Nr. 4/2012 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

Psihologie ALCOOLUL - CE POATE FI ÎNVINS Deæi, ætim cu toåii cât de devastatoare sunt, în timp, efectele consumului constant de alcool asupra indivizilor æi asupra societãåii, alcoolul continuã sã fie o prioritate în alimentaåia noastrã, în special de sãrbãtori. A consuma puåin alcool înseamnã a te destinde, a te bucura, a te simåi bine. A servi cu o „bãuturicã” persoana care-åi intrã-n casã, este un gest de ospitalitate. Cultivarea viåei de vie æi producerea licorii bahice face parte din tradiåia æi cultura românilor, de secole. Din pãcate, pentru tot mai multe persoane alcoolul a devenit un „duæman” de neînvins. Din oameni cu un statut social bun, cu familie æi cu tot ceea ce-æi poate dori un om la o vârstã maturã, alcoolul i-a transformat în singuratici, „oameni ai strãzii”, în „pericole publice”. Faptul cã acest „duæman” numit alcool câætigã teren, atrage în „mrejele” sale, inclusiv, copii æi adolescenåii, îl face sã ia forma unui fenomen social, care obligã specialiætii sã ia atitudine. Pragul de toleranåã diferã de la un consumator la altul. Existã persoane care consumã cantitãåi foarte mari æi nu-æi pierd controlul æi simåul realitãåii, în timp ce alåii, din consumuri foarte mici, riscã intoxicaåii acute. Cunoaæterea pragului de toleranåã de cãtre lucrãtorii MAI este esenåialã având în vedere cerinåele profesionale, multitudinea de aæteptãri ale populaåiei de la profesia noastrã æi, mai ales, având în vedere uæurinåa cu care se distruge poziåia, imaginea, onoarea instituåiei, munca serioasã a celorlalåi lucrãtori prin generalizarea cazurilor izolate de cãtre mass-media. Ideal ar fi sã nu ne confruntãm cu astfel de cazuri. Profesia noastrã este una stresantã, solicitantã, plinã de riscuri, iar nevoia de relaxare este mai mare, poate, decât în alte profesii. De altfel, instituåiile MAI au trecut printr-un stres major (reducerile de personal), iar stresul, nemulåumirile æi dezamãgirile profesionale pot fi compensate printr-o nevoie mai mare de a consuma alcool. Poate cã aceasta este o explicaåie plauzibilã a realitãåii crude cu care ne confruntãm în prezent. Statisticile indicã faptul cã, în perioada 1 ianuarie - 19 aprilie, în urma controalelor inopinate, efectuate la subunitãåile PFR, au fost înregistrate 37 de cazuri, în care poliåiætii de frontierã au fost depistaåi în serviciu sub influenåa consumului de alcool. Totodatã, în aceeaæi perioadã, alåi 30 de lucrãtori au fost implicaåi în accidente rutiere, grave sau mai puåin grave, provocate de consumul de alcool extraprofesional. Majoritatea dintre aceætia sunt, în prezent, cercetaåi în dosare penale, iar în cazul a patru dintre ei le-au încetat raporturile de serviciu din motivul consumului de alcool. Mariana Cenea Majoritatea consumatorilor, dar æi a æefilor nemijlociåi ai acestora, gãsesc justificãri prin faptul cã nu consumã la serviciu, ci în timpul liber. Aæa cum se observã din expunere, reacåiile sunt aceleaæi, riscurile comiterii ilegalitãåilor cresc æi se rãsfrâng asupra activitãåii noastre (care nu este alta decât de a veghea asupra respectãrii legii æi ordinii, chiar æi în timpul liber!), iar echilibrul nostru este necesar sã fie unul, permanent, constant. Este clar cã alcoolul nu se împacã cu autoritatea æi portul armei, iar evenimentele mediatizate confirmã acest lucru. Dacã pentru unii, alcoolul este o bãuturã care-i relaxeazã, pentru specialiæti, alcoolul este o substanåã psihoactivã æi un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Acåiunea sa constã în inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. Tocmai de aceea, este considerat un drog în stare lichidã, al cãrui consum constant conduce, în timp, la dependenåa fizicã æi psihicã. Alcoolul este un toxic celular. Ajuns în organism se rãspândeæte æi afecteazã aproape fiecare celulã. Cele mai afectate sunt, desigur, celulele nervoase. În primul rând, alcoolul acåioneazã, în organism, ca factor de stres: creæte tesiunea arterialã, sunt eliberate în sânge mai multe substanåe ca: lipide, zaharuri, cortizon, conducând, astfel, la instalarea unor boli ale sistemului autoimunitar, precum diabetul. Organismul orienteazã întreaga sa energie psihicã pentru înlãtuarera alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesarã pentru buna sa funcåionare (homeostazie/echilibru intern). Este important de ætiut cã metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, „furã” 80% din oxigenul necesar funcåionãrii acestui organ æi, astfel, alcoolul devine un „parazit metabolic”. Celulele cardiace æi cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen 20 F R O N T I E R A Nr. 4/2012
æi suferã cel mai mult sub influenåa alcoolului. Abuzul de alcool, consumul matinal sau „pe stomacul gol” cum i se mai spune popular, duce la malnutriåie. Organismul este lipsit de proteine, substanåe minerale æi vitamine. Pe lângã reducerea aportului acestor elemente importante din hranã, excesul de etanol are ca efect reducerea progresivã a capacitãåii intestinului subåire de a resorbi substanåe importante ca: vitamina B1, acidul folic, iar mai târziu sodiu æi apa. Produæii de înaltã toxicitate, rezultaåi din descompunerea alcoolului, (de ex. acetaldehida) afecteazã, cum spuneam mai înainte, celulele nervoase. Incapacitatea progresivã a intestinului subåire de a absorbi substanåele vitale bunei funcåionãri a organismului (vitamine în special A æi C, sãruri minerale), cauzeazã, în timp, tulburãri nervoase æi tulburãri cu origine somaticã. Pierderea calciului, a fosfaåilor æi a vitaminei D, ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase æi la creæterea pericolului de fracturare. Inflamaåiile mucoaselor gastrice æi duodenale, precum æi fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sângerãri grave. Consumul permanent de alcool creæte de zece ori mai mult riscul de îmbolnãvire de cancer esofagian. Sub incidenåa suferinåei intrã æi muæchiul cardiac. Îmbolnãvirea acestui muæchi se numeæte cardiomiopatie. De patru ori mai mulåi alcoolici mor din cauza tulburãrilor cardiace decât de cirozã. Literatura de specialitate expune o serie de efectele ale alcoolului asupra sistemului nervos si asupra psihicului de scurtã duratã: (rãspunsuri încetinite faåã de mediul ambiant, scãderea coordonãrii, scãderea capacitãåii de a gândi limpede, alterarea memoriei, vomã, tulburãri de vedere, risc crescut de accidente, dificultatea de a merge sau de a sta pe picioare, pierderea cunoætinåei, comã æi chiar deces) æi de lungã duratã: (instalarea bolii numitã alcoolism, pierderea memoriei, cirozã hepaticã, deteriorarea creierului, boli de inimã, boli digestive, malnutriåia, scurtarea duratei de viaåã, moarte prin accidente, moarte prin accidente legate de alcool (intoxicaåii acute). Efectele alcoolului asupra societãåii sunt la fel de devastatoare ca æi cele asupra organismului, expuse mai sus, având în vedere faptul cã aproximativ 70% dintre accidentele rutiere, crimele violente, violurile æi suicidurile sunt datorate consumului de alcool. Pe de altã parte, alcoolul afecteazã foråa de muncã tânãrã, producând dezechilibre economice, creæte delicvenåa juvenilã prin consumul de cãtre copii æi adolescenåi, distruge familia ca nucleu de echilibru social, scade respectul de sine al persoanei, accentuându-i trãirile negative æi conducându-l la suicid. Alcoolismul este o boalã descrisã ca o manifestare conætientã sau nu, prin care individul cautã satisfacerea nevoii de a consuma alcool, indiferent de mijloace sau consecinåe, pentru evitarea sevrajului sau a stãrilor psihice neplãcute. Psihologie Alcoolismul este o boalã cu evoluåie progresivã. British Medical Association (BMA) a dat publicitãåii o listã cu 19 trepte de evoluåie a acestei boli: 1.Consumul ocazional. 2. Începerea consumului constant. 3. Consumul pe furiæ. 4. Apariåia sentimentului de culpabilitate. 5. Incapacitatea de a aprofunda o problemã. 6. Sancåionarea pentru conducere auto sub influenåa alcoolului. 7. Pierderea autocontrolului. 8. Comportament megaloman. 9. Neîmplinirea promisiunilor æi hotãrârilor. 10. Evitarea familiei æi prietenilor. 11. Necazuri la serviciu. 12. Resentimente nejustificate. 13. Alterarea gândirii. 14. Deteriorarea moralã. 15. Indiferenåã pentru hranã. 16. Incapacitatea de a întreprinde o acåiune. 17. Resturi de veleitãåi intelectuale. 18. Recunoaæterea înfrângerii totale. 19. Nevoia continuã æi obsesia de a bea. Treptele 2–10 indicã semnalmentele unei dependenåe psihice. Aceasta, iniåial, este dorinåa, iar apoi cerinåa obsesivã a unei persoane de a se sprijini pe efectele alcoolului, pentru cã, astfel, se creeazã o stare în care problemele devin mai puåin de nerezolvat æi multe situaåii din viaåa de zi cu zi devin mai plãcute sau, în orice caz, mai suportabile. Dependenåa psihicã se instaleazã treptat: la început se bea pentru motive neînsemnate, de exemplu, din cauza proastei dispoziåii matinale. Dar, consumul repetat creeazã, cu timpul, convingerea cã nu poåi trãi mulåumit decât dacã ai bãut ceva. În acest stadiu, existã un anumit control asupra consumului æi astfel, persoana care acceptã feedback (atenåionãrile celor din jur, colegi, familie, etc.), conætientizeazã riscurile profesionale, consecinåele nefaste ale alcooolului asupra sa, ca persoanã, poate sã renunåe, fie prin efort voluntar susåinut, fie acceptând suport moral (familie, prieteni) sau suport de specialitate (psihologic). Riscurile, în acest stadiu, nu sunt, deloc, de neglijat asupra persoanei æi asupra locului sãu de muncã, însã pot avea o limitã. Atunci când persoana nu renunåã, în acest stadiu, al dependenåei psihice æi se lasã pradã situaåiilor de viaåã pe care le resimte ca fiind tot mai stresante, apãsãtoare, plictisitoare, frustrante, alcoolul câætigã în importanåã pentru echilibrul psihic, iar când alcoolul nu mai este la îndemânã, apare discomfortul psihic. Astfel, se instaleazã dependenåa fizicã (treptele 11–19). În acest stadiu nu existã cale de întoarcere la „bãutul controlat”, întrucât apar fenomene de sevraj (ansamblul simptomelor fizice neplãcute, cauzate de lipsa alcoolului din sânge). Dependenåa fizicã este o consecinåã a unui consum frecvent de alcool æi a adaptãrii treptate a organismului la acesta (creæterea toleranåei). În acest stadiu organismul are nevoie de alcool pentru a-æi împlini funcåiile. Senzaåia trupeascã de „normalitate” se instaleazã abia atunci când alcoolul este prezent. În schimb, cel în cauzã simte cã-i lipseæte „ceva”, atunci când trebuie sã se descurce fãrã alcool/drog. Dacã alcoolemia (concentraåia de alcool în sânge) nu este restabilitã, dupã ce drogul a fost administrat sau dacã acesta a fost luat în cantitate insuficientã, atunci apar simptomele de sevraj: tremurãturi, senzatie de vomã, sudoraåie abundentã, tulburãri de somn, fricã, neliniæte, iar în cazurile de dependenåã fizicã severã se poate ajunge la Delirium. (va urma) Nr. 4/2012 F R O N T I E R A 21
Page 1 and 2: • Nr.4/2012 • 36 pagini www.pol
Page 3 and 4: In the period 16-17 April, the Gene
Page 5 and 6: Cooperare Oficiali din Republica Tu
Page 7 and 8: Departamentul Poliåie de Frontier
Page 9 and 10: participãri la întâlnirile de lu
Page 11 and 12: colegii, vom putea realiza acest lu
Page 13 and 14: Ætiri Transport În data de 25 ap
Page 15 and 16: Prezentare lansarea manualã a unui
Page 17 and 18: O echipã mixtã, formatã din poli
Page 19: Criminalisticã 2 • zona mãritã
Page 23 and 24: Ætiri În ziua de 2 aprilie, ora
Page 25 and 26: Pe timpul desfãæurãrii unei acå
Page 27 and 28: Primele patru luni ale acestui an a
Page 29 and 30: Taxele aferente serviciilor prestat
Page 31 and 32: Pasiuni Poliåist de frontierã æi
Page 33 and 34: SÃRBÃTOAREA MUNCII - 1 MAI Ziua d
Page 35: • Fiica, în vârstã de 16 ani,
Page 38 and 39: au fost eventual înregistrate sepa
Page 40 and 41: General al Poliåiei de Frontierã,
Page 42 and 43: s) sã exercite orice alte drepturi
Page 44: (7) Inspectoratul General al Poliå

Nr. 4/2012 - Politia de Frontiera

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?