un interviu acordat revistei
editate de Direcåia Poliåiei de Frontierã Timiæoara – Frontiera de
Vest – ofiåerul de legãturã al Poliåiei Federale de la Ambasada
Republicii Federale Germania la Bucureæti, domnul Michael
Lange, îæi exprima aprecierea la adresa activitãåii poliåiætilor din
vestul åãrii æi sud-vestul României, care au în pazã 20% din
frontiera de stat a României. Domnul Lange a recunoscut rolul
pe care l-au jucat poliåiætii de frontierã din aceastã parte a åãrii
în procesul de metamorfozare a Poliåiei de Frontierã Române
dintr-o structurã militarã într-una poliåieneascã, apreciatã în toatã
Europa, remarcând pe de o parte modul profesionist în care a fost
anului 2008 au fost descoperite 106 persoane care au trecut
ilegal frontiera de stat a României (din care 17 au trecut ilegal
în România), 67 persoane au fost reåinute în tentativã de trecere
ilegalã a frontierei æi 198 persoane au încercat sã treacã ilegal
frontiera cu documente false sau falsificate. Au fost reåinute
æi cercetate 160 de persoane pentru sãvâræirea infracåiunii de
aderare la un grup infracåional organizat æi 28 persoane pentru
sãvâræirea de infracåiuni specifice traficului ilegal cu substanåe
interzise. Au fost identificate æi reåinute 24 grupuri de migranåi,
cu 8 traficanåi (2 români æi 6 strãini) æi 77 migranåi. Au fost
înregistrate 17 cauze penale pe linia traficului de persoane, fiind
identificaåi pânã în prezent 40 traficanåi æi 68 victime. Au fost
confiscate 483.629 pachete åigãri, în valoare de 1.934.516 lei æi
alte bunuri (cafea, alcool , articole îmbrãcãminte) în valoare de
583.681 lei, precum æi zece autoturisme de lux furate, în valoare
totalã de 310.000 euro.
În toate cauzele instrumentate, DPF Timiæoara a solicitat æi
beneficiat de sprijinul IGPF – Direcåia de Combatere a Migraåiei
Ilegale, Serviciul de Acåiuni Speciale æi Intervenåii, SRI – Secåiile
Timiæ, Caraæ-Severin æi Mehedinåi, SIIPI – Secåiile Timiæ æi
Mehedinåi, iar în cazurile în care s-a impus a cooperat cu Brigada
de Combatere a Criminalitãåii Organizate Timiæoara, Serviciul de
Combatere a Criminalitãåii Organizate Caraæ-Severin, Asociaåia
«Generaåia Tânãrã» din Timiæoara, specializatã în protecåia æi
consilierea victimelor traficului de persoane, Agenåia Naåionalã
Împotriva Traficului de Persoane-Centrul Regional Timiæoara æi
Direcåia Generalã Anticorupåie–Serviciul Teritorial Timiæoara.
Având în vedere caracterul transnaåional al cauzelor
instrumentate, în toatã aceastã perioadã s-a pus un accent
deosebit pe schimbul de date æi informaåii de interes operativ cu
ofiåerii de legãturã strãini care îæi desfãæoarã activitatea la Centrul
Regional S.E.C.I., ataæatul de interne al României la Dublin, cu
ofiåerii operativi din cadrul B.K.A. Viena, agenåi F.B.I. din cadrul
I.C.E. Viena, agenåi F.B.I. din New York, Atlanta æi Washington,
precum æi lucrãtori ai I.N.M. Mexic
F R O N T I E R A
realizatã paza frontalierã la graniåa românosârbã
æi la cea româno-maghiarã, iar pe de
alta, felul în care s-a reuæit aici consolidarea æi
dezvoltarea competenåei lingvistice a multora
dintre poliåiætii de frontierã, ceea ce a avut un
impact pozitiv æi asupra competenåei sociale
reflectate în activitatea din punctele de trecere
a frontierei.
Sunt aprecieri cu atât mai mult resimåite ca
binevenite cu cât, de la 1 ianuarie 2007, prin
punctele de trecere a frontierei din zona de
competenåã a Direcåiei PF Timiæoara, traficul
a fost foarte intens.
Trãgând linie dupã ceea ce a fost în
primele luni ale acestui an, pot afirma cã
pe lista de prioritãåi ale DPF Timiæoara s-
au aflat implementarea sistemului integrat
pentru securizarea frontierei, aprofundarea
cunoaæterii æi aplicãrii procedurilor de control
la trecerea frontierelor, asigurarea unui nivel
ridicat al controlului æi supravegherii frontierelor, combaterea
infracåionalitãåii transfrontaliere, perfecåionarea cooperãrii
instituåionale æi internaåionale în domeniul managementului
integrat al frontierei în zona de competenåã. Un accent deosebit a
fost pus pe activitãåile operative – unde a fost menåinut un echilibru
în ceea ce priveæte asigurarea cu personal specializat – dar, în egalã
mãsurã, pe respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pe
descoperirea æi sancåionarea faptelor ilegale.
Amintim, însã, cã finalul de an este æi un moment prielnic sã
privim spre viitor, aliniindu-ne gândurile, planurile, prioritãåile la
un nou start... Acestui proces de profesionalizare æi maturizare
a instituåiei – dovedit æi recunoscut datoritã modului în care æia
îndeplinit misiunile æi angajamentele asumate în faåa Uniunii
Europene, æi în perioada de pre-aderare, æi în cea care a succedat
datei de 1 ianuarie 2007 - îi va da o nouã probã de foc, la fel
de dificilã ca æi securizarea frontierelor, unul dintre multele
criterii pe care România a fost obligatã sã le bifeze pentru a
adera la UE, este vorba despre intrarea, oficialã, începând cu 1
ianuarie 2009, într-un proces de evaluare externã, o consecinåã
a procesului de evaluare Schengen, ca preambul la aderarea,
în 2011, la Spaåiul Schengen – moment care va fi sinonim
cu închiderea etapei controalelor la frontierele interne æi cu
crearea unei singure frontiere externe. Începând cu 1 ianuarie
2009, România va fi pregãtitã sã primeascã misiuni de evaluare
Schengen pe cooperare poliåieneascã, vize æi protecåia datelor.
Optimizarea instituåionalã va reprezenta un element cheie în acest
proces, alãturi de capacitatea Poliåiei de Frontierã Române de a
descentraliza anumite atribuåii æi responsabilitãåi, de modul în care
ne vom eficientiza munca dupã aceastã etapã, care sã ducã la o
structurã suplã æi fiabilã. Åinând cont de prevederile Strategiei de
Securizare a Frontierei în perioada 2007-2010 æi de prevederile
Codului Frontierelor Schengen, la nivelul DPF Timiæoara sunt în
derulare activitãåi concrete de remediere a mãsurilor stabilite cu
ocazia misiunilor de auto-evaluare Schengen pentru realizarea
condiåiilor practice referitoare la supravegherea æi controlul trecerii
frontierelor în vederea aderãrii României la spaåiul Schengen. În
acest context, DPF Timiæoara a luat deja mãsuri de prioritizare a
pregãtirii pe domeniul Schengen, în acord cu cerinåele Planului
de Acåiune Schengen æi cu prevederile Strategiei de aderare
la spaåiul Schengen, având în curs de derulare æi activitãåi de
urgentare a executãrii sarcinilor privind infrastructura æi dotarea
cu echipamente specifice.
Profit de finalul de an sã felicit poliåiætii Direcåiei Poliåiei de
Frontierã Timiæoara pentru modul în care s-au implicat în realizarea
atribuåiilor de serviciu, pentru aportul pe care æi l-au adus la sporirea
siguranåei frontierei de vest æi sud- vest a åãrii, pentru timpul pe
care nu l-au acordat celor dragi ci l-au pus în slujba instituåiei pe
care o reprezintã. Lor, dar æi familiilor acestora le doresc un an
nou mai bun, un an nou cu împliniri personale nenumãrate, cu
reuæite profesionale, cu sãnãtate æi liniæte sufleteascã.
La mulåi ani!
Dan Silviu BARDAÆ, directorul DPF Timiæoara
D i r e c å i i 11

Direcåia Poliåiei de Frontierã Oradea
A fost înfiinåatã la 01.06.2001 æi are în componenåã douã
inspectorate, organizate pe nouã sectoare æi 12 PTF-uri, astfel:
la IJPF Arad - SPF Nãdlac, cu PPF Nãdlac; SPF Turnu, cu PPF
Turnu; SPF Curtici, cu PPF Curtici (rutier æi feroviar), PPF Zona
Liberã (zonã liberã) æi PTF Tudor Vladimirescu (feroviar); SPF
Vâræand, cu PPF Vâræand.
La IJPF Bihor - SPF Salonta, cu PPF Salonta; SPF Giriæul de
Sus; SPF Boræ, cu PPF Boræ æi PPF Episcopia Bihor (feroviar); SPF
Diosig, cu PPF Sãcuieni; SPF Valea lui Mihai, cu PPF Valea lui
Mihai rutier æi feroviar.
DPF Oradea supravegheazã o frontierã de 301,9 km cu R.
Ungarã, din care 97,2% din lungimea ei este terestrã. La data
de 15 noiembrie a.c., gradul de încadrare cu personal era de
96,68%.
Ca principale obiective amintim implementarea progresivã
a procedurilor specifice privind protecåia frontierelor, migraåia
æi azilul, adecvat procesului de armonizare a actelor normative
interne cu acquis-ul comunitar; realizarea æi utilizarea
efectivã a unui mecanism eficient de monitorizare æi evaluare
a managementului integrat al frontierei la toate structurile
subordonate; pregãtirea structurilor în vederea evaluãrilor
Bilanå 01.01-31.10.2008
În ce priveæte migraåia ilegalã, tentativele de trecere ilegalã
au crescut cu 26% (de la 740 la 934) æi 30,6% la treceri (de
la 214 la 312), iar numãrul complicilor la tentativã æi trecere
a crescut cu 18%.
Cantitatea de åigãri traficatã ilegal æi reåinutã ca urmare
a acåiunilor organizate de poliåiætii de frontierã în cooperare
cu organul vamal a fost de
aproximativ 4.266.400
pachete, înregistrându-se
o creætere cu 68% faåã
de perioada similarã a
anului 2007. În traficul
ilicit au fost implicate
circa 5.063 persoane, din
care 67% sunt români, iar
restul ucraineni æi unguri.
Au fost sancåionate
contravenåional 720
persoane, cu sancåiuni
în valoare de peste 2
milioane lei (preponderent
sunt sancåiuni aplicate
de organele fiscale, la
sesizarea organelor PF).
12
F R O N T I E R A
D i r e c å i i

Schengen æi amplificarea cooperãrii internaåionale în domeniul
managementului frontierei cu R Ungarã, precum æi cu alte åãri
UE.
Principalele domenii de criminalitate transfrontalierã avute
în atenåie: migraåia ilegalã, traficul ilicit cu åigãri, traficul cu
droguri traficul cu mãrfuri contrafãcute æi apãrarea dreptului de
proprietate intelectualã.
Pe linia pregãtirii Schengen: fiecare structurã organizeazã
lunar pregãtire în domeniul Schengen cu toate categoriile de
cadre, s-au inclus teme specifice de pregãtire din domeniu, s-
au nominalizat la fiecare structurã cadre care au ca atribuåiuni
numai activitãåile ce åin de problematica Schengen, 13 cadre au
participat æi o parte mai participã încã, la misiuni în strãinãtate
prin Agenåia FRONTEX æi sub egida UE (programul U.E.M.M.),
în cadrul pregãtirii specifice locului de muncã s-a pus accent
pe utilizarea procedurilor privind diminuarea controlului la
frontierele interne æi aplicarea regulilor specifice la frontierele
externe; participarea a 346 cadre (162 ofiåeri æi 184 agenåi) la 7
cursuri de pregãtire care vizeazã domeniul Schengen în centre
de pregãtire specializate din åarã æi strãinãtate; la 33 de cursuri
(altele decât problematica Schengen) - 219 cadre (34 ofiåeri æi
185 agenåi) au participat la diverse forme de pregãtire în afara
structurilor proprii; fiecare structurã teritorialã are constituit un
grup de lucru pe problematica Schengen.
Instituåiile æi structurile de cooperare sunt cele ale MIRA
(IPJ, BCCO, SZIPI, ORI), SRI, precum æi cele specializate cum
sunt: Garda Financiarã, Serviciul de Investigare Fiscalã, ARR.
La nivelul DPF Oradea existã 40 de protocoale æi planuri de
cooperare cu instituåiile menåionate anterior. Acåiunile în
cooperare reprezintã 41,8% din volumul acåiunilor operative, iar
din acestea 75% îl ocupã cooperarea cu structurile de poliåie.
Dupã integrarea României în UE, DPF Oradea a înregistrat
evoluåii însemnate în combaterea traficului cu droguri, åigãri,
auto furate, mãrfuri piratate æi în mod special în domeniul
migraåiei ilegale. La acest ultim aspect trebuie menåionat faptul
cã presiunea migraåionalã la frontiera cu R.Ungarã este cea mai
ridicatã æi în continuã creætere din partea cetãåenilor din teråe
state, DPF Oradea confruntându-se cu aprox. 72% din numãrul
infractorilor la regimul frontierei æi are cel mai ridicat grad de
securizare a frontierei.
Sfintele Sãrbãtori ale naæterii Mântuitorului æi Anului Nou
îmi oferã plãcutul prilej de a adresa un cãlduros salut, însoåit de
aprecierile mele pozitive pentru rezultatele deosebite obåinute
în îndeplinirea misiunilor în acest an tuturor poliåiætilor de
frontierã.
Moment de liniæte sufleteascã æi de mare sãrbãtoare,
clipele Sãrbãtorilor de Iarnã îmi conferã oportunitatea de a
vã mulåumi pentru efortul depus pentru ca, la finele lui 2008,
DIRECÅIA POLIÅIEI DE FRONTIERÃ ORADEA sã se prezinte
ca o autoritate deosebit de importantã, de sorginte æi vocaåie
europeanã, capabilã sã facã faåã cu succes noilor misiuni
impuse de aderarea României la Spaåiul Schengen.
Doresc fiecãrui poliåist de frontierã, indiferent de locul
unde-æi desfãæoarã activitatea, viaåã lungã, sãnãtate, putere de
muncã æi aprecieri pe mãsura efortului depus.
Sãrbãtori Fericite æi La Mulåi Ani!
Gheorghe Viorel NEMEÆ, directorul DPF Oradea
Traficul cu droguri: s-au reåinut, în 16 cazuri, 394 kg substanåe
psihotrope (383,29 kg heroinã, 123 g cannabis, 70 g cocainã, 6,48
kg haæiæ, 10.082 buc. ecstazy,
10.216 pastile anabolizante),
ceea ce reprezintã o creætere
de 4,5 ori mai mare faåã de
2007.
Traficul cu produse
contrafãcute: valoarea
produselor confiscate ca
urmare a lipsei documentelor
comerciale legale: 829.200
lei (produse agroalimentare,
cafea, electrocasnice);
valoarea produselor piratate
confiscate: 4.091.235
lei (cosmetice æi textile)
provenite din Turcia, având
ca destinaåie åãrile din vestul
Europei.
F R O N T I E R A
D i r e c å i i
13

Direcåia Poliåiei de Frontierã
Sighetu Marmaåiei
În data de 13 noiembrie a.c., la Casa de Culturã a MIRA
din Sighetu Marmaåiei a avut loc o întâlnire de lucru, prezidatã
de cãtre inspectorul general al PFR, chestorul principal de
poliåie dr. Nelu Pop, la care au participat factori de conducere
ai IJPF Maramureæ, IJPF Satu Mare æi ai
altor structuri MIRA, precum æi oficialitãåi
judeåene æi locale.
În cadrul acestei întâlniri a fost
anunåatã, începând cu data oficialã de
15 noiembrie 2008, înfiinåarea Direcåiei
Poliåiei de Frontierã Sighetu Marmaåiei, prin
Ordinul ministrului internelor æi reformei
administrative, Cristian David. „Mãsura
a fost luatã în contextul în care analizele
de risc æi studiile privind infracåionalitatea,
realizate atât la nivelul IGPF cât æi DPF
Rãdãuåi, au relevat o creætere a faptelor
infracåionale transfrontaliere la graniåa
româno-ucraineanã, dupã aderarea åãrii
noastre la Uniunea Europeanã, respectiv
transformarea acesteia în frontiera externã
UE. Astfel, s-a stabilit cã, ulterior datei de
01.01.2007, la frontiera dintre România æi
Ucraina, s-au înregistrat intensificãri ale
fenomenelor ilegale, în special cele privind
migraåia de persoane æi traficul cu åigãri
de contrabandã, precum æi o reorientare a
direcåiilor de acåiune ale celor douã fenomene, una peste râul
Tisa æi cealaltã peste poråiunea comunã cu Ucraina a râului
Prut” – a afirmat chestorul principal de poliåie dr. Nelu Pop.
Drept urmare, pentru asigurarea în bune condiåii a securizãrii
frontierei externe a Uniunii Europene æi
coordonarea mult mai eficientã a activitãåilor
din punct de vedere operativ, s-a apreciat ca
fiind necesarã înfiinåarea unei noi direcåii a
Poliåiei de Frontierã Române - DPF Sighetu
Marmaåiei – (255,89 km cu Ucraina æi
99,01 cu Ungaria) care are în componenåã
IJPF Maramureæ æi IJPF Satu Mare. Aceastã
structurã va avea în responsabilitate 255,89
km din frontiera româno-ucraineanã, iar cei
183,398 km urmând sã fie gestionaåi de DPF
Rãdãuåi (ce va avea în componenåã IJPF
Suceava æi IJPF Botoæani).
IJPF Maramureæ cuprinde: SPF Sarasãu,
cu PPF Câmpulung la Tisa (feroviar), SPF
Sighet, cu PPF Sighetu Marmaåiei (rutier),
SPF Valea Viæeului, cu PPF Valea Viæeului
(feroviar), SPF Poienile de sub Munte æi SPF
Viæeul de Sus.
IJPF Satu Mare are în subordine: SPF
Carei, cu PPF Carei (feroviar) æi PPF Urziceni
(rutier), SPF Berveni, SPF Petea, cu PPF Petea
(rutier), SPF Halmeu, cu PPF Halmeu (rutier
14
Bilanå 01.01-31.10.2008
Activitatea IJPF Maramureæ, în primele
10 luni ale anului 2008, s-a remarcat prin
rezultate de excepåie, numãrul cazurilor
cu reåinuåi pentru contrabandã, migraåie
ilegalã, trafic de persoane, droguri æi
autoturisme furate a crescut semnificativ,
în comparaåie cu perioada similarã a
anului trecut.
În aceastã perioadã, poliåiætii de
frontierã maramureæeni au desfãæurat
430 de acåiuni proprii, au constatat 616
de fapte penale æi au înregistrat 407
dosare penale. O creætere semnificativã a
infracåiunilor la frontierã s-a înregistrat pe
linia migraåiei ilegale æi a contrabandei cu
åigãri, precum æi a traficului de persoane,
trafic internaåional de autoturisme furate,
dar æi trafic de droguri.
Perioada analizatã s-a caracterizat prin
intensificarea fenomenului migraåiei ilegale
la frontiera româno-ucraineanã, numãrul
de treceri ilegale a frontierei crescând cu
61,5%, faåã de perioada similarã a anului
trecut. În zona de competenåã a IJPF
Maramureæ, la frontiera de stat românoucraineanã
s-au înregistrat 23 evenimente
de trecere ilegalã a frontierei, la care au
participat 200 de persoane, dupã cum
urmeazã: 105 cetãåeni indieni, 80 cetãåeni
pakistanezi, 10 cetãåeni ucraineni, 4
cetãåeni moldoveni, un cetãåean român
æi unul ceh.
În perioada supusã analizei, la nivelul
IJPF Maramureæ au fost înregistrate 16
dosare penale, în care au fost cercetate
47 de persoane pentru sãvâræirea a 47 de
infracåiuni de contrabandã, finalizate cu
RDC (referat de declinare a competenåei)
cãtre DIICOT - Biroul Teritorial
Maramureæ. În cadrul infracåiunilor de
contrabandã au fost ridicate în vederea
confiscãrii 240.570 pachete de åigãri, în
valoare de peste 320.000 euro.
Activitatea de Cooperare internaåionalã
la nivelul inspectoratului, în primele zece
luni ale anului, s-a axat pe cooperarea
cu organele similare de frontierã ale
Ucrainei. Activitatea s-a desfãæurat în
condiåii foarte bune, având ca obiectiv
realizarea mãsurilor stabilite la întâlnirile
de lucru între împuternicitul de frontierã
principal al României æi cel al Ucrainei
æi respectarea prevederilor, ce revin IJPF
Maramureæ, din documentele bilaterale
încheiate de România æi Ucraina în
domeniul frontierei de stat comune. În
acest sens, s-au desfãæurat 14 întâlniri de
lucru æi au avut loc 33 de întrevederi la
frontierã. Pe plan intern, IJPF Maramureæ
are o cooperare de excepåie cu celelalte
structuri MIRA, SRI æi SCCO Maramureæ,
dar, în special, cu DIICOT – Biroul
Teritorial Maramureæ.
F R O N T I E R A
D i r e c å i i

æi feroviar), SPF Tarna Mare æi SPF Negreæti Oaæ.
Pe lângã gestionarea eficientã a problematicii operative,
aceastã mãsurã a avut în vedere æi reducerea cheltuielilor
bugetare (în special, la capitolul carburanåi utilizaåi pentru
deplasãrile în zonele muntoase, la limita dintre judeåele
Maramureæ æi Suceava), precum æi eficientizarea relaåiilor de
colaborare cu autoritãåile de frontierã ucrainene. De asemenea,
înfiinåarea DPF Sighetu Marmaåiei se include în mãsurile pe
care MIRA, respectiv PFR, le întreprinde pentru îndeplinirea
cerinåelor asumate de România pentru aderarea la spaåiul
Schengen (frontiera de Nord a României urmând a fi viitoare
frontierã externã Schengen).
Tot în cadrul acestei întâlniri, a fost numit pe funcåia de
director al DPF Sighetu Marmaåiei comisarul-æef de poliåie Pop
Ion Rapidu (fost director la DPF Rãdãuåi). Director adjunct al
DPF Sighetu Marmaåiei a fost numit comisarul de poliåie Ioan
Cozma (fost director adjunct la DPF Oradea). „Mã onoreazã
aceastã funcåie æi totodatã sunt obligat, dar æi convins, cã
voi reprezenta cu cinste aceastã direcåie nou înfiinåatã”
- a concluzionat comisarul-æef Pop Ion Rapidu. Cuvinte de
apreciere asupra înfiinåãrii acestei structuri teritoriale au venit æi
din partea prefectului judeåului Maramureæ, doamna Gyöngyike
Böndi: „Îi felicit pe toåi cei care au crezut æi au contribuit la
înfiinåarea acestei direcåii æi vã urez mult succes în misiunile
încredinåate. Vã asigur de respectul pe care îl port iniåiativelor
dumneavoastrã æi fiåi convinæi cã, în calitate de reprezentant
al Guvernului în teritoriu, vã sunt alãturi æi cã aveåi sprijinul æi
colaborarea instituåiei Prefectului Judeåului Maramureæ”. S-au
mai declarat mulåumiåi de aceastã realizare æi o considerã un
pas esenåial pentru îndeplinirea cerinåelor asumate de cãtre
România în vederea aderãrii la spaåiul Schengen æi comisarulæef
de poliåie Ioan Isac, æeful Inspectoratului Judeåean de
Poliåie Maramureæ, precum æi reprezentanåii primãriei Sighetu
Marmaåiei, doamna primar, prof. Eugenia Godja æi viceprimarul,
Ovidiu Nemeæ.
Sfintele Sãrbãtori ale Crãciunului æi Anului Nou îmi oferã
plãcutul prilej de a vã adresa urãri de sãnãtate, fericire æi
viaåã îndelungatã. Încheiem un an plin de realizãri æi
trãim cu speranåa cã evenimentele petrecute ne vor oferi
baza realizãrii æi în
anul viitor a unor
proiecte la fel
de ample æi
încununate de
succes.
Apreciind, încã
o datã, eforturile
depuse, paæii fãcuåi
spre performanåã,
transmit un sincer
æi cãlduros „La
Mulåi Ani” tuturor
poliåiætilor de
frontierã din cadrul
Direcåiilor Poliåiei
de Frontierã
Rãdãuåi æi Sighetu
Marmaåiei æi urez,
lor æi familiilor lor,
sãnãtate æi multe
împliniri.
Vã doresc zile
frumoase æi senine, satisfacåii æi succese depline în activitatea
de înaltã rãspundere pe care o desfãæuraåi.
„La Mulåi Ani”
Pop Ion, directorul DPF Sighetu Marmaåiei
Activitatea IJPF Satu Mare,
desfãæuratã în cursul acestui an, s-a
concentrat pe combaterea fenomenului
infracåional transfrontalier, cu toate
aspectele ce åin de acest domeniu, în
mod deosebit cu referire la reducerea
semnificativã a migraåiei ilegale æi a
traficului cu åigãri aduse ilegal din
Ucraina sau descoperirea æi sancåionarea
infracåiunilor sãvâræite în zona de
competenåã a IJPF Satu Mare.
Migraåie ilegalã, cetãåeni afroasiatici,
moldoveni, contrabandã,
åigãri, ucraineni, substanåe interzise
etc. – acestea sunt cele mai uzitate
cuvinte în rândul poliåiætilor de frontierã
sãtmãreni. Pentru cã în activitatea pe
care o desfãæoarã, pe lângã controlul
documentelor æi fluidizarea traficului
în punctele de trecere a frontierei,
supravegherea frontierei de stat, cu
toate aspectele care rezidã din aceasta,
problemele acute cu care s-au confruntat,
încã de la începutul acestui an, au fost
cele ce privesc combaterea migraåiei
ilegale, a contrabandei, traficului ilegal
cu åigãri æi a traficului cu substanåe
interzise.
Combaterea migraåiei ilegale
reprezintã unul dintre principalele
obiective ale activitãåilor æi acåiunilor
poliåiætilor de frontierã sãtmãreni. De
la începutul acestui an, din cauzele
instrumentate de aceætia, a rezultat
faptul cã presiunea migraåionistã a venit
preponderent din partea cetãåenilor R.
Moldova, pe locul secund situânduse
cetãåenii indo-pakistanezi. Cele 26
de grupuri de migranåi descoperite în
cursul anului 2008 au fost formate din
136 de persoane: 50 R. Moldova, 33
Pakistan, 26 India, 14 Georgia, 7 Turcia,
2 Ucraina, 2 Serbia, 2 Somalia.
Traficul ilegal cu åigãri de provenienåã
ucraineanã în zona de competenåã a IJPF
Satu Mare se menåine la cote ridicate,
fapt ce se datoreazã, în special, preåului
mic al åigaretelor din Ucraina. Åigãrile
sunt introduse în România atât prin
PTF Halmeu, de cãtre cetãåeni români
sau ucraineni organizaåi în filiere ale
traficului cu åigãri, cât æi peste frontiera
verde, iar, ulterior, sunt valorificate pe
piaåa neagrã din åarã sau au ca destinaåie
state ale U.E. Totodatã, s-a constatat o
creætere a implicãrii cetãåenilor, din
localitãåile situate în imediata apropiere
a frontierei cu Ucraina, în traficul cu
åigãri peste frontiera verde, deoarece
aceasta reprezintã o sursã de venit
importantã. În traficul cu åigãri peste
frontiera verde sunt implicaåi æi cetãåeni
ucraineni, constituindu-se în adevãrate
reåele ale traficului cu åigãri cu timbru
ucrainean.
De la începutul anului 2008, poliåiætii
de frontierã sãtmãreni au reåinut în
vederea confiscãrii 817.936 pachete
de åigãri, în valoare de 3.026.363 lei.
Zona cu cea mai intensã activitate, din
acest punct de vedere, o reprezintã cea
a sectoarelor PF Halmeu, Tarna Mare
æi Negreæti Oaæ. În cele 35 cazuri de
contrabandã constatate au fost implicaåi
atât cetãåeni români, cât æi cetãåeni
ucraineni.
În urma acåiunilor organizate pe
linia combaterii traficului cu substanåe
interzise, a fost descoperitã cantitatea
de 240,49 kilograme heroinã, dintre
care aproximativ 132 kg într-un tir
condus de un cetãåean turc care a intrat
în România prin PTF Halmeu, alte 108
kilograme într-un camion încãrcat cu
mobilã æi condus de un cetãåean român,
care s-a prezentat pe sensul de ieæire din
åarã la PTF Petea, iar pe lângã acestea æi
58,7 grame canabis.
Dinamica situaåiei operative,
evenimentele de la frontiera de stat
comunã au generat o îmbunãtãåire
a cooperãrii internaåionale, atât cu
autoritãåile de frontierã maghiare, cât æi
cu cele ucrainene.
Mãsurile întreprinse de IJPF Satu
Mare au fost adaptate la noile cerinåe de
contracarare a fenomenului infracåional
transfrontalier æi vor continua cu aceeaæi
fermitate în toate zonele de competenåã,
în colaborare cu celelalte structuri cu
atribuåii în domeniu, atât din åarã, cât
æi din spaåiul Schengen, pentru ca toate
persoanele care tranziteazã frontiera sã
respecte prevederile legale interne æi
internaåionale în vigoare.
F R O N T I E R A
D i r e c å i i
15

Direcåia Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi
DPF Rãdãuåi este structura IGPF, cu competenåã în zona de
30 kilometri de la frontiera de stat a României spre interior, pe
raza judeåelor Suceava æi Botoæani, având, totodatã, importanta
misiune de a asigura supravegherea frontierei externe a Uniunii
Europene - securizarea frontierei æi profesionalizarea tuturor
structurilor reprezentând prioritãåi naåionale.
Direcåia gestioneazã 183,358 km de frontierã cu Ucraina æi
171,043 km cu R Moldova, astfel:
• IJPF Suceava acoperã 111,115 km frontierã externã (la
frontiera cu Ucraina), din care 87,168 km frontierã pe uscat
(teren muntos împãdurit) æi 23,947 km frontierã pe apã, având
în subordine 4 sectoare, astfel: SPF Izvoarele Sucevei, cu PMT
Izvoarele Sucevei – Æepot pietonal; SPF Brodina, cu PMT Ulma-
Ruska rutier; SPF Vicov, cu PMT Vicov –Krasnoilsk rutier; SPF
Siret, cu PPF Vicæani – Vadu Siret feroviar, PPF Siret – Porubne
rutier, PMT Climãuåi – Belaia Krâniåa pietonal æi PMT Vãæcãuåi
– Novâi Volcineå, nefuncåional din cauza lipsei infrastructurii.
• IJPF Botoæani acoperã 243,326 km frontierã externã, din
care 72,243 km cu R. Ucraina æi 171,043 km cu R. Moldova,
având în subordine 5 sectoare: SPF Dorohoi, cu PMT Racovãå
– Diacovãå; SPF Darabani; SPF Rãdãuåi Prut; SPF Stânca, cu PPF
Stânca – Costeæti; SPF Româneæti.
Parte componentã a efortului naåional de integrare în structurile
europene æi instrument al aderãrii la spaåiul Schengen, personalul
DPF Rãdãuåi a aplicat în activitatea curentã obiectivele æi sarcinile
ce i-au revenit din Planul de acåiune Schengen, cu accent pe
identificarea æi prioritizarea acåiunilor necesare implementãrii
graduale a acquis-ului Schengen.
Astfel, aplicarea reglementãrilor Uniunii Europene cu
incidenåã la frontierã, valorificarea oportunitãåilor oferite de
cele patru filtre ale sistemului integrat de securizare, cu accent
pe dezvoltarea cooperãrii în plan intern æi extern æi, nu în ultimul
rând, pregãtirea personalului, au constituit obiective de referinåã
în aceastã perioadã.
Continuarea implementãrii noii concepåii de supraveghere
æi control al trecerii frontierei a asigurat cadrul general necesar
abordãrii unitare æi coerente a conceptelor de securizare æi
asigurare a unui înalt nivel de control la frontierã.
În contextul etapei actuale de aderare a României la spaåiul
Schengen, activitatea Direcåiei Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi s-a
desfãæurat în interesul persoanei, al comunitãåii æi în sprijinul
instituåiilor statului, exclusiv pe baza æi în executarea legii, având
ca bazã legalã prevederile în vigoare emise de cãtre eæaloanele
superioare.
Bilanå 01.01-15.11.2008
16
Direcåia Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi
asigurã supravegherea æi controlul
trecerii frontierei de stat a României
la frontiera de N-E a åãrii. Obiectivele
prioritare ale activitãåii lucrãtorilor
direcåiei æi structurilor teritoriale în anul
2008 au fost: securizarea frontierei
externe a U. E. în partea de Est a
acesteia combaterea fenomenului
infracåional transfrontalier creæterea
eficienåei activitãåilor de constatare
æi cercetare a infracåiunilor de cãtre
structurile operative amplificarea
cooperãrii cu celelalte structuri ale
M.I.R.A. amplificarea cooperãrii
cu autoritãåile de frontierã vecine, în
vederea contracarãrii fenomenului
infracåional transfrontalier.
Astfel, în domeniul operativ, au
fost întreprinse mãsuri ferme pentru
realizarea obiectivelor propuse,
efectuându-se acåiuni æi controale
organizate, de regulã pe bazã de date æi
informaåii, fapt ce a dus la eficientizarea
muncii operative, indicatorii obåinuåi
în ceea ce priveæte constatarea faptelor
penale, a infracåiunilor constatate æi
soluåionate fiind superiori faåã de
perioada similarã a anului 2007.
În perioada analizatã, lucrãtorii DPF
Rãdãuåi æi ai structurilor subordonate
au executat 1.357 activitãåi preventive,
în urma cãrora s-au constatat 1119
fapte penale, fiind confiscate bunuri
în valoare de 2.038.747 lei, din care
578.956 pachete de åigãri, în valoare
de 1.970.742 lei. De asemenea, au fost
F R O N T I E R A
D i r e c å i i

efectuate 1.645 de controale, în vederea
eficientizãrii activitãåilor æi înlãturãrii
neajunsurilor.
În zona de competenåã a Direcåiei
Poliåiei de Frontierã s-au înregistrat 31
cazuri de trecere ilegalã a frontierei de
stat a României, în care au fost implicate
53 de persoane.
Cazuri semnificative:
• În data de 28.03.2008, orele
07.15, în zona de responsabilitate
a SPF Vicov – IJPF Suceava au fost
reåinuåi patru cetãåeni georgieni, fãrã
documente de identitate, care au
declarat cã au trecut ilegal frontiera în
noaptea de 27/28.03.2008, din Ucraina
în România. Dupã reåinerea grupului,
toåi membrii acestuia au solicitat
acordarea statutului de refugiat, fiind
predaåi în cursul aceleiaæi zi la Centrul
Regional de Cazare æi Proceduri pentru
solicitanåii de azil Rãdãuåi.
• În perioada decembrie 2007
– februarie 2008, la IJPF Botoæani s-a
petrecut un caz care a stârnit interes
mass-mediei, fiind depistatã æi probatã
activitatea infracåionalã a unui grup
infracåional organizat, constituit din
cetãåeni români, care au transportat
cetãåeni din Republica Moldova în åãri
ale Uniunii Europene, folosind cãråi de
identitate sau paæapoarte româneæti
false sau aparåinând unor persoane cu
fizionomie asemãnãtoare.
Cetãåenilor, mai sus menåionaåi,
li s-au întocmit dosare penale pentru
sãvâræirea infracåiunilor de trafic de
migranåi æi constituirea unui grup
organizat.
Prin punctele de trecere a frontierei
din cadrul Direcåiei Poliåiei de Frontierã
Rãdãuåi au trecut 2.491.621 de
persoane, faåã de 1.654.433 persoane
în perioada similarã a anului 2007. În
acelaæi timp, prin punctele de trecere a
frontierei au trecut 717.739 mijloace de
transport, faåã de 578.129 mijloace de
transport în aceeaæi perioadã a anului
2007.
În cursul perioadei analizate, la
nivelul direcåiei au fost înregistrate 203
lucrãri penale, sub aspectul comiterii
unui numãr de 457 fapte penale.
De asemenea, au fost înregistrate 14
cazuri de contrabandã, în care au fost
implicate 75 persoane.
Ca æi caz semnificativ, îl menåionãm
pe cel din ziua de 12.04.2008, când
lucrãtorii Grupei Operative Brodina
au reåinut, în flagrant, la aproximativ
1 km de linia de frontierã, în zona
„Poiana Cerbului”, doi cetãåeni din
localitatea Falcãu, comuna Brodina,
în timp ce introduceau ilegal în åarã,
prin contrabandã, cantitatea de 24.990
pachete de åigãri de provenienåã
ucraineanã, împreunã cu alte 8
persoane. Ulterior, în urma cercetãrilor
efectuate de echipa operativã, s-a reuæit
identificarea æi reåinerea pentru cercetãri
a altor douã persoane, care au fãcut
parte din grupul de persoane implicate
în evenimentul de contrabandã.
Cooperarea internã a avut drept
scop primordial conjugarea eforturilor
comune în vederea asigurãrii respectãrii
legalitãåii în zona de responsabilitate,
fiind amplificate acåiunile de cooperare
cu instituåiile deconcentrate ale statului
din zona de competenåã. În acest
sens, prin diversificarea colaborãrii
cu procurorii din cadrul unitãåilor de
parchet din zona de responsabilitate
æi cei ai D.I.I.C.O.T., a fost asiguratã
atât pregãtirea specificã a personalului
care lucreazã în structurile operative,
cât æi desfãæurarea de acåiuni comune
pe linia combaterii infracåionalitãåii
transfrontaliere.
Pe linia relaåiilor internaåionale,
reprezentarea s-a fãcut la nivelul
Locåiitorilor Împuterniciåilor de frontierã
principali ai României æi Ucrainei,
luându-se în considerare întreaga
frontierã de nord cu Republica Ucraina,
care are o lungime de 439,4 km æi
include patru inspectorate judeåene ale
poliåiei de frontierã (Botoæani, Suceava,
Maramureæ æi Satu Mare).
Pe linia cooperãrii internaåionale, a
existat o bunã conlucrare cu organele
de graniåã ale statelor vecine, aceasta
realizându-se prin intensificarea
dialogului, atât la nivelul Direcåiei,
cât æi al ofiåerilor specialiæti din
cadrul inspectoratelor subordonate,
cu pondere pe schimbul de date æi
informaåii, în baza documentelor de
cooperare încheiate la nivel teritorial.
În perioada analizatã, efortul
concentrat al componentei logistice a
vizat asigurarea elementelor de suport
al acåiunilor æi misiunilor, în special la
nivelul structurilor operative, precum æi
monitorizarea permanentã a modului în
care este utilizatã æi întreåinutã tehnica
din dotare.
F R O N T I E R A
D i r e c å i i
17

Direcåia Poliåiei de Frontierã Iaæi
Direcåia Poliåiei de Frontierã Iaæi
este structura regionalã, subordonatã
Inspectoratului General al Poliåiei de
Frontierã, cu sediul în municipiul
Iaæi æi zona de competenåã pe raza
Bilanå 01.01-31.10.2008
Anul 2008 a reprezentat pentru DPF
Iaæi o perioadã în care s-au depus eforturi
deosebite pentru îndeplinirea atribuåiilor la
toate nivelurile æi realizarea standardelor
de calitate în domeniile ce revin poliåiei
de frontierã, controlul frontierelor æi
cooperarea poliåieneascã, în vederea
realizãrii obiectivului strategic naåional
administrativã a judeåelor Iaæi, Vaslui
æi Galaåi, ce are misiunea de a asigura
supravegherea æi controlul trecerii
frontierei de stat cu R. Moldova. DPF
Iaæi supraveghezã frontiera externã a
României pe o lungime de 511,8
km, iar cele trei inspectorate
sunt structurate dupã cum
urmeazã:
IJPF Iaæi cuprinde: SPF
Bivolari; SPF Iaæi, cu PPF Sculeni
-rutier æi PPF Niculina-feroviar;
SPF Åuåora æi SPF Rãducãneni.
IJPF Vaslui cuprinde: SPF
Huæi, cu PPF Albiåa-rutier; SPF
Berezeni æi SPF Fãlciu, cu PPF
Fãlciu-feroviar.
IJPF Galaåi cuprinde: SPF
Galaåi, cu PPF Galaåi-rutier,
feroviar æi port, precum æi PPF
Zona Liberã; SPF Folteæi æi SPF
Oancea, cu PPF Oancea-rutier.
În perioada de pânã la
aderarea României la Uniunea
Europeanã, DPF Iaæi a parcurs
mai multe etape succesive
de reorganizãri æi dotãri,
de aderare la spaåiul Schengen.
Poliåiætii de la frontiera de est au
acordat o atenåie deosebitã combaterii
migraåiei ilegale, în acest an fiind reåinute
la frontiera verde 66 persoane pentru
intrare ilegalã în åarã, din care 47 cetãåeni
din R. Moldova, 13 din Georgia, doi din
Federaåia Rusã, unul din Belarus, doi din
Afghanistan æi unul din Irak.
Migraåia prin punctele de trecere a
frontierei a fost caracterizatã în principal
de folosirea de documente false sau
falsificate, fiind descoperite 17 persoane
care au acåionat în acest mod.
Au fost destructurate 14 reåele de trafic
de migranåi, în care au fost implicaåi 57
traficanåi, care au încercat scoaterea
ilegalã din România spre åãri din spaåiul
Schengen a 122 migranåi.
concomitent cu încadrarea de
personal.
Asigurarea resurselor umane,
pregãtirea acestora dupã standardele
europene, îmbunãtãåirea cooperãrii,
atât în plan intern cât æi extern, logistica
modernã, suportul legislativ adecvat
æi, nu în ultimul rând, schimbãrile
de mentalitate au fãcut ca DPF Iaæi
sã evolueze æi sã-æi îndeplineascã cu
succes sarcinile care i-au revenit în
realizarea obiectivului naåional de
aderare la Uniunea Europeanã.
Echipa managerialã a luat mãsuri
pentru dinamizarea activitãåilor la
structurile subordonate, prin abordarea
modernã a conceptului de lucru în
echipã, competenåã profesionalã æi
eficienåã în acåiuni. Aceastã atitudine
activã a dus la rezultate consistente în
perioada post-aderare.
Dupã 1 ianuarie 2007, poliåiætii
de la frontiera de est au înåeles
cã eforturile trebuie intensificate
æi canalizate pentru pregãtirea æi
adoptarea mãsurilor necesare aderãrii
la spaåiul Schengen.
Prin descentralizarea decizionalã
Poliåiætii de frontierã au acåionat cu
succes æi împotriva traficului de persoane,
fenomen ce se manifestã în continuare
prin exploatarea sexualã cu victime
minore æi exploatarea prin muncã, fiind
descoperite æi destructurate 11 reåele, cu
57 de traficanåi æi 71 de victime.
Pe linia contrabandei æi traficului
cu bunuri continuã sã existe o presiune
crescutã din partea traficanåilor, atât la
18
F R O N T I E R A
D i r e c å i i

cãtre structurile subordonate, stabilirea
æi delimitarea clarã a competenåelor
æi responsabilitãåilor, managementul
direcåiei a cãutat sã eficientizeze
activitãåile æi sã le apropie de
standardele Schengen. Prin exercitarea
modernã a funcåiei de coordonare æi
control s-a urmãrit atingerea de cãtre
structurile subordonate a standardelor
de performanåã propuse æi luarea
mãsurilor optime pentru remedierea
disfuncåionalitãåilor.
Conducerea DPF Iaæi æi-a
structurat strategia pentru îndeplinirea
obiectivelor având în vedere
adaptarea permanentã a sistemului
de supraveghere æi control a trecerii
frontierei în funcåie de evoluåia
situaåiei operative, pentru a contracara
æi intercepta fenomenele infracåionale
de la frontiera de est a åãrii.
Competenåa
echipelor
manageriale, calitatea resurselor
umane æi permanenta lor pregãtire,
suportul logistic actual æi perspectiva
îmbunãtãåirii acestuia, potenåialul
colaborãrii cu structurile de securitate
naåionalã æi ordine publicã æi, nu în
ultimul rând, cu populaåia din zona
de competenåã ne dau o robustã
convingere æi speranåã cã ne vom
îndeplini sarcinile ce ne revin în
drumul spre aderarea României la
spaåiul Schengen.
Luna decembrie reprezintã o perioadã
specialã pentru fiecare român. Debuteazã
cu Ziua Naåionalã, ziua în care ne aducem
aminte de înaintaæii care au fãcut posibilã
existenåa æi dezvoltarea statului român æi
este urmatã de Sãrbãtorile sfinte legate de
Naæterea Domnului.
Sfâræitul de an fiind æi moment de
bilanå, privim în urmã drumul parcurs
de poliåiætii de frontierã din estul åãrii pe
drumul profesionalizãrii, al modernizãrii
æi evoluåiei continue dupã modelul
european.
Dragi colegi, se împlinesc în curând
doi ani de când åara noastrã a aderat
la Uniunea Europeanã, aderare la care
instituåia noastrã æi-a adus o contribuåie
semnificativã. Etapele parcurse nu au
reprezentat pentru noi un sfâræit de drum,
ci o continuare a eforturilor pe calea
modernizãrii, creæterii eficienåei æi profesionalismului, astfel încât obiectivul strategic
naåional de aderare la spaåiul Schengen sã fie îndeplinit la termenul propus.
Succesele obåinute cât æi aprecierile managerilor æi experåilor români æi strãini nu ar
fi fost posibile fãrã un efort deosebit depus de majoritatea poliåiætilor de frontierã din
DPF Iaæi, pentru care le adresez binemeritate mulåumiri.
Mulåumesc, de asemenea, managerilor de la structurile supraordonate pentru
sprijinul competent æi permanent care ni l-au acordat în aceastã dinamicã perioadã.
Un gând special de mulåumire îl am pentru toåi experåii Uniunii Europene æi din
spaåiul Schengen, care ne-au ajutat în aflarea drumului cãtre performanåa specificã
spaåiului comunitar.
Etapele urmãtoare reprezintã adevãrate provocãri, care pot fi trecute cu succes
doar prin seriozitate, profesionalism æi perseverenåã, asigurând astfel un înalt nivel de
supraveghere æi control al frontierei de est a României.
Îngãduiåi-mi sã vã felicit pentru rezultatele obåinute æi aæ dori sã vã ætiu mereu
sãnãtoæi, alãturi de familiile dumneavoastrã æi plini de foråã æi curaj pentru a trece
învingãtori peste obstacole.
La mulåi ani!
Dumitru SCUTELNICU, directorul DPF Iaæi
frontiera verde, unde s-au descoperit nouã
cazuri de contrabandã, cât æi în punctele
de frontierã, unde au fost înregistrate
descoperiri semnificative. Valoarea totalã
a bunurilor confiscate depãæeæte 28,4
milioane lei (peste 7,7 milioane euro),
din care 3.039.529 pachete åigãri.
În acest an au fost descoperite 36
autovehicule furate din Italia, Germania,
Spania, Franåa, Belgia æi România.
S-a acordat o atenåie deosebitã
combaterii traficului cu armament,
muniåii, valutã falsã æi bunuri de
patrimoniu, în 2008 fiind descoperite
6 arme, 970 cartuæe de vânãtoare, tir æi
gaze. De asemenea, au fost descoperite
15 icoane de patrimoniu, 2 kg argint æi
650 dolari falæi.
Având în vedere cã nu se poate
controla infracåionalitatea din zona de
competenåã decât printr-o cooperare
susåinutã æi consistentã, s-a acordat o
atenåie deosebitã cooperãrii cu partenerii
interni æi externi.
În plan intern, se coopereazã în mod
eficient cu Direcåiile Poliåiei de Frontierã
din vestul åãrii, cu structurile MIRA æi cu
alte structuri care au competenåe pe linia
securitãåii naåionale æi ordinii publice
precum æi cu cele cu atribuåii în procesul
de securizare a frontierei.
Acåiuni cu rezultate deosebite s-au
desfãæurat sub coordonarea procurorilor
DIICOT, care au apreciat profesionalismul
æi determinarea poliåiætilor de frontierã.
Cooperarea internaåionalã a vizat
eficientizarea relaåiilor cu autoritãåile
de graniåã din R. Moldova æi
Ucraina, pentru realizarea
scopului comun de
interceptare a fenomenelor
infracåionale transfrontaliere.
Componenta europeanã
a cooperãrii s-a derulat prin
intermediul punctelor æi
centrelor de contact, dar æi
prin participarea poliåiætilor de
frontierã în acåiuni desfãæurate
sub coordonarea Agenåiei
„FRONTEX” pe teritoriul a 12
state UE, cât æi pe frontiera de
est a României (operaåiunile Gordius æi
Dacia 2008), la care au participat personal
æi tehnicã din 24 de åãri ale UE.
Operaåiunile au evidenåiat
profesionalismul poliåiætilor de frontierã
români æi capacitatea managerilor români
de a le coordona.
Activitãåile de pre-evaluare Schengen
au beneficiat de suportul experåilor din
MIRA æi statele Schengen, evidenåiind
eforturile depuse pentru implementarea
mãsurilor de securizare a frontierei de
stat dupã aderarea la Uniunea Europeanã
cât æi unele vulnerabilitãåi æi direcåii de
acåiune pe care trebuie acåionat.
Asigurarea logisticã a misiunilor
a reprezentat o componenåã cãreia
conducerea direcåiei i-a acordat o
atenåie deosebitã, cãutând sã imprime
managerilor de pe fiecare palier abilitãåile
necesare pentru gestionarea eficientã æi
judicioasã a resurselor la dispoziåie.
Darea în folosinåã a sistemului de
radio-comunicaåii, noile dotãri cu tehnicã
de mobilitate, control æi criminalisticã au
determinat creæterea eficienåei acåiunilor.
Rezultatele deosebite obåinute în
anul 2008 sunt consecinåa aplicãrii unui
management modern, eficient æi pragmatic,
care a pus în valoare punctele tari, a
valorificat oportunitãåile, acåionând în acelaæi
timp pentru minimizarea vulnerabilitãåilor æi
contracararea permanentã a riscurilor.
F R O N T I E R A
D i r e c å i i
19

Direcåia Poliåiei de Frontierã Constanåa
Direcåia Poliåiei de Frontierã
Constanåa este structura regionalã,
subordonatã IGPF, cu sediul în
municipiul Constanåa, având ca zonã
de competenåã teritoriul judeåelor
Constanåa, Tulcea, Brãila æi Ialomiåa
– zona Dobrogea, cu principala misiune
de a asigura supravegherea æi controlul
trecerii frontierei de stat la graniåa cu R.
Bulgaria (139,101 km - uscat æi 22,224
km – maritim), cu Ucraina (178,152 km
– fluvial æi 30,250 km – maritim), precum
æi 203,400 km de mare liberã, asigurând
434,026 kilometri din frontiera externã
a Uniunii Europene.
Are în compunere 4 inspectorate,
13 sectoare, 2 grupuri de nave, 18
puncte de trecere a frontierei (2 rutiere,
12 portuare, 1 feroviar, æi 1 rutier æi
feroviar), precum æi 4 zone libere.
Astfel, distribuåia la IJPF Constanåa
este urmãtoarea: SPF Ostrov, cu PPF
Ostrov – rutier, SPF Bãneasa, SPF Negru
Vodã, cu PPF Negru Vodã – rutier æi
feroviar, GN Mangalia, cu PPF Vama
Veche – rutier æi PPF Mangalia -
portuar, GN Constanåa cu PPF Constanåa
– portuar æi zonã liberã, PPF Constanåa
Sud – portuar æi zonã liberã precum æi
PPF Capul Midia – portuar.
La IJPF Tulcea avem SPF Sulina cu
PPF Sulina – portuar æi zonã liberã, SPF
Tulcea cu PPF Tulcea, – portuar, SPF
Isaccea, SPF Pardina, SPF Chilia
La IJPF Brãila: SPF Brãila I cu PPF
Brãila port – portuar, SPF Brãila II, cu
PPF Zonã Libera – zonã liberã.
La IJPF Ialomiåa: SPF Feteæti, SPF
Hâræova, SPF Cernavodã cu PPF
Cernavodã – portuar.
Activitatea DPF Constanåa constituie
serviciu public ce se desfãæoarã în
interesul comunitãåii, al persoanei
æi în sprijinul instituåiilor statului,
exclusiv pe baza æi în executarea
legii. În îndeplinirea atribuåiilor ce
îi revin, DPF Constanåa coopereazã
cu Prefecturile æi Consiliile Locale
Constanåa, Tulcea, Brãila, Ialomiåa, cu
CZCCOA, DRV, unitãåile de jandarmi
teritoriale æi judeåene, structurile
teritoriale ale DGIPI, DGEIP, SRI, ale
Gãrzii Financiare, Ministerul Public,
alte instituåii ale statului care desfãæoarã
activitãåi în zona de frontierã, precum
æi cu cetãåenii din zonele de frontierã.
Totodatã, existã o colaborare bunã cu
organele de frontierã din Bulgaria æi
Ucraina, în baza înåelegerilor la care
România este parte, executându-se în
comun patrulãri pe teritoriul ambelor
state æi pe braåul Chilia.
Crearea unei imagini pozitive a
instituåiei în åarã æi strãinãtate a constituit
o preocupare constantã, activitatea
de relaåii publice æi relaåii cu massmedia
a avut ca obiectiv consolidarea
relaåiilor parteneriale cu alte instituåii,
pentru ca reprezentanåii organizaåilor æi
comunitãåilor locale sã aibã o percepåie
clarã æi realã asupra rolului instituåiei.
20
Bilanå 01.01-31.10.2008
Total infracåiuni - 934 evenimente (923 infracåiuni æi 11
evenimente soluåionate în baza acordului româno-bulgar), în
care au fost implicate 1.345 de persoane.
Total contravenåii - 3.623, cu valoare aplicatã de 1.105.545
lei, din care valoare încasatã de 59.230 lei.
Treceri ilegale - 60 de cazuri, cu 121 autori.
Trafic de persoane - 61 cazuri, cu 144 autori.
Trafic de droguri - 24 cazuri, cu 25 autori, din care 40 grame
canabis, 14,4 grame haæiæ, 3 grame marijuana, 10,39 grame
cocainã, 18 pastile Chlordiazepoxide.
Autoturisme furate - 29 de maæini.
Braconaj piscicol - 438 cazuri, cu 479 autori. Cantitate de
peæte confiscatã:14.026 kilograme. 44 bãrci, 1.186 plase pescuit,
79 kg icre æi 9 motoare.
Bijuterii - 1.260, 715 grame aur, 6.405 grame argint.
Åigãri confiscate - 36.873 de pachete.
Contrafacere - 138 cazuri, cu 147 autori.
Fals æi uz de fals - 19 cazuri, cu 20 autori.
Valoare bunuri confiscate împreunã cu vameæii constãnåeni
– 119.473.533 lei (7.250 perechi de pantofi, 2.520 bucãåi cuåite,
600 bucãåi jucãrii, 7.396 costume sport, 11.970 treninguri æi 760
sticle parfum).
Arme æi muniåii confiscate - 5 arme de vânãtoare, 9 arme cu
aer comprimat, 3 pistoale æi 650 de cartuæe.
F R O N T I E R A
D i r e c å i i

Evenimente importante
• Exerciåiul Rousofex 2008, desfãæurat în perioada 2-12 iunie a.c., în care
ambarcaåiuni al Poliåiei de Frontierã, alãturi de foråe ale SRI æi MAp au intervenit
împotriva unor presupuse atacuri teroriste la platformele de foraj marin din Marea
Neagrã;
• Exerciåiul Arion 2008, desfãæurat la Sulina, desfãæurat în perioada 5-7 iunie, în
care nave ale Poliåiei de Frontierã au intervenit pentru salvarea de vieåi omeneæti æi
pentru limitarea efectelor unei poluãri în zonã,
• Exerciåiul comun Tomis 2008, desfãæurat în perioada 1-4 iulie la Marea Neagrã, în
care nave ale Poliåiei de Frontierã æi ale Gãrzii de Coastã Turce au acåionat împreunã
pentru interceptarea unor nave suspecte,
• Exerciåiul complex în portul Constanåa intitulat Jackal Stone, desfãæurat în perioada
17-18 septembrie, în care efective ale Poliåiei de Frontierã au intervenit alãturi de foråele
speciale SEAL ale armatei americane, SRI, Jandarmeria Românã æi alte structuri pentru
anihilarea unui grup de teroriæti care au capturat o navã,
• Operaåiunea Euxine 2008, sub egida FRONTEX, derulatã la Constanåa æi Tulcea
în intervalul 1-31 octombrie a.c. æi care a fost un succes pentru Poliåia de Frontierã
Românã,
• A noua întâlnire a æefilor Poliåiilor de Frontierã/Gãrzilor de Coastã din statele
riverane Mãrii Negre, în perioada 6-9 noiembrie a.c la Constanåa. România a preluat
de la R. Bulgaria preæedinåia acestui for de cooperare.
Conducerea Poliåiei de Frontierã
Constanåa doreæte colegilor ca Sfintele
Sãrbãtori de iarnã sã fie întâmpinate cu
multã bucurie æi pace sufleteascã alãturi
de cei dragi.
Naæterea Domnului Iisus Christos este
prin excelenåã o sãrbãtoare a bucuriei,
când practic fiecare om redevine copil
æi îæi deschide sufletul cãtre cele sfinte.
Fie ca aceste Sãrbatori minunate pline
de bucurie sã vã gãseascã alãturi de cei
apropiaåi si sã aveåi împliniri pe toate
planurile în noul an ce bate la uæã!
Crãciun Fericit æi Binecuvântat æi
La Mulåi Ani!
Tudorel ENE,
Directorul DPF Constanåa
Ca æi cazuri semnificative, dorim sã menåionãm un prim
caz în care, dupã luni de muncã, pe 4 noiembrie a.c., poliåiætii
de frontierã din cadrul DPF Constanåa æi IGPF, împreunã cu
procurorii DIICOT Constanåa, lucrãtori ai SIIPI Constanåa æi în
colaborare cu servicii specializate din Statele Unite, Olanda
æi Australia au dat o grea loviturã grupãrilor infracåionale,
anihilându-l pe liderul unei organizaåii, care se ocupa cu
traficul de droguri din åãri ale Americii Latine cãtre Australia
æi state vest-europene. Din grup fãceau parte æi cetãåeni strãini
din Olanda, Germania, Australia æi America, activitatea ilegalã
acestora derulându-se timp de 13 ani.
Un al doilea caz semnificativ înregistrat în lupta împotriva
traficului internaåional cu droguri de mare risc a avut loc pe
data de 12 noiembrie a.c., atunci când o reåea internaåionalã
de traficanåi de cocainã, alcãtuitã din patru cetãåeni români,
a fost anihilatã de poliåiætii de frontierã constãnåeni. Românii
transportau drogurile din Republica Dominicanã spre mai multe
åãri din Europa de Vest, folosindu-se de o metodã folositã pânã
acum de traficanåii de culoare din åãrile lumii a treia: dupã ce
împachetau preåiosul praf alb în calupuri învelite în cauciuc de
la mãnuæi chirurgicale, le îngurgitau æi, cu drogurile camuflate
în propriile intestine, reuæeau sã treacã neobservaåi prin filtrele
de pe aeroporturi. Reuæita misiunii de identificare æi desfiinåare a
F R O N T I E R A
D i r e c å i i
reåelei revine ofiåerilor DPF Constanåa, în colaborare cu DCIT din
cadrul IGPF. Acåiunea, care a durat æase luni, a fost coordonatã
de DIICOT Constanåa æi la ea au mai contribuit SRI – Direcåia
Judeåeanã Constanåa, precum æi structuri specializate din åãrile
tranzitate de infractorii amintiåi.
21

Clopoåelul o l l Mãrii i Negre
e
a sunat la Constanåa
n a
frontierã/gardã de coastã a statelor
riverane Mãrii Negre, iar dupã
ceremonia de predare/primire cei doi
oficiali au fãcut scurte declaraåii de
presã.
Delegaåia românã a prezentat
raportul IGPF despre rezultatele obåinute
æi despre deciziile adoptate de Grupul
de lucru pentru schimbul de informaåii
prin intermediul AIES (Sistemul Automat
În perioada 7 - 8 noiembrie
a.c., la Constanåa, a avut loc cea
de-a IX-a întâlnire anualã a æefilor
autoritãåilor de frontierã/gardã de
coastã a statelor riverane Mãrii
Negre (BSCF).
La aceastã activitate au participat
reprezentanåi ai Direcåiei Generale
„Poliåia de Frontierã” din cadrul
Ministerului de Interne al Republicii
Bulgaria, Poliåiei de Frontierã din MIA
Georgia, IGPF din cadrul Ministerului
Internelor æi Reformei Administrative al
României, Serviciului de Frontierã din
cadrul Serviciului Federal de Securitate
al Federaåiei Ruse, Comandamentului
Gãrzii de Coastã din Republica Turcia,
Administraåiei Serviciului Frontierei
de Stat a Ucrainei. Participanåii au
apreciat procesul de întãrire æi extindere
a cooperãrii dintre autoritãåile de
frontierã/gãrzile de coastã ale statelor
riverane Mãrii Negre pentru perioada
octombrie 2007- noiembrie 2008.
Æeful delegaåiei bulgare a predat
æefului delegaåiei române preæedinåia
Reuniunii æefilor autoritãåilor de
Delegaåia bulgarã a prezentat
raportul Centrului de Informare æi
Coordonare de la Burgas, despre
activitatea desfãæuratã în anul 2008,
precum æi rezultatele Grupului de Lucru
pentru cooperare în domeniul activitãåii
de cercetare operativã de combatere a
terorismului æi a traficului ilegal de
migranåi.
al Schimbului de Informaåii) æi despre
dezvoltarea sistemului de informaåii.
Comanda Gãrzii de Coastã din Turcia
a prezentat raportul privitor la rezultatele
obåinute æi la deciziile adoptate de Grupul
de Lucru pentru îmbunãtãåirea criteriilor
folosite pentru depistarea navelor
suspecte æi confirmare a propunerilor
menåionate în Memorandum.
22
F R O N T I E R A
C o o p e r a r e

Poliåia de Frontierã din Georgia a
prezentat raportul despre identificarea
æi schimbul de informaåii privitoare
la traficul ilegal cu substanåe radioactive.
A urmat raportul Serviciului
Frontierei de Stat din Ucraina.
Participanåii au apreciat pozitiv
activitãåile æi æi-au exprimat mulåumirea
pentru activitãåile desfãæurate de cãtre
partea bulgarã pe timpul preæedinåiei
acesteia, evaluând activitãåile
grupurilor de lucru în anul 2008 æi
convenind sã continue, în 2009,
activitãåile grupurilor de lucru, dupã
cum urmeazã:
a. Grupul de Lucru asupra
cooperãrii în domeniul activitãåii de
investigare operativã pentru a combate
terorismul æi migraåia ilegalã în cadrul
Forumului de Cooperare la Marea
Negrã prin intermediul Autoritãåilor de
Frontierã/Gardã de Coastã ale Statelor
riverane Mãrii Negre /FCMN, sã aibã
loc în Republica Bulgaria, în luna
martie 2009;
b. Grupul de lucru asupra revizuirii
criteriilor navei suspecte în cadrul
Forumului de Cooperare la Marea
Negrã prin intermediul Autoritãåilor de
Frontierã/Gardã de Coastã ale Statelor
riverane Mãrii Negre, sã aibã loc în
Republica Turcia, în luna mai 2009;
c. Grupul de lucru asupra
identificãrii æi schimbului de informaåii
despre traficul ilegal de substanåe
radio-active, sã aibã loc în Georgia, la
sfâræitul lunii iunie 2009;
d. Grupul de lucru asupra
schimbului de informaåii prin AIES
în cadrul Forumului de Cooperare
la Marea Neagrã prin intermediul
Autoritãåilor de Frontierã/Gardã de
Coastã ale statelor riverane Mãrii
Negre, sã aibã loc în Federaåia Rusã,
la sfâræitul lunii iulie 2009.
De asemenea, a fost luatã
hotãrârea ca schimbul de informaåii
dintre Georgia æi celelalte pãråi sã se
realizeze, temporar, prin intermediul
mijloacelor secundare de comunicare
(fax æi internet).
Partea românã a propus sã creeze
un nou grup de lucru cu privire la
„Optimizarea cooperãrii internaåionale
între Autoritãåile de Frontierã/Gardã
de coastã din statele riverane Mãrii
Negre”, iar participanåii au cãzut de
acord sã discute aceastã problematicã
la urmãtoarea întâlnire pregãtitoare a
experåilor pentru pregãtirea celei dea
X-a Întâlniri anuale a æefilor BSCF,
activitate ce va avea loc în România,
deoarece trebuie clarificat scopul æi
obiectivele acestui grup de lucru.
Precizãm faptul cã partea românã
a prezentat rezultatele operaåiunii
EUXINE.
Participanåii la Reuniune au apreciat
ca fiind pozitive rezultatele care au fost
În cadrul acestui eveniment au avut loc convorbiri bilaterale româno-turce,
ocazie cu care au fost analizate rezultatele activitãåilor realizate în comun, în
anul 2008 de structurile cu atribuåii la frontierã a celor douã åãri.
Cu aceastã ocazie, s-au stabilit coordonatele pentru activitatea de cooperare
din anul 2009, Poliåia de Frontierã Românã æi Garda de Coastã Turcã continuând
în acelaæi mod o foarte bunã cooperare la Marea Neagrã.
atinse în timpul desfãæurãrii exerciåiului
„Black Sea Hawk 2008” æi au decis sã
desfãæoare un exerciåiu similar în anul
2009, sub coordonarea României. Cu
privire la acest aspect, s-a convenit
ca exerciåiul „Black Sea Hawk” sã fie
coordonat în fiecare an de cãtre partea
care deåine Preæedinåia.
O altã tematicã dezbãtutã a fost
cea referitoare la termenii æi condiåiile
pentru invitarea æi participarea pãråilor
teråe în calitate de „observator” la
activitãåile FCMN, deoarece partea
rusã nu considerã necesarã invitarea
unui terå în calitate de observator (stat
sau organizaåie) la aceste reuniuni.
La finalul discuåiilor pe aceastã
temã, participanåii au concluzionat
cã o asemenea decizie se va lua în
conformitate cu prevederile Acordului
FCMN (Articolele 2 æi 9).
Æefii delegaåiilor au adoptat
formularul de schimb de informaåii
cu privire la persoanele suspectate
de sãvâræirea de activitãåi ilegale în
bazinul Mãrii Negre, formular la care
s-a lucrat pe timpul grupului de lucru
pentru cooperare în domeniul activitãåii
de cercetare operativã de combatere a
terorismului æi a traficului ilegal de
migranåi, care a avut loc în Bulgaria,
în data de 25 martie 2008. Acest
formular va face obiectul implementãrii
în cadrul AIES, de cãtre partea rusã, ca
administrator al AIES.
Cu privire la acest aspect, precizãm
cã, din discuåiile purtate, a reieæit faptul
cã nu este obligatoriu sã fie completate
toate câmpurile acestui formular, iar
schimbul de informaåii va fi realizat
cu respectarea strictã a legislaåiei
naåionale æi internaåionale la care
România este parte.
A fost stabilit ca cea de-a X-a
întâlnire a æefilor autoritãåilor de
frontierã/gãrzilor de coastã din statele
riverane Mãrii Negre sã aibã loc în
Ucraina, în luna octombrie 2009, iar
întâlnirea pregãtitoare a experåilor va
avea loc în România, în cursul lunii
septembrie 2009.
Partea ucraineanã, ca æi depozitar al
Acordului FCMN, a informat faptul cã
procedurile interne pentru intrarea în
vigoare a Acordului au fost îndeplinite
în Ucraina æi Bulgaria.
La finalul reuniunii, æefii delegaåiilor
participante au semnat Memorandumul
Întâlnirii.
Dan BUZOIANU
F R O N T I E R A
C o o p e r a r e
23

Directorul Central pentru Imigrãri æi Poliåie de Frontierã
din Italia, prefectul Rodolfo Ronconi, a vizitat PFR
În zilele de 24 æi 25 noiembrie a.c., o delegaåie a PFR,
condusã de inspectorul general, chestor principal de poliåie dr.
Nelu Pop, s-a întâlnit cu delegaåia Ministerului de Interne din
Italia, condusã de prefectul Rodolfo Ronconi, director central
Zece poliåiæti de frontierã îæi desfãæoarã activitatea în Republica
Italianã, în perioada 13 noiembrie – 12 decembrie 2008, pe
Aeroporturile din Roma, Milano, Torino, Bergamo æi Verona.
Aceætia participã la o misiune operativã de sprijinire a autoritãåilor
italiene, în scopul contracarãrii fenomenului migraåiei ilegale æi a
traficului de fiinåe umane, precum æi la un schimb de experienåã
în ceea ce priveæte gestionarea frontierelor.
De asemenea, obiectivele specifice avute în vedere sunt
urmãtoarele: controlul documentelor de cãlãtorie asigurarea
tuturor informãrilor necesare în cazul îndepãrtãrii de pe
teritoriul naåional italian, cu însoåire la frontierã, a cetãåenilor
români formarea în domeniul problematicilor Schengen
(Manualul Practic Schengen – practici de gestionare a controlului
la frontierã, respingerea la frontierã æi tratarea acesteia la nivelul
frontierei aeriene etc.)
Cei zece sunt: inspector principal Daniel Cãlin, CSCTF
Aeroporturi Bucureæti – Otopeni; inspector principal Alexandru
Botez, DPF Iaæi; inspector principal Ovidiu Imbre, PPF Aeroport
Cluj Napoca; inspector Dorel Beta, DPF Oradea – PPF Valea
lui Mihai; subinspector Liviu Done, PPF Aeroport Cluj Napoca;
- agent æef de poliåie Daniel Nicolae, PTF Poråile de Fier; - agent
principal Daniel Giurgiu, PPF Aeroport Sibiu; agent principal
Mircea Codrian, DPF Oradea; agent de poliåie Marian Silviu
Potoceanu, din cadrul PPF Aeroport Bacãu; agent de poliåie
Cristina Bîrlãdeanu, din cadrul PPF Aeroport Iaæi.
Iulian PUICÃ
pentru Imigrãri æi Poliåie de Frontierã din cadrul Departamentului
Siguranåei Publice al M.I. italian.
În prima zi, dupã sosirea în România, delegaåia a efectuat
o vizitã la sediul IGPF, unde, pe lângã prezentãrile realizate
de Poliåia de Frontierã Românã în ceea ce priveæte structura
instituåiei, atribuåiile conferite de lege æi rezultatele Operaåiunii
comune EUXINE (desfãæuratã la Marea Neagrã æi în Delta Dunãrii,
sub egida Agenåiei Frontex), cele douã delegaåii au analizat
acåiunile comune româno-italiene, derulate, pânã în prezent,
atât în åara noastrã, cât æi în Italia.
Astfel, s-a concluzionat cã misiunile de patrulare mixte de la
frontiera verde românã æi italianã (desfãæurate în primele douã
luni ale anului 2008), precum æi cele realizate, în prezent, în
porturi æi aeroporturi, pe linia contracarãrii migraåiei ilegale æi
a traficului de fiinåe umane, sunt extrem de benefice ambelor
pãråi, atât în ceea ce priveæte schimbul de experienåã realizat între
participanåi, cât æi pentru contracararea eficientã a fenomenelor
infracåionale transnaåionale.
A doua zi, oficialii italieni s-au deplasat la sediul MIRA,
ocazie cu care au avut o întâlnire cu secretarul de stat, æef al
Departamentului Ordine æi Siguranåã Publicã, chestor general
dr. Anghel Andreescu. Dupã o scurtã vizitã la Ambasada Italiei,
delegaåia s-a deplasat în zona de competenåã a DPF Giurgiu, unde
a fost prezentat PTF Giurgiu-Ruse æi Biroul de contact românobulgar.
A urmat vizita la Muzeul PFR Giurgiu æi întoarcerea în
capitalã. Înainte de a decola spre Italia, delegaåia a vizitat æi PTF
Henri Coandã.
Aceastã acåiune se înscrie în programul derulat de Poliåia de
Frontierã Românã pentru intensificarea relaåiilor de colaborare
inter-instituåionalã în domeniul frontalier, în vederea asigurãrii
securitãåii frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Ætefan ANDREESCU
Poliåiæti de frontierã români lucreazã
în aeroporturile din Italia
24 F R O N T I E R A
C o o p e r a r e

Problemele de azil æi migraåie - la ora bilanåului
Luni 10 noiembrie a.c., la IGPF, a avut loc æedinåa pentru
evaluarea rezultatelor „Programului de Instruire pentru
Poliåia de Frontierã” în domeniul migraåiei æi azilului, finanåat
de cãtre Fondul de Oportunitãåi Globale, prin intermediul
Ambasadei Marii Britanii la Bucureæti.
Au participat la aceastã întâlnire ambasadorul Marii
Britanii la Bucureæti – Robin Barnett, preæedintele Consiliului
Naåional Român pentru Refugiaåi – Niculae Cârcu, directorul
general ORI – chestor de poliåie Vasile Drãgoi, specialiæti din
cadrul ambasadei Marii Britanii, IGPF,ORI, CNRR.
Începând cu luna mai 2007, pe parcursul unei perioade de
un an, s-au desfãæurat evenimente pentru susåinerea activitãåilor
de pregãtire în problematica migraåiei, azilului æi controlului la
frontierã, derulate în parteneriat cu Consiliul Naåional Român
pentru Refugiaåi. Proiectul æi-a propus sã îmbunãtãåeascã
cunoætinåele æi aptitudinile de specialitate pe problematica
migraåiei pentru toåi cei implicaåi în domeniu, prin aplicarea
politicilor eficiente æi a procedurilor de management al frontierei
æi al practicii judiciare în vederea combaterii migraåiei ilegale, cu
respectarea drepturilor strãinilor æi solicitanåilor de azil.
Principalele activitãåi au cuprins organizarea de sesiuni
de instruire pentru personalul Poliåiei de Frontierã, formarea
de formatori din rândul cadrelor didactice din instituåiile
de învãåãmânt subordonate IGPF care sã desfãæoare ulterior
activitãåi de multiplicare, redactarea unui ghid manual æi a unor
pliante pentru persoanele care intenåioneazã sã solicite azil la
frontierã. O altã componentã a proiectului cuprinde diseminarea
jurisprudenåei relevante în materie, prin intermediul compilãrii
æi publicãrii deciziilor pronunåate.
Tematica sesiunilor de instruire a cuprins: migraåia æi drepturile
omului, principii æi garanåii aplicabile, prevederi legale pentru
strãini æi refugiaåi, competenåele Poliåiei de Frontierã în materiile
migraåiei æi azilului, victimele traficului de persoane, procedura
specificã de azil, Strategia Naåionalã privind Migraåia etc.
Colaborarea între cele douã instituåii s-a realizat în baza
protocolului anual reînnoit între IGPF æi CNRR, care face referire
æi la organizarea de mese rotunde æi seminarii pe tema azilului æi
controlului la frontierã. Activitãåile au reprezentat o continuare
a evenimentelor organizate anterior sub egida Consiliului de
Instruire pe domeniul Azilului æi Migraåiei, având un aport
deosebit Oficiul Român pentru Imigrãri, Înaltul Comisariat al
Naåiunilor Unite pentru Refugiaåi, precum æi alte organizaåii
neguvernamentale implicate în domeniu.
În cadrul acestui Program au fost desfãæurate :
zece vizite de studii în cadrul sectoarelor æi punctelor de
trecere a frontierei, cu sprijinul ofiåerilor din cadrul DCMI æapte
sesiuni de instruire pe diferite teme în cadrul Æcolilor de Formare
Iniåialã æi Continuã din subordinea IGPF, în cadrul cãrora au fost
instruiåi 1.134 de poliåiæti de frontierã elaborarea Metodologiei
de Procesare a cererilor solicitanåilor de azil la frontierã
redactarea unor pliante pentru persoanele care intenåioneazã
sã solicite azil la frontierã semnarea „Memorandumului de
Înåelegere tripartit, între IGPF, UNHCR æi CNRR, cu privire la
modalitãåile de cooperare æi coordonare în vederea sprijinirii
solicitanåilor de azil pe teritoriul României æi la procedurile de
azil în România”.
Cezar ROTARU
Rolul controlului intern în management
În data de 27 noiembrie a.c., a avut loc festivitatea de
închidere a proiectului de asistenåã tehnicã „Dezvoltarea
Funcåiei de Control Intern pentru Poliåia de Frontierã Românã
æi Autoritatea Naåionalã a Vãmilor” dintre Poliåia de Frontierã
Românã (PFR), Autoritatea Naåionalã a Vãmilor æi Compania
SOFRECO (Franåa).
La eveniment au participat reprezentanåi MIRA, factori de
conducere ai PFR æi ANV, managerul de proiect, precum æi
experåii firmei contractoare.
Proiectul Phare „Dezvoltarea Funcåiei de Control Intern
pentru Poliåia de Frontierã Românã æi Autoritatea Naåionalã a
Vãmilor” - a fost finanåat de Uniunea Europeanã cu un buget de
387.880 euro æi s-a desfãæurat pe parcursul a 12 luni.
Obiectivul general al proiectului a fost acordarea de asistenåã
PFR æi ANV, de cãtre contractorul SOFRECO, pentru asigurarea
unui management eficient, prin folosirea funcåiei de control
intern, ca æi instrument independent, conform celor mai bune
practici ale Uniunii Europene.
Principalele obiective æi rezultate obåinute în cadrul
proiectului sunt:
Realizarea unei evaluãri generale detaliate a capacitãåii
manageriale a PFR æi ANV în ceea ce priveæte controlul intern la
nivelul celor douã instituåii.
Derularea unui program / pachet de instruire a personalului
de conducere din PFR æi ANV în domeniul Dezvoltãrii
Manageriale pentru Funcåia de Control Intern.
În acest sens, 60 angajaåi ai Poliåiei de Frontierã Române
æi Autoritãåii Naåionale a Vãmilor au participat la un program
de instruire modular, în domeniul dezvoltãrii competenåelor de
management executiv, program în care au fost abordate toate
aspectele organizaåionale, de management æi de formare în
domeniul controlului intern.
Elaborarea de recomandãri privind Dezvoltarea Funcåiei de
Control Intern la nivelul PFR æi ANV, precum æi a Planurilor de
Acåiune pentru consolidarea acesteia de cãtre managerii ambelor
instituåii.
Prin eforturile personalului implicat æi sprijinul susåinut al
instituåiilor partenere, prezentul proiect a continuat dezvoltarea
rezultatelor bune obåinute de Poliåia de Frontierã Românã æi
Autoritatea Naåionalã a Vãmilor în activitãåile specifice æi a
condus la dezvoltarea competenåelor de management executiv
în domeniul controlului intern, consolidând bunele relaåii de
cooperare dintre cele douã instituåii.
Serviciul de Presã æi Comunicare din cadrul IGPF
F R O N T I E R A
C o o p e r a r e
25

„Poarta” aerianã din centrul României
Aeroportul Internaåional Sibiu este situat într-o regiune
muntoasã, la 3 km vest de Sibiu, cu acces direct din DN1-
Sibiu - Sebeæ.
Aeroportul a fost înfiinåat în baza Decretului nr. 1149,
publicat în Monitorul Oficial nr. 110 din 13 mai 1943, fiind
înfiinåat la început din raåiuni strict militare. Începând cu
1992, aeroportul a fost deschis traficului internaåional, având
ca destinaåie Germania.
Acesta dispune de o pistã de decolare/aterizare cu lungimea
de peste 3 km.
Creæterea traficului de pasageri, precum æi previziunile avute
în vedere dupã aderarea României la Uniunea Europeanã au
reprezentat douã dintre elementele care au stat la baza deciziei
construirii unui nou terminal, finalizat la data de 24 octombrie
2007. Aceste aspecte au fãcut ca traficul aerian pe Aeroportul
Internaåional Sibiu sã înregistreze o afluenåã de peste 10.000
cãlãtori pe lunã. Noul terminal este structurat pe douã nivele
æi permite accesul a 300 pasageri/orã, atât pe fluxul de sosire
cât æi de plecare.
În ceea ce priveæte cursele aeriene, pe Aeroportul
Internaåional Sibiu se opereazã curse regulate, dar æi în regim
charter de cãtre companii aeriene cum ar fi: Tarom, Romavia,
Blue Air, Carpatair, Lufthansa æi Austrian Airlines. Majoritatea
curselor sunt intra – comunitare æi numai 5% dintre acestea au
ca destinaåie spaåiul din afara Uniunii Europene.
De la æeful Punctului de Trecere a Frontierei, comisarul-æef
Florin Tãmãæel, am aflat cã în cadrul aeroportului îæi desfãæoarã
activitatea 6 ofiåeri æi 31 de agenåi, iar datoritã faptului cã pe
aeroport cursele sunt ziua, programul de lucru al poliåiætilor este
între orele 5.30- 21.30, beneficiind apoi de timpul de odihnã
legal. Pe timpul nopåii rãmân doar doi agenåi, unul la dispecerat
iar celãlalt asigurând supravegherea zonei de competenåã. Cu
privire la trafic, acesta este de zece curse aeriene pe zi æi peste
10.000 de cãlãtori pe lunã, dintre aceætia doar o treime fiind
cetãåeni români.
Referitor la pregãtirea personalului, comisarul-æef Florin
Tãmãæel împreunã cu æeful de turã, subcomisarul Gheorghe
Neagoe, ne-au menåionat faptul cã majoritatea poliåiætilor de
frontierã sunt în mãsurã sã facã faåã oricãrei probleme operative,
fapt dovedit în urma verificãrilor fãcute de-a lungul timpului.
De asemenea, agentului principal Daniel Giurgiu este detaæat
timp de o lunã pentru a desfãæura misiuni în comun cu poliåiætii
de frontierã de pe Aeroportul Fiumicino, din Roma.
Am mai aflat cã principalele autoritãåi care îæi desfãæoarã
activitatea în aeroport æi colaboreazã cu Poliåia de Frontierã din
cadrul punctului sunt Brigada AT-AD, din cadrul Secåiei Judeåene
a Serviciului Român de Informaåii, Administraåia Aeroportuarã,
Poliåia Transporturi Aeriene, Autoritatea Naåionalã a Vãmilor,
Compania privatã de securitate – Prima Guard Security.
În urmã cu câåiva ani, dupã cum ne-a spus æeful Securitãåii
26
F R O N T I E R A
R e p o r t a j

Aeroportuare, Mircea Lunca, când s-a pus problema proiectãrii
aeroportului, Poliåia de Frontierã a atras atenåia proiectantului
despre faptul cã aeroportul trebuie sã respecte normele Schengen.
Acest fapt a fãcut ca, în prezent, Aeroportul Sibiu sã respecte
toate regulile de securitate impuse de normele internaåionale în
domeniu.
În vederea pregãtirii procesului de evaluare Schengen pentru
România æi familiarizãrii structurilor implicate în aceastã activitate,
în perioada 12 – 14 aprilie 2008 a fost desfãæuratã o misiune de
auto-evaluare Schengen în domeniul controlului frontierelor la
Aeroportul Internaåional Sibiu, dupã modelul procesului de evaluare
Schengen desfãæurat în celelalte state membre UE.
La misiune au participat membri Comisiei mixte de evaluare
Schengen pentru porturi æi aeroporturi, din cadrul Ministerului
Internelor æi Reformei Administrative (Departamentul Schengen
æi IGPF), Ministerului Transporturilor (Direcåia Generalã Aviaåie
Civilã), precum æi cei ai Serviciului Român de Informaåii, Autoritãåii
Naåionale a Vãmilor æi ai Serviciului de Telecomunicaåii Speciale. În
urma acestei evaluãri s-a concluzionat cã Aeroportul Internaåional
Sibiu respectã noile cerinåe Schengen. Astfel, pe ambele sensuri
fluxurile sunt separate pentru pasageri conform standardelor
Schengen, respectiv cetãåeni ai UE æi Non-UE.
Gabriel CRÃCIUN
F R O N T I E R A
R e p o r t a j
27

Contrabandã cu o autoutilitarã
neînmatriculatã
Poliåiætii de frontierã sãtmãreni au descoperit 27.500
pachete åigãri de provenienåã ucraineanã, într-o
autoutilitarã neînmatriculatã. Marfa æi autovehiculul
au fost reåinute de poliåiætii de frontierã, iar æoferul este
cercetat pentru conducerea unui autovehicul neînmatriculat æi
complicitate la contrabandã.
În data de 4 noiembrie a.c., în jurul orei 17.00, poliåiætii de
frontierã din cadrul SPF Tarna Mare - jud. Satu Mare, aflaåi în
misiune de supraveghere, au observat, pe „frontiera verde”, urme
de trecere a frontierei dinspre Ucraina spre România.
Imediat, la nivelul sectorului, a fost declanæatã o acåiune pe
linia combaterii contrabandei, ocazie cu care, în curtea unui
imobil din localitatea Comlãuæa, a fost depistatã o autoutilitarã pe
care erau aplicate plãcuåe de înmatriculare strãine, iar în maæinã
se afla æi æoferul acesteia.
Din verificãrile efectuate, conducãtorul auto a fost identificat
în persoana lui Zoltan B.,de 34 ani, din Halmeu, iar în interiorul
autovehiculului au fost gãsite mai multe colete ambalate în saci
din material plastic de culoare neagrã æi albã.
S-a procedat la conducerea persoanei (împreunã cu maæina)
la sediul Sectorului PF Tarna Mare, pentru cercetãri, stabilinduse,
astfel, cã pachetele conåin åigãri marca „Chesterfield” de
provenienåã ucraineanã. Ulterior inventarierii, a rezultat un numãr
de 27.500 pachete åigãri, a cãror valoare estimativã se ridicã la
peste 101.000 lei. De asemenea, s-a stabilit cã autoutilitara nu
figureazã ca fiind înmatriculatã în åarã sau strãinãtate, fiind pusã
în circulaåie cu numere false.
Primele cercetãri efectuate de poliåiætii de frontierã au reliefat
faptul cã åigãrile de provenienåã ucraineanã au fost introduse
ilegal în România din Ucraina, pe la „frontiera verde”, în noaptea
de 3 spre 4 noiembrie a.c., de cãtre persoane necunoscute.
Ulterior, marfa a fost încãrcatã în autoutilitarã æi transportatã
spre localitatea Comlãuæa, pânã în momentul în care æoferul a
fost depistat de poliåiætii de frontierã sãtmãreni.
În cauzã, au fost întocmite acte premergãtoare începerii
urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunilor de punere în
circulaåie æi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul
neînmatriculat æi complicitate la contrabandã.
Întreaga cantitate de åigãri descoperitã æi autoutilitara au fost
reåinute de cãtre Poliåia de Frontierã, cercetãrile fiind continuate
sub directa îndrumare a procurorilor DIICOT – Biroul Teritorial
Satu Mare, pentru identificarea tuturor persoanelor implicate æi
aplicarea mãsurilor legale ce se impun.
Åigãri la marginea drumului
Poliåiætii de frontierã sãtmãreni au descoperit, într-un
autovehicul, condus de un arãdean, 12.500 pachete
de åigãri de provenienåã ucraineanã, fãrã documente
justificative de provenienåã.
În data de 12 noiembrie a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul
Biroului de Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere al IJPF
Satu Mare au desfãæurat o acåiune pe linia prevenirii æi combaterii
contrabandei, a comeråului ilicit æi a traficului de åigãri. În jurul
orei 22.30, poliåiætii de frontierã au oprit pentru control, în
municipiul Satu Mare, un autovehicul marca Renault Kangoo,
înmatriculat în Bihor, condus de Romeo N., în vârstã de 29 de
ani, din judeåul Arad.
Existând suspiciuni cu privire la faptul cã æoferul transporta
28
åigãri, maæina a fost condusã la sediul IJPF Satu Mare, pentru
efectuarea unui control amãnunåit. Cu aceastã ocazie, în
portbagaj au fost descoperite 25 de baxuri cu åigãri - 12.500
pachete - marca „Chesterfield”, cu timbru fiscal ucrainean.
Conducãtorul auto a declarat cã „a gãsit åigãrile pe marginea
drumului” æi cã intenåiona sã le comercializeze în localitatea
de domiciliu.
Întreaga cantitate de åigãri, în valoare de 46.250 lei, a fost
reåinutã de cãtre inspectorii vamali din cadrul DJAOV Satu Mare.
Totodatã, æoferul a fost sancåionat contravenåional cu amendã
în valoare de 10.000 lei, iar autoturismul a fost reåinut pânã la
plata amenzii.
Paginã realizatã de Oana TOTOREAN
F R O N T I E R A
Æ t i r i

Autoturisme de lux furate, depistate la Constanåa
Poliåiætii de frontierã constãnåeni au depistat, în urma
unor acåiuni specifice, doi cetãåeni români care
conduceau douã autoturisme furate, din Spania,
respectiv Italia.
Astfel, în data de 5 noiembrie a.c., poliåiætii de
frontierã din cadrul IJPF Constanåa au desfãæurat o
acåiune pe linia prevenirii æi combaterii traficului
cu maæini furate în municipiul Constanåa. Ei au oprit
în trafic un autoturism marca „Volkswagen Passat”,
cu numere de înmatriculare spaniole, condus de
cetãåeanul român G. Aurel, de 42 ani.
La control, conducãtorul auto nu a putut prezenta
niciun act care sã ateste proprietarul maæinii, respectiv
provenienåa acesteia, motiv pentru care a fost condus
la sediul IJPF Constanåa, pentru verificãri. Aici, la scurt
timp, s-a prezentat un cetãåean spaniol - S.C. de 28
ani - care a pretins a fi proprietarul maæinii, fãrã însã
a putea dovedi acest fapt cu documente.
În urma verificãrilor efectuate în baza de date a
Interpol, poliåiætii de frontierã au stabilit cã autoturismul figureazã
ca fiind furat din Spania, din luna octombrie 2008, sens în care
au procedat la întocmirea, pe numele celor în cauzã, a lucrãrii
penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de complicitate la
furt.
De asemenea, autoturismul - evaluat la aproximativ 25.000
euro - a fost indisponibilizat la sediul IJPF Constanåa, cercetãrile
fiind continuate în vederea stabilirii întregii activitãåi infracåionale
æi luãrii mãsurilor legale ce se impun.
În urma unei alte acåiuni, desfãæurate tot în municipiul Constanåa,
a fost oprit în trafic un autoturism marca „Mercedes E 270”, cu
numere de
înmatriculare
italiene, condus
de cetãåeanul
român R. Belgin,
în vârstã de 35
ani, domiciliat
în judeåul
Constanåa.
La control,
conducãtorul
auto nu a putut
prezenta niciun
act care sã ateste
proprietarul maæinii, respectiv provenienåa acesteia, motiv pentru
care a fost condus la sediul DPF Constanåa pentru verificãri.
În urma verificãrilor fãcute, prin Punctul de Contact Oradea,
poliåiætii de frontierã au stabilit cã autoturismul figureazã ca fiind
furat din Italia, din luna iunie 2008, fapt pentru care au procedat
la întocmirea, pe numele lui R. Belgin, a lucrãrii penale sub
aspectul sãvâræirii infracåiunii de complicitate la furt.
De asemenea, autoturismul, evaluat la aproximativ 14.000
euro, a fost indisponibilizat la sediul DPF Constanåa, cercetãrile
fiind continuate în vederea stabilirii întregii activitãåi infracåionale
æi luãrii mãsurilor legale ce se impun.
Poliåist de frontierã atacat cu securea
Un poliåist de frontierã din cadrul SPF Folteæti – jud Galaåi
a fost atacat cu o secure de un bãrbat care sustrãsese lemne
din fâæia de protecåie a frontierei æi încerca sã fugã de la locul
faptei;
Pentru reåinerea acestuia, a fost necesarã folosirea
armamentului din dotare, atacatorul fiind rãnit uæor æi
transportat de urgenåã la spitalul din oraæul Galaåi.
În data de 15 noiembrie a.c., în jurul orei 17.00, un echipaj
format din doi lucrãtori ai poliåiei de frontierã din cadrul SPF
Folteæti a oprit pentru control, în apropierea localitãåii Brãneæti,
douã atelaje încãrcate cu material lemnos, în care se aflau patru
bãrbaåi.
Au fost identificaåi cei în cauzã, stabilindu-se cã aceætia sunt
Tudorel J., de 26 ani, Neculai J., de 28 ani, Dumitru I. æi Stefan
S., în vârstã de 46 ani, toåi domiciliaåi pe raza jud. Galaåi. Din
primele verificãri, a reieæit faptul cã materialul lemnos fusese
sustras din fâæia de protecåie a frontierei de stat. Poliåiætii de
frontierã au condus persoanele în cauzã, împreunã cu cele
douã atelaje, la un canton din apropiere, care oferea condiåiile
necesare pentru lãsarea materialului lemnos în custodie æi
întocmirea actului de constatare.
D u p ã
descãrcarea
acestuia, în
timp ce se
efectuau actele
procedurale,
douã dintre
persoanele
implicate,
– Neculai J. æi
Dumitru I. - au
încercat sã fugã, urcându-se în atelaj æi deplasându-se în vitezã
cãtre râul Prut. A fost anunåat imediat un alt echipaj al poliåiei de
frontierã, care a trecut la urmãrirea acestora æi închiderea direcåiei
de deplasare, cu ajutorul unui autoturism de serviciu.
Astfel, maæina a fost postatã pe drumul de deplasare al
atelajului, iar poliåiætii de frontierã au coborât din mijlocul de
transport æi, postându-se înaintea atelajului, i-au somat pe cei
doi sã se opreascã.
Aceætia au ignorat somaåiile legale, continuându-æi deplasarea
æi, în plus, cel care conducea atelajul – Neculai J. - a devenit
violent, adresând ameninåãri æi injurii poliåiætilor de frontierã, iar
în momentul în care a ajuns în dreptul echipajului, a încercat sã-l
loveascã în zona capului cu o secure pe unul dintre lucrãtorii
noætri.
Dupã executarea somaåiilor legale, poliåistul de frontierã
atacat a fãcut uz de armamentul din dotare, trãgând un foc
de avertisment în plan vertical. Întrucât persoana a continuat
ostilitãåile æi a ignorat semnalele de oprire, lucrãtorul nostru a
executat, în condiåiile legii, alte douã focuri spre atelaj, atacatorul
fiind rãnit uæor. Cei în cauzã au fost reåinuåi, poliåiætii de frontierã
acordând primul ajutor persoanei rãnite æi solicitând venirea unei
ambulanåe la faåa locului.
La scurt timp, ambulanåa l-a preluat pe bãrbat, acesta fiind
transportat la Spitalul de urgenåã „Sfântul Apostol Andrei” din
Galaåi, unde medicii au stabilit cã se afla în afara oricãrui pericol,
nefiind necesarã internarea.
A fost informat despre eveniment prim-procurorul de pe lângã
Judecãtoria Tg. Bujor – jud. Galaåi, în prezent, efectuându-se
cercetãri sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de „ultraj”.
Paginã realizatã de Serviciul de Presã
æi Comunicare din cadrul IGPF
F R O N T I E R A
Æ t i r i 29

Reåea de trafic de migranåi, destructuratã
de poliåiætii de frontierã maramureæeni
Poliåiætii de frontierã maramureæeni, sub coordonarea
DIICOT – Biroul Teritorial Maramureæ æi cu sprijinul lucrãtorilor
Serviciului de Acåiuni Speciale æi Intervenåie din IGPF æi SRI
Maramureæ, au identificat o reåea de trafic de migranåi, ce
acåiona pe teritoriul României de mai multe luni de zile;
Gruparea era bine organizatã, fiind formatã din æapte
cetãåeni români, ce colaborau cu cetãåeni ucraineni (implicaåi
în sãvâræirea aceloraæi fapte) æi care se ocupau cu racolarea,
transportul æi cazarea migranåilor în åara noastrã;
Pentru „serviciile” oferite, traficanåii români
primeau sume cuprinse între 5.000 æi 7.000 USD de
la fiecare migrant;
Patru dintre traficanåi au primit mandate de
arestare preventivã pentru 29 de zile, alåi trei cetãåeni
români - membri ai grupãrii - fiind identificaåi de
poliåiætii de frontierã æi prezentaåi procurorului.
INVESTIGAÅIA
La începutul lunii august 2008, la nivelul IJPF
Maramureæ, au fost obåinute date æi informaåii cu
privire la constituirea unui grup infracåional organizat,
axat pe trafic cu migranåi, grup din care fãceau parte
atât cetãåeni români cât æi ucraineni.
Drept urmare, sub coordonarea DIICOT – Biroul
Teritorial Maramureæ æi cu sprijinul SRI Maramureæ,
au fost demarate acåiunile specifice pentru probarea
întregii activitãåi infracåionale æi tragerea la rãspundere
a membrilor reåelei.
Astfel, poliåiætii de frontierã au stabilit cã liderul
grupãrii este cetãåeanul român I. Vasile, de 32 de ani,
din Valea Viæeului – jud. Maramureæ, în reåea fiind
implicaåi æi alåi æase bãrbaåi – cetãåeni români.
din Valea Viæeului - au fost prezentaåi Tribunalului Maramureæ,
care a emis pe numele lor mandate de arestare preventivã pe o
perioadã de 29 de zile.
Faåã de ceilalåi trei – I. Vasile-Aurelian, de 33 ani, din Tisa,
C. Volodea, de 40 de ani, din Rona de Sus æi G. Ioan, de 33
de ani, din Onceæti – DIICOT – Biroul Teritorial Maramureæ a
dispus emiterea ordonanåei de reåinere pentru 24 ore (pentru I.
Vasile-Aurelian), respectiv interdicåia de pãrãsire a åãrii (pentru
celelalte douã persoane).
REÅEAUA
Pe parcursul investigaåiilor, s-a stabilit cã gruparea era extrem
de bine organizatã, fiind formatã din cetãåeni români, care se
ocupau cu racolarea, trecerea ilegalã peste frontierã (din Ucraina
în România), transportul æi cazarea migranåilor în åara noastrã.
Aceætia se aflau în strânsã legãturã cu cetãåeni ucraineni, ce
sãvâræeau aceleaæi fapte pe teritoriul åãrii lor.
Ulterior aducerii în România, traficanåii români
încercau sã scoatã ilegal migranåii din åara noastrã
(pe la frontiera cu Ungaria) sau îi abandonau în zona
Centrului de Azil din Æomcuta Mare.
S-a stabilit cã, în perioada iulie-noiembrie a.c.,
reåeaua a traficat zeci de migranåi, sumele de bani
primite de la fiecare persoanã, în schimbul „serviciilor”
oferite, fiind cuprinse între 5.000 æi 7.000 USD.
Cei æase pakistanezi, cu vârste cuprinse între 19 æi 32
ani, au solicitat obåinerea statutului de refugiat în România,
fiind predaåi reprezentanåilor Centrului de Proceduri pentru
Solicitanåi Maramureæ în vederea întreprinderii mãsurilor legale
ce se impun.
Cercetãrile sunt continuate de cãtre procurorul DIICOT –
Biroul Teritorial Maramureæ æi poliåiætii de frontierã maramureæeni
ARESTÃRILE
În data de 12 noiembrie a.c, poliåiætii de frontierã
maramureæeni, sub coordonarea DIICOT – Biroul
Teritorial Maramureæ, împreunã cu lucrãtori ai
Serviciului de Acåiuni Speciale æi Intervenåie din IGPF
æi SRI Maramureæ, au prins în flagrant patru membri ai
reåelei – printre care æi liderul acesteia – precum æi æase
cetãåeni pakistanezi, traficaåi de grupare.
Douã zile mai târziu, au fost identificaåi æi reåinuåi
alåi trei membri ai reåelei, cetãåeni români domiciliaåi
în diverse localitãåi din jud. Maramureæ. În aceeaæi zi,
patru dintre traficanåi - I. Vasile (liderul grupãrii), de
32 ani, din Valea Viæeului, I. Gheorghe, de 31 ani, din Bistra,
P. Gheorghe, de 40 ani, din Petrova æi D. Nicolae, de 26 ani,
30
delegaåi de cãtre acesta în vederea identificãrii tuturor membrilor
grupãrii æi a documentãrii întregii activitãåi infracåionale.
Iulia UTAN
F R O N T I E R A
Æ t i r i

În data de 8 noiembrie a.c., în jurul orei 06.30, la PTF Boræ
- jud. Bihor, a fost verificat pe sensul de ieæire din åarã,
un automarfar înmatriculat în România, care transporta
un container gol de la o firmã din Cluj Napoca pentru o firmã
din Italia.
Analizându-se documentele de însoåire a mãrfii æi
realizând o analizã de risc, poliåiætii de frontierã au avut
suspiciuni cu privire la scopul real al deplasãrii.
Drept urmare, poliåiætii de frontierã români, împreunã cu
reprezentanåii instituåiei similare din åara vecinã, au procedat
la efectuarea unui control amãnunåit, ocazie cu care au gãsit
- ascunse în container - æapte persoane (cinci femei æi doi
bãrbaåi), care încercau sã treacã ilegal frontiera.
Din cercetãrile efectuate, s-a stabilit cã persoanele sunt
cetãåeni din R.Moldova, cu vârste cuprinse între 18 æi 45 ani
æi au intrat legal în România, la începutul acestei luni, prin
diferite puncte de trecerea frontierei din estul åãrii.
Aceætia au declarat cã doreau sã ajungã în Italia pentru
a-æi gãsi un loc de muncã æi, deoarece nu îndeplineau
condiåiile legale de intrare în spaåiul Schengen, au apelat
la un conaåional (a cãrui identitate nu o cunosc), cãruia
urmau sã-i plãteascã, la destinaåie, câte 3.500 - 4.000 euro
de persoanã. Acesta i-a ajutat sã se îmbarce în container, pe
timpul nopåii, pe un câmp, æoferul automarfarului nefiind
prezent.
Au fost întocmite actele premergãtoare începerii urmãririi
penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere
ilegalã a frontierei de stat, cercetãrile fiind continuate de poliåiætii
Migranåi i în container
n de frontierã în vederea depistãrii tuturor persoanelor implicate în
cãlãuzirea grupului, precum æi stabilirii activitãåii infracåionale.
Mircea CHIOREAN
Patru bulgari, cu interdicåie de a-æi pãrãsi åara
de origine, depistaåi la Constanåa
Poliåiætii de frontierã constãnåeni au depistat patru
cetãåeni bulgari care, sprijiniåi de doi conaåionali,
încercau sã intre ilegal în România prin trecere
ilegalã a frontierei, întucât aveau interdicåie de a ieæi din
Bulgaria.
În noaptea de 4/5 noiembrie a.c, acåionând în baza unor
informaåii, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Negru Vodã au
oprit pentru control, în apropierea PTF Negru Vodã, pe drumul
ce face legãtura între punctul de trecere æi localitatea Negru
Vodã, un autoturism înmatriculat în Bulgaria, în care se aflau
æase cetãåeni bulgari.
Din primele verificãri, s-a stabilit cã æoferul, Nikolaev K.,
æi unul dintre însoåitori, Antonya I., au intrat legal în România,
prin PTF Negru Vodã, în cursul nopåii, în baza documentelor
personale. S-a stabilit, însã, cã ceilalåi patru însoåitori, cetãåeni
bulgari, cu vârste cuprinse între 19 æi 32 ani, nu au efectuat
formalitãåile specifice de intrare în åarã.
În urma cercetãrilor efectuate, s-a constatat cã cei patru
bulgari aveau interdicåie de a pãrãsi åara vecinã, fapt pentru
care au încercat sã intre ilegal în România, ocolind PTF Negru
Vodã, de unde au fost preluaåi de cãtre cei doi conaåionali.
Conform propriilor declaraåii, cetãåenii bulgari intenåionau sã
ajungã într-o åarã din vestul Europei, pentru a-æi cãuta locuri
de muncã.
Ca urmare a celor constatate, au fost întocmite actele
premergãtoare de cercetare penalã pentru sãvârsirea infracåiunii
de trecere ilegalã a frontierei pentru cei patru cetãåeni bulgari,
respectiv complicitate la trecere ilegalã a frontierei pentru cei
doi conaåionali ai lor.
Alexandru NICOLIN
F R O N T I E R A
Æ t i r i 31

Reåea de piraterie, demontatã
de poliåiætii de frontierã gãlãåeni
Poliåiætii de frontierã gãlãåeni, sub coordonarea
procurorului din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul
Galaåi æi cu sprijinul SIIPI Brãila æi Galaåi, au identificat o reåea
de producere de fonograme æi videograme contrafãcute, ce
acåiona la nivelul celor douã judeåe æi care distribuia, în diferite
centre comerciale, CD-uri æi casete audio piratate;
Timp de 10 luni de zile, oamenii legii au derulat o amplã
operaåiune pentru documentarea activitãåii infracåionale a reåelei
æi strângerea de probe – intitulatã Operaåiunea „DISCUL”;
În data de 20 noiembrie a.c., poliåiætii de frontierã au
efectuat cinci percheziåii domiciliare, ocazie cu care au fost
depistate æi reåinute peste 10.000 CD-uri æi casete audio
contrafãcute, 248 coperåi CD, precum æi echipamente folosite
la falsificarea produselor (calculatoare, unitãåi de inscripåionare,
laptop etc.);
A fost întocmit dosar penal pe numele administratorului
societãåii pentru sãvâræirea infracåiunii de „oferire, distribuire,
deåinere ori depozitare sau transportul în scopul distribuirii de
mãrfuri pirat, în scop comercial”, cercetãrile fiind extinse æi
asupra altor cetãåeni români.
INVESTIGAÅIA
La începutul lunii februarie 2008, poliåiætii de frontierã din
cadrul IJPF Galaåi au intrat în posesia unor informaåii cu privire
la existenåa unei reåele de producere æi distribuåie de fonograme
æi videograme piratate æi contrafãcute, care acåiona pe raza
judeåelor Galaåi æi Brãila.
Datele obåinute relevau faptul cã, prin intermediul unei
societãåi comerciale din Brãila, erau distribuite în mai multe
centre comerciale din municipiile Galaåi æi Brãila, CD-uri æi
casete audio cu muzicã româneascã æi strãinã contrafãcute,
departamentului specializat al UPFR (Uniunea Producãtorilor
de Fonograme din România) care au efectuat æase cumpãrãri
legendate. Astfel, s-a stabilit cã, pentru obåinerea de profituri
ilicite într-un interval scurt de timp, membrii reåelei realizau
ilegal copii dupã CD-urile æi casetele audio originale (cu
muzicã româneascã sau interpretatã de soliæti din R. Moldova æi
Ucraina), le ambalau în carcase asemãnãtoare celor originale, iar
pe acestea aplicau fonograme æi timbre false, pentru a „simula”
cã produsele sunt originale.
Ulterior, prin intermediul societãåii comerciale din Brãila,
condusã de Marian S., în vârstã de 38 ani care s-a dovedit a
fi liderul grupului, produsele contrafãcute erau distribuite în
vederea comercializãrii pe raza mai multor localitãåi.
Fiind o activitate ilegalã relativ simplã, dar foarte „productivã”,
în reåea erau implicate mai multe persoane, ce aveau roluri bine
stabilite (specialiæti IT, transportatori, distribuitori etc.), precum æi
mijloace/echipamente sofisticate necesare realizãrii, la o calitate
superioarã, a mãrfurilor piratate.
PERCHEZIÅIILE
În data de 20 noiembrie a.c., în baza mandatelor emise
de procuror, poliåiætii de frontierã au efectuat simultan cinci
percheziåii domiciliare în diverse locaåii din municipiul Brãila,
ocazie cu care au fost gãsite æi reåinute în vederea confiscãrii
urmãtoarele bunuri (inclusiv echipamentele folosite la piratarea
acestora): 10.131 discuri optice æi casete audio, 6 unitãåi de
inscripåionare discuri optice, 2 calculatoare, 3 hard disk-uri,
un laptop, 248 coperåi pentru discuri optice æi doi suporåi de
memorie externã.
Suma aproximativã estimatã, în cazul în care CD-urile gãsite
ar fi fost valorificate pe piaåa neagrã la un preå minim de 5,63
euro/buc., se ridicã la peste 57.000 euro (aprox. 220.000 lei).
DOSARELE PENALE
pe care erau aplicate timbre false, pentru a induce în eroare
cumpãrãtorii, ca æi cum ar fi produse originale.
Drept urmare, sub coordonarea procurorului din cadrul
Parchetului de pe lângã Tribunalul Galaåi æi cu sprijinul SIIPI
Brãila æi Galaåi, au fost demarate acåiunile specifice pentru
probarea întregii activitãåi infracåionale æi tragerea la rãspundere
a membrilor reåelei.
Fiind necesare investigaåii aprofundate pe raza a douã judeåe
- ce includeau stabilirea modului de acåiune a reåelei, persoanele
implicate, periodicitatea aprovizionãrii centrelor comerciale
cu produsele contrafãcute etc. - a fost declanæatã o amplã
operaåiune, codificatã „DISCUL”, în care au fost implicaåi peste
20 de poliåiæti de frontierã din cadrul IJPF Galaåi.
Poliåiætii de frontierã au fost ajutaåi æi de lucrãtori din cadrul
32
S-a întocmit lucrare penalã pe numele lui Marian S., de 38
ani, administratorul firmei, sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de
„oferire, distribuire, deåinere ori depozitare sau transportul în
scopul distribuirii de mãrfuri pirat, în scop comercial”, cercetãrile
fiind extinse æi asupra altor patru cetãåeni români, cu vârste
cuprinse între 27 æi 38 de ani.
Poliåiætii de frontierã gãlãåeni, sub coordonarea procurorului
din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Galaåi, continuã
cercetãrile în vederea identificãrii tuturor membrilor grupãrii æi
a documentãrii întregii activitãåi infracåionale.
Serviciul Presã æi Comunicare din cadrul IGPF
F R O N T I E R A
Æ t i r i

PAÆAPORT ROMÂNESC, MODEL
2001, CU FILA INFORMATIZATÃ
CONTRAFÃCUTÃ (FALS TOTAL)
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ.
Filã informatizatã.
ORIGINAL - INKJET
ORIGINAL
Fotografia æi o zonã mãritã de pe aceasta.
Fotografia în umbrã æi o zonã mãritã de pe aceasta.
ORIGINAL - INKJET
Pagini realizate cu sprijinul
Serviciului Expertizã a
Documentelor de Cãlãtorie æi
Criminalisticã al IGPF
CONTRAFACERE
FALSIFICAT - OFFSET DIGITAL
FALSIFICAT - OFFSET DIGITAL
CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ
F R O N T I E R A
C r i m i n a l i s t i c ã
33

CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ
34
Zone mãrite de pe aversul filei informatizate.
a. Înscrisuri care simbolizeazã denumirea documentului în trei limbi (românã, englezã æi francezã) -
PAÆAPORT /PASSPORT/PASSEPORT.
ORIGINAL - text clar reprezentat de
înscrisurile „PAÆAPORT /PASSPORT/
PASSEPORT”, desen de fond realizat
cu tipar offset.
b. Zonã mãritã din rubrica cu numele titularului.
ORIGINAL - numele titularului este
tipãrit cu o imprimantã inkjet.
CONTRAFACERE - text reprezentat de
înscrisurile „PASAPORT /PASSPORT/
PASSEPORT”, desen de fond realizat cu
imprimantã laser.
CONTRAFACERE - numele titularului
este tipãrit cu o imprimantã laser.
Vizualizare asupra reversului filei informatizatã æi a unei zone mãrite de pe aceasta.
La documentul falsificat, desenul de fond, înscrisurile
æi microtextul de pe reversul filei informatizate sunt
identice cu cele de la documentul original. În consecinåã,
suportul de hârtie de pe reversul filei informatizate a
paæaportului falsificat aparåine unui document original.
ORIGINAL
Document în litigiu - reversul filei
informatizate este original.
F R O N T I E R A
C r i m i n a l i s t i c ã

Vizualizare asupra unei zone mãrite a benzii de hârtie de la sfâræitul paæaportului, care corespunde filei
informatizate (aversul acesteia).
La paæaportul original, desenul de
fond de pe suprafaåa benzii de hârtie,
corespunzãtoare aversului filei
informatizate, este realizat offset,
fiind identic cu cel de pe aversul filei
informatizate
ORIGINAL - OFFSET
La paæaportul fasificat, desenul de
fond de pe suprafaåa benzii de hârtie,
corespunzãtoare aversului filei
informatizate, este copiat, utilizându-se o
imprimantã laser. Tot laser este æi cel de
pe aversul filei informatizate.
CONTRAFACERE - LASER
Vizualizare asupra unei zone mãrite a firului de aåã utiliza la coaserea documentului.
ORIGINAL
I. Vizualizare în luminã cu raze ultraviolete.
1. Aversul filei informatizate
ORIGINAL
CONTRAFACERE
CONTRAFACERE
fluorescenåã diferitã (atât a suportului de
hârtie al filei informatizate, cât æi a desenului
tip guilloche æi înscrisului „ROMANIA” din
interiorul acestuia)
CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ
F R O N T I E R A
C r i m i n a l i s t i c ã
35

CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ
Vizualizare asupra unei zone mãrite a benzii de hârtie de la sfâræitul paæaportului care corespunde filei
informatizate (aversul acesteia).
ORIGINAL
I. Vizualizare în luminã albã prin transparenåã
1. Aversul filei informatizate - evidenåierea filigranului în luminã albã
CONCLUZIE:
ORIGINAL
Fila informatizatã a paæaportului supus cercetãrii este
contrafãcutã (FALS TOTAL) .
Mod de realizare:
- filele paæaportului au fost descusute, iar fila informatizatã
a fost desprinsã;
- fotografia æi înscrisurile (rubricile pentru personalizarea
paæaportului, datele de identitate, seria paæaportului,
valabilitatea acestuia) implementate iniåial pe suportul de
hârtie original de pe aversul filei informatizate au fost æterse;
- dupã ætergerea datelor iniåiale, numai peste suportul de
hârtie original de pe aversul filei informatizate, a fost lipit un
nou suport de hârtie (hârtie fãrã valoare-normalã). Astfel se
explicã de ce, pe aversul filei informatizate æi pe suprafaåa
benzii de hârtie corespunzãtoare aversului filei informatizate,
ce se gãseæte la sfâræitul paæaportului falsificat, desenul de fond
este diferit de cel de pe aversul unui paæaport original, respectiv
este realizat cu o imprimantã laser, în loc sã fie offset;
- în luminã albã transmisã, transparenåa filei informatizate
devine slabã (trece puåinã luminã), deoarece peste suportul de
36
FILIGRAN
CONTRAFACERE
fluorescenåã diferitã (atât a suportului
de hârtie al filei informatizate, cât æi a
desenului tip guilloche)
CONTRAFACERE - filigranul estompat
hârtie original s-a aplicat un nou suport de hârtie (hârtie fãrã
valoare-normalã);
- deoarece s-a aplicat un suport nou doar pe avers, pe
reversul filei informatizate din paæaportul falsificat suportul
de hârtie este cel original;
- noul suport de hârtie ce a fost aplicat pe aversul filei
informatizate evidenåiazã:
tipãrirea noului desen de fond cu ajutorul unei
imprimante laser (prin copierea unui desen de fond original
ce este realizat offset);
tipãrirea de noi rubrici pentru personalizare æi noi
înscrisuri cu date de identitate, numãrul paæaportului,
valabilitatea acestuia, cu ajutorul unei imprimante laser,
diferitã de tehnica inkjet utilizatã în cazul paæaportului
original;
integrarea unei noi fotografii cu ajutorul unei tehnici
offset digital, care este diferitã de tehnica inkjet utilizatã la
paæaportul original;
- peste noul suport de hârtie a fost relipitã folia protectoare
originalã;
- a fost recusut paæaportul.
F R O N T I E R A
C r i m i n a l i s t i c ã

Poliåiætii de frontierã din cadrul DPF Timiæoara
au depistat, la intrarea în åarã, un cetãåean
danez care avea asupra sa douã arme de
vânãtoare, pentru care nu poseda documente legale.
În data de 10 noimebrie a.c., în jurul orei 16.00, în
PTF Moldova Veche, din cadrul IJPF Caraæ - Severin,
s-a prezentat la intrarea în åarã, cãlãtorind cu un iaht,
un cetãåean danez, în vârstã de 56 de ani.
La controlul de frontierã efectuat, cetãåeanul danez
a declarat poliåiætilor de frontierã cã deåine douã arme
de vânãtoare, una cu alice æi una cu glonå precum æi
un numãr de 200 de cartuæe.
La solicitarea documentelor de identitate, ale ambarcaåiunii
æi a documentelor care sã ateste deåinerea legalã a armelor æi
muniåiei aferente, cetãåeanul danez a menåionat faptul cã pentru
arme æi muniåie nu deåine nici un fel de documente, deoarece nu
a declarat în åara de origine deåinerea acestora.
Poliåiætii de frontierã i-au întocmit cetãåeanului danez actele
Pistoale ascunse în portbagaj
Poliåiætii de frontierã constãnåeni
au descoperit, asupra unui
tulcean în vârstã de 32 de ani,
douã pistoale – mãrcile „Ekol Viper” æi
„Auto MD85 K-Italy” - æi 40 de cartuæe
cu gaz lacrimogen æi ilariant, pentru care
bãrbatul nu deåinea autorizaåiile legale
necesare.
În data de 11 noiembrie a.c., în
jurul orei 13.30, la PTF Ostrov – jud.
Constanåa, s-a prezentat pentru a intra
în åarã, la volanul unui autoturism marca
„Volswagen”, cetãåeanul român Aurel I.,
de 32 ani, din Tulcea.
Cu ocazia controlului specific, poliåiætii de frontierã au
descoperit în mijlocul de transport, ascunse în locaæul roåii de
rezervã, un pistol marca „Ekol Viper 2,5”, calibru 9 mm, 20
cartuæe cu gaz lacrimogen, 20 cartuæe cu gaz ilariant, precum æi
Arme de vânãtoare, fãrã
documente, pe iaht
premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea
infracåiunii de deåinere de arme æi muniåii fãrã drept, acesta
urmând a fi prezentat Parchetului de pe lângã Judecãtoria
Moldova Nouã, în vederea luãrii mãsurilor legale care se
impun.
Teodora CÃLUÆERIU
o armã cu åeavã perforatã æi obturatã, pe care era inscripåionat
„Auto MD85 K-Italy”.
Întrebat despre provenienåa
armamentului, tulceanul a declarat cã
pistolul cu gaze æi muniåia aferentã le-a
cumpãrat dintr-un magazin din Bulgaria
pentru uzul personal, iar cealaltã armã
„este de panoplie æi aparåine unui
prieten, care a uitat-o în maæina sa
æi nici nu i-a lãsat documentele de
provenienåã”.
Deoarece bãrbatul nu poseda
autorizaåiile legale necesare pentru
procurarea de arme neletale, conform
legii, a fost întocmit dosar penal sub
aspectul sãvâræirii infracåiunii de
nerespectare a regimului armelor æi
muniåiilor, la finalizarea cercetãrilor,
urmând a fi întreprinse mãsurile ce se impun.
Serviciul de Presã æi Comunicare din cadrul IGPF
Capturã de parfumuri, în PTF-urile arãdene
Poliåiætii de frontierã arãdeni au descoperit, în cursul
lunii octombrie æi noiembrie, peste 15 tone de
parfumuri, susceptibile a fi contrafãcute. Ele urmau
sã fie vândute ilegal în Uniunea Europeanã. Scoaterea bunurilor
de contrabandã din åarã se încearcã prin diferite metode, iar aici
cei certaåi cu legea nu au dat dovadã de lipsã de inspiraåie.
Ultima capturã a fost descoperitã în 30 noiembrie a.c., în jurul
orei 04.00, la PTF Turnu – jud. Arad, când s-a prezentat pentru
a ieæi din åarã, conducând un autocamion, cetãåeanul bulgar
Boyanov O., în vârstã de 35 ani. Bãrbatul transporta, conform
documentelor de însoåire a mãrfii, 239 colete cu genåi æi cutii
de carton (goale) din Piteæti, pentru o societate comercialã din
Olanda, cantitatea totalã a încãrcãturii fiind de 4,2 tone.
Poliåiætii de frontierã au efectuat un control amãnunåit în
compartimentul de marfã al mijlocului de transport, în urma
cãruia au descoperit cã genåile æi cutiile de carton erau, de
fapt, încãrcate cu flacoane cu apã de parfum, de diverse tipuri.
Acestea purtau însemnele distinctive ale unor mãrci cunoscute,
fiind susceptibile a aduce atingere asupra dreptului de proprietate
intelectualã.
Dupã verificarea încãrcãturii, din primele estimãri, a rezultat
cã mai mult de trei sferturi din cantitatea de marfã transportatã –
peste 4,2 tone – reprezintã bunurile susceptibile a fi contrafãcute.
În cadrul cercetãrilor preliminare, æoferul a declarat cã nu avea
cunoætinåã despre modul în care bunurile au ajuns în interiorul
automãrfarului.
Politiætii de frontierã continuã cercetãrile în vederea depistãrii
persoanelor implicate, la finalizarea cazului urmând a fi luate
mãsurile legale ce se impun. Totodatã, bunurile vor fi reåinute
în vederea confiscãrii, iar cetãåeanul bulgar va fi sancåionat
contravenåional.
Mihaela LEÆ
F R O N T I E R A
Æ t i r i
37

Cocainã ascunsã în stomac, pentru a
trece de filtrele din aeroporturi
Poliåiætii de frontierã antidrog din cadrul DCIT-IGPF æi
DPF Constanåa, sub coordonarea DIICOT – Serviciul Teritorial
Constanåa æi cu sprijinul SRI – Direcåia Judeåeanã Constanåa,
au identificat o reåea de traficanåi de droguri, ce se ocupa cu
transportul de cocainã dinspre Republica Dominicanã cãtre
Europa de Vest;
Metoda uzitatã de cãrãuæi (majoritatea cetãåeni români)
era înghiåirea de pelete cu cocainã æi transportarea acesteia la
destinaåie; pentru fiecare peletã (aproximativ 10 grame drog)
cãrãuæul primea 50 euro.
- nemestecate, ce aveau forma æi dimensiunea unei pelete de
cocainã (o capsulã, ce conåine aproximativ 10 grame drog).
În situaåia în care cãrãuæii treceau testul, intrau în reåea æi
erau trimiæi cãtre Amsterdam, cu diferite cantitãåi de cocainã,
INVESTIGAÅIILE
În urma acåiunilor informativ - operative, desfãæurate de
cãtre poliåiæti de frontierã antidrog din cadrul DCIT-IGPF æi DPF
Constanåa, a fost identificatã o reåea de trafic de droguri, în care
erau implicaåi cetãåeni români, care se ocupa cu transportul de
cocainã pe ruta Republica Dominicanã – Europa de Vest. Sub
coordonarea DIICOT – Serviciul Teritorial Constanåa æi cu sprijinul
SRI – Direcåia Judeåeanã Constanåa, au fost demarate acåiunile
specifice pentru probarea întregii activitãåi infracåionale.
Acestea s-au derulat pe parcursul mai multor luni de zile,
rezultând faptul cã reåeaua este formatã din cetãåeni români
(majoritatea cãrãuæi), coordonatorul acesteia fiind cetãåeanul
român Cristian C, în vârstã de 22 ani, domiciliat în judeåul
Tulcea.
REÅEAUA
Capul reåelei avea ca principal rol racolarea unor cãrãuæi,
cetãåeni români, în vederea transportãrii unor cantitãåi de cocainã
din Republica Dominicanã cãtre Europa de Vest. Acesta promitea
câætiguri semnificative de bani, în special tinerilor, în schimbul
transportãrii unor cantitãåi de droguri, prin metoda îngurgitãrii.
Cei care acceptau erau duæi în Republica Dominicanã, unde,
pentru o anumitã perioadã de timp, erau antrenaåi sã înghitã
diferite alimente - cârnãciori de bere sau boabe de struguri
înghiåite în propriile corpuri (teritoriul României era evitat). Pentru
fiecare capsulã cãrãuæul primea câte 50 euro (în general, pentru
transportarea unui kg de cocainã, primea 5.000 euro). Cei care
nu rezistau unui astfel de antrenament erau înapoiaåi în åarã.
În aceastã situaåie a fost æi o tânãrã de 22 de ani, care a fost
depistatã de poliåiætii de frontierã în timp ce încerca sã vândã
cocainã. În urma cercetãrilor, s-a stabilit cã tânãra fusese racolatã
de Cristian C., dar pentru cã nu a reuæit sã înghitã peletele de
cocainã a fost trimisã înapoi, în România. La plecarea din
Republica Dominicanã, Cristian C. i-a oferit o cantitate de
cocainã, pe care aceasta a încercat sã o comercializeze.
În cadrul investigaåiilor derulate, au mai fost identificaåi trei
cetãåeni români - Florin S., de 21 ani, Paul I., de 21 ani æi Emilian
M., de 22 ani, toåi din jud. Tulcea - care urmau sã transporte în
Olanda, tranzitând teritoriul Franåei, o cantitate semnificativã de
cocainã, disimulatã în propriul corp.
ARESTÃRILE
În data de 8 noiembrie a.c, în baza informaåiilor furnizate de
poliåiætii de frontierã români, autoritãåile franceze i-au reåinut,
pe Aeroportul „Orly” din Paris, pe cei trei cãrãuæi, fiecare având
îngurgitat circa 1 kg de cocainã.
Din cercetãrile efectuate, pânã în prezent, a rezultat faptul
cã aceætia au efectuat, anul acesta, circa 3-4 transporturi de
cocainã. În åãrile vest-europene, 1 kg de cocainã se vinde cu
sume cuprinse între 30.000 æi 40.000 euro.
În data de 12 noiembrie a.c., la PTF Aeroport „Aurel Vlaicu”,
poliåiætii de frontierã antidrog din cadrul IGPF – DCIT l-au
reåinut æi pe Cristian C., liderul reåelei, în timp ce se întorcea din
Belgia, fiind prezentat în faåa instanåei cu propunere de arestare
preventivã pentru 29 de zile.
Sub coordonarea DIICOT – Serviciul Teritorial Constanåa,
poliåiætii de frontierã continuã cercetãrile pentru identificarea æi
reåinerea altor eventuali membri ai grupãrii infracåionale.
38
F R O N T I E R A
Æ t i r i

Traficant internaåional de droguri, capturat dupã 13 ani
Un cetãåean român, cãutat de 13 ani de cãtre autoritãåile
australiene, liderul unei importante organizaåii de criminalitate
transfrontalierã care se ocupa cu traficul de droguri din åãri ale
Americii Latine cãtre Australia æi state vest-europene, printre
care æi Olanda, a fost reåinut de poliåiætii de frontierã români;
Începând din anul 1995, gruparea infracåionalã coordonatã
de român a organizat cel puåin 18 transporturi de cocainã din
America Latinã cãtre Australia, sumele de bani vehiculate pentru
facilitarea transporturilor depãæind un milion de dolari;
Poliåiætii de frontierã antidrog din cadrul DCIT - IGPF æi
DPF Constanåa, sub coordonarea DIICOT – Serviciul Teritorial
Constanåa æi cu sprijinul SIIPI Constanåa, au conlucrat direct
cu DEA – SUA æi autoritãåile din Olanda æi Australia pentru
finalizarea acestui caz.
INVESTIGAÅIILE
În urma schimbului de informaåii dintre poliåiætii de frontierã
antidrog din cadrul DCIT - IGPF æi autoritãåile australiene æi
olandeze, cu privire la existenåa unei organizaåii ce se ocupa
cu traficul internaåional de droguri pe ruta America de Sud-
Europa, au fost demarate acåiunile pentru probarea activitãåii
acesteia, împreunã cu lucrãtori din cadrul DPF Constanåa,
sub coordonarea unui procuror DIICOT – Serviciul Teritorial
Constanåa æi cu sprijinul SIIPI Constanåa.
Acestea s-au derulat pe parcursul mai multor luni de zile,
rezultând faptul cã reåeaua este formatã atât din cetãåeni români
(majoritatea cãrãuæi) cât æi strãini proveniåi din Olanda, Germania,
Italia, Australia æi America Latinã.
REÅEAUA
Activitatea infracåionalã a grupãrii se întindea pe mai
multe continente (teritoriul României era evitat), iar principalul
organizator era T. Vasile, de 45 ani din Bucureæti. Acesta era
cãutat de 13 ani de cãtre autoritãåile australiene, deoarece se
sustrãgea de la executarea unei pedepse privative de libertate
pentru fapte privind importul æi posesia de cocainã (autoritãåile
din Australia æi trei state ale Americii Latine îl învinuiau de
implicarea în numeroase operaåiuni legate de traficul de narcotice
pe ruta dintre cele douã state). În anul 1995, el a reuæit sã fugã
din Australia, folosind un paæaport fals, dar æi-a continuat
„afacerile”.
Datele deåinute de anchetatori au scos la ivealã faptul cã
gruparea coordonatã de el a organizat - începând din anul 1995
- cel puåin 18 transporturi de cocainã din America Latinã cãtre
Australia. Bucureæteanul intermedia vânzarea – cumpãrarea
drogurilor, având legãturi directe atât cu furnizorii din America
de Sud cât æi cu „beneficiarii” din Australia, Olanda, Germania,
Italia etc.
Acesta nu se implica în transportul „mãrfii” în åãrile de
destinaåie, sarcina revenindu-le „cãrãuæilor” din subordinea sa,
în majoritate cetãåeni români. Aceætia erau racolaåi æi „prelucraåi”
(erau trimiæi sã preia droguri din America de Sud æi învãåaåi cum æi
unde sã le transporte în statele de destinaåie), de doi „locotenenåi”
– cetãåenii români Alexandru Z., de 25 ani æi Laura K., de 31 ani
- cu care acesta din urmã menåinea o legãturã permanentã.
În perioada 1995 – 2005, gruparea a „manevrat” sume ce
depãæesc, în total, un milion de dolari, banii fiind folosiåi pentru
a realiza importurile de cocainã, dar æi pentru plata/profitul
întregii reåele.
ARESTÃRILE
În luna octombrie a.c, în baza informaåiilor furnizate de
poliåiætii de frontierã români, autoritãåile olandeze au reåinut doi
dintre cãrãuæi chiar în timp ce efectuau un transport din Brazilia
cãtre Olanda (pe aeroportul din Amsterdam a fost descoperitã,
ascunsã în douã geamantane, cantitatea de 10 kg de cocainã).
Ulterior, s-a constatat cã reåeaua are o mare „capacitate de
revigorare”, fiind în mãsurã sã înlocuiascã rapid, fãrã dificultate,
cãrãuæii care au fost prinæi.
În data de 30 octombrie a.c., poliåiætii de frontierã antidrog din
cadrul DCIT - IGPF, sub coordonarea procurorului, au efectuat
mai multe percheziåii domiciliare æi l-au reåinut pe liderul reåelei
de trafic internaåional de droguri, în momentul în care acesta
intenåiona sã pãrãseascã Bucureætiul.
De asemenea, au fost identificaåi æi cei doi „locotenenåi” ai
liderului, toåi trei fiind prezentaåi în faåa instanåei, care a dispus
arestarea preventivã pentru 29 de zile, iar dacã vor fi gãsiåi
vinovaåi, riscã pedeapsa cu închisoarea de pânã la 25 ani.
Sub coordonarea procurorului DIICOT – Serviciul Teritorial
Constanåa, poliåiætii de frontierã continuã cercetãrile pentru
identificarea æi reåinerea altor eventuali membri ai grupãrii
infracåionale.
Pagini realizate de Serviciul de Presã
æi Comunicare din cadrul IGPF
F R O N T I E R A
Æ t i r i
39

Ultima brazdã de pãmânt românesc
Aæezat într-un spaåiu al interferenåelor culturale æi lingvistice
europene, judeåul Satu Mare poartã o pecete distinctã: vatrã
a dacilor liberi, cetate de hotar voievodalã, zonã etnograficã
multietnicã, leagãn al unor personalitãåi culturale æi loc înåesat
de cimitire ale unor bãtãlii pentru apãrarea „ultimei brazde” de
pãmânt românesc.
Judeåul Satu Mare, situat în nord-vestul åãrii æi în centrul
Europei, are o suprafaåã de 4.418 km 2 (1,4 % din teritoriul
naåional); 72% îl reprezintã terenurile agricole, 18% sunt pãduri,
3% râuri æi 7% alte suprafeåe.
Se învecineazã cu judeåele Bihor (în sud), Sãlaj (la est) æi
Maramureæ (la nord, nord-est). Practic, 63% din suprafaåã este
câmpie, 20% dealuri æi 17 % munåi. Judeåul este strãbãtut de
râurile Someæ, Crasna æi Tur.
Conform datelor oferite de Consiliul judeåean, populaåia totalã
a judeåului numãrã 369.096 locuitori, din care 44% trãieæte în
mediul urban æi 56% în cel rural.
Judeåul ocupã locul 29, din cele 41 de judeåe ale României
æi are o densitate de 83,5 locuitori pe km 2 .
Ca æi structurã administrativã, existã douã municipii: Satu
Mare, cu 115.630 locuitori æi Carei, cu 23.268 locuitori,
douã oraæe - Negreæti Oaæ (13.956 locuitori) æi Tãænad (9.649
locuitori), precum æi 57 de comune (având 226 sate, cu 206.593
locuitori).
Învãåãmântul superior este reprezentat prin trei universitãåi
particulare, situate în Satu Mare:
- Colegiul de administraåie publicã (în colaborare cu
Universitatea Babeæ-Bolyai din Cluj Napoca).
- Universitatea Vasile Goldiæ - Arad - filiala Satu Mare
- Academia Comercialã Satu Mare
Învãåãmântul se desfãæoarã în trei limbi: românã, maghiarã
æi germanã.
Judeåul Satu Mare posedã un potenåial turistic bogat æi variat,
cu posibilitãåi de dezvoltare în ceea ce priveæte turismul montan
(zonele Oaæ, Codru), turismul de agrement (Valea Mãriei, lacul de la
Cãlineæti Oaæ, lacul de la Oteloaia, pãdurile Noroieni, Homoroade,
Cruciæor etc.) æi de sejur balnear (la Tãænad, Beltiug, Acis, Apa,
Bãile Puturoasa). Judeåul are, de asemenea, zone cu o valoare etnofolcloricã
favorabilã pentru dezvoltarea turismului rural. Totuæi,
activitatea turisticã este, încã, prea puåin dezvoltatã, datoritã lipsei
infrastructurii æi insuficienåei investiåiilor în acest sector. Am constatat
æi noi, pe drumurile din Åara Oaæului, care aratã jalnic, cã nici mãcar
GPS-ul nu recunoaæte æoselele din aceastã minunatã zonã. Pãcat,
repetãm încã o datã, de potenåialul turistic pe care îl are nordul åãrii,
æi care nu este exploatat cum trebuie.
Municipiul reæedinåã de judeå, Satu Mare, este situat la 630
km de Bucureæti, dacã mergi pe Valea Oltului, 600 km de Viena,
590 km de Bratislava, 350 km de Budapesta æi aproximativ 2.000
km de Bruxelles.
Municipiul a luat naætere în urmã cu mai mult de un mileniu în
jurul uneia dintre cetãåile de apãrare ale voievodului Menumorut
(Castrum Zotmar). În secolul al XVIII-lea, dupã repetate distrugeri
æi refaceri, cetatea Sãtmarului dispare, dar, din acest secol, începe
urbanizarea tot mai accentuatã a oraæului.
Un nou început la... sfâræit de an
Începând cu 1 ianuarie 2007, frontiera de nord a României
a devenit frontierã externã a Uniunii Europene, la acea datã
funcåionând la graniåa nordicã cu Ucraina, care se întinde pe
aproximativ 439 km, trei direcåii: DPF Oradea, prin IJPF Satu
Mare, DPF Rãdãuåi, prin IJPF-urile Maramureæ æi Suceava æi DPF
Iaæi, prin IJPF Botoæani.
Pentru asigurarea stãrii de normalitate æi combaterea eficientã
a fenomenului infracåional transfrontalier s-a înfiinåat, începând
cu 15 noiembrie a.c., DPF Sighetul Marmaåiei, prin preluarea
de la DPF Oradea a IJPF-ului Satu Mare æi de la DPF Rãdãuåi a
IJPF Maramureæ. La rândul ei, DPF Rãdãuåi a preluat, de la DPF
Iaæi, IJPF-ul Botoæani.
IJPF Satu-Mare executã supravegherea æi controlul trecerii
frontierei de stat la frontiera externã a României, prin patru
sectoare ale Poliåiei de Frontierã: Petea (care are întinderea
zonei de responsabilitate atât la graniåa cu Ungaria, cât æi cu
Ucraina), Halmeu, Tarna Mare æi Negreæti Oaæ. De asemenea,
are trei sectoare dispuse la frontiera internã cu Ungaria - Petea,
Carei æi Berveni.
40
F R O N T I E R A
R e p o r t a j

Practic, IJPF Satu Mare are în responsabilitate 190,091 km
de frontierã, dintre care cu Ucraina 92, 261 km (87,061 km de
uscat æi 5,2 km pe apã) æi cu Ungaria 97,83 km (din care 96,27
de uscat æi 1,56 pe apã).
În chiar debutul documentãrii noastre, în data de 19
noiembrie, la sediul inspectoratului a avut loc o primã æedinåã
de lucru a directorului DPF Sighetul Marmaåiei, comisarul-æef
Ion Pop, cu comanda inspectoratului æi ofiåerii care au funcåie
de conducere din cadrul IJPF Satu Mare, în care le-au fost
prezentate prioritãåile sale æi strategia pe care a adoptat-o. Între
acestea, æeful direcåiei a menåionat cunoaæterea personalului,
managementul eficient al resurselor umane, toleranåa zero la
abaterile disciplinare, pregãtirea Schengen æi buna relaåionare a
poliåistului de frontierã cu cetãåeanul. Comisarul-æef Pop a criticat
încadrãrile pentru funcåii de ofiåeri din sursã externã la „ture de
serviciu”, în condiåiile în care existã în structurile PFR specialiæti,
cu studii superioare, în rândul agenåilor poliåiæti de frontierã.
Directorul urma sã se mai întâlneascã, în acea zi, cu prefectul
æi æefii celorlalte structuri din cadrul MIRA ale judeåului.
Petea – sectorul de la douã frontiere
La finalul æedinåei, ce a durat douã ore, dupã ce ne-am
consultat cu æeful inspectoratului, comisarul-æef Vasile Maxim,
am decis ca, în prima zi, sã ne deplasãm la Petea æi Halmeu.
Sediul Sectorului PF Petea este în PTF Petea, unde este æi
punctul de trecere a frontierei cu acelaæi nume, deschis traficului
internaåional de persoane din 01.06.1980, iar din 06.08.2003
este deschis æi pentru trafic de marfã, specificul punctului fiind
rutier. Punctul de frontierã, care este în administrarea Poliåiei de
Frontierã, este situat la frontiera româno - ungarã, la ieæirea spre
nord - vest a localitãåii Petea, comuna Dorolå. Corespondent pe
teritoriul ungar este Punctul Csengersima, unde se desfãæoarã æi
controlul comun de frontierã.
Sectorul Poliåiei de Frontierã Petea are o dezvoltare de front
de 34,324 km, din care 29,834 la frontiera cu R. Ungarã, iar
4,490 la frontiera cu R. Ucraina. Aceasta din urmã este pe apã,
de la Triplex Confinium TUR pânã la semnul de frontierã S.F.
9, pe râul Tur, care îæi îndreaptã cursul de la acest semn pe
teritoriul românesc, formând linia de despãråire dintre SPF Petea
æi SPF Halmeu.
Limita stângã a sectorului este la borna L. 91/1, pe malul
râului Someæ, întinzându-se în adâncime, 30 km, de-a lungul
albiei râului pânã în dreptul localitãåii Berindan, comuna
Odoreu.
Limita dreaptã a sectorului este la semnul de frontierã S.F.9,
pe râul Tur, 30 km în adâncime, pânã în localitatea Dumbrava,
comuna Livada.
Încadrarea cu ofiåeri æi personal civil la sector este de 100%,
iar cea de agenåi de 90%. În total, în cadrul sectorului îæi
desfãæoarã activitatea 160 de lucrãtori din 177.
Din discuåia cu æeful sectorului, comisarul-æef Vasile Chiæluca,
cel care la precedentul reportaj al revistei era tot æef de sector, dar
Agenåii Marius Ovidiu Roman æi Gabriel Burdea,
executând misiune de post-control pe comunicaåia
Nisipeni-Bercu
la Carei, a rezultat cã principalele riscuri identificate în zona de
responsabilitate a SPF Petea sunt traficul cu substanåe interzise,
terorismul, contrabanda cu bunuri din PCN (patrimoniul cultural
naåional), contrafacerea, traficul de persoane, migraåia ilegalã
etc.
Se colaboreazã bine cu Reprezentanåa Csenger - Ungaria,
prin faptul cã, la intrarea în serviciu, æefii de turã ai celor douã
structuri schimbã date æi informaåii de interes operativ æi planificã
în serviciu poliåiætii pe baza analizei de risc.
Activitatea se desfãæoarã în patru ture, în medie câte 33 de
oameni, asigurându-se 5-8 patrule. Împreunã cu æeful sectorului,
am realizat instantanee ale muncii în punct, dupã care ne-am
deplasat la frontiera verde. Conform colegilor pe care i-am întâlnit,
nu numai la Petea ci æi la celelalte sectoare din cadrul IJPF-ului,
åinuta este asiguratã, existã unele restanåe la plata contravalorii
echipamentului (unii agenåi susåineau cã au încasat toåi banii, alåii
cã mai aveau de recuperat jumãtate), însã, în ce priveæte dotarea,
se impune achiziåionarea mai multor mijloace de supraveghere
pe timp de noapte pe principiul termoviziunii.
În acest an, pânã la data documentãrii, tranzitaserã punctul
1.381.434 persoane æi 594.461 mijloace de transport, faåã de
1.425.691 persoane æi 611.838 mijloace de transport în 2007.
Practic, în ultimii patru ani, traficul s-a menåinut aproximativ în
aceleaæi valori.
În PTF îæi desfãæoarã activitatea, în medie, 12 poliåiæti de
frontierã æi, într-o tonetã, un lucrãtor vamal æi un inspector al
Gãrzii Financiare. Asta, întrucât prin punct sunt tranzitate mãrfuri
cãtre firme din România æi care nu întotdeauna se regãseau în
evidenåele fiscale. Acum, aceætia consemneazã æi raporteazã
pe cale ierarhicã, tot ce se introduce în åarã dinspre restul
Europei (spre exemplu, din Ungaria; åarã care subvenåioneazã
agricultura): mere, struguri, varzã etc.
În ce priveæte zona æi infrastructura, am observat, în drumul
nostru spre Triplex Confinium TUR, cã s-au asfaltat numeroase
drumuri în frontierã, în zona de responsabilitate a sectorului, iar
casele ridicate æi îngrijite aratã faptul cã proprietarii sunt oameni
gospodari. Dacã în Satu Mare cumperi o casã cu 2-300.000
euro, în Ungaria o cumperi cu 100.000. În mediul rural, o casã
în România ajunsese sã se vândã, înainte de actualul blocaj
imobiliar, cu 60-100.000 euro, în timp ce în åara vecinã, spre
exemplu în Csenger, o cumperi cu 20-30.000 euro æi are apã,
canal æi gaze. Tot în Ungaria, unde locuiesc mulåi români, o
atracåie o reprezintã ætrandurile, majoritatea acoperite æi foarte
bine întreåinute. Dupã Revoluåie, mulåi tineri, æi nu numai, au
plecat spre vestul Europei, iar cei care au rãmas se ocupã,
majoritatea, cu agricultura.
Pentru poliåiætii de frontierã este dificil sã efectueze misiunile
de supraveghere la frontierã întrucât aceste drumuri asfaltate se
opresc la un moment dat æi sunt nevoiåi sã înainteze pe jos, iar
dacã plouã, pãmântul devine alunecos, fiind lutos. De altfel,
zona este inundabilã, iar vegetaåia sãlbaticã se dezvoltã rapid.
Autoritãåile locale nu æi-au mai îndeplinit obligaåia de întreåinere
a culoarului de frontierã de ani de zile, motivând cã nu au bani
F R O N T I E R A
R e p o r t a j
41

alocaåi pentru acest lucru. Nici nu reprezintã o prioritate, am
spune noi, pentru acestea.
Situaåia operativã aratã cã anul acesta au fost constatate 209
infracåiuni, cu 155 persoane implicate, 41 tentative de trecere
ilegalã a frontierei de stat, æase cazuri de trafic cu migranåi, una
de trafic cu persoane, una de trecere ilegalã a frontierei unui stat
strãin, 63 de fals, 88 la Legea circulaåiei, una la regimul armelor
æi muniåiilor æi 8 alte infracåiuni. Au fost constatate, de asemenea,
563 de contravenåii.
Nu s-a permis ieæirea din åarã la 1.737 cetãåeni români æi la 42
cetãåeni strãini. Au fost depistaåi 17 urmãriåi general. Între cetãåenii
strãini depistaåi la frontiera verde se numãrã patru cetãåeni sârbi,
patru din R. Moldova, doi somalezi æi un georgian.
La nivelul sectorului, în PPF Petea s-a descoperit cantitatea
de 111,35 kg heroinã ascunsã într-un autocamion, prin utilizarea
metodei capac, æi 102.378 pachete cu åigãri.
42
SPF Halmeu
Al doilea sector la care ne-am deplasat, având în vedere
timpul la dispoziåie pânã la lãsarea întunericului, a fost SPF
Halmeu. Sediul este dispus în clãdirea PTF-ului. Aici, am discutat
cu subinspectorul Ionuå George Creåu, ofiåer specialist în cadrul
Compartimentului CIT, absolvent al Academiei de Poliåie „Al. I.
Cuza”, promoåie 2005 æi cu inspectorul principal Cristian Åicle,
æeful punctului. De la cei doi ofiåeri am aflat cã acestã clãdire este
în administrarea Poliåiei de Frontierã æi în ea îæi mai desfãæoarã
activitatea lucrãtorii vamali æi cei care asigurã controlul fitosanitar.
Punctul este prevãzut sã intre în proces de modernizare,
fiind dispus la frontiera externã a UE. Corespondent pe teritoriul
ucrainean este Punctul Diakovo.
La sector æefii de turã sunt agenåi, întrucât un ofiåer s-a mutat
la DPF Sighet, unul desfãæoarã misiuni internaåionale în Ucraina æi
Agentul Sorin Struå, verificând un autoturism
în timpul executãrii unei misiuni de post-control
pe comunicaåia Halmeu-Satu Mare
unul la Trident. Inspectorul principal Åicle era numit la comanda
punctului de o sãptãmânã, iar înainte lucrase în cadrul sectorului
la Compartimentul ture serviciu.
Ca æi dotare, existã trei Nissan-uri, trei ATV-uri, douã
microbuze, o Dacie Logan æi o ambarcaåie pentru râul Tur. Mai
existã o autospecialã cu termoviziune, care este în procedurã
pentru a fi reparatã.
Poliåiætii de frontierã din cadrul sectorului au descoperit un
caz de trecere ilegalã a frontierei, 237 baxuri cu åigãri în luna
octombrie æi 60 baxuri reåinute în urma unei percheziåii. Au
mai fost descoperite 14 cãråi verzi falsificate, persoane care
conduceau fãrã permis pe drumurile publice æi autoturisme cu
numere false.
SPF Berveni
Ziua urmãtoare ne-am propus sã mergem, dis-de-dimineaåã,
spre limita cu IJPF Bihor, la sectoarele Berveni æi Carei. Ploaia, ce
ne-a sâcâit cu o zi înainte, a fost înlocuitã de un vânt puternic,
care, din când în când, fãcea vizibil soarele prin norii groæi. În
drumul de la Satu Mare spre Berveni, care trece prin Carei, i-am
întâlnit pe agenåii Ciprian Naghi æi Aurel Ioan Lupæa. Aceætia
efectuau misiune de post-control pe comunicaåia DN 19 Carei-
Satu Mare. Ne-am continuat traseul, prin Carei æi, la podul de
la intrarea în Berveni, aflat în lucru, am întâlnit o nouã patrulã
a Poliåiei de Frontierã, formatã din agenåii Lajos Panics æi Florin
Cânåa, care executau misiune de post-control pe comunicaåia
Berveni-Carei æi se pregãteau de pornirea spre frontierã, ca patrulã
de cercetare æi supraveghere. Aici, vântul bãtea parcã æi mai
puternic, îngheåându-åi degetele æi urechile. La sediul sectorului,
ultima clãdire a comunei, vântul pãrea sã scoatã din balamale
toate geamurile æi uæile clãdirii, construitã în 1992.
Comisarul Gheorghe Boæca, æeful sectorului, din 1 octombrie
2005, ne-a povestit cã aæa este mai mereu, în aceastã perioadã,
la sector, poate æi datoritã faptului cã se aflã în Câmpia Panonicã.
Tot specific zonei este terenul accidentat, cu foarte multe canale,
cu livezi de pomi fructiferi æi viåã de vie.
Majoritatea poliåiætilor de frontierã locuiesc în Carei (la 10
km) æi Satu Mare (aproximativ 45 km), fãcând naveta. În cadrul
sectorului existã Punctul de lucru Boghiæ, între Carei æi Satu
Mare, de la care se face acces mai uæor în frontierã æi se poate
asigura mai eficient supravegherea frontierei. Aici îæi desfãæoarã
activitatea jumãtate din efective, în special colegii care locuiesc
în municipiul reæedinåã de judeå.
Sectorul, care funcåioneazã din 1 februarie 2007 pe vechea
structurã a SPF Boghiæ
æi SPF Berveni, are o
dezvoltare de front de
30,6 km, 106 funcåii
încadrate din 113,
un deficit mai mare
înregistrându-se la
ofiåeri. Sunt încadrate
æi trei femei, ca
agent de poliåie de
frontierã.
SPF Berveni este
dispus în localitatea
cu acelaæi nume,
cu o populaåie de
aproximativ 4.200
locuitori, din care
33 % români æi 67%
maghiari. Aceasta are
în componenåã satele
Berveni æi Lucãceni,
lângã râul Crasna,
æi se învecineazã, la
Agenåii Gabriel Papp æi Edward
stânga localitãåii æi a
Erdey, executând misiune de
râului, cu SPF Carei.
supraveghere la „Vãrzãrie”
În dreapta, dincolo
F R O N T I E R A
R e p o r t a j

Agenåii Florin Cânåa æi Lajos Panics, executând misiune
de post-control pe comunicaåia Berveni-Carei
de Someæ, se învecineazã cu SPF Petea. Ca æi zone de risc se
remarcã localitãåile situate aproape de frontierã, în special satul
Oar, apoi Dacia, Domãneæti, Boghiæ, Berveni. Alte comune
importante sunt Doba æi Vetiæ.
Anul acesta nu s-au înregistrat cazuri de contrabandã.
Au fost însã descoperite peste 77.000 pachete cu åigãri, pe
comunicaåie.
Populaåia, în majoritate, este de etnie maghiarã æi colaboreazã
bine cu poliåiætii de frontierã. Pe vremuri, acest sector era
considerat disciplinar. Întrebat despre oamenii pe care îi
considerã cei mai buni, æeful sectorului îi aminteæte pe agenåii
Adrian Heråeg æi Remus Bota, Csaba Csele, Sebastian Holl æi Ervin
Hund. Apoi, cu mândrie, ne invitã la parterul clãdirii pentru a ne
prezenta sala de sport amenajatã.
Ca æi dotare, sectorul are un Nissan, un VW Transporter, 2
dacii æi 3 ATV, toate în stare de funcåionare, AONP, Midi Binokitã
æi binocluri. Æi aici se impune, în opinia colegilor noætri,
pentru o securizare eficientã a frontierei, dotarea cu mai multe
aparate de vedere pe timp de noapte.
Zâmbind, comisarul Boæca ne povesteæte cã în urmã cu doi
ani avea un telefon cu manivelã la dispoziåie. Acum, camera
tehnicã este finalizatã, iar dispeceratul aratã foarte bine, cu o
dotare adaptatã perioadei pe care o parcurgem.
În ce priveæte rezultatele operative obåinute anul acesta, au
fost constatate 57 fapte de naturã contravenåionalã, pentru care
s-au aplicat amenzi în valoare de 4.351 lei. Au fost ridicate în
vederea confiscãrii bunuri în valoare de 292.972 lei – 77.724
pachete cu åigãri ucrainene, 250 litri alcool æi patru drujbe. Au
fost întocmite 25 lucrãri penale, din care patru pentru tentativã de
trecere frauduloasã a frontierei de stat, în care au fost implicate
patru persoane, douã pentru trecere frauduloasã a frontierei
de stat, în care au fost implicaåi 4 cetãåeni români æi 9 din R.
Moldova, 8 lucrãri penale pentru punerea în circulaåie a unor
autoturisme neînmatriculate, 4 pentru fals æi complicitate la fals
æi unul pentru braconaj.
Ca æi caz semnificativ, în data de 6 iulie a.c., o patrulã formatã
din doi agenåi a oprit la 300 metri de frontierã, în zona localitãåii
Oar, un autoturism în care erau cinci cetãåeni din R. Moldova,
care nu-æi justificau prezenåa în zonã. În urma cercetãrilor, s-a
constatat faptul cã aceætia încercau sã treacã fraudulos frontiera,
pentru a ajunge în Franåa. Æoferul, domiciliat în Chiæinãu, æi alte
douã persoane, una domiciliatã în Bucureæti æi alta în raionul
Glodeni, erau racolatori æi traficanåi de migranåi cetãåeni din R.
Moldova.
SPF Carei
SPF Carei, ultimul din limita stângã a IJPF Satu Mare,
funcåioneazã din anul 2000, iar în mai 2003 s-a reorganizat
prin unificarea sectoarelor Carei, Sanislãu æi o parte din SPF
Berveni. Are o dezvoltare de frontierã de 38,274 km, iar sediul
este în municipiul Carei, la 9 km faåã de linia de frontierã. În
limita dreaptã este râul Crasna, iar în stânga se învecineazã cu
SPF Valea lui Mihai (IJPF Bihor).
De la æeful sectorului, comisarul-æef Aurel Poliac, am aflat cã
are în structurã douã puncte de trecere a frontierei, Urziceni æi
Carei feroviar, iar încadrarea sectorului este de 167 lucrãtori din
170. Ca æi dotare, existã pentru mobilitate douã Nissan-uri æi douã
microbuze VW, iar pentru supraveghere douã Midi Bino-Kite. În
zona de responsabilitate existã 14 comune æi 34 de sate.
Controlul în PTF Urziceni-Vallaj se face pe teritoriul Republicii
Ungare, echipa de control fiind formatã dintr-un poliåist maghiar æi
un poliåist de frontierã român (grãnicerii maghiari s-au restructurat
æi au trecut în componenåa Poliåiei).
Ca æi trafic, prin PTF Urziceni, pânã la data de 20 noiembrie
a.c., tranzitaserã 349.510 cetãåeni æi 349.510 mijloace de
transport pe sensul de intrare precum æi 364.585 cetãåeni æi
138.828 mijloace de transport, pe cel de intrare.
PTF Carei feroviar s-a deschis în anul 1969 în regim de mic
trafic, din octombrie 2003 au cãlãtorit numai cetãåeni români
æi maghiari, pe bazã de paæaport valabil, fãrã obligativitatea
vizelor; a urmat o nouã modificare a statutului punctului în 29
aprilie 2004 când s-a aprobat deschiderea PTF Feroviar Carei
- Tiborszallas pentru traficul feroviar internaåional de persoane
æi mãrfuri. Din 1.01.2007, odatã cu intrare în UE, controlul s-a
executat zilnic, de cãtre poliåiætii de frontierã români, de la ora
00.00 la ora 24.00, pe timpul staåionãrii trenului în punctul de
trecere a frontierei, pe teritoriul României, în staåia CFR Carei. În
ultima perioadã s-au constatat nereguli la calea feratã, astfel cã
circulaåia este redusã. Practic, în medie existã o singurã pereche
de trenuri, fiecare cu câte un vagon. De la începutul anului pânã
la 20 noiembrie, prin PTF Carei au tranzitat 3.337 persoane, cu
1.274 mijloace de transport. Sã mai precizãm cã în punct îæi
desfãæoarã activitatea, pe turã, 3 poliåiæti de frontierã.
În ce priveæte situaåia operativã, pânã la 19 noiembrie a.c.,
au fost constatate 90
de infracåiuni, fiind
întocmite 44 lucrãri
penale, cu 75 de
persoane cercetate.
Dintre acestea, 6
treceri ilegale ale
frontierei de stat, 32
tentative de trecere
ilegalã a frontierei
de stat, 7 cazuri de
trafic de migranåi (cu
5 cetãåeni slovaci
æi 2 turci), 3 cazuri
de intrare sau ieæire
dintr-un stat strãin
prin trecere ilegalã a
frontierei acestuia, 10
falsuri în documente,
un caz de trafic de
droguri, un caz de
Æeful SPF Carei, comisarul-æef
furt calificat, unul de
Aurel Poliac æi adjunctul pentru
evaziune fiscalã, 23 la
supravegherea æi controlul
regimul circulaåiei pe
drumurile publice, un
frontierei Nyrbator, locotenent-
caz de contrabandã
major Janos Szabo
F R O N T I E R A
R e p o r t a j
43

video-spectrale în PTF-uri.
calificatã æi 3 infracåiuni la dreptul proprietãåii intelectuale. Au
fost constatate 100 de contravenåii, reåinute 61.291 pachete åigãri,
în valoare de 240.193 lei, 0,058 kg cannabis, 3.840 litri alcool
precum æi produse cosmetice.
Ca æi cazuri semnificative, se remarcã cel din 4 mai, când
poliåiætii de frontierã sãtmãreni au descoperit, la Punctul de
Trecere a Frontierei Urziceni, pe sensul de ieæire din România,
în autovehiculul unui cetãåean slovac de origine vietnamezã,
patru indieni, ascunæi în pereåii dubli ai maæinii, pe care æoferul a
încercat sã-i treacã ilegal frontiera. Destinaåia finalã a cetãåenilor
indieni era Franåa æi Italia, cãlãtorie pentru care aceætia au declarat
cã au plãtit între 12.000 æi 16.000 euro. Ei aveau vârste cuprinse
între 19 æi 25 de ani, documente temporare de identitate, fiind
solicitanåi de azil, cazaåi în centrul O.R.I. din Æomcuta Mare,
judeåul Maramureæ.
Alt caz s-a petrecut în 9 octombrie, când, tot la Urziceni,
au fost descoperiåi, ascunæi într-o autoutilitarã, într-un locaæ
special amenajat din cherestea, nouã cetãåeni pakistanezi care
intenåionau sã iasã ilegal din România, pentru a ajunge în Italia.
Æoferul æi însoåitorul erau cetãåeni slovaci. La controlul de frontierã,
æoferul a declarat cã transportã 2 metri cubi de cherestea, marfã
achiziåionatã din România, cu destinaåia Italia. Având suspiciuni
cu privire la efectuarea acestui transport, poliåiætii de frontierã au
efectuat un control amãnunåit asupra compartimentului de marfã
æi au descoperit un locaæ special amenajat, dupã metoda “capac”,
în care se aflau nouã persoane.
Din verificãrile efectuate s-a constatat cã cei în cauzã sunt
cetãåeni pakistanezi, bãrbaåi, cu vârste cuprinse între 19 æi
37 ani. Migranåii erau solicitanåi ai statului de refugiat în åara
noastrã, cu toåii au intrat ilegal pe teritoriul României, în urmã
cu mai mult timp, æi intenåionau sã ajungã în Italia. Unul dintre
pakistanezi se afla la
a doua tentativã de
trecere ilegalã a
frontierei, prin
aceeaæi metodã,
fiind depistat, cu o
lunã înainte, tot la
PTF Urziceni.
Nu am plecat
din Carei spre
Satu Mare fãrã a
discuta cu colegii
noætri despre ce
æi-ar dori. Dincolo
de mulåumirea cu
privire la dotarea pe
linie de informaticã
æi comunicaåii de la
nivelul sectorului,
Agenåii Ciprian Naghi æi Aurel Ioan colegii de aici îæi
Lupæa, executând misiune de post-
mai doresc mijloace
control pe comunicaåia Nisipeni- de termoviziune
Bercu
mobile æi
comparatoare
44
Control comun în
PTF Urziceni-Vallaj
SPF Negreæti-Oaæ
În ultima zi a documentãrii am avut plãcerea de a fi însoåiåi în
frontierã de comisarul-æef Ioan Sãsãran, æeful Compartimentului
Analizã, Planificare, Resurse æi, totodatã, preæedinte al Biroului
Teritorial al SNPPC din IJPF Satu Mare, organizaåie care are
aproximativ 640 membri.
Sectorul PF Negreæti-Oaæ este condus de comisarul Ioan
Nemeæ, promoåie ’82 la Sibiu, Arma Infanterie, care-æi desfãæoarã
activitatea de 26 de ani la Poliåia de Frontierã din Satu Mare. Este
cel care a avut amabilitatea sã ne relateze despre munca colegilor
din acest sector, în care distanåa pânã la frontierã este mare, iar
drumul extrem de anevoios. Am constatat acest lucru curând,
pentru cã am decis ca unul dintre noi sã consemneze impresiile
colegilor de la sector, iar celãlalt sã mergã în frontierã, pentru
fotografii. Urma sã ne întâlnim, peste câteva ore, în drumul spre
Tarna Mare.
Din punct de vedere geografic, zona de competenåã a
sectorului este strãbãtutã de Munåii Oaæului, Depresiunea
Oaæului, în extremitatea de nord-vest, cu vãi adânci, unele
perpendiculare spre zona de frontierã, favorizând, conform celor
spuse de colegii de aici, accesul spre frontierã. Sunt æi multe
zone în care comunicaåiile, practic, nu existã, nici cu staåiile din
dotare æi nici cu telefoanele mobile. Colegii noætrii cunosc, însã,
locuri unde existã semnal pe telefoanele mobile æi coboarã din
munte în aceste locuri.
Sectorul are o încadrare de 75 de poliåiæti de frontierã din 96
în stat, resimåind o lipsã de peste jumãtate la „capitolul” ofiåeri.
Majoritatea lucrãtorilor
sunt din Satu Mare æi
din Baia Mare æi fac
naveta. Are o dezvoltare
de front de 24,139 km,
iar linia de frontierã
trece, practic, pe creasta
Munåilor Oaæ (600-
850 metri altitudine).
Pe creastã, dacã mergi
la pas, faci æi peste 8
ore pentru a strãbate o
vale. Conform spuselor
comisarului Pavel
Nemeæ, ofiåer în cadrul
Compartimentului CIT
de la sector, pe casã
urci mai uæor decât pe
„Culmea Dracului”.
Din aceastã cauzã,
iarna este imposibil sã
fracåionezi misiunile
de supraveghere la
frontierã. Patrulele se
F R O N T I E R A
Agenåii Cristian
Vîrtan æi Cristian
Fetea, executând
misiune de
supraveghere la
SF 200 - Valea
Corneascã
R e p o r t a j

Agentul principal Alin Bãrãian æi agentul Ervin Dohi,
executând post-control pe comunicaåia Boineæti-Bixad
mai pot încãlzi, prin coborârea în zonele în care este posibil
accesul autoturismelor de teren.
Ca æi mijloace de mobilitate, existã în dotare 2 Nissan-uri, un
VW Sincro, un Mercedes Vito, o Dacie æi douã ATV-uri. Pentru
supraveghere existã Midi Bino-Kite æi binocluri.
Cei doi ofiåeri cu numele Nemeæ, între care nu existã
legãturã de rudenie, au relatat cã în ultima vreme reåelele de
contrabandã æi cele de migraåie acåioneazã acolo unde este mai
greu, unde terenul este mai accidentat. Anul acesta au reåinut 37
de persoane, în opt cazuri de migraåie, cel mai mare grup fiind
de zece persoane. De regulã, afroasiaticii acåioneazã în grupuri
mai mari, iar georgienii în grupuri mici. Poliåiætii de frontierã
coopereazã foarte bine cu grãnicerii ucraineni, cu cetãåenii din
zonã, în special cu cei care desfãæoarã activitãåi izolate, cu Poliåia
æi cu SCCOA. Au existat æi trei cazuri de contrabandã cu åigãri,
în care s-au reåinut 77.500 pachete. În total, au fost constatate
54 fapte de naturã penalã, cu 64 de fãptuitori, descoperite cinci
autoturisme furate, permise de conducere false, alte documente
false, cazuri de conducere fãrã permis, sub influenåa bãuturilor
alcoolice, precum æi 78 de contravenåii.
De menåionat cã SPF Negreæti Oaæ a dat, anul acesta, poliåistul
de frontierã al anului, la nivel de inspectorat, prin comisarul
Pavel Nemeæ.
SPF Tarna Mare
În drumul spre acest sector i-am întâlnit pe agentul principal
Alin Bãrãian æi agentul Ervin Dohi, care executau misiune post
control la intersecåia Boineæti-Bixad, dar æi pe agentul principal
Marius Olteanu æi agentul Ioan Sãsãran, post-control pe DJ 109,
în Batarci, comuna Comlãuæa. Dacã îi întrebi pe poliåiætii de
frontierã care este cel mai greu sector din cadrul inspectoratului,
majoritatea îåi vor spune cã Tarna Mare. Æeful sectorului,
inspector principal Ionel Stroi, aprecia cã Negreæti este un oraæ
în plinã dezvoltare, deæi este foarte greu sã lucrezi æi acolo, dar
Tarna este o comunã capãt de åarã. Cam asta este æi impresia
vizitatorului, practic æi drumul se opreæte în aceastã comunã.
Dincolo de sector, la circa 100 de metri, trece linia de frontierã.
Oamenii de aici se ocupã cu agricultura, creæterea animalelor în
Agentul principal Marius Olteanu æi Ioan Sãsãran,
executând misiune de post-control
pe DJ 109 M, Batarci (Comlãuæa)
gospodãria proprie æi exploatarea lemnului. Tinerii sunt plecaåi
la muncã, îndeosebi în Italia æi Portugalia. Existã patru comune
în zona de responsabilitate care au limita comunã cu frontiera
de stat - Gherta Micã, Batarci, Tarna Mare æi Turå.
Totuæi, la acest sector, care are o dezvoltare de front de
35,864 km, îæi desfãæoarã activitatea 87 de lucrãtori din 99,
printre care æi æase femei, patru ca agent de poliåie æi douã
ca personal civil. 25% din lucrãtori sunt din localitate sau din
comunele învecinate. 30% locuiesc cu chirie, iar 45 % fac naveta
din Carei, Tãænad, Satu Mare æi li se deconteazã transportul.
Chiar æi aæa este foarte greu, pentru cã drumurile sunt, în opinia
noastrã, cele mai proaste din judeå. Aæa, cel puåin, ni s-a pãrut
cel de la Negreæti spre Satu Mare.
Clãdirea este prinsã într-un program de reabilitare, ultima
investiåie fãcutã aici fiind acum cinci ani. Æeful sectorului
apreciazã dotarea ca acceptabilã, cu un minus la tehnica de
supraveghere, deæi au, poate, cele mai multe Midi Bino-Kite – 4,
faåã de celelalte sectoare. Ca tehnicã auto, existã 2 Nissan-uri, un
VW Transporter, 2 ATV-uri, un Aro æi o Dacia 1310. Cu un oftat,
ne povesteæte cã a lucrat ani mulåi aici, din 1989. A fost agent
pânã în 2003, apoi ofiåer, a plecat æef Detaæament Intervenåie la
inspectorat în Satu Mare, luându-æi cu el soåia, care a trebuit sã
renunåe la locul de muncã, æi copilul. Dupã æase luni s-a întors æef
de sector. Familia a rãmas în Satu Mare pentru cã, între timp, soåia
æi-a gãsit un serviciu.
„Nu poate lucra la
acest sector cine nu
este cãlit” – continuã
acesta. Satisfacåia
lui o constituie
rezultatele obåinute.
Spre exemplu, anul
acesta, la nivelul
sectorului, au fost
constatate 11 cazuri
de trecere ilegalã, cu
19 persoane reåinute
(5 ucraineni, 4
din R. Moldova, 3
indieni, 6 georgieni
æi un rus) precum æi
9 de contrabandã
cu åigãri, cu 19
persoane implicate
reåinute æi 259.688
pachete capturate.
Agentul Raul Gules, la
sediul SPF Tarna Mare
Agenåii Marcel Malanca æi Liviu
Radu, executând misiune de
supraveghere
Au fost constatate, de asemenea, æi 17 contravenåii.
Nu încheiem acest reportaj despre IJPF Satu Mare fãrã sã
menåionãm cã municipiul are, la 14 km, un aeroport internaåional.
Transportul interior are ca unicã destinaåie capitala. Nu existã,
deocamdatã, curse externe, dar autoritãåile locale spun cã sunt
în curs proiecte de modernizare.
Marius IONESCU
Gabriel CRÃCIUN
F R O N T I E R A
R e p o r t a j
45

TERORISMUL, ÎN CEASUL AL 12
46
În ultimii ani, întreaga lume,
dar în mod deosebit Europa, a
fost marcatã de schimbãri politice
fundamentale. Aceste mutaåii, dar,
mai ales, actele teroriste din 11
septembrie 2001, s-au resimåit,
în mod special, în ceea ce priveæte
politica de securitate, determinând
problemele majore ale securitãåii
interne pentru statele europene, æi
nu numai, sã se structureze în jurul
evoluåiilor alarmante ale crimei
organizate, extremismului politic
æi terorismului, cu tot cortegiul de
ameninåãri æi implicaåii negative care
derivã din acestea.
Definit de Vladimir Putin drept
boala secolului XXI, un pol al noii
ordini mon diale, mega te ro rism
sau hiperterorism, terorismul este
apreciat de Bill Clinton drept
„par tea întunecatã a globalizãrii
care divide lumea în bogaåi æi
sã raci, promoveazã competiåia,
dar æi conflictele, alimenteazã
sen ti men tele de urã, alienare,
durere, concomitent cu crearea
de noi re laåii æi interacåiuni, de
noi conglomerate sociale, politice
æi economice”. Analiza evoluåiei
fenomenului extremist-terorist pe
plan internaåional relevã, din ce în ce
mai mult, o tendinåã de intensificare
a acestuia, inclusiv în folosirea
violenåei ca mijloc de promovare æi
impunere a unor scopuri æi interese
politice.
Acest nou tip de rãz boi, purtat cu
un inamic aflat printre noi, implicã
cos turi æi urmãri greu de anticipat.
Toate acestea au transformat
terorismul într-o armã strategicã,
lumea nefiind pregãtitã pentru
a-i face faåã. Terorismul actual
reprezintã provocarea mi leniului
trei, re u æind, prin acåiunile
organizate, chiar sã spulbere, în
parte, „mi tul in vincibilitãåii” SUA.
Parafrazând un reputat reprezentant
al Germaniei, nu trebuie sã uitãm cã,
în lupta împotriva terorii, „ suntem în
ceasul al 12-lea fãrã câteva minute!”.
Chestor general de poliåie,
prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,
secretar de stat
în Ministerul Internelor
æi Reformei Administrative,
comisar-æef dr. Nicolae RADU,
consilier - Ministerul Internelor
æi Reformei Administrative
Infracåiuni contra persoanelor care
se bucurã de protecåie internaåionalã,
inclusiv agenåi diplomatici.
În categoria unor asemenea infracåiuni
intrã fapta intenåionatã:
a) de a comite un omor, o rãpire sau
orice alt act împotriva integritãåii corporale
sau libertãåii unei persoane care se bucurã
de protecåie internaåionalã;
b) de a comite, folosind violenåa,
un atac împotriva localurilor oficiale,
reæedinåei personale sau mijloacelor de
transport aparåinând unei persoane care
se aflã sub protecåia internaåionalã æi
care este de naturã sã-i punã în pericol
persoana æi libertatea;
c) de a ameninåa cu comiterea unui
astfel de atac;
d) de a încerca sãvâræirea unui
asemenea atac;
e) de a participa în calitate de complice
la un asemenea atac.
Subiectul pasiv al unei asemenea
infracåiuni îl reprezintã persoana care se
bucurã de protecåie internaåionalã, prin
care se înåelege:
a) orice æef de stat, inclusiv orice
membru al unui organ colegial, care,
în virtutea constituåiei statului respectiv
îndeplineæte funcåiile æefului de stat, orice
æef de guvern sau ministru al afacerilor
externe, atunci când o astfel de persoanã
se gãseæte într-un stat strãin, precum æi
membrii de familie care îl însoåesc;
b) orice reprezentant, funcåionar
sau personalitate oficialã a unui stat
æi orice funcåionar, personalitate sau
alt reprezentant al unei organizaåii
interguvernamentale care la data când æi
în locul în care o infracåiune s-a comis
împotriva sa, a reæedinåei oficiale, a
locuinåei personale sau mijloacelor sale
de transport, este îndreptãåit, conform
dreptului internaåional, la o protecåie
specialã împotriva oricãrei atingeri a
persoanei æi membrilor familiei care fac
parte din gospodãria sa.
Capturarea ilicitã de aeronave
æi actele ilicite împotriva
securitãåii aviaåiei civile
Capturarea ilicitã de aeronave este
o infracåiune penalã sãvâræitã de oricare
persoanã care, la bordul unei aeronave
în zbor:
a) în mod ilicit æi prin violenåã sau
ameninåare cu violenåa pune stãpânire
pe aceastã aeronavã, exercitã controlul
asupra ei sau încearcã sã comitã unul
F R O N T I E R A
din aceste acte ori,
b) este complicele unei persoane sau
încearcã sã comitã unul din aceste acte.
Infracåiuni îndreptate contra
securitãåii aviaåiei civile
Infracåiunile îndreptate contra
securitãåii aviaåiei civile se referã la
urmãtoarele fapte ale oricãrei persoane
care, în mod ilicit, cu intenåie:
a) sãvâræeæte un act de violenåã
împotriva unei persoane aflatã la bordul
unei aeronave în zbor, dacã acest act este
de naturã sã punã în pericol securitatea
aeronavei;
b) distruge o aeronavã în serviciu, îi
cauzeazã deteriorãri care o fac inaptã de
zbor ori sunt de naturã sã punã în pericol
securitatea aeronavei;
c) plaseazã sau face sã se plaseze pe o
aeronavã în serviciu, prin orice mijloc, un
dispozitiv sau substanåã apte sã distrugã
acea aeronavã sau sã-i producã deteriorãri
care o fac inaptã de zbor ori sunt în
mãsurã sã-i punã în pericol securitatea
în zbor;
d) distruge sau deterioreazã instalaåii
sau servicii de navigaåie aerianã sau
tulburã funcåionarea acestora dacã
vreunul dintre aceste acte este de naturã
D o c u m e n t a r

- LEA FÃRÃ CÂTEVA MINUTE! (IX)
sã punã în pericol securitatea aeronavelor în zbor;
e) comunicã o informaåie ætiind cã aceasta este falsã æi, prin
acest fapt, pune în pericol securitatea unei aeronave în zbor.
În aceeaæi clasificare se încadreazã æi faptele celui care:
a) încearcã sã comitã una dintre infracåiunile prevãzute
anterior,
b) este complice al unei persoane care comite sau încearcã
sã comitã vreuna dintre aceste infracåiuni.
În termenii convenåiilor relative la capturarea ilicitã de
aeronave æi la actele ilicite îndreptate contra securitãåii aviaåiei
civile se considerã cã o aeronavã este în zbor în momentul în
care, îmbarcarea fiind terminatã, toate uæile exterioare au fost
închise, în vederea decolãrii. Totodatã, se reåine cã, în caz de
aterizare foråatã, se considerã cã zborul se continuã pânã când
autoritatea competentã preia în sarcinã aeronava, persoanele æi
bunurile de la bord.
Referitor la expresia aeronavã de serviciu, cea de-a doua
convenåie amintitã precizeazã cã se considerã astfel o aeronavã
din momentul în care personalul de la sol sau echipajul începe
sã o pregãteascã în vederea unui anumit zbor pânã la expirarea
unui termen de 24 de ore dupã orice aterizare, precum æi faptul cã
perioada de serviciu
cuprinde în orice caz
întregul timp în care
aeronava se aflã în
zbor, aæa cum a fost
ea definitã anterior.
Prevederile celor
douã convenåii nu se
aplicã aeronavelor
folosite pentru acåiuni
militare, de marinã
sau poliåie.
Numeroase åãri
sunt atrase spre
folosirea legii cu
privire la terorism,
reprimarea violenåei
æi sunt angajate în
folosirea legii interne
æi internaåionale
pentru controlul
conduitei criminale
æi soluåionarea
disputelor. Legea are
rezultate modeste în
privinåa terorismului
internaåional. Unii teroriæti au fost uciæi sau capturaåi în timpul
sãvâræirii actelor lor criminale, dar puåini dintre cei ce scapã din
aceste împrejurãri sunt ulterior prinæi æi arestaåi.
Teroristul care este urmãrit în justiåie este foarte probabil a fi
eliberat cu mult mai devreme ca sentinåa sã se pronunåe, eliberare
care, adesea, se face în schimbul ostaticilor luaåi într-un episod
terorist ulterior.
Unul dintre motivele ineficacitãåii legii constã în faptul cã
terorismul, în esenåa lui, este o activitate criminalã. În aplicarea
legii pe plan intern, guvernele încearcã sã pedepseascã æi sã
împiedice sãvâræirea de crime în modul cel mai eficace cu
putinåã. Dar, este recunoscut cã legea nu poate înlãtura crima.
Guvernele pot aætepta chiar mai puåin de la lege în privinåa
terorismului internaåional. Legea nu a izbutit sã-i pedepseascã æi
sã-i împiedice pe cei ce folosesc terorismul în scopul promovãrii
intereselor lor politice. Partea cea mai deficitarã a legii constã în
faptul cã ea a servit legitimizãrii terorii internaåionale æi protejãrii
teroriætilor faåã de pedepsele aplicate criminalilor.
Legitimitatea violenåei politice este o noåiune care s-a
afirmat în promulgarea legii internaåionale. Deæi, majoritatea
åãrilor au obligaåia extrãdãrii, totuæi, cererile de extrãdare sunt
adesea refuzate pe baza unor raåiuni politice. În prezent, multe
åãri încearcã sã limiteze excepåia delictului politic, fãcândo
inaplicabilã în cazul delictelor cu violenåã æi încãlcãrilor
prevederilor acordurilor antiteroriste.
Lupta antiteroristã a continuat de-a lungul anilor. Astfel, în
1996, în Egipt a avut loc “Reuniunea internaåionalã la nivel
înalt a luptei antiteroriste”, prezidatã de preæedintele SUA, Bill
Clinton æi de Hosni Mubarak æi la care au participat 13 æefi de
stat, obiectivul reuniunii find izolarea Iranului fundamentalist,
alãturi de Siria æi Liban. Adunarea Generalã a Naåiunilor Unite a
adoptat Convenåia internaåionalã pentru reprimarea terorismului
cu bombe, la 15 decembrie 1997, æi Convenåia internaåionalã
pentru reprimarea finanåãrii terorismului, la 9 decembrie 1999,
ambele semnate de România.
Ultima convenåie a avut la bazã un proiect elaborat de Franåa
æi a acoperit o importantã lacunã a cadrului juridic internaåional,
concentrându-se asupra fazei pregãtirii æi nu asupra actului terorist
în sine. Caracterul de noutate al acestui instrument juridic constã
în faptul cã se recunoaæte importanåa fundamentalã a combaterii
finanåãrii terorismului, iar pentru infracåiunile reglementate în
acest cadru, nu mai poate fi refuzatã extrãdarea, invocându-se
probleme politice sau fiscale.
Naåiunile Unite au adoptat, la 01.10.2001, o rezoluåie
istoricã prin care se încearcã blocarea oricãrui sprijin reåelelor
teroriste din punct de vedere financiar æi logistic. Prin aceasta
se impun sancåiuni împotriva åãrilor care refuzã sã coopereze
în lupta antiteroristã declanæatã de SUA, dupã atentatele din
11 septembrie 2001. Rezoluåia mai cere statelor membre sã
împiedice ridicarea de fonduri pentru teroriæti æi îngheåarea fãrã
amânare a fondurilor æi bunurilor persoanelor care au comis sau
încercat sã comitã acte teroriste sau a celor care au încercat sãi
ajute pe autorii unor acte teroriste. Prin aceasta se constrâng
toate statele sã înceteze la orice formã de ajutor activ sau pasiv,
în special prin stoparea oricãror livrãri de armament.
Costurile economice ale terorismului sunt foarte ridicate.
Astfel, SUA cheltuie 5 miliarde dolari pe an, pentru a lupta
contra terorismului din interiorul statului, cât æi în alte regiuni
ale lumii.
Ultimele
acte teroriste
au lovit serios
în bazele
economice
ale unor
state, cu
repercusiuni
în economia
mondialã,
au tulburat
serios jocul
tradiåional
al politicii.
De aici
necesitatea
pentru orice
regim democratic de a replica, în regim de urgenåã, oricãror
tentative de terorism. Cruciada antiteroristã coincide nefericit cu
prima aniversare a intrãrii în vigoare a cãråii drepturilor omului.
Ceea ce s-a întâmplat nu înseamnã o ciocnire a civilizaåiilor
Occidentului æi Islamului, iar Samuel Huntington aprecia întrun
interviu cã „atacurile nu sunt o expresie a Islamului, sunt
o pervertire îngrozitoare a Islamului” æi asta dupã ce, într-o
controversatã lucrare, acesta menåiona cã „urmãtorul rãzboi,
dacã va exista, va fi un rãzboi între civilizaåii”.
F R O N T I E R A
D o c u m e n t a r
47

Migraåia, în contextul aderãrii la UE
Aderarea României, la 01.01.2007, la Uniunea Europeanã, a
condus în mod automat la o creætere a fluxului de migranåi æi, pentru
o parte dintre aceætia, România a devenit åarã åintã, æi nu doar åarã
de tranzit.
Traficul de persoane din România cãtre state membre U.E. a
înregistrat o creætere, datoritã faptului cã trecerea frontierelor acestor
state se poate face acum într-un mod mai facil pentru cetãåenii
români.
Faptul cã în prezent cartea de identitate constituie un document
de cãlãtorie în baza cãruia cetãåenii români pot cãlãtori în statele
membre ale Uniunii Europene æi având în vedere cã un numãr mare
de cetãåeni români încã au restricåionat dreptul la libera circulaåie în
strãinãtate, creeazã o conjuncturã favorabilã intensificãrii activitãåilor
de ieæire ilegalã din åarã, prin utilizarea de cãråi de identitate false
sau falsificate, precum æi prin substituire de persoanã.
Neimplementarea în baza de date a cãlãtorilor care tranziteazã
prin punctele de control a îngreunat documentarea activitãåii
infracåionale a persoanelor care desfãæoarã fapte ilegale de trafic de
persoane æi migraåie ilegalã.
Åãrile de destinaåie sunt, cu predilecåie, Italia, Franåa, Spania,
Grecia æi Anglia, care dispun de o economie foarte bine dezvoltatã,
un nivel ridicat de trai æi de regimuri juridice ale strãinilor mai
permisive, în ceea ce priveæte încadrarea în muncã æi îndeplinirea
formalitãåilor de æedere.
Fluxurile de migraåie genereazã traiectorii neuniforme de
dezvoltare regionalã în åãrile de origine. De fapt, fluctuaåiile de
capital mediate de migranåi sunt foarte selective æi susåin cu precãdere
reåelele sociale ale acestora. Decalajele social-economice pot
creæte ori de câte ori grupuri de migranåi se concentreazã în cadrul
comunitãåilor de unde au plecat. Totodatã, caracterul selectiv al
reåelelor sociale de migranåi nu favorizeazã activitãåi colaborative
care ar transcede aceste reåele, iar din aceste motive fenomenul
migraåiei ilegale este în continuã evoluåie.
În aceste condiåii, managementul de implementare a strategiei
postaderare va avea în vedere principalele metode de tranzitare
ilegalã a frontierei în perioada urmãtoare æi anume:
-substituirea de persoane, pe baza semnalmentelor anatomice
asemãnãtoare, în cazul cetãåenilor români returnaåi în baza
acordurilor de readmisie;
-racolarea unor tinere din R. Moldova æi scoaterea acestora din
România cu cãråi de identitate româneæti falsificate, cu scopul de a
fi exploatate în diverse åãri din UE sau spaåiul Schengen;
-substituirea de persoane, în cazul minorilor ale cãror fotografii
nu figureazã în evidenåele serviciilor publice comunitare de evidenåã
informatizatã a persoanelor, determinate de încercãrile unor cetãåeni
români care nu æi-au oficializat æederea pe teritoriul statelor strãine,
de a-æi reîntregi familiile;
-falsificarea vizelor de intrare sau de tranzitare a teritoriului ori a
ætampilelor de trafic de cãtre cetãåeni români æi moldoveni;
-falsificarea documentelor de identitate de cãtre cetãåeni români
æi moldoveni, în special a cãråilor de identitate.
-ascunderea persoanelor în mijloacele de transport, în special
cele destinate transportului de mãrfuri, dar æi cele destinate
transportului în comun, în vederea ieæirii din åarã prin trecerea
ilegalã a frontierei de stat.
Printre factorii care au influenåat æi infuenåeazã dinamica
48
migraåiei ilegale se pot enumera:
-instituirea unui control de frontierã simplificat la P.T.F. interioare,
caracterizat prin dispariåia controlului vamal; neimplementarea în
baza de date a cãlãtorilor; verificarea prin sondaj a cãlãtorilor în baza
de date a persoanelor aflate în consemn la frontierã; existenåa unei
presiuni sporite exercitate de societatea civilã în vederea eliminãrii
timpilor de staåionare în P.T.F. pentru cetãåenii români, etc.
-politica elasticã în domeniul acordãrii vizelor de intrare în
România, fiind acordate cu uæurinåã vize româneæti în scop de
afaceri pentru cetãåenii strãini cu potenåial migrator (Somalia, Nigeria
Bangladesh, Egipt etc.), fãrã a se verifica ulterior dupã intrarea în
åarã a acestora, de cãtre autoritatea pentru strãini, dacã s-a respectat
scopul declarat.
-nevoia crescutã de foråã de muncã în diferite sectoare ale
economiei precum: agricultura, construcåiile, industria (în special
industria uæoarã), face ca ,,importul’’ foråei de muncã la negru sã
devinã ispititor pentru angajatori, aceætia vor fi tentaåi sã foloseascã
,,la negru’’ foråa de muncã strãinã, în condiåiile în care acest lucru
le-ar oferi o reducere substanåialã a costurilor de producåie (impozite,
taxe, asigurãri etc.).
În acest sens, considerãm cã existã condiåii favorizante pentru
dezvoltarea æi perfecåionarea grupãrilor infracåionale cu caracter
transfrontalier, apte sã asigure acum ,,servicii complete” pe linia
migraåiei ilegale, începând de la recrutarea migranåilor în åara
de origine sau de plecare, organizarea transportului, cazarea pe
teritoriul statelor de tranzit, punerea la dispoziåie a documentelor
de identitate/cãlãtorie false sau falsificate pentru crearea unui regim
juridic favorabil circulaåiei fãrã restricåii în spaåiul U.E., pânã la
procurarea documentelor de rezidenåã pe teritoriul statului åintã.
De asemenea, aceste grupãri vor câætiga un monopol pe piaåa
neagrã a documentelor falsificate datoritã calitãåii serviciilor oferite
de-a lungul timpului, experienåei acumulate, asigurãrii logistice
ridicate æi diversitãåii serviciilor oferite (documente privind identitatea,
cãråi verzi, asigurãri de sãnãtate, procuri, certificate de înmatriculare,
permise auto, dovezi accidente uæoare sau furturi etc).
Oscilaåiile tarifului perceput de reåelele infracåionale pentru
oferirea serviciilor de migraåie ilegalã va fi mãsura eficienåei
activitãåilor întreprinse de poliåiæti.
Pentru contracararea migraåiei ilegale, se impune adoptarea
unor mãsuri potrivit particularitãåilor locale ale fiecãrei zone de
responsabilitate, dupã cum urmeazã:
-stabilirea mai multor scenarii posibile vizând activitatea
infracåionalã la frontierã.
-iniåierea de cursuri modulare de scurtã duratã axate pe însuæirea
de cãtre poliåiætii de frontierã a legislaåiei comunitare cu privire la
controlul de frontierã;
-conectarea SPF - urilor la Reåeaua Metropolitanã, pentru
efectuarea în timp scurt a verificãrilor poliåieneæti elementare;
-monitorizarea atentã a tuturor anunåurilor de micã publicitate
apãrute în ziarele locale pentru depistarea serviciilor oferite de
grupãrile infracåionale;
-obåinerea æi punerea la dispoziåia lucrãtorilor din P.P.F., în
format electronic a tuturor cãråilor de identitate emise de statele
U.E. (specimene æi elemente de siguranåã);
-achiziåionarea pentru fiecare structurã a poliåiei de frontierã
de radio telefoane portabile, aparate UV – portabile, dispozitive
electronice de semnalizare æi avertizare cu infraroæu, aparate foto
digitale, mijloace de deplasare rapidã pe teren accidentat (ATV), staåii
portavoce, lanterne metalice profesionale, pagere de radiaåii etc.;
-supravegherea permanentã a principalelor direcåii pretabile
trecerii ilegale a frontierei de stat, conturate la nivelul fiecãrui sector
al poliåiei de frontierã în urma analizelor tactice æi operaåionale;
-schimbul operativ de date æi informaåii cu celelalte structuri ale
poliåiei æi poliåiei de frontierã;
-adaptarea permanentã a dispozitivelor de supraveghere a
frontierei de stat, în funcåie de evoluåia situaåiei operative.
-atragerea populaåiei din zonã pentru sprijinirea activitãåilor
specifice Poliåiei de Frontierã; desfãæurarea de acåiuni punctuale
care au la bazã analize de risc;
-schimbarea urgentã, în mãsura posibilitãåilor, a cãråilor de
identitate cu unele cu mai multe elemente de siguranåã.
F R O N T I E R A
Alexandru Cãtãlin VÃLEANU
D o c u m e n t a r

ST P
pirateriei
www.stoppirateria.ro
Pirateria este un fenomen din ce în ce mai prezent. El vizeazã,
într-un fel sau altul, fiecare cetãåean, æi este prezent în toate
ramurile æi activitãåile economice æi, cu siguranåã, ne priveæte pe
toåi. Pirateria æi contrafacerea sunt acåiuni ilegale de reproducere
neautorizatã a rezultatelor, materiale sau imateriale, ale activitãåilor
proprietarilor de drept.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângã Înalta Curte de
Casaåie æi Justiåie, împreunã cu Oficiul Danez pentru Patente æi
Mãrci din Danemarca, au derulat proiectul „Întãrirea capacitãåii
instituåionale de protejare a drepturilor de proprietate intelectualã
æi industrialã”, finanåat de Uniunea Europeanã, cu un buget de 1,9
milioane euro. Parteneri în implementarea acestui proiect comun
sunt: IGP, IGPF, Autoritatea Naåionalã a Vãmilor, Oficiul Român
pentru Drepturile de Autor æi Oficiul de Stat pentru Invenåii æi
Mãrci.
De la produse farmaceutice pânã la piese auto, de la articole
vestimentare pânã la CD-uri cu muzicã sau programe de calculator,
toate pot fi supuse riscului piratãrii æi contrafacerii. Deæi termenul
de pirat este folosit metaforic în zilele noastre, ceva rãmâne
neschimbat din vremurile în care cuvântul era folosit la propriu:
pirateria este extrem de profitabilã. De aceea, nu este de mirare
faptul cã un numãr din ce în ce mai mare de persoane o practicã,
cu atât mai mult cu cât acestea sunt în special tineri. Profitul este
ademenitor. Ca în orice fenomen, în piraterie æi contrafacere existã
o relaåie de cauzã-efect, iar enunåul ei este foarte simplu: „Pirateria
va exista atât timp cât existã oameni dispuæi sã cumpere produse
piratate”.
Produse ce pot fi piratate sau contrafãcute sunt împãråite în
douã categorii:
Cu privire la drepturile de autor æi cele conexe, s-a constatat
cã fenomenul pirateriei æi contrafacerii în diferite medii a cunoscut
urmãtoarele tendinåe: • Muzica, filmul æi jocurile de calculator se
inscripåioneazã pe CD-uri æi DVD-uri piratate prin inscripåionare
laser, catalogul este publicat pe Internet, iar distribuåia se face
prin servicii poætale la comandã individualã sau distribuite
fizic printr-o reåea de adolescenåi în pieåe æi zone comerciale •
Importul de fonograme æi videograme originale este efectuat fãrã
acordul titularilor de drepturi • Videograme, fonograme æi jocuri
de calculator contrafãcute sunt introduse ilegal în România din
Ucraina æi Moldova æi valorificate în oraæele mari • Instalarea pe
sisteme de calcul de programe de operare fãrã licenåe, folosind
o copie pirat a programelor æi valorificarea acestora • Internet
Café-urile continuã sã permitã clienåilor utilizarea de jocuri de
calculator fãrã licenåã • Utilizarea de cãtre unii agenåi economici
de sisteme de operare fãrã licenåã • Stocarea pe hard-diskuri æi
medii optice (CD, DVD) de cãråi æi cursuri universitare care, la
solicitarea clienåilor sunt listate æi comercializate • Downloading
în reåele de cartier (punerea la dispoziåia celorlaltor utilizatori ai
reåelei de opere, programe, jocuri, fãrã consimåãmântul titularilor
de drept).
Cu privire la drepturile de proprietate industrialã au rezultat
urmãtoarele moduri de reproducere ilegalã a acestora:- Elemente
de disimulare a mãrcii protejate aplicate peste însemnele mãrcilor
protejate • Producåia æi valorificarea de åigãri contrafãcute •
Folosirea de documente falsificate de import • Metoda capac •
Diferenåe cantitative æi calitative • Firme fantomã • Ascunderea
de produse contrafãcute în mijloacele de transport, printre bunuri
importate legal • Import de produse contrafãcute fãrã marcã,
cãrora li se aplicã etichete æi autocolante cu mãrcile consacrate
dupã importul în România.
CATEGORII DE PRODUSE CONTRAFÃCUTE
În baza datelor existente la nivelul IGPR æi a celor primite de
la IGPF æi ANV, Unitatea Centralã de Analizã a Informaåiilor din
IGP, a realizat o serie de analize de risc în domeniul drepturilor
de proprietate intelectualã, rezultând urmãtoarele:
Din totalul mãrfurilor contrafãcute identificate, 61% provin
din China, 25% din Turcia, 4% din Bulgaria æi 3% din Emiratele
Arabe Unite.
Mãrfurile care sunt cu precãdere contrafãcute sunt produse
textile importate din China, Turcia æi Bulgaria, produse de
marochinãrie æi încãlåãminte care provin din China æi Turcia,
cosmetice æi produse de igienã care provin din Turcia, Emiratele
Arabe Unite, China æi SUA, accesorii de telefoane ce provin din
China, Turcia æi Emiratele Arabe Unite.
În cele douã åãri (China æi Turcia) existã o adevãratã industrie
a mãrfurilor contrafãcute, care poartã etichetele unor firme
consacrate. Cele mai multe mãrfuri contrafãcute pãtrund prin
portul Constanåa (lider absolut cu peste 50% din „piaåã“) æi prin
vãmile din Bucureæti.
În România, rata pirateriei a scãzut cu 1% în 2007, continuând
tendinåa din ultimii 5 ani. Aceasta a ajuns la 68%, de la 73% în
2003. Valoarea pierderilor cauzate de pirateria software a crescut
însã, ajungând la 151 milioane euro, faåã de 114 milioane euro
în 2006 æi 49 milioane euro în 2003. În 2007 au fost efectuate
în România 650 raiduri împotriva pirateriei æi au fost înregistrate
primele douã cazuri de condamnare la pedepse de peste 5 ani
închisoare pentru piraterie. Unul dintre factorii care a contribuit
la scãderea ratei pirateriei este creæterea numãrului de campanii
de conætientizare derulate în întreaga åarã, cu scopul de a creæte
nivelul de cunoaætere æi respectul faåã de valoarea proprietãåii
intelectuale.
Cu 68%, România æi Bulgaria au ratele de piraterie cele mai
mari din Uniunea Europeanã, în care media se situeazã la 35%.
România stã însã mai bine decât multe din åãrile Europei Centrale
æi de Est, în care media este de exact 68%.
Campania a demarat în luna noiembrie a acestui an, sub
sloganul „CU PIRATERIA TE ARANJEZI PE VIAÅÔ. Scopul
campaniei este creæterea gradului de conætientizare a publicului
cu privire la riscurile pe care le presupune fenomenul pirateriei æi
contrafacerii, cât æi a pericolelor reprezentate de produsele astfel
rezultate.
La conferinåa din data de 26 noiembrie a.c., organizatã cu
prilejul lansãrii campaniei au participat: Gabriela Scutea-adjunct
al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de
Casaåie æi Justiåie, chestorul Vasile Moåoc – adjunct al inspectorului
general al poliåiei de frontierã, comisar-æef Gheorghe Dragomiroiu
– adjunct al inspectorului general al Poliåiei Române, Bogdan
Boreschievici – directorul departamentului Colecåia Naåionalã,
Informaticã, Serviciu din cadrul OSIM, precum æi oficiali
reprezentând instituåiile partenere, membrii ai grupului de lucru,
cât æi reprezentanåi ai companiilor active pe piaåã.
Informaåiile din cadrul campaniei sunt comunicate cãtre public
prin intermediul spotului publicitar TV, prin „direct mail” æi prin
intermediul paginii web.
Ætefan ANDREESCU
F R O N T I E R A
S e m i n a r
49

Cuvinte de suflet, pentru toåi cursanåii Æcolii PF Constanåa
Ceva s-a schimbat!
Trebuie sã spun un cuvânt
: ULTIMUL!...pentru toåi
absolvenåii cursului de iniåiere
în carierã, din cadrul Æcolii de
Formare Iniåialã æi Continuã a
Personalului Poliåiei de Frontierã
Constanåa…
Fie ca viitorul sã vã rezerve
o carierã profesionalã apreciatã,
sã vã daåi silinåa sã deveniåi
profesioniæti, cinstiåi, în primul
rând cu dumneavoastrã înæivã,
æi sã aveåi parte de acel
sâmbure de noroc care uneori
modeleazã destine…Ar mai fi
ceva important : SÃNÃTATE!!!
Sã dea Dumnezeu sã aveåi parte de ea!
Sunteåi tineri, æi, sigur, æansa acestei societãåi æi instituåii. Fiåi
oneæti, chibzuiåi æi aplicaåi doar legea!!! Cãlcaåi peste poluarea
moralã æi aåintiåi-vã privirea spre planul vostru de viitor æi nu
cãutaåi sã imitaåi ceea ce este rãu. E ca æi când aåi clãdi un
oraæ : nu uitaåi grãdinile, oamenii, siguranåa æi echilibrul dintre
structuri.
FIÅI VOI ÎNÆIVÃ! NU FACEÅI COMPROMISURI! ÎNVÃÅAÅI
SÃ MUNCIÅI ÎN ECHIPÃ! ÎNTOTDEAUNA SÃ ÎNCEPEÅI PRIN A
În perioada 20-24
octombrie a.c., sub
auspiciile Programului
Internaåional de
Contraproliferare al
Departamentului Apãrãrii,
Guvernul SUA a organizat,
la Constanåa, cursul
„Combaterea proliferãrii
armelor de distrugere în
porturile maritime”.
Din partea Guvernului
SUA au participat: maior Dennis Emmert – Agenåia pentru
Reducerea Ameninåãrii Armate, Rod Staudinger – din partea
Computer Science Corp, James Donahue – Vama SUA, John
Holmes – director adjunct al portului Los Angeles, agent special
David Nehls – din partea Departamentului Vamã æi Imigrãri (ICE)
Los Angeles.
Din partea românã au participat reprezentanåi ai IGPF, DPF
Constanåa, IJPF-urilor Tulcea, Iaæi, Galaåi, Brãila, ai Æcolilor PF
Constanåa, Giurgiu, IGPR, DGCCO, Biroului de Combatere
a Crimei Organizate Constanåa, Direcåia Regionalã Vamalã
Constanåa, Direcåiei Generale de
Informaåii æi Protecåie Internã, ai
Cãpitãniei Zonale Constanåa, IGSU
Dobrogea æi Direcåiei de Investigare
a Infracåiunilor de Crimã Organizatã æi
Terorism – Constanåa. De asemenea,
tot din partea românã, a participat,
în calitate de co-organizator, Oana
Cristescu, Director regional al
Technology Management Company.
În cadrul cursului au fost abordate
50
Combaterea proliferãrii armelor
de distrugere în masã în porturile
maritime
VÃ RESPECTA PE VOI ÎNÆIVÃ, PENTRU CA, MAI APOI, SÃ VÃ
RESPECTAÅI APROAPELE, ÎNCERCAÅI SÃ VÃ ACCEPTAÅI AÆA
CUM SUNTEÅI! DACÃ NU ÆTIÅI SÃ VÃ RESPECTAÅI PE VOI,
RESPECTUL ACORDAT CELUILALT NU ARE VALOARE!
În æcoalã v-aåi lãsat o parte din voi, ca un aer subtil strecurat
prin fereastra sufletului. V-aåi demonstrat vouã cã puteåi mai mult
decât speraåi æi cã aveåi puterea sã porniåi la drum în noua sau
vechea carierã, depinde de situaåie, cu tot ce aveåi mai bun.
Nimic nu va fi la fel începând de mâine...Va fi mai bine? Va
fi mai rãu? Va fi mai mult entuziasm? Asta nu pot æti; depinde de
voi æi de ceea ce vã doriåi de la viaåã! Dar pot sã vã dezvãlui un
secret: reveniåi din când în când la amintiri, la profesorii care au
constituit un tipar demn pentru voi æi nu îi dezamãgiåi! Amintiåi-vã
de colegii cu care aåi împãråit modulul de formare iniåialã sau de
perfecåionare în carierã. Încercaåi sã înåelegeåi sensul cuvintelor:
EFECT DE BREASLÃ.
Gãsiåi puåin timp æi pentru cea care acum vã îmbraåiæeazã cu
cele mai bune sentimente, iscãlind pentru „mereu”, împreunã cu
ceilalåi profesori care v-au fost alãturi!
„Mereu” alãturi de cei care vin pe bãncile æcolii pentru a se
forma ca poliåiæti demni, cu caracter impecabil æi cu dorinåã de
a se autodepãæi !
Sãrbãtori fericite, gânduri bune æi înåelepciune!
Gabriela RADU
æi s-au discutat mai multe teme cu subiecte de maxim
interes, din care amintim: „Armele de distrugere în masã
æi dubla utilizare”, „Armele de distrugere în masã æi
terorismul în domeniul maritim”, „Aspecte ale proliferãrii
armelor de distrugere în masã”, „Inspectarea navelor
sub pavilion strãin”, „Conspiraåii interne”, „Utilizarea
ilegalã a containerelor”, „Contrabanda la bordul unei
nave” æi „Percheziåionarea unei nave în cãutare de
arme de distrugere în masã”, urmatã de un studiu
de caz.
Au fost arãtate organizaåiile internaåionale
angajate în securitatea maritimã æi în contracararea
armelor de distrugere în masã æi terorismului
æi au fost examinate eforturile internaåionale în
abordarea securitãåii maritime, inclusiv iniåiativele de
securitate în domeniul containerelor æi în domeniul
proliferãrii.
În a doua zi a cursului a fost vizitat Portul
Constanåa, ocazie cu care oaspeåii americani au
rãmas impresionaåi de mãrimea bazinului portuar æi
au împãrtãæit din experienåa lor în ceea ce priveæte vulnerabilitãåile
unui astfel de port.
Pe 24 octombrie 2008 delegaåia americanã a avut
amabilitatea sã rãspundã afirmativ invitaåiei delegatului Æcolii
de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului Poliåiei de Frontierã
– Constanåa æi a fãcut o vizitã în aceastã instituåie, ocazie cu
care au discutat cu conducerea æcolii despre modul în care
se desfãæoarã programul de instruire a poliåiætilor de frontierã
români æi modul în care sunt antrenaåi lucrãtorii Vãmii æi Poliåiei
de Frontierã a Statelor Unite ale Americii. Cursul s-a încheiat cu
înmânarea certificatelor de participare
fiecãrui cursant în parte
Totodatã, oaspeåii de peste
ocean au înmânat conducerii Æcolii
o serie de materiale referitoare la
Combaterea proliferãrii armelor de
distrugere în masã în porturile maritime,
materiale care vor fi folosite în procesul
de învãåãmânt.
Valentin-Ion IONIÅÃ
F R O N T I E R A

Rolul „CABINETULUI” în activitatea
Poliåiei de Frontierã Române
În perioada 10 - 11 noiembrie a.c.,
la sediul IGPFR, sub coordonarea
conducerii PFR, æi în prezenåa
reprezentanåilor Secretariatului
General Direcåiei Generale de
Informaåii æi Protecåie Internã æi
Centrului Cultural din cadrul MIRA,
s-a desfãæurat convocarea pe linie de
Cabinet.
Activitatea s-a înscris în seria
întâlnirilor periodice de pregãtire
æi perfecåionare æi a avut ca temã:
„Rolul Cabinetului în activitatea
Poliåiei de Frontierã Române”.
Tematica convocãrii a vizat
managementul activitãåilor specifice
Cabinetului æi a resurselor umane
din acest domeniu, aplicarea unitarã
a procedurilor legale în vigoare æi a
aspectelor tehnice pe linii de muncã.
Prezenåa la activitate a funcåionarilor
de securitate, a æefilor birourilor Cabinet
æi a ofiåerilor specialiæti pe linie de
secretariat din cadrul direcåiilor
teritoriale, a ofiåerilor responsabili
cu informaåiile clasificate din cadrul
inspectoratelor judeåene, cât æi din
cadrul instituåiilor de învãåãmânt æi
aeroporturilor direct subordonate
IGPFR, va asigura funcåionarea cu un
plus de eficienåã a compartimentelor.
Programul convocãrii a fost unul
dens, determinat de nevoia realã de
edificare a unor aspecte pe care practica
profesionalã le-a identificat pe linia
protecåiei informaåiilor naåionale, UE/
NATO clasificate, secretariat æi arhivã,
relaåii cu publicul, tradiåii æi culturã.
Problematica
protecåiei
informaåiilor clasificate a fost abordatã
din perspectiva realitãåii operative
a instituåiei, a schimbãrilor politice
majore, la nivel global æi regional,
cu influenåe semnificative asupra
sistemelor de securitate euro atlantice,
accentuându-se analiza direcåiilor de
acåiune pentru prevenirea, identificarea
æi contracararea vulnerabilitãåilor,
ameninåãrilor æi riscurilor în sistemul
de securitate.
Abordarea problematicii anterior
menåionate a vizat atât specificul
informaåiilor naåionale, cât æi NATO/
UE clasificate, participanåii fiind
informaåi asupra acreditãrii recente a
Componentei Sistemului Naåional de
Registre din IGPFR.
Având în vedere necesitatea
promovãrii æi apãrãrii valorilor
instituåiei, atât în åarã cât æi în afara
acesteia, æi respectarea dreptului
constituåional de informare publicã
oportunã, corectã æi completã,
deopotrivã, a cetãåenilor æi lucrãtorilor
instituåiei, în cadrul convocãrii s-au
dezbãtut liberul acces la informaåii,
limitele æi restricåiile legale în
vigoare.
Dezbaterile axate pe activitatea de
secretariat æi arhivã au evidenåiat, încã
o datã, faptul cã utilizarea eficace a
acestor domenii de activitate constituie
o modalitate esenåialã de amplificare
a eficienåei actului managerial, fiind
subliniatã necesitatea organizãrii æi
încadrãrii acestei structuri cu personal
bine pregãtit.
Prezentarea activitãåii de tradiåii
æi culturã, onoratã de aprecierile
reprezentanåilor MIRA, a evidenåiat
ceea ce, cu înåelepciune, sublinia
Nicolae Iorga: „Numai întoarcerea
noastrã cãtre trecut, ne dã foråa faptelor
de azi”, generând idei æi propuneri
pentru accentuarea rolului acestei
linii de muncã.
Caracterul interactiv al convocãrii a
facilitat realizarea scopului propus.
Concluziile convocãrii vor
fi operaåionalizate în perioada
urmãtoare.
Corina GRECU
F R O N T I E R A
C o n v o c a r e
51

1 DECEMBRIE
Ziua de 1 decembrie 1918 a marcat încheierea procesului
de formare a statului naåional unitar ROMÂNIA, rãmânând, de
atunci, Ziua Naåionalã. În Bucureæti, în afara ceremonialului
de depunere a unor coroane de flori la Monumentul Eroului
Necunoscut din Parcul Carol, s-a desfãæurat æi o paradã militarã
în zona Arcului de Triumf. La defilare a participat æi MIRA, cu
aproximativ 250 lucrãtori æi 38 de mijloace tehnice.
Astfel, prin faåa celor prezenåi la acest eveniment, au defilat
douã detaæamente de jandarmi æi pompieri, un detaæament de
motocicliæti aparåinând Poliåiei, Jandarmeriei æi I.G.S.U., precum
æi un detaæament de cavalerie al Jandarmeriei. De asemenea, a
fost organizatã æi o expoziåie cu tehnica din dotare, la intrarea în
Parcul Herãstrãu din Piaåa Charles De Gaulle, la care a participat
æi Poliåia de Frontierã cu o logisticã impresionantã.
În acest moment, în baza solicitãrii Diviziei de Poliåie Civilã
a Departamentului O.N.U. (DPKO), în cadrul misiunilor ONU æi
UE din Kosovo îæi desfãæoarã activitatea opt poliåiæti de frontierã
români. Aceætia monitorizeazã activitatea autoritãåilor poliåieneæti
din Kosovo în diferite domenii: control în punctele de frontierã,
trafic rutier, investigaåii interne etc.
Poliåiætii de frontierã români aflaåi în misiune în Kosovo sunt:
scms. Cristinel Ioan Meca, la Mitrovica - Gate 31 (monitor în
PTF), sms. Zinaida Feodot, la Pristina - æef Owersight Unit (æef
unitate investigaåii interne), ipp. Adrian Dobre, la Pristina - æef
Security Monitor Unit (æeful unitãåii de monitorizare a securitãåii),
cms. æef Iulian Floruå, la Prizzen - æef Traffic Unit (monitorizare
poliåie rutierã), ipp. Marian Panainte, la Mitrovica - Gate 31
52
Ziua Naåionalã, sãrbãtoritã æi în KOSOVO
(monitor în PTF, sinsp. Mihai-Iulian Chetran, la Peja/Pec- æef
Border Patrol Unit (æef unitate patrulare la frontierã), insp.
Ætefan Alexandru Garbi, la Ferizaj - Enhancement Unit/Patrol
Officer (unitate intensificare patrulãri) æi sinsp. de poliåie Marian
Nicolau – ofiåer în cadrul proiectului „Acåiunea Comunã 2008
PESC (Politica Externã æi de Securitate Comunã) a Consiliului UE
privind misiunea UE în Kosovo”.
Cu ocazia zilei de 1 decembrie, Ziua Naåionalã a României,
la împlinirea a 90 de ani de la înfãptuirea Marii Uniri, IGPF,
prin adjunctul inspectorului general, chestorul de poliåie Vasile
Moåoc, a acordat plachete personalizate cu însemnele Poliåiei de
Frontierã Române æefului contingentului român, comisarul - æef
de poliåie Anghel Valericã æi participanåilor PFR, pentru deosebita
activitate desfãæuratã æi pentru bunele rezultate obåinute în cadrul
Misiunii ONU în KOSOVO – UNMIK( United Nation Mission in
Kosovo) precum æi pentru eforturile depuse în cadrul noii Misiuni
a UE în KOSOVO – EULEX(Misiunea judiciarã æi de poliåie a UE),
misiune care se aflã în proces de transfer de autoritate preluând
astfel prerogativele funcåionale ale UNMIK:
Reprezentantul IGPF, chestor de poliåie Vasile Moåoc, s-a
întâlnit cu æefii celor douã misiuni de menåinere a pãcii din
Kosovo, Lamberto Zannier - UNMIK æi, respectiv Rainer Kuehn,
EULEX.
Iulian PUICÃ
F R O N T I E R A
E v e n i m e n t

Andrei Æaguna - Mitropolitul românilor
„Pe românii transilvãneni, din adâncul lor somn sã-i trezesc
æi cu voia cãtre tot ce e adevãrat, plãcut æi drept sã-i îndrumez”
– Andrei Æaguna
Fãrã Æaguna am fi mai sãraci! El, Marele Pãstor, a reprezentat
piatra de temelie pentru întreaga spiritualitate româneascã,
pentru rotundul æi nemurirea credinåei strãmoæeæti. Ziditor de
Bisericã æi Æcoalã, a descãtuæat cultura naåionalã, a înnobilat
sufletul neamului Românesc, învrednicindu-l cu harul cu care
l-a învrednicit Dumnezeu.
Biografia unui sfânt
Andrei Æaguna se naæte în ianuarie 1808, la Miækolå în nordul
Ungariei, din pãrinåi aromâni, Naum æi Anastasia, originari din
Grabova. În 1814, tatãl lui Andrei Æaguna trece la catolicism,
religie în care îæi boteazã copiii. În 1816, Anastasie (numele de
botez a lui Andrei) începe æcoala la Miækolå, iar 10 ani mai târziu,
terminã gimnaziul catolic, la cãlugãrii piariæti din Pesta.
La sfâræitul anului 1826, Æaguna trece la ortodoxie æi, timp de
trei ani, studiazã filozofia æi teologia.
La 1 noiembrie 1833, se
cãlugãreæte æi ia numele de Andrei.
La 15/27 iunie 1846, Andrei
Æaguna este numit vicar general la
Sibiu. La 18/30 aprilie 1848 a fost
hirotonit, la Carloviå, ca episcop. La 3/
15 mai 1848 prezideazã, împreunã cu
episcopul greco-catolic Ioan Lemeni,
Adunarea de la Blaj. În fruntea unei
delegaåii, duce petiåia de la Blaj la
Viena, împãratului Franz Joseph. În
16/28 decembrie 1848 organizeazã
o noua adunare la Sibiu, de unde
trimite o nouã petiåie împãratului.
Ideea unitãåii românilor este
conåinutã în „Memoriul” naåiunii
române din Marele Principat al
Ardealului, din Banat, din pãråile
vecine ale Ungariei æi din Bucovina,
prezentat tot împãratului. La 12
martie 1850, convoacã la Sibiu
Congresul bisericesc, la care participã
æi Avram Iancu.
În anul 1864, Æaguna devine
arhiepiscop æi mitropolit al Bisericii
Ortodoxe Române a Transilvaniei.
„Trãiåi în pace, nu vã învrãjbiåi”
Andrei Æaguna a izbutit sã restaureze vechea Mitropolie a
Transilvaniei æi sã iasã de sub jurisdicåia Bisericii Sârbeæti de
la Carloviå, iar dupã câåiva ani a dat Mitropoliei pastorate o
organizare canonicã corespunzãtoare prin aæa numitul Statut
Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, care
se întemeia pe douã principii fundamentale - autonomia faåã
de organele de stat æi sinodalitatea, adicã participarea laicilor
(în proporåie de 2/3) alãturi de clerici (1/3) la conducerea vieåii
bisericeæti, încât Biserica sã fie ocrotitã de orice încercare de
absolutism ierarhic. Aceasta Lege a stat la baza Statutului de
organizare a Bisericii din România întregitã (1925), precum æi a
celui din 1948, revizuit dupã 1989.
A rezidit, din temelie, tipografia diecezanã, a reorganizat
Institutul teologic - pedagogic din Sibiu, ca æcoalã superioarã, a
adus la matca trãirii æi simåirii româneæti mii de preoåi æi învãåãtori
sãteæti pentru cele circa 800 de æcoli poporale câte existau în
Arhiepiscopia Sibiului æi alte câteva sute în Episcopiile Aradului
æi Caransebeæului, toate îndrumate de Bisericã.
Alãturi de Simion Bãrnuåiu - ideologul Revoluåiei de la 1848
æi Avram Iancu - comandantul de oæti, Andrei Æaguna a fost
considerat diplomatul ei în calitate de copreæedinte al Marii
Adunãri Naåionale de la Blaj, iar mai apoi, în douã rânduri,
a susåinut revendicãrile ei în faåa autoritãåilor habsburgice de
la Viena. Ca membru al Dietei Transilvaniei æi al Senatulului
imperial din Viena, a militat remarcabil pentru drepturile æi
libertãåile din Ardeal. A fost primul preæedinte - fondator al
Asociaåiei transilvane pentru literaturã æi cultura poporului
român din Transilvania (ASTRA). Alãturi de prietenul sãu, Emanuil
Gojdu, a contribuit nemijlocit - prin bursele de studii acordate
- la formarea unei elite intelectuale româneæti, cea care avea sã
fie pregãtitoarea Marii Noastre Uniri de la 1918.
În 1870, Andrei Æaguna a fost ales membru de onoare al
Academiei Române - în semn de recunoaætere a marilor sale
merite culturale, bisericeæti æi naåionale, deopotrivã.
La 25 iunie 1873, bolnav æi întristat de neputinåa românilor de
a fi într-o simåire, o voinåã æi un gând, a trecut la cele veænice æi a
fost înmormântat în cimitirul bisericii
din Rãæinari, Sibiu. Ultimul sãu cuvânt
testamentar, a fost „Trãiåi în pace, nu
vã învrãjbiåi”.
Personalitate covâræitoare a
vremurilor sale, Andrei Æaguna a
ætiut sã citeascã în semnele timpului,
sã le punã în mersul evenimentelor
æi al împrejurãrilor potrivnice ori
folositoare neamului sãu æi sã îndrepte
poporul pe drumul izbânzilor æi al
Unirii.
Slavici despre Æaguna:
„este Mesia ardelenilor”
Nemurirea valorii sale poate fi
gãsitã în aprecierile contemporanilor
- prieteni ori vrãjmaæi - æi, deopotrivã,
a celor care i-au urmat, ori i-au fost
discipoli:
Episcopul sas G. D. Teutsch:
„Æaguna a fost conducãtorul
intelectual, singurul cunoscut al
poporului sãu æi a putut sã obåinã
în aceastã calitate astfel de rezultate
politice, cum rar se întâmplã vreunui
muritor a se învrednici de ele”.
Revoluåionarul maghiar Koosuth,
în octombrie 1848, promitea cã dacã va învinge el, va amnistia
pe toatã lumea „cu excepåia lui Æaguna…”.
Iorga îl numea „bãtrân majestuos, care de pe scaunul sãu
de arhiereu conducea ca de pe un scaun de rege…un cârmuitor
de oameni æi un îndreptãtor de vremuri”.
Ioan Slavici l-a numit, pe drept cuvânt, „Mesia
ardelenilor!”
Cel mai bine l-a definit Ion Soiu: „Dar, aæa cum nu poåi
preåui un pom numai dupã lemnul sãu æi este necesar sã-i
socoteæti æi roadele, aæa æi valoarea lui Æaguna trebuie întregitã
prin însumarea valorii discipolilor sãi. Ei au fost mulåi æi vrednici,
iar creætineasca lor ostenealã a lãsat urme ce se mai vãd æi
astãzi”.
De aceea, de la Æaguna încoace, urarea de vârf care li se face
Mitropoliåilor Transilvaniei este „Sã fii ca Æaguna!”.
Chestor principal dr. Nelu POP
F R O N T I E R A
D o c u m e n t a r
53

54
Materiale realizate de
prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti
Titlul scurtului articol de faåã este
evocator pentru orice om de culturã medie
æi, în mod cert, pentru specialiæti. Prin titlu
se aminteæte ziua de 7 decembrie 1941,
când trupele Imperiului Nipon au atacat,
cu foråele navale æi aeriene, baza navalã a
SUA din Oceanul Pacific, Pearl Harbour.
Consecinåele au fost cumplite, în special
pentru japonezi. SUA au reacåionat, au
pãrãsit starea de expectativã din Extremul
Orient æi au intrat în luptã cu întreaga foråã
militarã, economicã æi umanã pe care o
aveau la dispoziåie.
Evident, atacul nu a fost o surprizã
pentru Casa Albã. Este bine ætiut astãzi
cã, în perioada anterioarã declanæãrii
celui de-al doilea rãzboi mondial, în SUA
era un puternic curent favorabil lui Adolf
Hitler. Poate cã a fost o situaåie normalã.
Statisticile demografice aratã cã 48% din
populaåia de rasã albã din SUA era æi este
de origine germanã. În acele condiåii,
având în vedere æi noile alegeri pentru
preæedinåia Statelor Unite (noiembrie
1940), era necesar sã se acåioneze întrun
anumit mod pentru a determina opinia
publicã sã accepte începutul luptei contra
nazismului. Preæedintele F. D. Roosevelt æi
consilierul sãu J. Hopkins au fost informaåi
PEARL HARBOUR
asupra discuåiilor duse între 27
martie - 4 aprilie 1941 la Berlin
între ministrul de externe al celui
de-al treilea Reich, Joachim von
Ribbentrop æi omologul sãu
nipon Matsuoko. Între cele douã
åãri s-a încheiat o înåelegere
prin care Japonia urma sã atace
SUA în Extremul Orient.
În vederea declanæãrii
în liniæte a planului
ofensiv, la revenirea
spre Tokio, ministrul de
externe al Japoniei, la 13
aprilie 1941, s-a oprit la
Moscova. Acolo, împreunã
cu Comisarul Poporului pentru
Afaceri Externe ale URSS, V. M.
Molotov, a semnat un pact de
neagresiune între cele douã puteri
din Oceanul Pacific.
Ætiind cã æi-a asigurat liniætea
din partea URSS, care, de altfel,
oprise douã ofensive nipone, în
1938 æi în 1939, la graniåa cu
Manciuria æi, apoi, la cea cu Mongolia,
Consiliul Imperial al Mikado-ului
Hirohito a decis elaborarea planului de
atac al SUA. I s-a încredinåat comanda
grupului de alcãtuire a planului amiralului
Isoroku Yamamoto. Acesta
absolvise cursurile celebrei
universitãåi Harvard æi
fusese ataæat militar nipon la
Washington. Cunoætea bine
foråa acestei åãri. Din primul
moment s-a opus declanæãrii
rãzboiului împotriva marelui
stat nord-american. Nu a fost
ascultat. Ca militar, a trebuit
sã execute ordinul.
Serviciile de spionaj
american æi britanic, care
descifraserã codurile militare
nipone, au aflat care sunt
pregãtirile Imperiului Soarelui
Rãsare. Ele au fost ajutate æi
de observaåiile celebrului
spion sovietic Richard Sorge.
Acesta a comunicat modul în care
erau echipate trupele japoneze: aveau
uniforme de varã, tipice pentru lupta în
zonele sudice, nu în Siberia.
Mai mult, la 6 decembrie 1941, în
ambasada Japoniei din Washington au
fost arse toate documentele importante.
Deasupra clãdirii s-a ridicat un fum
gros. Autoritãåile SUA l-au observat. Au
ætiut cã se pregãteæte atacul. Imediat au
trimis o depeæã generalului-locotenent
Walter Short æi amiralului Husband
E. Kimmel, comandanåii Bazei de la
Pearl Harbour. Aceætia nu au deschis-o
imediat, deoarece plicul nu avea pe el
trei ætampile cu menåiunea “secret”. În
al doilea rând, au socotit cã mai putea
aætepta corespondenåa, deoarece ea sosise
în timpul prânzului.
Rezultatul a fost cutremurãtor.
Vasele ancorate la Dromon, avioanele
aflate la sol au putut fi bombardate în
plin. Norocul marinei SUA a constat în
plecarea în larg, pentru un exerciåiu de
instrucåie, a marilor portavioane. Marinarii
de pe ele erau într-o perioadã de relaxare.
Astfel, ele nu au fost lovite. Au putut intra
în luptã când s-a dat alarma, adicã dupã
terminarea atacului japonez asupra Bazei
de la Pearl Harbour. Cu toate acestea,
pagubele provocate de japonezi au fost
imense: au pierit peste 3.300 militari
americani, au fost distruse 4 mari nave
de luptã æi multe altele avariate, precum
æi 150 avioane aflate la sol. Comandanåii
bazei militare de la Pearl Harbour au fost
demiæi. Generalul Douglas Mc Arthur,
comandantul foråelor SUA din Pacificul
de Sud, a reacåionat imediat. A pregãtit
contraofensiva. Previziunile sumbre ale
lui Yamamoto s-au adeverit. Dupã un
succes fulgerãtor, dar aparent æi relativ,
un scurt foc de paie al japonezilor,
au început sã se manifeste în serie
victoriile SUA încã din anul 1942. Au
fost semnificative luptele de la Midway,
din Marea Coralilor, din Insulele Guam
æi, apoi, cucerirea treptatã, succesivã, a
insulelor arhipelagului nipon.
Aæadar, se poate afirma, farã a greæi,
cã Pearl Harbour a fost o loviturã datã
superbiei japoneze æi a marcat începutul
sfâræitului militarismului imperial din acel
stat.
F R O N T I E R A
I s t o r i e

PILULE ISTORICE: NOIEMBRIE - DECEMBRIE
1 noiembrie 1599 - Mihai Viteazul
a intrat în Alba-Iulia,
declarând cã, urmare
a acestei acåiuni, a
unit Åara Româneascã
cu Transilvania.
3 noiembrie 1918
- Împãratul Carol
al Austro-Ungariei
a capitulat; astfel,
s-a încheiat primul
rãzboi mondial pentru
Austria.
5 noiembrie 1918 - Kiel, Germania,
s-a declanæat rãscoala marinarilor militari
germani; cauza a constat în refuzul lor de
a ieæi în larg pentru a lupta împotriva flotei
Antantei pânã la obåinerea victoriei sau la
pieirea lor.
7 noiembrie 1917 - Petrograd,
bolæevicii, conduæi de V. I. Ulianov Lenin,
au dat lovitura de stat prin care au cucerit
puterea în Rusia.
9 noiembrie 1918 - Berlin, kaiser-ul
Wilhelm al II-lea a abdicat, refugiindu-se
în Olanda; în fruntea åãrii a fost instaurat
un guvern condus de prinåul Max von
Baden.
10 noiembrie 1508 - Târgoviæte, a
apãrut Liturghierul lui Macarie, prima carte
tipãritã pe pãmântul
românesc, care a
marcat introducerea
tiparului la români.
11 noiembrie
1918 - Compiègne-
Sala Rotondã din
gara oraæului:
Germania a
capitulat în faåa
foråelor Antantei;
cu aceasta s-a
terminat primul
rãzboi mondial.
12 noiembrie 1933 - în Germania au
avut loc alegeri generale; au fost câætigate
de N.S.D.A.P., care astfel a deschis drumul
instalãrii lui Adolf Hitler la putere.
14 noiembrie 1878 - Brãila, Principele
Carol I, promulgã decretul prin care
declarã cã este unitã Dobrogea cu
România.
16 noiembrie 1916 - se dã bãtãlia
pentru Bucureæti, cea mai mare luptã
din anul 1916 din România; comanda
trupelor române a deåinut-o generalul
Constantin Prezan, care l-a avut lângã el
pe locotenent-colonelul Ion Antonescu,
viitorul mareæal.
19 noiembrie 1946 - în România au
avut loc primele alegeri parlamentare
postbelice; ele au fost falsificate de
Guvernul dr. Petru Groza; astfel, a
putut fi anunåatã câætigarea lor de cãtre
B.P.D., care i-a impus în fruntea åãrii pe
comuniæti.
20 noiembrie 1916 - administraåia æi
armata românã se retrag în Moldova æi
mutã, temporar, capitala åãrii la Iaæi.
20 noiembrie 1917 - Ucraina se
autodeclarã republicã independentã;
la data de 31 decembrie 1917, Rusia
nu recunoaæte acest stat, declarând cã
Ucraina rãmâne, mai departe, parte
integrantã a ei.
21 noiembrie 1881 - printr-un act
semnat la Sigmaringen, prinåul Ferdinand
a fost declarat moætenitorul coroanei
regale a României.
21 noiembrie 1995 - Dayton - se
stabileæte printr-un acord mutual
impunerea pãcii în Bosnia.
22 noiembrie 1963 - Dallas, Texas,
SUA, a fost asasinat preæedintele J. F.
Kennedy.
25 noiembrie 1932 - s-a încheiat
pactul de neagresiune electoralã între
P.N.Å æi Garda de Fier; ulterior, au
aderat la el P.N.L. George Brãtianu
(“Georgiætii”), Uniunea Agrarã a lui
Constantin Argetoianu æi Partidul Evreiesc
din România.
26 noiembrie 1917 - încep discuåiile
pentru încheierea armistiåiului românogerman
de la Focæani; el a fost impus
ca urmare a noilor condiåii de pe frontul
de est, unde Rusia începuse tratative cu
Germania pentru semnarea armistiåiului
de la Brest-Litovsk.
27 noiembrie 1095 - Clermont, Papa
Urban al II-Iea, în cadrul unui consiliu,
declarã începutã prima cruciadã.
28 noiembrie 1918 - Cernãuåi, la
lucrãrile Congresului General al Românilor
se declarã unirea necondiåionatã a
Bucovinei cu România.
1 decembrie 1918 - Alba Iulia, marea
adunare popularã la care participã
100.000 oameni; cei 1.228 deputaåi
din Sala “Cazinei” ofiåerilor au votat
în unanimitate unirea Transilvaniei,
Banatului æi “Pãråilor Ungurene” cu
România.
5 decembrie 1918 - autoritãåile
române au revenit în Bucureæti.
7 decembrie 1941 - Pearl Harbour,
aviaåia æi marina japonezã au atacat baza
militarã americanã; consecinåa a constat
în intrarea SUA în cel de-al doilea rãzboi
mondial.
9 decembrie 1991 - se adoptã Acordul
de la Maastricht de cãtre conducãtorii de
state æi guverne ai CEE; acordul va intra
în vigoare în 1993, reprezentând baza
juridicã a Uniunii Europene.
9 decembrie 1917 - se formeazã
Armata Roæie; principalul ei fondator a
fost Leiba Davidovici Bronstein Troåki.
10 decembrie 1933 - guvernul PNL,
condus de I. G. Duca, a scos în afara legii
Garda de Fier.
12 decembrie 1941 - România a
declarat rãzboi SUA.
14 decembrie 1913 - Insula Creta a
fost reunitã cu Regatul Greciei.
14 decembrie 1927 - Canton
(Guanzhou), 50.000 soldaåi din Kwo mintan
(Guomindang) au zdrobit miæcarea
comunistã din oraæ, implicit din sudul
Chinei.
14 decembrie 1939 - Liga Naåiunilor
a exclus URSS din rândurile ei, ca urmare
a agresiunii acesteia împotriva Finlandei.
16 decembrie 1989 - Timiæoara - a
început Revoluåia Românã, care a dus
la înlãturarea lui Nicolae Ceauæescu æi a
regimului comunist.
19 decembrie 1961 - India a ocupat
coloniile portugheze Goa, Daman æi
Diu.
20 decembrie 1917 - în Rusia, Ohrana
a fost transformatã în CEKA, strãmoæul
KGB; în fruntea ei a fost numit, de V.
I. Ulianov Lenin, Felix Edmundovici
Dzerdjinski.
20 decembrie 1999 - Regiunea
Administrativã Specialã Macao,
retrocedatã de Portugalia Chinei, a fost
integratã cu un statut special în Republica
Chinezã.
21 decembrie 1991 - unsprezece foste
republici sovietice, reunite la Alma Ata, au
declarat desfiinåatã æi inexistentã URSS æi
s-au reunit în CSI.
25 decembrie
1989 - ca
urmare a unui
proces în care
au fost judecaåi
æi condamnaåi,
Elena æi Nicolae
Ceauæescu au
fost executaåi
prin împuæcare în
oraæul Târgoviæte.
25 decembrie
1991 - Moscova
- Mihail Sergheevici Gorbaciov a
demisionat din funcåia de preæedinte al
URSS; steagul roæu a fost coborât de pe
Kremlin.
28 decembrie 1933 - Sinaia - pe
peronul gãrii a fost asasinat premierul
României I.G. Duca. Crima a fost comisã
de un grup de trei tineri studenåi legionari,
numiåi codificat Nicadori.
30 decembrie 1947 - Bucureæti,
reprezentanåii PCR, Gheorghe Gheorghiu-
Dej æi dr. Petru Groza, susåinuåi de foråele
sovietice, l-au silit pe Regele Mihai I
sã abdice; imediat, a fost proclamatã
Republica Popularã Românã.
F R O N T I E R A
I s t o r i e
55

În perioada 13-16 noiembrie a.c., la
Iaæi, s-au desfãæurat lucrãrile Consiliului
Naåional al SNPPC pe trimestrul IV/2008,
precum æi seminarul de pregãtire sindicalã
cu tema ,,Recrutarea æi pãstrarea
membrilor de sindicat. Sindicalismul
- tendinåe mondiale. Modul de lucru
în cadrul sindicatului, relaåionarea pe
orizontalã æi verticalã”.
Seminarul a fost ultimul dintr-o serie
de æapte asemenea activitãåi, derulate pe o
perioadã de doi ani æi jumãtate, sprijinite
financiar æi conduse de colegii noætri din
ACP Olanda.
Consiliul a dezbãtut probleme de
actualitate pentru desfãæurarea activitãåilor
sindicale curente, a luat o serie de
decizii æi a adoptat hotãrâri pentru buna
desfãæurare a activitãåii sindicatului æi a
Fundaåiei ,,Sfântul Nicolae ocrotitorul
56
Consiliul i l Naåional
a S.N.P.P.C.: Iaæi 13 – 16 noiembrie 2008
poliåiætilor”.
Având în vedere apariåia în structurile
MIRA a unor zvonuri legate de
crearea unei uniuni sindicale în cadrul
ministerului, cu participarea SNPPC,
Biroul Executiv Central a dezminåit
aceste zvonuri, informând Consiliul
cã SNPPC nu are nici o legãturã cu
crearea unei uniuni sindicale æi, mai
ales, nu considerã oportunã crearea unei
asemenea structuri sindicale împreunã cu
sindicate nereprezentative æi organizaåii
profesionale.
Consiliul Naåional a fost informat cã
s-au fãcut demersuri pe lângã conducerea
MIRA pentru asigurarea fondurilor
necesare plãåii orelor suplimentare
poliåiætilor care asigurã buna desfãæurare a
alegerilor parlamentare, precum æi pentru
asigurarea condiåiilor decente de lucru
Aspecte de interes -
din cadrul dezbaterilor în cadrul Consiliului Naåional SNPPC, care vizeazã
domeniul resurselor umane, financiar-contabilitate, management operaåional æi
logistic æi care se adreseazã direct inspectoratelor generale.
Resurse Umane
- modificarea fiæelor posturilor, astfel
încât atribuåiile de serviciu sã fie clare æi
fãrã echivoc; prevederea drepturilor de
despãgubire æi asistenåã juridicã gratuitã;
- promovarea în regim de urgenåã a
Ghidului Carierei, care sã cuprindã etape
clare de promovare în carierã; eliminarea
principiului derogãrii;
- înfiinåarea cursurilor de învãåãmânt
modulare;
- eliminarea planului de muncã zilnic
æi lunar din agenda de lucru; eliminarea
din obiectivele de control a acestui
punct;
- consilierea poliåiætilor de cãtre
psihologi cel puåin odatã la æase luni;
- recunoaæterea brevetelor de marinar
din viaåa civilã în activitatea structurilor
MIRA;
- program transparent de perfecåionare
a personalului æi cursuri åinute de persoane
cu experienåã;
Financiar – Contabilitate
- efectuarea deschiderilor bugetare în
timp util;
- consultarea obligatorie a SNPPC la
repartizarea numãrului de salarii de merit
æi a celor de excelenåã;
- modificarea reglementãrilor specifice
pentru acordarea sporurilor pe timpul
cursurilor;
Management operaåional
- regândirea statelor de organizare æi
asigurarea transparenåei la efectuarea de
modificãri organizatorice;
- înfiinåarea de funcåii pentru interesul
instituåiei æi nu al persoanei;
Management logistic
- introducerea cardurilor pentru plinuri
pe timpul acestora, rãmânând ca liderii
de sindicat sã urmãreascã respectarea
acestora.
Au fost dezbãtute æi aprobate Normele
metodologice privind asigurarea asistenåei
juridice, acordarea de premii æi cadouri din
fondurile SNPPC, conform prevederilor
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 54/2003 æi
ale statutului SNPPC, norme publicate pe
site-ul Sindicatului precum æi pe reåelele
intranet ale IGP æi IGPF.
Având în vedere afluxul foarte mare
de solicitãri de ajutoare prin Fundaåia
,,Sfântul Nicolae ocrotitorul poliåiætilor”
æi trimiterea de dosare incomplete pentru
acestea, s-au dezbãtut æi aprobat noile
norme de acordare a ajutoarelor, prin
care se limiteazã la maxim 3.000 de ron
cele pentru vãtãmare corporalã gravã æi
îmbolnãviri grave.
În acelaæi timp, s-au elaborat formulare
tipizate pentru solicitãri de ajutoare, au
fost specificate clar documentele necesare
pentru fiecare tip de ajutor æi s-au stabilit
responsabilitãåi pentru birourile teritoriale
ale SNPPC în aceastã direcåie.
De asemenea, s-a fãcut un apel cãtre
preæedinåii birourilor teritoriale pentru
informarea æi motivarea membrilor de
sindicat în vederea direcåionãrii cotei de
2% din impozitul anual, din veniturile
aferente salariilor, cãtre Fundaåia „Sfântul
Nicolae ocrotitorul poliåiætilor”.
Sindicaliætii trebuie sã înåeleagã cã
banii rezultaåi din aceastã direcåionare
de tip „FILL AND GO”;
- modificarea ordinelor privind
hrãnirea pentru eliminarea interpretãrilor,
precum æi a celui privind echiparea;
- transferul cãtre sindicatele
reprezentative în MIRA a bazelor de
agrement destinate refacerii capacitãåii
de muncã;
- situaåia bazelor sportive (Dinamo) æi
legalitatea folosirii acestora de cãtre alte
societãåi, dar de personalul propriu nu;
situaåia realã a cheltuielilor æi veniturilor;
- asigurarea echipamentelor de
protecåie ale poliåiætilor æi asigurarea
protecåiei poliåiætilor care merg în aceeaæi
maæinã cu infractorii;
Juridic
- anularea OMAI nr. 533;
- modificarea HG nr. 1305/2002
cu privire la CNP, în sensul eliminãrii
activitãåilor sociale, culturale etc;
Inspectorate generale
- standardizarea activitãåilor æi
promovarea procedurilor (termene
clare);
F R O N T I E R A
S e m i n a r

vor deveni, astfel, utili lor sau membrilor
de familie aflaåi în nevoie.
Având în vedere formula incompletã
în care lucreazã Consiliul Director al
fundaåiei, s-a procedat la completarea
acestuia cu domnii Ionescu Alexandru,
preæedintele B.T. al SNPPC din BCATM
æi Rîciu Valentin, preæedintele B.T. al
SNPPC din B.P.R. Bucureæti.
Discuåii furtunoase au avut loc la
punctul de pe ordinea de zi cu privire
la afilieri/dezafilieri internaåionale,
având în vedere insuficienta informare a
participanåilor la dezbateri în legãturã cu
acest subiect.
În final, s-a aprobat cu majoritate de
voturi (2 voturi împotrivã æi o abåinere),
afilierea la noua federaåie europeanã a
sindicatelor din poliåie EPU æi retragerea
din EUROCOP, luându-se în calcul
cotizaåia anualã mai micã, posibilitatea
unei mai bune participãri la luarea
deciziilor, prin asigurarea unei funcåii de
vicepreæedinte EPU pentru SNPPC æi, nu
în ultimul rând, faptul cã, cei care timp de
2 ani au investit în creæterea Sindicatului
nostru, colegii din ACP Olanda, sunt
membri fondatori ai noii federaåii.
În acest context, la propunerea
Biroului Executiv Central, s-a aprobat
nominalizarea trezorierului general al
SNPPC, Claudiu-Florin Staicu, pentru
ocuparea unei funcåii de vicepreæedinte
în EPU.
Participanåii la lucrãrile Consiliului
precum æi oaspeåii noætri din Olanda
s-au delectat, în puåinul timp liber avut
la dispoziåie, cu o parte din minunãåiile
culturale æi istorice ale oraæului celor
æapte coline.
Alegeri la „Cartel ALFA”
În perioada 27 – 29 noiembrie, la
Bucureæti au avut loc lucrãrile celui de-al
VII-lea Congres al CNS „Cartel ALFA” .
Cu aceastã ocazie, în prezenåa celor 800
de delegaåi, invitaåi atât din åarã cât æi
din strãinãtate, au avut loc alegeri pentru
Biroul Executiv al „Cartel ALFA” æi a fost
adoptatã strategia umãtorilor patru ani.
Au participat æi 40 poliåiæti membrii ai
SNPPC din MIRA, afiliat pe plan naåional
la „Cartel Alfa”.
Dacã pânã acum, Biroul Executiv al
CNS „Cartel ALFA” cuprindea 5 membri,
noua problematicã datã æi de criza
economicã a determinat ca noul Birou
Executiv sã aibã în plus doi membri.
În urma alegerilor, în componenåa
Biroului Executiv al CNS „Cartel ALFA”,
pe lângã preæedintele Bogdan Iuliu Hossu,
intrã 5 preæedinåi, Romulus Preda Niåã,
Petru Sorin Dandea, Adrian Cojocaru,
Liviu Apostoiu, Octavian Luca, împreunã
cu secretarul general Ion Homoæ.
În cadrul Congresului CNS „Cartel
ALFA” au fost adoptate rezoluåiile în
care se va înscrie activitatea sindicalã a
urmãtorilor ani, fiind stabilite 9 mari teme
de interes: Munca decentã în România,
Formarea profesionalã continuã æi
ocuparea foråei de muncã, Reforma
legislativã, Reforma economicã æi socialã,
Dezvoltarea parteneriatului æi a dialogului
social, Solidaritatea æi unitatea sindicalã la
nivel naåional æi internaåional, Egalitatea
tuturor cetãåenilor în faåa legii, Egalitatea
de æanse æi Promovarea tinerilor.
Se va avea în atenåie majorarea
salariului minim pe economie, pânã
la o valoare care sã se asigure un
raport de 0,5 între salariul minim æi
cel mediu. De asemenea, se va realiza
o campanie publicã, astfel încât
Guvernul æi Parlamentul sã ia o serie de
mãsuri pentru ratificarea Convenåiilor
Organizaåiei Internaåionale a Muncii
legate de concedierile colective, protecåia
salariaåilor concediaåi, accidentele de
muncã æi maladiile profesionale, serviciile
medicale æi indemnizaåiile de boalã etc.
În privinåa reformei legislative, CNS
„Cartel ALFA” va acåiona, cu prioritate,
pentru modificarea Legii pensiilor în
sensul unificãrii tuturor sistemelor de
pensii, astfel încât calculul pensiilor sã
se facã dupã acelaæi mecanism pentru toåi
contribuabilii æi, de asemenea, în sensul
reglementãrii condiåiilor de reducere a
vârstei standard de pensionare.
Se va milita împotriva corupåiei
generalizate iar în ceea ce priveæte
tineretul, se doreæte ca aceætia sã fie
promovaåi æi sã beneficieze de facilitãåi
financiare pentru achiziåionarea de
locuinåe, mai ales în cazul tinerelor
familii.
Gabriel CRÃCIUN
Dãnuå DOBREANU,
vicepreæedinte SNPPC
- tragerile æi pregãtirea profesionalã
sã se facã numai în timpul programului
de lucru;
- raportarea tuturor ultrajelor æi a
stadiului dosarelor;
- analiza activitãåii sã nu se mai
facã în funcåie de „beåe”, ci în funcåie
de problematica æi starea infracåionalã,
luându-se în calcul æi latura de
prevenåie;
- eliminarea birocraåiei æi a raportãrilor
care îngreuneazã activitatea; se fac hârtii
la hârtii;
- mãsuri urgente pentru întãrirea
autoritãåii poliåiætilor (media æi
legislative);
- autovehicule care circulã fãrã ITP;
- majorarea cotelor de carburanåi, în
special la frontierã;
- la concursuri, pentru a înlãtura
eventualele fraude, subiectele sã fie
transmise dimineaåa de la inspectoratele
generale;
- asigurarea personalului necesar
pentru curãåenie.
Petre MITU,
vicepreæedinte B.T. - IGPF al SNPPC
Se mãresc salariile agenåilor
Conform Ordonanåei de urgenåã nr.107 din 18 septembrie 2008 pentru modificarea
anexei nr.1 la Ordonanåa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea æi alte drepturi
ale poliåiætilor:
Art. I Anexa nr.1 la Ordonanåa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea æi alte
drepturi ale poliåiætilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 65 din
2 februarie 2003, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 353/2003, cu modificãrile æi
completãrile ulterioare, se modificã dupã cum urmeazã:
1. La litera A punctul 3, numerele curente 2 æi 3 vor avea urmãtorul cuprins
„2. Director general adjunct A 5,60 7,40
3. Director A 4,70 6,40”
2. La litera B, punctul 2 va avea urmãtorul cuprins:
„2. Funcåii de execuåie
Nr. Denumirea funcåiei Categoria Coeficientul de ierarhizare
crt. minim maxim
1. Agent B 2,10 2.90
2. Agent debutant B 1,90 „
Art.II Prezenta ordonanåã de urgenåã intrã în vigoare la data de 1 ianuarie 2009.
F R O N T I E R A
E v e n i m e n t
57

Solidaritate
În urma acåiunilor de colectare de bani, din donaåii personale
ale angajaåilor, organizate de MIRA æi Secretariatul General al
Guvernului, existã disponibilã suma de 10,518 milioane lei
(rezultatã din contribuåia S.G.G. – 8,652 lei, depuæi în contul
deschis S.G.G. la sucursala Bãncii Comerciale Române din
sectorul 1 æi MIRA – 1,866 milioane lei, depuæi într-un cont
deschis de Centrul Cultural al MIRA). Aceastã sumã va fi folositã
pentru acordarea de ajutoare umanitare populaåiei afectate de
calamitãåile naturale, în baza Memorandum – ului aprobat
de Guvernul României, prin Prim - ministrul României, Cãlin
Popescu Tãriceanu, la propunerea MIRA, dupã cum urmeazã:
- În judeåele Bacãu, Botoæani, Iaæi, Maramureæ, Neamå
æi Suceava, familiilor ale cãror locuinåe au fost afectate grav
de inundaåiile produse la sfâræitul lunii iulie 2008 – în total
2.062 case – li se vor pune la dispoziåie produse în vederea
reconstrucåiei æi reabilitãrii caselor în valoare de 2.907.420
lei;
- În municipiul Tecuci, din judeåul Galaåi, familiilor ale cãror
locuinåe au fost afectate de inundaåiile produse la începutul lunii
septembrie 2007 li se vor pune la dispoziåie ajutoare în bani
– 487.500 lei – pentru plata manoperei æi a unor materiale de
construcåii, astfel:
- 3.000 lei pentru 138 de familii ale cãror case au fost
distruse, care au venituri între 0-100 lei / membru de familie;
- 1.000 lei pentru 35 de familii ale cãror case au fost mediu
avariate, care au venituri între 0-100 lei/ membru de familie;
- 500 lei pentru 77 de familii ale cãror case au fost uæor
avariate, care au venituri între 0-100 lei/ membru de familie.
Din sumele rãmase se vor suporta organizarea (depozitarea,
manipularea, transportul, paza, diferenåele de preå estimat æ.a.)
æi alte activitãåi similare. Totodatã, existã preocuparea ca, din
diferenåa disponibilã, sã se asigure un sprijin financiar consistent,
cu care sinistraåii sã-æi execute lucrãrile urgente de finisare a
interioarelor construcåiei, pentru a putea locui. În momentul
concretizãrii acestei propuneri într-un nou memorandum, vom
aduce la cunoætinåã acest lucru, tuturor structurilor.
Vã transmitem întreaga recunoætinåã a tuturor familiilor
pentru care contribuåia dumneavoastrã a însemnat dovezi de
generozitate, ca un rãspuns la campania de ajutorare a populaåiei
sinistrate æi vã mulåumim din toatã inima pentru solidaritatea æi
generozitatea de care aåi dat dovadã în ajutorarea familiilor
afectate de inundaåii, donaåiile dumneavoastrã alinând suferinåa
a mii de oameni, rãmaæi fãrã agoniseala de o viaåã.
Colonel (r) Chiru Ilie
Consilier al ministrului,
Ionel CHIRIÅÃ
Cu regret, anunåãm trecerea în nefiinåã a
colegului nostru, colonel (r) Ilie Chiru. Acesta
a decedat în ziua de 17 noiembrie a.c. S-
a remarcat drept un ofiåer respectat pentru
profesionalismul æi deosebita probitate de
care a dat dovadã în activitate la frontierele
åãrii, pe care æi-a desfãæurat-o în calitate de
æef de serviciu operativ în Comandamentul
Trupelor de Grãniceri.
Conducerea IGPF æi întreg personalul
transmit sincere condoleanåe întregii familii.
Dumnezeu sã-l odihneascã!
„Marea plantare”
Sâmbãtã, 1 noiembrie a.c., elevii Æcolii de Pregãtire a
Poliåiætilor de Frontierã „Avram Iancu” Oradea au sãdit copaci,
iar alãturi de ei, au pus umãrul la îmbogãåirea zestrei de arbori a
oraæului reprezentanåi de frunte ai administraåiei locale orãdene,
primarul Ilie Bolojan æi viceprimarul Gheorghe Carp.
Acåiunea a fost planificatã de mai multe zile, dupã cum ne
informa încã din data de 31 octombrie consilierul Orlando Balaæ.
Principalii „grãdinari” au fost, de data asta, viitorii frontieriæti,
care, dupã cum v-am informat deja, vor participa în fiecare
weekend la asemenea acåiuni, pânã când vremea o va permite.
Alte personalitãåi care au dat o mânã de ajutor la sãpatul
gropilor de cãtre elevii frontieriæti au fost directorul de la
Drumuri Bihor, Dorel Crãciun æi administratorul Azilului de
Noapte, Ætefan Ferencz. Reamintim cã Municipalitatea doreæte
sã continue „Marea Plantare” æi aæteaptã în continuare voluntari
pentru aceastã activitate.
Marius Cora
Scrisoare din Italia
Dragi colegi, sunt Domenico Badini, poliåist italian
care lucreazã pentru Frontex. Am fost detaæat în Constanåa
pentru Operaåiunea Euxine 2008 æi vã scriu doar ca sã spun
MULÅUMESC Poliåiei de Frontierã Române æi, în particular,
Turei a III-a a Poliåiei de Frontierã din Portul Constanåa.
Am petrecut o lunã minunatã în Constanåa, toåi colegii
au fost foarte amabili æi prietenoæi, vorbeau engleza foarte
bine (chiar mai bine decât mine...) æi toåi erau foarte bine
pregãtiåi æi profesioniæti. În România nu am gãsit colegi, am
gãsit prieteni, iar când eæti
singur æi departe de casã,
asta este foarte important;
pentru o lunã Romeo,
Sorin, Laurenåiu æi ceilalåi,
tura mea, în general, mi-au
fost ca o familie, de aceea
am fost foarte norocos.
Din acest motiv trebuie
sã spun MULÅUMESC
POLIÅIEI DE FRONTIERÃ
ROMÂNE. Sper sã aveåi
amabilitatea de a publica
e-mailul.
Cele mai bune
salutãri!
Caporal-æef
Domenico BADINI
58
F R O N T I E R A

LIMBA ENGLEZÃ - o prioritate
Promoåia 1 septembrie –21 noiembrie 2008; zece tineri sunt
încazarmaåi la SPCPF Oræova pentru a fi æcolarizaåi; zece suflete,
zece caractere, asemãnãtori doar prin uniformele ce îi îmbracã;
oameni de gândiri, concepåii æi credinåe diferite, poate radical
opuse; fiecare dintre ei - o entitate irepetabilã.
Toåi sunt însã animaåi de acelaæi åel, pe toåi îi uneæte acelaæi
scop comun, aceeaæi voinåã de a îndeplini ceea ce åara aæteaptã
de la ei æi ceea ce æcoala are ca obiectiv: sã devinã poliåiæti de
frontierã competenåi, cunoscãtori ai limbii engleze, demni de
instituåia pe care au ales sã o reprezinte.
Pentru ei, timp de trei luni de zile, æcoala este a doua casã.
Aici învaåã abecedarul limbii engleze necesar desfãsurãrii în bune
condiåiuni a profesiei de poliåist de frontierã æi primesc a doua
educaåie, nu mai puåin importantã decât cea primitã în familie
– educaåia profesionalã.
La început au fost prinæi în febra orelor, roiau ca albinele
de la un pavilion la altul, åinuta, ore, pauze de somn æi apoi
studiu intensiv pânã a doua zi, când intrau iarãæi în febra zilei
urmãtoare. Dar cum totul are un început æi un sfâræit, iatã cã a
sosit sorocul examinãrilor æi al verificãrii finale.
Holurile se sufocau de atâta agitaåie æi fiecare se grãbea sã
mai obåinã timp, poate de învãåat, poate de respirat, poate
de liniæte. Au trecut æi astea, atmosfera se relaxase, fiecare
cãuta un moment de respiro æi acum atenåia æi speranåa se
îndreaptã cãtre casã.
Acum, la final, cei zece cursanåi ai Æcolii de Perfectionare
a Cadrelor Poliåiei de Frontierã Oræova æi-au exprimat
mulåumirile, pentru modul cum a fost desfãæurat cursul,
dirigintelui cu care au conlucrat pe parcursul celor trei luni
precum æi conducerii instituåiei, cei care, le-au imprimat
o traiectorie verticalã în iniåierea învãåãrii limbilor strãine,
arãtându-le æi drumul de urmat pentru a menåine acest trend.
Cu aceastã ocazie æi-au dat seama ce înseamnã sã cunoæti o
limbã strãinã æi ce oportunitãåi îåi oferã acestã cunoaætere.
Ei sunt dovada vie a faptului cã finalitatea actului
educaåional a fost atinsã, precum æi a faptului cã SPCPF
Oræova pregãteæte adevãraåi specialiæti, cunoscãtori ai
limbii engleze, apåi sã se confrunte cu probleme din cele
mai diverse æi mai dificile în perspectiva aderãrii la spaåiul
Schengen.
Marius CIOCOI
Grigore PÃCALÃ
Instruire comunã, la IJPF Caraæ-Severin
În data de 5 noiembrie a.c., la sediul
IJPF Caraæ-Severin, din localitatea Oraviåa,
a avut loc o sesiune de instruire comunã
la care au participat poliåiæti aparåinând IJP
æi IJPF Caraæ-Severin, pe tema protecåiei
datelor cu caracter personal.
Din partea IJPF Caraæ-Severin au
participat peste 70 de poliåiæti, din
rândul celor desemnaåi sã acceseze
bazele de date; IPJ Caraæ-Severin a fost
reprezentat de comisarul Dinu Nicorici,
responsabilul Schengen la nivelul unitãåii
æi subinspector Tania Åene, formator în
domeniul datelor cu caracter personal în
contextul Acordului Schengen.
În prima parte a întâlnirii a fost
abordatã dimensiunea teoreticã a
prelucrãrii datelor cu caracter personal,
ulterior fiind prezentatã problematica
Sistemului Informatic Schengen, corelativ
cu aspectele referitoare la transferul datelor
cu caracter personal în strãinãtate.
Cu participarea directã a comisarului
æef Cristian Uåã, æeful Biroului Cabinet
din cadrul IJPF Caraæ-Severin, æi a
subinspectorului Palici-Pavel Borchescu,
responsabilul cu protecåia datelor cu
caracter personal la nivelul IJPF Caraæ-
Severin, a avut loc o dezbatere cu
privire la modul de aplicare în practica
profesionalã curentã a prevederilor Legii
677/2001 pentru protecåia persoanelor cu
privire la prelucrarea datelor cu caracter
personal æi libera circulaåie a acestor
date æi Ordinului Avocatului Poporului
nr. 52/2002 privind cerinåele minime
de securitate a prelucrãrilor de date
cu caracter personal. În acest context,
participanåii au primit pliante informative
cu privire la problematica datelor cu
caracter personal; de asemenea, a
fost realizat un schimb de materiale
realizate în format electronic, utilizabile
în activitatea de pregãtire a personalului
celor douã instituåii (pliante, exerciåii de
intensificare a retenåiei, teste de verificare
a cunoætinåelor în domeniul Schengen).
Tania ÅENE
F R O N T I E R A
59

Academia de Poliåie, Facultatea
de Poliåie, Catedra Poliåie de Frontierã
æi Pregãtire Schengen a construit un
masterat fundamentat pe o cercetare
ætiinåificã efectuatã de cãtre o parte dintre
membrii catedrei în domeniile: Justiåie
æi Afaceri Interne, spaåiul Schengen,
cooperare poliåieneascã, contracarare
a criminalitãåii transfrontaliere æi a
terorismului imternaåional, dublatã de
o pregãtire selectivã, prin cursuri de
specialitate în åarã æi strãinãtate, a cadrelor
didactice.
Masteratul „Managementul cooperãrii
la frontiera Schengen”, este structurat pe
trei semestre æi are ca obiectiv educaåional
însuæirea, de cãtre cursanåi, unor
informaåii în baza cãrora sã acåioneze
în sensul reconfigurãrii managementului
cooperãrii poliåieneæti în spaåiul Uniunii
Europene, pentru menåinerea ordinii æi
60
„La început a fost iubirea”
Constantin Stroe, cunoscut din paginile
revistei „FRONTIERA” ca un talentat æi
subtil caricaturist, ni se înfãåiæeazã, iatã,
æi ca poet, lansând, joi, 27noiembrie a.c.,
al doilea volum de versuri - „La început
a fost iubirea”- în prezenåa prietenilor æi
invitaåilor, la Cercul Militar Naåional, sala
„Ætefan cel Mare”.
Într-o interpretare în care iubirea, din
versurile recitate, vibreazã, actriåa Doina
Ghiåescu a emoåionat auditoriul.
Este o poezie despre iubire, o poezie
închinatã iubirii? Nu, este o mãrturisire
a iubirii, o iubire fireascã, cuminte,
nesupusã pervertirii de niciun fel, care
rar mai are corespondent în realitate:
Fiecare plecare a ta/ Chiar de o secundã/
Este rupere din carnea mea.../Apoi,/ La
fiecare revenire/ Mã simt din nou întreg/
Æi inima-mi tresaltã/ De bucurie./Atât de
mult te iubesc!
Nu este unul din cliæeele iubirii
neîmpãrtãæite, ci este iubirea – motivaåia
unei existenåe împlinite, necondiåionatã
de nimeni æi de nimic, în iubire nu se dã
æi nu se cere, totul se oferã, el æi ea devin
noi, iar prin cuvintele lui îæi mãrturiseæte
æi ea iubirea : Te-ai mutat/ În inima
mea/ Unde ai gãsit/ Confortul oferit/ De
securitãåii publice la frontierele externe,
dar æi pentru prevenirea æi contracararea
acåiunilor criminalitãåii transfrontaliere æi
a terorismului internaåional.
Temele de studiu propuse, cuprinse
în trei volume, prezintã masteranzilor
concepåiile, procesele, tacticile, strategiile
unei ordini publice în spaåiul european
de „libertate, securitate æi justiåie” în
contextul unei Europe globalizate.
Ele oferã o pregãtire de specialitate pe
linia perfecåionãrii deprinderilor despre
analiza de risc æi ameninåãrile criminalitãåii
transfrontaliere æi terorismului la frontiera
externã, precum æi modele de bune
practici în procedurile controalelor la
frontiera Schengen æi asistenåa tehnicã
æi operativã prin echipele de intervenåie
rapidã, în scopul cunoaæterii geostrategiei
europene æi a managementului cooperãrii
în context Shengen.
Publicaåie lunarã a Ministerului de
Interne francez, „Civique”, conceputã
ca un mijloc de comunicare civicã,
prezintã o varietate largã de informaåii
referitoare la misiunile de poliåie
teritoriale, de administrare æi de securitate
ale departamentelor civile. Revista din
luna noiembrie a.c. cuprinde articole
despre actualitatea internã, europeanã
æi internaåionalã, medii de securitate,
precum æi pagini de istorie, sport, pasiuni
æi portrete ale unor lucrãtori, ultimele file
fiind alocate atât acåiunilor desfãæurate
de poliåie pentru consolidarea coeziunii
poliåie-populaåie în cartierele dificile,
cât æi activitãåii interne de analizare
a aspectelor legate de recrutarea de
personal æi de ipoteza existenåei unei
posibile discriminãri de naturã sexualã
sau de origine, în ce priveæte promovarea
în carierã.
APARIÅII EDITORIALE
nesfâræita mea/ Iubire. Ne simåim bine/
Amândoi,/ Sub acelaæi acoperiæ/ Unde
am sãdit Florile dragostei noastre/ Pentru
veænicie...
Constantin Stroe scrie versuri
nu pentru cã a vrut sã fie poet, ci
perceperea realitãåii în forma iubirii face
ca, din cuvintele aæternute pe hârtie sã
zãmisleascã poezie.
„Guardia Civil” – revista Gãrzii Civile
Spaniole - numãrul din octombrie a.c.,
prezintã, în primele pagini, manifestãrile
dedicate Sãptãmânii Instituåiei Guardia
Civil, sãrbãtoritã, anul acesta, în
Comunitatea Cantabria, o instituåie
modernã, dinamicã æi adaptatã la
cerinåele viitorului. Câteva pagini
sunt rezervate reportajelor realizate în
Provincia Guadalajara, Comandamentul
Guardia Civil având în centrul activitãåii
profesionale asigurarea siguranåei æi
liniætii sociale a locuitorilor æi turiætilor. În
atenåie mai este adus æi un material legat
de tehnica profesionalã, æi anume cea a
stabilirii profilului criminologic în sistem
computerizat. Nu lipsesc nici articolele
despre terorism, droguri, dar æi cele care
prezintã ætiri internaåionale sport, istorie
sau umor.
Paginã realizatã de Elena URSACHI
F R O N T I E R A
S e m n a l

Pictorul cu epoleåi
Arta este, în esenåã, cea mai profundã expresie a creativitãåii umane.
Pictura este materia dominantã utilizatã de cãtre pictori æi care pune
în aplicare diferite materiale.
În momentul în care calci pragul Sectorului Poliåiei de Frontierã
Turnu este imposibil sã nu remarci tablourile care înnobileazã
interioarele, oferind un aer vesel æi optimist clãdirii.
Toåi s-ar întreba cine este autorul acestor frumoase creaåii….nimeni
altul decât un coleg de-al nostru pe care îl poåi întâlni desfãæurându-æi
activitatea la dispeceratul Sectorului Poliåiei de Frontierã.
Agentul æef IonTurmacu, îæi desfãæoarã activitatea la SPF Turnu,
din cadrul IJPF Arad, are 40 de ani, este cãsãtorit æi tatãl unui bãiat,
Sorin, în vârstã de 17 ani.
Este absolvent al Æcolii Populare de Artã din Râmnicu Vâlcea, în
anul 1984, în domeniul picturã.
Lucreazã în Poliåia de Frontierã din anul 1988, în prezent fiind de
strajã la frontiera de vest a åãrii. Vine cu drag la serviciu, loc însufleåit
de picturile sale æi este mulåumit de programul de lucru, având astfel
timpul necesar pentru creaåie, în afara orelor de muncã.
Artistului îi place sã picteze lucrãri realizate în ulei æi acril, în stilul
peisagistic, abstract, portretistic æi iconografic, toate acestea fiind
realizate într-o tehnicã modernã dar uneori æi suprarealistã. Mai are
æi lucrãri de graficã în stil renascentist, dar æi reproduceri dupã opere
celebre.
Înfãåiæeazã realitatea lumii prin culori calde, vii, aprinse prezente
în tablourile sale care sunt precum un liant între pictor æi privitor,
transmiåând o stare pozitivã, optimistã, pozitivã, care te bine
dispune.
Pe 28 noiembrie, colegul nostru a prezentat o expoziåie de picturi
abstracte intitulatã “Vitralii de absin”, la Muzeul “Ætefan Jager”, din
Jimbolia, în cadrul cãreia au fost prezentate 14 lucrãri. Arta abstractã
înregistreazã manifestãri din cele mai diferite, mai ales în domeniul
culorii cât æi a stãrilor transmise.
Îi urãm succes în demersul sãu artistic æi-l aæteptãm cu alte noi
creaåii, pentru a le putea prezenta publicului larg al revistei.
Mihaela LEÆ
F R O N T I E R A
P o r t r e t
61

Rotaru Eduard - poliåist de
frontierã campion
Rotaru Eduard s-a nãscut la 10 iunie1983 în oraæul Tiraspol
din Republica Moldova. În prezent are dublã cetãåenie (românã
æi moldoveanã) având
domiciliul în Bucureæti.
A urmat æcoala generalã
la Chiæinãu, iar din
semestrul doi al clasei
a VII – a æi-a continuat
studiile la Bucureæti. În
prezent este angajat la
IJPF Ialomiåa.
De mic a fost
pasionat de muzicã,
dans æi sport, urmând
cursuri de dans sportiv,
studiind vioara æi
fluierul, la Chiæinãu,
apoi, la Bucureæti, a
început sã practice
boxul. În prezent
practicã judo la Clubul
Sportiv Dinamo.
Palmaresul sãu este
impresionant, din anul 2004 câætigând competiåii sau clasându-se
pe podium, atât în concursurile interne cât æi cele internaåionale
de lupte, dar æi de dans sportiv. Amintim aici câteva din cele
mai importante:
- Campion la diferite categorii – Campionatul Naåional de
kempo, 28.11.2004, Bucureæti; Campionatul Naåional de judo
al MIRA, 11.03.2005, Arad; Campionatul Naåional de ju-jitsu,
20.03.2005, Bucureæti; Campionatul Naåional Universitar de
judo 10.04.2005, Bucureæti; Cupa 1 Decembrie la ju-jitsu,
17.12.2005, Bucureæti; Campionatul Naåional de unifight,
11.02.2006, Cãlãraæi; Campionatul Naåional Universitar de judo,
18.02.2006, Bucureæti; Campionatul Naåional Universitar de
judo, 06.05.2006, Bucureæti; Campionatul Naåional Universitar
de judo, 13.05.2006, Sibiu; Campionatul Naåional de judo al
MIRA, 08-10.11.2006, Timiæoara; Cupa 1 Decembrie la ju
–jitsu, 29.11.2006, Bucureæti; Campionatul Naåional de ju-jitsu,
24.03.2007, Cluj- Napoca; Campionatul Naåional Universitar de
judo -22.04.2007, Bucureæti; Campionatul Mondial de salsa, 05-
07.07.2007, Seefeld - Austria; Campionatul Naåional de Unifight
al MIRA, 24-25.09.2008, Constanåa;
A obåinut Locul II la Campionatul Mondial de salsa, 06-
08.07.2006, Seefeld- Austria; la Campionatul Balcanic de ju-jitsu,
20-21.10.2006, Bucureæti precum æi Locul III – categoria 62 kg-
Campionatul Mondial de Sambo pentru poliåie, 16-19.10.2008,
Minsk, Rep. Belarus.
Campionatul de fotbal
în salã – Sibiu 2008
Conform „Calendarului competiåional sportiv al
PFR pe anul 2008”, în perioada 9 – 14 noimebrie
2008, în municipiul Sibiu s-a desfãæurat finala
campionatului de fotbal în salã al Poliåiei de
Frontierã Române.
La aceastã competiåie au fost înscrise 11 echipe.
Dupã finalizarea concursului, clasamentul a arãtat
în felul urmãtor: locul I - IJPF Satu Mare, locul II
- IJPF Mehedinåi, locul III - IJPF Constanåa.
În cadrul competiåiei, organizatorii æi delegatul
fiecãrei echipe au votat cel mai tehnic jucãtor, cel
mai bun portar æi golgeterul competiåiei, dupã cum
urmeazã: cel mai bun jucãtor – Angelo Marghescu,
IJPF Mehedinåi; cel mai bun portar – Valentin Ioniåã,
IJPF Tulcea, golgeter – Cristian Mucenicã, IJPF Satu
Mare.
Felicitãri pentru organizarea execelnã, PPF
Aeroport Sibiu, în special comisarului æef Florin
Tãmãæel æi agentului Lucian Åiåii.
62
Cãtãlin RADU
F R O N T I E R A
S p o r t

„Æahul a fost o ambiåie, iar acum este o pasiune”
Subinspectorul Cornel Ursan, æef de turã la Sectorul PF Huæi,
din IJPF Vaslui, s-a clasat pe locul ll atât la ultimul Campionat
de æah al IGPF cât æi la cel al MIRA, obåinând, în ambele cazuri,
punctaje egale cu cele ale câætigãtorilor locurilor întâi. Aspirant
la titlul de maestru în æah, poliåistul de frontierã se antreneazã
æapte-opt ore în fiecare zi, fiind un „abonat” al locurilor fruntaæe
ale concursurilor de æah naåionale, æi nu numai.
La ultimele concursuri naåionale de æah, organizate de IGPF
æi MIRA, poliåistul de frontierã vasluian Cornel Ursan a reuæit
performanåa de a se clasa pe locul doi. Totuæi, în ambele cazuri,
numãrul de puncte al jucãtorului vasluian a fost egal cu cel al
câætigãtorilor locurilor întâi. Atât la concursul organizat de IGPF,
din perioada 26-30 octombrie, la Suceviåa, cât æi la concursul
MIRA, din perioada 15-21 noiembrie, desfãæurat la Sovata,
departajarea s-a fãcut, în cazul aceluiaæi numãr de puncte, în
funcåie de victoriile obåinute în meciurile directe.
„Chiar dacã nu am obåinut locul întâi, sunt mândru cã la
Sovata am reuæit sã-l înving pe maestrul Alexandru Foråu, de la
Clubul Dinamo. Cred cã aceste concursuri sunt tot mai puternice
pe an ce trece, mai ales datoritã organizatorilor. Participã maeætri
æi candidaåi de maeætri care se luptã pentru podium”, ne-a
mãrturisit Ursan.
De remarcat este faptul cã, la concursul MIRA, pe lângã
jucãtorul vasluian, toåi cei care au participat din partea Poliåiei
de Frontierã Române s-au clasat în primii zece câætigãtori: Silviu
Lungu - locul V, Traian Odobaæa - locul Vlll, æi Cezar Cãpãåânã
- locul X.
Imediat dupã competiåia organizatã de MIRA, poliåistul de
frontierã vasluian a fost provocat la o altã competiåie, organizatã
la Vaslui, de Federaåia Românã de Æah æi Asociaåia Judeåeanã de
Æah Vaslui.
„Competiåia MIRA s-a încheiat într-o zi de vineri, iar sâmbãtã
æi duminicã am participat la Vaslui, unde am obåinut locul lV.
Am fãcut remizã cu maestrul internaåional Serghei Solcãneanu,
care în final a obåinut locul I, æi am învins un alt maestru,
Gheorghe Munteanu. Cred cã dacã aveam timp sã mã odihnesc
între competiåiile MIRA æi cea „civilã”, sigur reuæeam sã obåin
un loc mai important, II sau III, chiar dacã au participat mulåi
maeætri strãini care îæi câætigã existenåa din æah”, ne-a mai spus
Cornel Ursan.
Poliåistul de frontierã vasluian, care aspirã la titlul de maestru
în æah, ne-a mãrturisit cã în cariera sa a învins patru maeætri, iar,
în prezent, se antreneazã æapte-opt ore pe zi. De asemenea, este
abonat la o revistã prestigioasã de æah din Franåa, pentru a fi la
curent cu noutãåile internaåionale.
Cornel Ursan, nãscut pe 8 februarie 1979 în Rãdãuåi, Suceava,
a descoperit æahul în clasa a III-a, când a reuæit sã se califice la
un concurs judeåean. A urmat o pauzã lungã, pânã în 2001,
când a fost invitat de comisarul-æef Constantin Nichita, de la
IJPF Vaslui sã participe la concursurile din cadrul Poliåiei de
Frontierã Române.
„Am obåinut atunci locul II, pe Direcåia Poliåiei de Frontierã
æi locul V, pe minister. Totuæi, la unele partide cu colegii eram
învins, æi atunci æahul a devenit o ambiåie. Dar, cu timpul, ambiåia
s-a transformat în pasiune, iar din 2001, pânã în prezent, am
participat la aproape 40 de concursuri în cadrul Poliåiei de
Frontierã, æi nu numai”, a spus Ursan.
Chiar dacã s-a calificat întotdeauna la fazele naåionale ale
concursurilor de æah, colegul nostru a fost urmãrit de ghinion:
„Nu am reuæit sã termin multe competiåii pentru cã eram anunåat
sã mã întorc acasã. Totuæi, în timpul concursului din 2003, l-am
învins pe cel care ocupa locul întâi”, a mai declarat Ursan.
Anul urmãtor s-a rãzbunat, reuæind sã obåinã locul întâi la
faza naåionalã a concursului organizat de Poliåia de Frontierã. De
asemenea, timp de trei ani 2004, 2006, 2007, Ursan s-a clasat
pe locul I la campionatul judeåean „civil”. „Nu am mai putut
concura la celelalte faze din cauza serviciului. De altfel, la toate
concursurile la care am participat eram în timpul concediului
meu de odihnã”, a mai spus Ursan.
Poliåistul de frontierã nu s-a oprit la campionatele naåionale. În
2005, a obåinut locul I cu echipa PFR la campionatul organizat de
colegii bulgari, în Vidin, iar anul urmãtor, locul II. „Îmi pare rãu
cã, dupã competiåia din 2005, în Bulgaria urma sã se organizeze
un concurs mondial, unde participau cei mai buni 50 de jucãtori
de æah din lume. Am fost invitat, dar nu am mai avut ocazia sã
particip întrucât au intervenit niæte probleme acasã”.
Colegul nostru a avut ocazia sã-i cunoascã pe mulåi
dintre maeætrii din åarã, chiar æi pe actualul campion naåional
æi european Dan Nisipeanu. „Îmi aduc aminte cã în parcul
Ciæmigiu din capitalã, unde eram la cursuri postuniversitare, am
invitat un bãtrânel sã joace cu mine. Am câætigat douã partide
dar dumnealui s-a enervat æi ne-a bãtut pe toåi care eram acolo,
pe rând, de câteva ori. Abia apoi am aflat cã era maestrul Dan
Bondoc”.
Colegul nostru, în prezent legitimat la Clubul „Alone Tiger”
Vaslui, e decis sã-i înveåe æi pe alåii æah. În perioada 2002-2004
a fãcut un cerc æcolar în comuna Drânceni, iar copiii pe care i-a
antrenat au obåinut rezultate meritorii. De asemenea, în 2005, în
Huæi s-a constituit clubul „Realitatea”, condus de Neculai Baltag,
iar Ursan, în calitate de vicepreæedinte, antreneazã aproape 30
de copii.
Adrian COROGEANU
F R O N T I E R A
S p o r t
63

UN NOU ÆI, TOTO
lui Dumnezeu pentru a mântui omul
de pãcatele lumeæti æi, luminându-i
calea spre iubire, înåelegere æi pace, sã-l
aducã la suprema stare a spiritualitãåii
- comuniunea cu Dumnezeu - rãmânea
în conætiinåa viitorimii creætine ca ziua
de început a creætinãtãåii. Când s-a
nãscut Cristos? Este o întrebare fãrã un
rãspuns cert. Æi, de ce nu, El se naæte,
întru spirit, odatã cu fiecare fiinåã
umanã în care valorile fundamentale
ale binelui sãlãæluiesc æi se dezvoltã
spre înfãptuirea armoniei Raiului ceresc
pe tãrâmul existenåei noastre efemere,
„precum în Cer, aæa æi pe pãmânt”,
la care toåi creætinii aspirãm, dar
puåini suntem învredniciåi a ne asuma
pãcatele, æi, conætientizându-le, sã le
metamorfozãm, aducând binele unde
gândim sã facem rãu, iubind când ura
ne copleæeæte, ajutându-l pe cel ce este
în nevoie, fãcând pace cu noi înæine
æi cu toåi convivii scurtei sau lungii
existenåe pãmântene.
Papa Liberius a decis, în anul 354
e.n., ca Naæterea lui Iisus Cristos sã fie
sãrbãtoritã în ziua de 25 decembrie,
suprapunându-se tradiåiei pãgâne
de celebrare a Soarelui neînvins,
datã ce coincidea cu sãrbãtoarea
zeului Mithra - „Natalis Solis Invicti”
- posibil un zeu solar, cãreia, treptat,
avea sã i se substituie, stabilindu-se
ca fiind, totodatã, æi începutul anului
nou bisericesc. Adoptatã æi de cãtre
Biserica Bizantinã, 32 de ani mai
târziu, introdusã de cãtre Sf. Ioan Gurã
de Aur, sãrbãtoarea Naæterii Domnului
Iisus reprezintã, æi pentru creætinii
de pe meleagurile nostre strãbune, o
sãrbãtoare sfântã, „în noaptea Naæterii
Sale s-au deschis cerurile pentru a
64
coborî Duhul Sfânt deasupra fiului lui
Dumnezeu”.
Despre naæterea Mântuitorului
Iisus Hristos, primele informaåii au
fost furnizate de cãtre evangheliile
lui Matei, Luca æi Ioan, preluate
æi completate de alte evanghelii æi
legende apocrife. Evanghelia lui Matei
se referã la naæterea lui Iisus din Maria
Fecioara, „logoditã cu Iosif…, bãrbat
neprihãnit cãruia, în vis, i s-a arãtat un
înger al lui Dumnezeu care l-a sfãtuit
sã n-o pãrãseascã pe Maria, fiindcã
ceea ce s-a zãmislit în ea este de la
Duhul Sfânt”. Tot în vis i se dezvãluie
æi numele pruncului-Iisus ( Mântuitorul
lumii), dupã cum s-a vestit prin
proorocul care zice: „Iatã, fecioara va
fi însãrcinatã, va naæte fiu æi-i vor pune
numele Emanuel” (ceea ce înseamnã:
Dumnezeu e cu noi). Miracolul Naæterii
s-a produs la Bethleem, în Iudeea, în
timpul domniei lui Irod cel mare, când,
dinspre rãsãrit, au venit la Ierusalim trei
magi, anunåând cã i-au vãzut steaua æi
au purces sã i se închine.
În lume, Ziua Sfântã este cunoscutã
sub diverse denumiri: Noël, Christmas,
Natal, Nadal etc. De ce, la români, se
numeæte Crãciun? Din punct de vedere
etimologic, cuvântul a provocat multe
dispute filologice, accepåiunea cea mai
interesantã æi, poate, cea mai aproape
de adevãr, ar putea fi cea derivatã din
albanezul crencia – o buturugã care se
aprinde în noaptea Sfintei Sãrbãtori,
datinã ce se pãstreazã în multe zone ale
åãrii noastre, alãturi de cea a roatelor
de foc rostogolite din vârful dealului,
în noaptea de Crãciun, sau a focurilor
care se fac în dimineaåa de Crãciun,
obiceiuri întâlnite æi la sârbocroaåi æi
bulgari, dar cunoscute æi la, aproape,
toate popoarele Europei. Aceastã
variantã este plauzibilã, fiind legatã de
cultul solar, Naæterea Mântuitorului a
fost fixatã în preajma echinocåiului de
iarnã, când lumina biruieæte întunericul,
ziua devine mai lungã decât noaptea,
perioadã în care romanii sãrbãtoreau
zeul solar Mithra. Alåii considerã,
însã, cã originea denumirii ar avea
descendenåã traco-dacicã, strãmoæii
noætri celebrând solstiåiul de iarnã, în
centrul ceremonialurilor regãsindu-se
cultul „buturugii sacre”, cãreia i se
dãdea foc în timpul unui ritual dedicat
cultului Soarelui.
Crãciunul, indiferent de originea
etimologicã a termenului, este o
sãrbãtoare a familiei, a tihnei, înåelegerii
æi iubirii dintre oameni. Este punctul pus
de fiecare la finalul unui an de existenåã
dupã ce face bilanåul bunelor æi relelor
pe care le-a fãptuit æi, mai ales, iartã
greæiåilor sãi, æi, gândindu-se la patimile
lui Iisus, se va strãdui sã fie un mai bun
religios æi echilibru sufletesc.
Bucuria Naæterii Domnului Iisus
Cristos se manifestã prin diferite obiceiuri
æi tradiåii specifice, semnificative fiind
colindele religioase ale cãror texte
reprezintã stratul arhaic al folclorului
românesc, cãrora li se alãturã vechi
colinde laice cum sunt: „Capra”,
„Ursul”, „Cocostârcul”, „Cãiuåii” -
jocuri cu mãæti æi costumaåii speciale,
confecåionate artizanal, prin care se
ironizeazã personajele negative ale
comunitãåii - æi împodobitul bradului.
Bradul, imaginat ca fiind „stâlpul
lumii” (axis mundi), sugerând unitatea
dintre pãmânt æi cer, prin însuæirea
lui de a-æi pãstra „cetina tot verde”,
vieåii æi al credinåei veænice în veghea lui
Dumnezeu asupra robului sãu. Prima
referire la un brad împodobit pentru
Crãciun a fost descoperitã la Riga, în
Letonia, în 1510, iar menåionare scrisã
despre un brad de Crãciun dateazã din
1531, în Germania. Primul brad de
Crãciun, înãlåat într-o piaåã publicã,
a fost în anul 1605, la Strasbourg.
F R O N T I E R A
T r a d i å i i

DATÃ, VECHI CRÃCIUN
Crãciun s-a rãspândit cu repeziciune,
devenind una din cele mai mari plãceri
ale sãrbãtorilor de iarnã.
Despre Bradul împodobit existã
frumoase poveæti æi legende, una
dintre ele o aæternem pe hârtie pentru
dumneavoastrã, cei care citiåi slovele
acestei reviste:
Demult, tare demult, când
picioarele sfinte ale Domnului Iisus
mai pãæeau pe acest pãmânt, s-a iscat
din senin o furtunã, cum nu se mai
pomenise. Grindina era cât oul de
porumbel, vântul smulgea pietrele din
loc, iar cerul se întunecase ca la venirea
nopåii, mãcar cã era miez de zi. Iisus
Hristos æi Sfântul Petre tocmai se aflau
atunci pe drum, la marginea unei pãduri
æi au cerut adãpost copacilor, aceætia,
însã, se ascundeau, care mai de care
mai zgribuliåi æi mai înfricoæaåi. Mândrii
stejari æi fagi nu au vrut sã-i primeascã la
adãpostul lor, pentru cã abia îæi puteau
pãzi frunziæul bogat de urgia cerurilor -
unde sã-i mai adãposteascã æi pe cei doi
cãlãtori? Merii æi perii au spus cã trebuie
sã-æi apere fructele, sãlciile æi plopii s-au
fãcut cã nu-i bagã în seamã, æi au tãcut.
Dintre toåi, doar bradul s-a învoit sã le
ofere adãpost. El a spus: Fructe mândre
pe care sã le apãr nu am, frunziæul meu
e fãcut din ace ascuåite care nu se tem
de grindinã, oamenii mã ocolesc æi mã
socotesc nefolositor, dar dacã vreåi sãmi
cinstiåi acoperãmântul cu prezenåa
voastrã, eu vã voi primi cum voi æti mai
bine æi am sã învelesc trupurile voastre
cu ramurile mele dese. Zis æi fãcut.
Domnul Iisus æi Petre au fost pãziåi
cum nu se poate mai bine de bradul
cel vrednic.
Apoi, furtuna s-a oprit, iar soarele
a rãsãrit din nou, mândru pe cer.
Atunci, ieæind din adãpostul cetinei,
Iisus cuvântã astfel cãtre brad: “Dintre
toåi copacii, tu, bradule, ai fost cel mai
vrednic, iar eu, prin voia Tatãlui Meu, te
voi rãsplãti. Fie ca de azi înainte, iarna,
tu sã nu-åi mai lepezi frunziæul ca ceilalåi
copaci, ci sã-l pãstrezi veænic. Apoi, fie
ca acele tale înåepãtoare sã capete o
mireasmã care sã-i bucure pe oameni,
sã le dea putere æi sã le vindece bolile,
astfel încât ei sã te preåuiascã cum se
cuvine. Cât despre lipsa ta de rod,
fie ca în miez de iarnã, când toate
fructele pãmântului se vor fi terminat,
oamenii sã te împodobeascã æi sã
punã pe ramurile tale toate bunãtãåile,
iar atunci când se vor strânge în jurul
tãu, ei sã se gândeascã la Mine, pentru
cã tu eæti copacul cel mai drag Mie.”
Numai ce zise acestea æi Cel Sfânt
geanã de luminã. A rãmas în pãdure,
însã, bradul cel falnic, cu darurile sale
nemuritoare.
Colindele de Crãciun, texte rituale
cântate, ce impresioneazã prin
încãrcãtura lor emoåionalã, vestesc
Naæterea Mântuitorului. Astfel, evocând
momentul când, la naæterea lui Iisus, s-
a ivit pe cer steaua care i-a cãlãuzit pe
cei trei regi magi la locul naæterii, copiii
- câte trei, ca cei trei magi – merg, din
casã în casã, cântând colindul „Steaua
sus rãsare...”, purtând cu ei o stea, iar
în ajunul Crãciunului se cântã colindul
„Bunã dimineaåa la Moæ Ajun!”.
Æi, dupã ce casa a fost colindatã,
æirurile de covrigi, merele æi perele din
panere æi-au gãsit locul în trãistuåele
colindãtorilor, mai rãmâne ceva de
fãcut: orice gospodinã are grijã ca,
nu cumva, asupra gospodãriei sale
sã se coboare vreun rãu în anul cea
bãtut la uæã, de aceea, într-o ulcicã
pregãteæte o licoare din agheasmã æi
infuzie de mentã, levãnåicã æi muæcatã
æi stropeæte cu ea prin toatã casa, astfel
norocul, sãnãtatea æi bunãstarea nu o
vor ocoli. Aceeaæi semnificaåie o are æi
ritualul aæezãrii pe masã a unei vaze
de lut, lângã o icoanã a Mântuitorului,
în care se aranjeazã un buchet alcãtuit
din spice de grâu, crenguåe de brad æi
mentã, busuioc æi pãtrunjel, legat cu
un fir de lânã roæie, æi se lasã acolo
pânã la Boboteazã, dupã care se ia æi
se pãstreazã deasupra icoanei.
Dorindu-vã un Crãciun fericit æi
viaåã lungã cu înåelepciune æi sãnãtate,
vã colindãm æi noi.
Deschide uæa creætine
Deschide uæa creætine,
Cã venim din nou la tine,
Drumu-i lung æi-am obosit,
De departe am venit.
Æi la Viflaeem am fost
Unde s-a nãscut Hristos,
Æi-am vãzut pe a sa mamã
Pe care Maria-o cheamã.
Cum umbla din casã-n casã,
Ca pe fiul ei sã nascã,
Umbla-n sus æi umbla-n jos,
Ca sã nascã pe Hristos!!
Umbla-n jos æi umbla-n sus,
Ca sã nascã pe Iisus,
Mai târziu ca æi apoi
Un staul frumos de oi.
Æi acolo, pe fân jos,
S-a nãscut Domnul Hristos,
Cete de îngeri coboarã,
Staulul de-l înconjoarã.
Îngerii cu flori în mânã
Împletesc mândrã cununã,
Pe cununã-i scris frumos
Astãzi s-a nãscut Hristos.
Care, cu puterea sa,
Mântui-va el lumea
Æi-de acum pânã-n veci,
Mila Domnului sã fie
Tuturor cu bucurie!!
Elena URSACHI
F R O N T I E R A
T r a d i å i i
65

:-)
B
A
:-)
Într-o dimineaåã, pentru ca sa facã
ceva diferit, soåia ia barca de pescuit a
soåului æi iese pe lac sã citeascã o carte. Pe
când citea ea mai bine apare un paznic:
-Buna ziua doamnã, îmi puteåi spune
ce faceåi aici?
-Bunã, rãspunde ea, citesc o carte.
-Vã aflaåi într-o zonã în care pescuitul
este interzis, o informeazã bãrbatul.
-Bine domnule, dar eu nu pescuiesc,
eu citesc.
-Da, dar aveåi toate sculele necesare æi
puteåi începe oricând. Va trebui sã vã duc
la poliåie.
- Bine, dar sã ætiåi cã vã voi acuza de
viol, spune femeia.
- Dar nici nu m-am atins de
dumneavoastrã, rãspunde mirat paznicul
- Da, dar aveåi toate sculele necesare æi
puteåi începe oricând.
Un bãrbat surprins la amantã de
cãtre soåul acesteia, sare de la etajul XX.
În cãdere se gândeæte: „Nu puteam sã stau
acasã cu nevasta... sã mãnânc un grãtar...
sã beau un æpriå.... æi cine ætie, poate sã
fac æi sex.”
Cade cu noroc pe o cãpiåã de iarbã
proaspãt cositã æi, îmbrãcându-æi izmenele,
cugetã: „Doamne, cum e omul.... numai
douã secunde am fost disperat æi câte
prostii mi-au trecut prin cap...”
66
N
C
Un emo urca
într-un autobuz. Pãrul
sãu era fãcut spice,
colorat verde, roæu,
albastru æi portocaliu.
Hainele îi erau o
amestecãturã de cârpe
æi piele, picioarele îi
erau goale æi corpul
plin de cercei. Se
aæeazã pe singurul
loc liber, exact în faåa
unui bãtrân, care se
tot holba la el.
-Ce te tot holbezi,
moæule? Tu n-ai fãcut
nimic aiurea când erai
tânãr?
-Ba da. Odatã,
când eram în marinã, m-am îmbãtat în
Singapore æi am violat un papagal. Mã
gândeam acum dacã nu cumva eæti fiul
meu...
Maria era fata bãtrânã a satului æi
era foarte mândrã de condiåia ei. Ætiinduse
cu o vârstã înaintatã, se duce la pietrar
æi îi spune:
-Când oi muri, sã-mi faci o cruce
de piatrã pe care sã scrie: „Sub aceastã
pietriæoarã/ Doarme-a noastrã Mãrioarã./
S-a nascut fecioarã,/ A trãit fecioarã/ Æi-a
murit fecioarã.”
La moartea acesteia, pietrarul nu mai
åinea exact minte ce îi spusese femeia sã
scrie dar îæi aducea aminte ideea, aæa cã a
sãpat pe cruce: „E Maria dedesupt. Nu are
sigiliul rupt.”
Un tip îæi sunã disperat medicul de
familie:
-Doctore, vino repede, nevastã-mea are
apendicitã...
-Nu se poate, anul trecut am operat-o
de apendicitã. Ai vãzut tu pe cineva care
sã aibã douã apendice?
-Nu, doctore! Dar tu n-ai mai vãzut pe
cineva sã aibã douã neveste?
Un moæneag de 100 de ani, aproape
U
F R O N T I E R A
R
I
pe moarte, se duce la doctor!
-Dom’ doctor, am venit sã-mi daåi
SIDA!
-Moæule, eæti nebun?
-Nu domule doctor, dar am auzit cã
de SIDA mai trãieæti vreo doi ani æi dupã
aia mori!
Medicul casei este asaltat de rudele
miliardarului:
-E adevãrat, doctore? Chiar nu mai e
nici o nãdejde?
-Absolut nici una! Bolnavul se va
însãnãtoæi.
Gheo æi Maria vin seara de la cosit.
Æi cum mergeau ei pe marginea drumului,
numai ce trece pe lângã ei un motociclist.
Maria priveæte dupã el peste umãr si urlã:
-Tu ai vãzut motociclistul ce-a trecut
pe lângã noi?
-D-apãi, l-am vãzut.
-Mã, Gheo, mã, n-avea cap!
-Tulai, doar n-oi fi nebunã! Cum sã
n-aibã cap?
Mai merg ei ce mai merg æi iar trece pe
lângã ei un motociclist. Maria se-ntoarce
dupa el æi urlã:
-Gheooo! Nici ãsta n-are cap!
-Tulai, fã, n-oi fi nebunã, cum sã n-
aibã cap?
Iar mai merg un pic æi iar trece pe lângã
ei un motociclist. Maria urlã iar:
-Gheo! Mã, mi-e fricã, mã! Nici ãsta
n-are cap!
Gheo stãtu puåin, se gândi ce se gândi
æi zise:
-Fã, Marie, ia mutã tu coasa pe umãrul
celãlalt!
La o staåie de benzinã cu o singurã
pompã, se opreæte un tip cu un Hummer æi
începe sã bage benzinã. Trece o jumãtate
de orã, el bãga benzinã... trece o orã, el
bãga benzinã... Douã ore... În spatele lui
s-a fãcut coadã, toåi înjurã în delir. Unu’
scoate capul pe geam æi îi strigã ãluia cu
Hummerul:
- Ascultã, bã! Mãcar opreæte motorul,
când bagi benzinã...
Regula cifrei unice:
presupune
completarea
careului de 81
cãsuåe dupã
O SINGURÃ
REGULÃ: orice
rând, orice coloanã
de 9 cãsuåe æi
oricare pãtrat
de 3X3 cãsuåe sã
conåinã o singurã
datã fiecare cifrã
cuprinsã între 1
æi 9.
D i v e r t i s m e n t

:-)
Galeria a cu zâmbete!
e !
:-)
TOP 10
OBSESII ROMÂNEÆTI
1.Obsesia cu „casa pe pãmânt”:
toatã lumea æi-ar da 20 de ani din
viaåã ca sã aibã casã pe pãmânt. Nu
conteazã cã vei sta ORE ÎN ÆIR în
trafic!!!
2. Obsesia haiduceascã:
dupã o sticlã-douã de vin æi
cel mai prãpãdit român devine
haiduc la orice nuntã. Furã
mireasa, cere rãscumpãrãri... Æi
dup-aia, haiducia maximã. „Puæca æi
cureaua latããããã...”. Apoi recunoaæte
cã e impotent: „Ce bãrbat AM FOST
odatããããã...”
3.Obsesia Coelho: dacã n-ai
citit Coelho... n-ai viitor! „Pãi am
citit Dostoievski, Tolstoi, Salinger,
Marin Preda, Nichita Stãnescu...”
„Degeaba: citeæte Coelho!”
4.Obsesia sânilor: aproape toåi
producãtorii TV au urmãtoarea
obsesie: „Sânii aduc rating!”. S-a
dovedit a fi complet fals. Oamenii au
la dispoziåie internetul pentru femei.
Nu mai aæteaptã nimeni emisiunea cu
„Mama Naturã” ca sã-i admire sânii.
UNCHIUL DIN
AMERICA
ANUL NOU
NOTA 6
PETRECEREA
ANULUI
ACAR!
DIMIE
SOARE PE
NIL!
FACE CÂT
TREI
ADIERE
LA TAVÃ!
NAÆTEREA
LUI IISUS
CARDINALUL
DE LA
DREAPTA
A OSPÃTA
DOAMNA
DE LA
GEAM!
NEGAÅIE
ULEI
SFINÅIT
DEOSEBIT
DE PUÅINI
BILEÅEL ÎN
PLÃCINTÃ
F R O N T I E R A
CREÆTINEÆTI
E Æ T I
POMUL DE
CRÃCIUN
CETE!
LILA
ALVEOLÃ
MENIU LA
PARIS
ÎN HAOS!
DEBIL LA
MIJLOC!
...DE
ODOBEÆTI
PREÅ
MÃCEÆ
BRADUL DE
CRÃCIUN
EVLAVIOÆI
CÃNI!
PREZENT LA
APERITIV
PAPA CU
SOS
D i v e r t i s m e n t
MACAZURI
LA MODÃ!
ASALT
MEÆINE!
DELICIU CU
FAIMÃ
IDENTICE
ALBÃ DE
SEZON
SERVEÆTE!
GER!
PRODUSE
DE MENIU
ACELA
MAESTRU
2008 ÆI
2009
PRIMELE
LITERE
de Dumitru MOCANU
PITIC
SCUNDÃ
5.Obsesia messenger: ãsta este,
totuæi, un fenomen global, dacã
pânã æi bunica a ajuns sã dea „buzz”-
uri æi sã reproæeze nepotului cã stã pe
„invisible”...
6.Obsesia televizorului. S-au fãcut
cercetãri æi românii ar fi cam cei mai
avizi din Europa, adicã ne uitãm cel mai
mult la televizor. Æi, avem cele mai multe
televiziuni!!!
7.Obsesia auto: în România existã
cea mai dinamicã piaåã auto. Pe strãzile
noastre existã maæini cum n-au vãzut nici
parizienii, nici londonezii... Punct.
8.Obsesia cãrnii din congelator: au
trecut 20 de ani de când gãseæti sute de
feluri de carne æi la ora 4 dimineaåa, dar
românul încã îæi încarcã pânã la refuz
congelatorul. Sã fie acolo... Cine ætie...
9.Obsesia celularã: telefonul mobil
reprezintã un punct de referinåã. Sunt
vânzãtori în magazin care au telefoane de
3 ori mai scumpe decât salariul lor. Cum
ajunge un om cu salariu de 1.000 lei sã
aibã un telefon mobil de 2.000 sau 3.000
de lei? Æi sã dea „beep” cu el!!!!!!!
10. Obsesia „dacã ãla nu face de ce
sã fac io?”. Asta de obicei este completatã
æi cu o dozã de mândrie: „Ce? Sunt mai
prost?!” - DA!
Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU
67

„Munåilor cu creasta rarã /Nu lãsaåi straja sã piarã,
Dacã piere straja voastrã / Va muri æi åara noastrã...”!
Ansamblul monumental
„ROMÂNIA, TERRA MIRABILIS”,
de la sediul IGPF,
ridicat în cinstea strãjuitorilor
frontierelor României
æi românilor de pretutindeni