Nr. 4/2006 - Politia de Frontiera

Revistã editatã de
Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã
• NR. 4/2006 • 36 PAGINI

• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT •
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
• Serie nouã - nr. 652
Sprijin britanic pentru aderarea
României, în 2007, la UE
„Guvernul Regatului Unit al Marii
Britanii æi al Irlandei de Nord susåine
aderarea României la Uniunea Europeanã,
cât mai curând posibil“ a declarat, în data
de 6 aprilie a.c., Charles Clarke, ministrul
britanic de interne, cu ocazia conferinåei
de presã organizate la Hotelul „Crowne
Plaza”, din Bucureæti.
Charles Clarke a felicitat conducerea
Ministerului Administraåiei æi Internelor
pentru munca depusã în vederea
îndeplinirii angajamentelor de aderare
Conferinåã INTERPOL
în România
În zilele de 19-20 aprilie a.c.,
la Hotelul Best Western Parc din
Bucureæti, România a gãzduit pentru
prima datã o Conferinåã INTERPOL
pe tema traficului de fiinåe umane
în vederea exploatãrii sexuale, la
care au participat peste 100 ofiåeri
specialiæti din 40 de åãri.
Cu aceastã ocazie a avut loc
æi o conferinåã de presã, prilejuitã de
deschiderea oficialã a lucrãrilor celei dea
VII-a reuniuni a Grupului de Lucru al
Interpol, privind traficul de fiinåe umane
în vederea exploatãrii sexuale. Acest grup
de lucru a fost creat în anul 2000, în
cadrul celei de-a 69-a sesiuni a Adunãrii
Generale Interpol, desfãæuratã în Rhodos
- Grecia. De asemenea, Grupul de lucru
este deschis tuturor åãrilor membre care
doresc sã intensifice lupta împotriva
infracåiunilor legate de traficul cu fiinåe
umane în vederea exploatãrii.
Reuniunile grupului specializat au ca
obiectiv promovarea unei bune cooperãri
între autoritãåile de poliåie, diminuarea
acestei forme de criminalitate æi stabilirea
unor reguli de bunã practicã pentru
stoparea acestui fenomen.
La aceastã reuniune, din partea
Secretariatului General al OIPC
2 Frontiera - nr. 4/2006
la U.E., arãtându-se impresionat de
rezultatele obåinute, în special în ce
priveæte lupta împotriva criminalitãåii
organizate – traficul de persoane æi de
droguri – æi a migraåiei ilegale.
În acest context, a fost semnat
„Memorandumul de Înåelegere
privind susåinerea æi extinderea
proiectului REFLEX pânã în luna
martie 2007“, între MAI din România
æi ministerul similar din Regatul Unit
al Marii Britanii æi Irlandei de Nord,
ministrul Vasile Blaga apreciind
cã „modalitatea de conlucrare în
cadrul proiectului poate fi apreciatã
drept un model pentru întreg spaåiul
european”.
De asemenea, Vasile Blaga a mulåumit
pentru sprijinul acordat de autoritãåile
britanice, subliniind faptul cã ministerul
pe care îl conduce va urmãri îndeplinirea
proiectelor asumate.
Serviciul Comunicare Publicã al MAI
– INTERPOL a participat McCulloch
Hamish – director adjunct al ICPO
– Interpol æi æef al Directoratului Trafic
de Fiinåe Umane, Mckeon Claire – ofiåer
specializat în cadrul Directoratului Trafic
de Fiinåe Umane æi Stamnes Staale
– ofiåer de poliåie în cadrul Poliåiei
Regale Norvegiene, care au susåinut æi o
conferinåã de presã.
La nivelul Biroului Naåional INTERPOL
România, anul trecut, au fost primite
138 solicitãri pe linia traficului de fiinåe
umane, iar anul acesta 32.
McCulloch Hamish a declarat în
cadrul conferinåei cã traficul de fiinåe
umane nu este o problemã regionalã, ci
internaåionalã, iar România este una din
cele mai active åãri în ceea ce priveæte
schimbul de informaåii în vederea
combaterii acestui fenomen.
Ætefan ANDREESCU
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,
Intranet: frontiera@igpf.net)
Redactor-æef
Inspector principal Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
inspector Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
Editor coordonator:
Diana Maria PROTOPOPESCU
Redactori:
inspector Alexandru BARBU
subinspector Ætefan ANDREESCU
Fotoreporter
agent-æef adjunct Iulian PUICÃ
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
Coperta I æi IV: Iulian Puicã
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector 6,
Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-316.84.32;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Cont virament-abonamente IGPF
Bucureæti, deschis sub nr.
RO81TREZ7005009XXX000252,
la Direcåia de Trezorerie æi Contabilitate
Publicã a Municipiului Bucureæti.
Cod fiscal: 4193222
Responsabil de numãr
Inspector Gabriel CRÃCIUN
Layout: Alexandru BARBU
Tipar
S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti
Tel./fax: 021 - 344 10 74
e-mail: office@ammaprint.ro
Ediåia s-a încheiat la
28 aprilie 2006
Preå: 3 lei (RON)
Reproducerea materialelor din cuprins
este permisã numai cu menåionarea
sursei
(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare nu se
înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru
conåinutul articolului æi informaåiile
cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din
Codul penal, autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România

• DIN SUMAR •
v - Interviu cu directorul
general al Guardia Civil, domnul
Carlos Gomez Arruche
pag. 4
E D I T O R I A L
Oltenii æi frontieriætii, umãr
la umãr, æi la greu
v
ATACUL CLONELOR
pag. 8
v Grupuri de migranåi
foråeazã PTF-urile arãdene
pag. 9
v Lacrimi æi durere la
malurile Dunãrii
pag. 12
v Criminalisticã ............... pag. 18
v Avertismentul - o sancåiune
contravenåionalã
controversatã? ................. pag. 20
v Istorie ............................ pag. 24
v Concurs FRONTIERA ... pag. 25
v Traficul cu copii ......... pag. 26
v Divertisment ............ pag. 34-35
Revista conåine supliment legislativ
Tornadele, inundaåiile, alunecãrile de teren
sunt simple fenomene naturale. Însã, atunci
când astfel de fenomene afecteazã semenii
noætri, ele se transformã în dezastre.
Poporul român este greu încercat, de ani
buni, de calamitãåile naturii. Æuvoaiele de apã,
care mãturã totul în cale, nu mai reprezintã,
de-acum, o noutate.
Atât de cumplit este încât, în astfel de momente, ne întrebãm tot
mai des, cât de mult am pãcãtuit în faåa lui Dumnezeu.
Neputinåa noastrã în faåa puhoaielor revãrsate genereazã un soi
de panicã globalã în care, din nefericire, în locul solidaritãåii cu cei
nãpãstuiåi, se cautã vinovaåi.
Prãpãdul provocat de ultimul val de inundaåii ne-a ætirbit, æi în
acest an, bucuria sãrbãtoririi Învierii Domnului. Am îndurat æi noi,
alãturi de olteni, în Sãptãmâna Patimilor, lovitura apelor. Am suferit,
o datã cu bãtrâna care-æi plângea agoniseala de-o viaåã, cu apa
pânã la brâu, sprijinitã de singurul zid al casei rãmas în picioare.
Am trimis rugi, pentru copiii speriaåi, åipând la piepturile mamelor
desfigurate de durere, care încercau sã-i adoarmã în corturile de
campanie ridicate pentru adãpostirea lor. Am pus mânã de la mânã,
pentru a uæura, câtuæi de puåin, situaåia disperatã a - „oamenilor de
la Dunãre”.
În infernul iscat de Dunãrea furioasã, poliåiætii de frontierã, alãturi
de colegii din celelalte structuri, au ajutat, din rãsputeri, românii greu
încercaåi. Au fost acolo, împreunã cu cei chinuiåi, oferindu-æi tot
sprijinul. Æi-au concentrat efectivele în zonele inundate, depunând
toate eforturile pentru a încerca o ameliorare fapticã a situaåiei.
Au intervenit, cu toate mijloacele din dotare, pentru evacuarea
sinistraåilor. Au pus umãrul la consolidarea digurilor. Au împãråit
hranã æi apã celor nevoiaæi. Au fost æi sunt, încã, în stare de alertã,
pentru a intra în acåiune, dacã æi atunci când va fi nevoie, aæa cum
le-a dispus ministrul nostru – domnul Vasile Blaga.
Pentru cã, înainte de toate, toåi am simåit cã acel „ne aflãm în
slujba cetãåeanului” nu reprezintã niæte simple cuvinte, pe care le
rostim, mândrindu-ne cu statutul nostru. Pentru cã angajamentul
solemn depus, la începuturi, este respectat de fiecare dintre noi, cei
care muncim „în interesul æi în sprijinul persoanei, al comunitãåii æi al
instituåiilor statului”. Æi pentru cã, mai presus de toate, suntem cu toåii
oameni cu frica Celui de Sus. Tocmai de aceea, în faåa drapelului, la
final de Jurãmânt, articulãm, fãlindu-ne cu fiece silabã pronunåatã:
„Aæa sã ne-ajute Dumnezeu!”
Frontiera - nr. 4/2006
Nelu POP,
inspector general
3

Dialog
Este foarte important pentru
Spania æi România sã lucreze
împreunã, în continuare
Interviu cu directorul general al Guardia Civil,
domnul Carlos Gomez Arruche
- Domnule director general,
care sunt principalele competenåe
æi atribuåii ale Gãrzii Civile din
Spania æi ce loc ocupã instituåia în
cadrul sistemului de securitate æi
ordine publicã din Spania?
- Garda Civilã, înfiinåatã în anul
1844, este o instituåie înarmatã de
naturã militarã care, alãturi de Corpul
Naåional de Poliåie, face parte din foråele
æi corpurile de securitate ale statului. Cu
un efectiv de 73.000 bãrbaåi æi femei, are
o dublã subordonare: faåã de Ministerul
de Interne în ceea ce priveæte funcåiile
zilnice, misiunile, planurile, serviciile,
retribuåiile, destinaåiile, mijloacele æi faåã
de Ministerul Apãrãrii pentru ceea ce se
referã la regimul/statutul personalului æi
misiunile cu caracter militar.
Misiunea sa fundamentalã, stipulatã
în Constituåie, este de a proteja libera
exercitare a drepturilor æi libertãåilor,
de a garanta siguranåa cetãåeneascã.
4 Frontiera - nr. 4/2006
Acest lucru se realizeazã prin
desfãæurarea activitãåilor generale
de protecåie æi securitate pentru
prevenirea comiterii de fapte
ilegale, dar æi identificarea æi reåinerea
presupuæilor fãptuitori atunci când
se constatã încãlcarea legii. Astfel, îi
corespund, printre altele, urmãtoarele
funcåii: supravegherea æi întreåinerea
frontierelor, a porturilor æi aeroporturilor;
supravegherea æi controlul legal în
apele teritoriale; controlul armelor
æi explozibililor; poliåia judiciarã;
implementarea mãsurilor de prevenire
æi combatere a contrabandei; acåiunile
de salvare montanã æi alte servicii
umanitare; supravegherea traficului
pe cãile publice interurbane; protecåia
naturii æi a mediului înconjurãtor.
- Ce imagine oferã cetãåenii
români care se aflã în Spania?
- Impresia pe care o are majoritatea
spaniolilor este cã cetãåenii români
sunt, în linii generale, bine
pregãtiåi æi demonstreazã o
mare capacitate de adaptare
æi integrare în societatea
spaniolã. Acest lucru este
favorizat æi de faptul cã
limbile noastre au aceeaæi
origine latinã. De aceea
dificultãåile de comunicare
sunt mult mai mici decât în
cazul altor comunitãåi.
- Åinând cont de
faptul cã reprezentãm
instituåii de ordine
publicã care protejeazã
interesele cetãåenilor,
furnizându-le securitate,
ce ne puteåi spune
despre cetãåenii români
care nu respectã legea
pe teritoriul Spaniei?
Pun probleme speciale autoritãåilor
spaniole unii cetãåeni români?
- Anul trecut au fost reåinuåi de
cãtre Garda Civilã mai mult de 3000
de cetãåeni români, ceea ce reprezintã
15% din numãrul total de strãini, cu o
evoluåie ascendentã mai ales datoritã
creæterii importante a coloniei româneæti
în Spania. Delictele cu cea mai mare
frecvenåã sunt cele împotriva proprietãåii,
în principal furturi din locuinåe æi spaåii
comerciale, precum æi fraude cu cãråi de
credit. În ultimul timp s-a înregistrat o
creætere a violenåei în comiterea faptelor
penale, iar printre acestea se evidenåiazã,
în special, modul de acåiune al bandelor
æi grupurilor organizate.
- Garda Civilã deåine astãzi
în custodie frontiere externe ale
Uniunii Europene æi, începând cu 1
ianuarie 2007, Poliåiei de Frontierã îi
vor reveni competenåe similare. Cum
vedeåi dumneavoastrã cooperarea
cu instituåia noastrã æi ce se poate
face pentru a potenåa schimburile de
experienåã æi de informaåii, în cadrul
cooperãrii în general?
- Colaborarea Gãrzii Civile cu Poliåia
de Frontierã æi cu alte instituåii româneæti
a început în mai 2001, prin proiectul de
îmbunãtãåire a procesului de formare æi
perfecåionare ale personalului Poliåiei
de Frontierã. De atunci, Garda Civilã a
participat constant în diferite activitãåi,
actualmente fiind lider sau asociat ale
altor corpuri poliåieneæti europene.
Aæ dori sã evidenåiez în special
proiectul recent finalizat de Întãrire
a supravegherii la Marea Neagrã, în
care am putut aduce marea experienåã
în controlul frontierelor æi în aplicarea

tehnologiilor avansate implementate în
Spania în cadrul Sistemului Integrat de
Supraveghere Externã (SIVE), focalizat
la frontierele maritime din sud - estul
Europei, care æi-a câætigat un prestigiu
meritat în acest mediu.
Actualmente este în derulare
proiectul de modernizare a
învãåãmântului în cadrul Poliåiei de
Frontierã æi se pregãtesc altele în
domeniile luptei împotriva crimei
organizate æi mãsuri anticorupåie în
Poliåia de Frontierã æi Vamã, pentru
care cooperarea este intensã æi se va
dezvolta prin structurile ce vor exista
ca urmare a integrãrii totale a României
în Uniunea Europeanã.
Dar, în afarã de aceste proiecte,
cred cã este indispensabilã întãrirea
legãturilor dintre instituåiile noastre
pentru a favoriza cunoaæterea reciprocã
a corpurilor poliåieneæti æi a persoanelor
cu care trebuie sã ne integrãm, ca
factor important pentru îmbunãtãåirea
cooperãrii æi care sã ne ajute sã depãæim
piedicile æi obstacolele care pot apãrea
întotdeauna.
- Stimate domnule director
general, în finalul interviului vã rog
sã ne spuneåi cum vedeåi viitorul
Europei æi, implicit, rolul pe care îl
vor juca instituåiile noastre?
- Sunt convins cã viitorul Europei este
plin de speranåã, nu numai în domeniul
economic, ci æi în cele social, cultural
æi al drepturilor omului. Personal, sunt
un european convins, care crede ferm
cã parcurgerea drumului cu vitezã mai
micã sau mai mare este necesarã æi în
beneficiul întregii lumi, o Europã unitã
æi puternicã.
În domeniul nostru de responsabilitate,
este indispensabilã continuarea
colaborãrii active, având în vedere cã
astãzi nici o åarã, instituåie sau structurã
nu poate lupta singurã împotriva noii
criminalitãåi transnaåionale, crimei
organizate, terorismului, migraåiei ilegale
æi traficului cu fiinåe umane, aspecte
ce fac necesarã întãrirea legãturilor æi
relaåiilor dintre diferite foråe de securitate
din toate statele. Aceastã circumstanåã
va fi favorizatã de o cooperare fãrã
fisuri æi corectã între toate organizaåiile
poliåieneæti din Uniunea Europeanã æi
statele candidate.
În rezumat, cred cã este foarte
important pentru Spania æi România sã
lucreze împreunã, în continuare, într-o
formã activã, în special pentru reducerea
fluxurilor de criminalitate dintre
ambele åãri, fiind pentru noi un motiv
de mândrie æi satisfacåie împãrtãæirea
experienåelor æi cunoætinåelor câætigate
în acest domeniu cu Poliåia de Frontierã
Românã.
Interviu realizat de
Valentin NICULESCU
Experienåã româno-maghiarã
pentru pregãtirea viitorilor
poliåiæti de frontierã
Conform Protocolului de punere în
aplicare pentru anul 2006 a Acordului de
Parteneriat încheiat între Æcoala de Pregãtire
a Agenåilor de Poliåie de Frontierã ,,AVRAM
IANCU,, - Oradea æi Æcoala Medie de Ordine
Publicã din Miskolc – Ungaria, în perioada
27 – 31 martie a.c., la Oradea, s-a desfãæurat
o activitate de schimb de experienåã între
cadrele didactice din cele douã instituåii de
învãåãmânt.
Delegaåia maghiarã a fost condusã
de locotenentul-colonel
Dobi Istvan æi a avut în componenåã
æase cadre didactice.
Activitãåile propriu-zise
s-au desfãæurat sub forma
unor schimburi de experienåã,
dezbateri, æedinåe practice pe
colective formate din specialiæti,
tematica abordatã referindu-se
la: • managementul calitãåii
procesului de învãåãmânt din
instituåiile de ordine publicã
dupã aderarea la Uniunea
Europeanã • întocmirea de
proiecte de programe finanåate
din fonduri europene pentru
îmbunãtãåirea procesului de
învãåãmânt æi modernizarea
bazei materiale • metode æi tehnici
de instruire a elevilor în domeniul
legislaåiei specifice poliåiei de frontierã,
criminalisticã æi al regimului strãinilor
• pregãtirea elevilor în domeniul depistãrii
documentelor false, instrucåiei tragerii,
autoapãrãrii, al modului de organizare æi
desfãæurare a stagiului de practicã.
În cadrul dezbaterilor, un accent deosebit
s-a pus pe problemele legate de modificãrile
æi transformãrile impuse procesului de
învãåãmânt din domeniul ordinii publice,
dupã aderarea Ungariei la Uniunea
Europeanã, cadrele didactice de la Miskolc
prezentând pe larg experienåa acumulatã în
ultimii doi ani. De un real interes în rândul
participanåilor s-a bucurat æi prezentarea
fãcutã de maiorul Nagy Ákos -specialist în
programe æi relaåii internaåionale - referitor
la întocmirea de proiecte de programe cu
finanåare europeanã æi care a dat ca exemplu
cele douã programe derulate în prezent
de Æcoala de la Miskolc, unul referitor la
pregãtirea în domeniul limbilor strãine, iar al
doilea privind construcåia æi folosirea unei sãli
de sport. Discuåiile æi dezbaterile pe colective
au fost urmate de exerciåii æi activitãåi practice,
trageri cu armamentul din dotare, æedinåe de
autoapãrare, criminalisticã, verificarea æi
depistarea falsurilor la paæaportul românesc
æi cel maghiar.
Tot cu acest prilej, cadrelor didactice
de la Miskolc le-au fost prezentate locaåia
æcolii, baza material-didacticã, sala de
tradiåii, spaåiile de cazare æi instruire,
insistându-se pe efortul depus de
instituåia de învãåãmânt pentru asigurarea
condiåiilor normale de muncã æi viaåã.
Pentru a ilustra mai bine legãtura
existentã între procesul de învãåãmânt din
æcoalã æi activitatea concretã din munca
operativã, oaspeåii maghiari au fost invitaåi
sã efectueze o vizitã de lucru la sediul IJPF
Bihor, unde le-au fost prezentate de cãtre
subcomisarul Gheorghe Oævat dispunerea
geograficã a inspectoratului, situaåia
operativã æi rezultatele obåinute în procesul
de securizare a frontierei, modul cum este
organizatã cooperarea cu æcoala în ceea ce
priveæte organizarea æi desfãæurarea stagiului
de practicã al elevilor.
Schimbul de experienåã a continuat la SPF
Salonta, unde comisarul-æef Mihai Vîrlan,
æeful sectorului æi comisarul Vasile Mihuå,
æeful PTF, din partea românã æi locotenentulcolonel
Andras Tomoniszky, adjunctul æefului
reprezentanåei Kötegyan din partea maghiarã,
au fãcut o amplã prezentare a structurilor
operative de la frontiera comunã, a sistemului
de organizare æi desfãæurare a serviciului de
supraveghere æi control al trecerii frontierei, a
specificului colaborãrii la nivelul structurilor
locale precum æi a metodologiei de lucru
în cele douã puncte de trecere a frontierei
- Salonta respectiv Méhkerék.
Cu aceastã ocazie s-a prezentat æi modul
cum este organizat æi se desfãæoarã stagiul de
practicã al elevilor, oaspeåii având prilejul sã
vadã la faåa locului cum sunt integraåi aceætia
în turele de serviciu æi cum se desfãæoarã
activitatea de tutelã profesionalã.
Delegaåia maghiarã a fost impresionatã de
faptul cã la aceastã activitate practicã au fost
prezenåi reprezentanåii structurilor operative
din cele douã åãri, precum æi de relaåiile
deosebite de cooperare æi prietenie existente
între cadrele din cele douã structuri.
La finalul schimbului de experienåã,
colegii maghiari au mulåumit pentru
receptivitatea, solicitudinea æi ospitalitatea
cu care au fost trataåi æi au lansat invitaåia
continuãrii dialogului dintre cadrele didactice
din cele douã instituåii la Miskolc, în luna
mai a.c.
Frontiera - nr. 4/2006
Eugen MOÆ
5

Ætiri
Peste 47.000 dolari falæi
descoperiåi la Stînca
În data de 21 aprilie a.c., puåin dupã
ora 1 noaptea, un echipaj format din
agentul Silviu Duduc, din cadrul SPF
Stînca æi elevul Valentin Gâlcã,
de la Æcoala de Agenåi „Avram
Iancu”- Oradea, aflat în stagiu de
practicã, au oprit pentru control,
pe raza localitãåii Stânca, la aproximativ
2 km spre interior de la frontierã, un
autoturism marca Ford, înmatriculat în
R. Moldova.
În urma verificãrilor,
au fost identificaåi
cetãåenii P.V., în vârstã de
42 ani æi R.V., de 32 ani,
ambii din R. Moldova,
iar la controlul efectuat
asupra autoturismului
au descoperit în spatele
scaunului din dreapta
æoferului un colet din
hârtie de ziar, în care
se afla suma de 47.400
USD, în bancnote de 100.
Din cercetãrile efectuate a reieæit
faptul cã banii fuseserã introduæi în åarã,
cu aproximativ jumãtate de orã în urmã,
prin PTF Stînca.
Poliåiætii de frontierã au întors æi
condus autoturismul la acelaæi punct
de frontierã, unde s-a efectuat un control
total asupra autovehiculului æi persoanelor,
astfel cã, în urma verificãrii autenticitãåii
bancnotelor cu aparaturã modernã din
dotarea punctului, a reieæit faptul cã
bancnotele de 100 USD nu au elementele
de siguranåã ale autoritãåii emitente, fiind
câte 7-8 cu aceeaæi serie. Faåã de cei
doi cetãåeni s-a dispus mãsura reåinerii
preventive cu arest, pentru 29 zile, pentru
sãvâræirea infracåiunilor de deåinere în
vederea punerii în circulaåie de monedã
falsã (art. 282, al. 2 C.P.), bancnotele
fiind ridicate de cãtre procurorul-æef al
Biroului Teritorial D.I.I.C.O.T. Botoæani
în vederea expertizãrii, iar autoturismul
indisponibilizat la sediul IJPF Botoæani.
Opium ascuns în cutii de bomboane æi
Poliåiætii de frontierã din cadrul
Direcåiei de Combatere a Infracåionalitãåii
Transfrontaliere æi Direcåiei Poliåiei de
Frontierã Constanåa, sub coordonarea
procurorilor Direcåiei de Investigare a
Infracåiunilor de Crimã Organizatã æi
Terorism din cadrul Parchetului de pe
lângã Înalta Curte de Casaåie æi Justiåie,
au descoperit, ascunse într-un colet
ce venea din Turcia, aproximativ trei
kg de opium, droguri de mare risc, a
cãror valoare de comercializare este de
aproximativ 30.000 dolari.
borcane cu cremã de ciocolatã
Sâmbãtã 2 aprilie a.c., în jurul orei 6,
la PTF Vama Veche, jud. Constanåa, s-a
prezentat pentru a intra în åarã un autocar
ce venea din Turcia, condus de cetãåeanul
turc Muharren M., în vârstã de 56 ani.
Cu ocazia efectuãrii unui control
amãnunåit asupra persoanelor æi bagajelor,
Dan CHEBAC
6 Frontiera - nr. 4/2006
poliåiætii de frontierã au constatat cã, în
momentul în care a prezentat un colet la
control, æoferul a dat semne de nervozitate
nejustificatã, fapt pentru care au procedat la
deschiderea cutiei æi verificarea amãnunåitã
a conåinutului acesteia.
Ca urmare a acestui fapt, au fost
descoperite, disimulate în cutii cu
bomboane æi halva, precum æi în mai
multe borcane cu cremã de ciocolatã,
23 de pacheåele ce conåineau 2,785 kg
de substanåã de culoare maro închis æi cu
miros înåepãtor, susceptibilã a fi opium.
Æoferul a declarat cã nu cunoætea
conåinutul coletului, el trebuind doar sãl
transporte în România, pentru a-l preda
unei persoane care urma sã-l contacteze,
serviciu pentru care a fost plãtit cu 15
dolari.
În prezent, cercetãrile sunt continuate
de poliåiætii de frontierã, sub coordonarea
procurorilor DIICOT.
Fabian BÃDILÃ

Exploatatori sexuali, dupã gratii
Poliåiæti de frontierã împreunã cu
poliåiæti din Serviciului de Combatere a
Criminalitãåii Organizate Vaslui au reuæit
destrãmarea unei reåele de trafic de
persoane care a exploatat sexual în
Spania mai multe vasluience.
Buna colaborare dintre serviciile
specializate din cadrul IJPF Vaslui æi
IPJ Vaslui a dus la anihilarea unei
reåele de traficanåi de persoane.
Astfel, în perioada 2004-
2006 poliåiætii de frontierã din
Biroul de Combatere a Traficului
de Persoane al IJPF Vaslui au
documentat activitatea infracåionalã
a doi tineri, T. Roman, de 22 ani
æi T. Mariana, de 19 ani, ambii din
comuna Vetriæoaia, care au racolat,
transportat în Spania æi exploatat
sexual mai multe tinere.
T. Roman era „responsabil” de
racolarea victimelor, se împrietenea
cu ele, le fãcea cadouri, chiar
promisiuni de cãsãtorie, apoi le facilita,
cu ajutorul surorii sale, obåinerea legalã
a paæaportului æi le plãtea o excursie în
Spania, unde, spuneau ei, le asigurau un
loc de muncã. Odatã ajunse în Spania,
tinerele erau obligate sã se prostitueze.
În ianuarie 2006 activitatea poliåiætilor
de frontierã s-a conexat cu cea a poliåiætilor
din cadrul Serviciului de Combatere a
Criminalitãåii Organizate Vaslui, fiind
identificaåi æi P. Viliu, de 38 ani æi P.
Doina, de 36 ani, ambii din municipiul
Huæi, care fãceau parte din acelaæi grup.
S-a stabilit cã în perioada 2003 - 2004,
aceætia au recrutat æi exploatat sexual în
Spania mai multe tinere, din judeåul Vaslui,
fiind identificate æi audiate pânã în prezent
trei dintre acestea. În cauzã a fost întocmit
dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunii
prevãzutã de art.12 pct. 2 lit.a, din Legea
678/2001, care a fost declinat la DIICOT
– Biroul Teritorial Vaslui.
Sub coordonarea procurorului s-a
reuæit probarea activitãåii
infracåionale a întregului
grup. Împotriva celor patru,
procurorul din cadrul
Direcåiei de Investigare
a Infracåiunilor de
Criminalitate Organizatã æi
Terorism - Biroul Teritorial
Vaslui a emis ordonanåã de
reåinere pentru 24 de ore,
iar în data de 11 aprilie
a.c. au fost prezentaåi la
instanåã cu propunerea de
arestare preventivã pentru
sãvâræirea infracåiunii de
trafic de persoane.
Instanåa a emis mandate
de arestare preventivã pe o
perioadã de 29 zile, cei în
cauzã fiind introduæi în
arestul IPJ Vaslui.
Cercetãrile continuã în vederea stabilirii
întregii activitãåi infracåionale.
Mihai AMURÃRIÅEI
Refugiaåi în „vacanåã” pe frontiera de vest
Odatã cu încãlzirea vremii æi apropierea
sãrbãtorilor pascale, dorinåa de ieæire la
iarbã verde sau de a-æi petrece vacanåa
departe de aglomerãrile urbane a dat de
gândit unui numãr de opt cetãåeni afroasiatici,
care au plecat „în vacanåã” pe
frontiera de vest a åãrii.
A fost pur æi simplu o coincidenåã cã
vizitau localitãåi din apropierea frontierei
cu Ungaria, probabil din dorinåa expresã
de a-æi îmbogãåi bagajul lingvistic cu
cunoætinåe de limbã maghiarã…
Însã planul lor le-a fost dat peste cap
de poliåiætii de frontierã bihoreni din cadrul
SPF Oradea, care nu s-au lãsat înduplecaåi
de povestea lor.
Astfel, în data de 1 aprilie a.c., agentul
principal Gabriel Albinaru æi agentul Ionel
Bala, planificaåi în serviciu în calitate de
post control pe comunicaåia Boræ-Santãu,
au observat un autoturism marca Dacia
Solenza, de culoare galbenã, înmatriculat
în Bucureæti, având însemnele unei firme de
taximetrie, care circula pe relaåia Episcopia
Bihor – Boræ, pe un drum lãturalnic.
În momentul observãrii poliåistului de
frontierã, conducãtorul auto a efectuat o
manevrã de întoarcere, schimbând direcåia
de deplasare spre localitatea Episcopia Bihor.
Imediat, poliåiætii de frontierã au trecut la
urmãrirea autovehiculului în cauzã, acesta
fiind reåinut în dreptul unui rambleu de cale
feratã.
Echipa operativã a oprit autoturismul
în cauzã æi a constatat cã în interior se
aflau trei cetãåeni de origine afro-asiaticã
(somalezi). Trecându-se la efectuarea unei
cercetãri amãnunåite a zonei a mai fost
descoperit un cetãåean somalez, care fãcea
parte din acelaæi grup, ascuns în vegetaåia
de pe marginea drumului.
Imediat s-a procedat la reåinerea
æi conducerea la sediul SPF Oradea a
celor patru cetãåeni somalezi precum æi a
conducãtorului auto (cetãåean român). Din
cercetãrile efectuate s-a stabilit cã acesta
din urmã se numeæte Cornel Constantin C.,
de 36 ani, domiciliat în mun. Bucureæti,
iar cei patru afro-asiatici sunt solicitanåi ai
statutului de refugiat în România.
La puåin timp dupã reåinerea acestui
grup, agentul Ilie Bocia, care efectua
serviciul în cadrul aceluiaæi Sector, a
observat lângã o staåie de vânzare a
carburanåilor, situatã la intrarea în loc.
Boræ, un alt autoturism cu însemnele
„Taxi”, din care a coborât un grup de
patru persoane, care au sãrit peste gardul
din spatele staåiei Peco, îndreptându-se în
fugã spre linia de frontierã.
A fost anunåat æeful de turã despre cele
observate æi s-a dispus constituirea unei
grupe operative pentru cercetarea zonei.
Cu aceastã ocazie, a fost oprit æi legitimat
æoferul taximetrului care a declarat cã
cei patru pasageri erau de origine afroasiaticã.
Dupã aproximativ 40 de minute, postul
control de pe comunicaåia Boræ - Santãu,
format din agenåii Cristian Bucurean
æi Cosmin Benåe, a reåinut grupul celor
patru persoane. Aceætia au fost conduæi la
sediul Sectorului PF, în urma cercetãrilor
stabilindu-se cã cei patru sunt cetãåeni din
Bangladesh, toåi fiind solicitanåi ai statutului
de refugiat în România.
Din declaraåiile celor în cauzã a
reieæit faptul cã toåi aceætia intenåionau sã
treacã ilegal frontiera de stat în R. Ungarã,
destinaåia finalã fiind o åarã din spaåiul
Schengen.
Având în vedere cele constatate, tuturor
celor opt amatori de „vacanåe” ilegale li s-
au întocmit actele premergãtoare începerii
urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de tentativã de trecere a
frontierei de stat a României.
Frontiera - nr. 4/2006
Mircea CHIOREAN
7

Ætiri
ATACUL CLONELOR
În ziua de 17 aprilie a.c. poliåiætii de
frontierã din cadrul Direcåiei Poliåiei de
Frontierã Iaæi au descoperit în zona gãrii din
municipiul Iaæi doi tineri în timp ce operau
cu 80 de carduri false la un bancomat.
Astfel, pe timpul unei acåiuni
specifice, agentul æef adjunct Vasile
Buzatu, din cadrul Formaåiunii de Intervenåie
a DPF Iaæi, a observat un tânãr care încerca
sã scoatã bani de la un bancomat folosind
pe rând mai multe carduri, iar la o distanåã
micã un alt tânãr care vizualiza foarte atent
zona apropiatã, probabil pentru a preveni
apariåia oamenilor legii.
Atitudinea celor doi tineri l-a determinat
pe poliåistul de frontierã sã continue
supravegherea æi sã anunåe echipa operativã
a DPF Iaæi.
Dupã aproximativ 20 minute de la
sesizarea celor doi tineri, în momentul în
care aceætia s-au deplasat pentru a urca
într-un taxi, echipa operativã condusã
de comisarul Cristian Nenu, ofiåer din
Biroul Combaterea Infracåionalitãåii
Transfrontaliere a DPF Iaæi i-a oprit pentru
a-i legitima. Marian S., de 26 de ani æi
Cornel B., de 30 de ani, ambii domiciliaåi
în Galaåi au fost conduæi la sediul DPF Iaæi
unde s-a constatat cã aceætia aveau asupra
lor 80 carduri false (clone) æi douã bileåele
pe care erau înscrise codurile PIN pentru
fiecare card în parte.
Ca urmare a celor constatate, conducerea
DPF a informat imediat Serviciul Teritorial
Iaæi din cadrul Direcåiei de Investigare
a Infracåiunilor de Crimã Organizatã æi
Terorism (DIICOT).
Poliåiætii de frontierã au întocmit
persoanelor în cauzã dosar penal pentru
sãvâræirea infracåiunii de falsificare a
instrumentelor de platã (art. 24, al. 2 din
Legea 365/2002), iar cercetãrile continuã
împreunã cu ofiåeri din cadrul Brigãzii de
Combatere a Crimei Organizate Iaæi æi sub
supravegherea unui procuror din cadrul
DIICOT - Serviciul Teritorial Iaæi, pentru
stabilirea întregii activitãåi infracåionale a
tuturor persoanelor implicate.
Reprezentanåii presei, invitaåi sã
mediatizeze evenimentul, au felicitat
poliåiætii de frontierã pentru fler æi rapiditatea
intervenåiei.
Fler productiv al unui poliåist de frontierã
din structurile de intervenåie
Când aude vorbindu-se despre el cã
„are fler de poliåist”, îi surâde mustaåa. Ætie
cã rezultatele profesionale proprii au fost
obåinute din dragoste pentru meseria aleasã
în urmã cu 14 ani æi din dorinåa lucrului
bine fãcut.
Agentul-æef adjunct de poliåie Vasile
Buzatu, cãci despre el este vorba,
este protagonistul demascãrii unei verigi
dintr-o reåea de falsificatori de carduri
bancare æi a participat la descoperirea a
douã transporturi cu 108.000 butaæi de vie
æi 309.075 pachete de åigãri, ascunse æi
nedeclarate la autoritatea vamalã, ambele
descoperiri înregistrate la Direcåia Poliåiei
de Frontierã Iaæi în luna aprilie a.c. æi
prezentate în revista „Frontiera”.
Aceste rezultate se înscriu în agenda
poliåistului de frontierã dupã o serie care
a determinat aprecierea æefilor, admiraåia
colegilor æi interesul presei locale.
Este bine cunoscut traseul profesional
al agentului-æef adjunct Vasile Buzatu,
asta æi datoritã faptului cã a fost presãrat
cu rezultate frumoase pentru structurile de
frontierã din estul åãrii.
Încadrat începând cu 1992 ca militar
angajat pe bazã de contract la PCTF
Nicolina, dupã mai puåin de un an a fost
numit comandant de gardã la Batalionul
de Grãniceri Iaæi, iar din 1996 a intrat
8 Frontiera - nr. 4/2006
în „operativ”, fiind mutat la Plutonul de
cercetare din acelaæi batalion. Începând
cu 1997 a deschis seria descoperirilor:
a participat la descoperirea æi reåinerea
unui grup de 20 migranåi afro-asiatici; în
1999 a descoperit, pe comunicaåiile din
zona de competenåã, într-un autobuz din
R. Moldova, åigãri ascunse æi nedeclarate
la intrare în åarã în valoare de peste 500
milioane lei; în 2001 a reåinut un grup
de zece cetãåeni afro-asiatici æi cãlãuzele
acestora (trei cetãåeni din R. Moldova æi
un cetãåean român), acåiune recompensatã
cu trecerea în corpul subofiåerilor; din
2001 æi pânã în prezent valoarea bunurilor
descoperite fãrã documente justificative,
pe comunicaåiile din zona de competenåã,
pe timpul misiunilor specifice, în calitate
de agent operativ la Formaåiunea de
Intervenåie a DPF Iaæi, poate însuma cel
puåin 5 miliarde lei.
În plan personal, Vasile Buzatu se poate
mândri cu cei doi copii, Elena-Roxana,
în vârstã de 17 ani, elevã în clasa a XII-a
la un renumit liceu din Iaæi æi Vasile-
Alexandru, în vârstã de 9 ani, care
probabil va îmbrãåiæa meseria tatãlui, dar
æi cu soåia sa, Elisabeta care îl înåelege æi
sprijinã mereu.
Acest portret este întregit, nu în ultimul
rând, æi de aprecierile directorului DPF
Iaæi, comisarul-æef de poliåie Scutelnicu
Dumitru: “Este un poliåist de frontierã cu
o evoluåie profesionalã foarte bunã, atât
în planul pregãtirii, cât æi în cel acåional.
Atitudinea ofensivã în identificarea
faptelor ilegale æi flerul „productiv”
exersat eficient îl determinã pe agentul
Buzatu sã fie unul din cei mai buni
poliåiæti din structurile de intervenåie din
cadrul Direcåiei Poliåiei de Frontierã Iaæi”.
Paginã realizatã de
Vasilica TÃTARU

Grupuri de migranåi foråeazã
PTF-urile arãdene
Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali
din cadrul PTF Vâræand au descoperit, în
urma unui control amãnunåit, ascunæi întrun
TIR, aflat în tranzit æi care transporta,
conform documentelor însoåitoare, 20
tone deæeuri de inox pentru o firmã din
Italia, 28 de cetãåeni moldoveni care
intenåionau sã treacã ilegal frontiera æi sã
ajungã în Italia.
Moldovenii, 16 bãrbaåi æi 12 femei,
sperau, astfel, sã treacã ilegal
frontiera de stat a României æi sã ajungã
în Italia, pentru a-æi gãsi locuri de muncã
mai bine plãtite.
În cadrul cercetãrilor preliminare,
s-a stabilit cã cei 28 de moldoveni au
intrat legal în România, în baza propriilor
documente de cãlãtorie, prin PTF Sculeni
æi PTF Albiåa. Verificãrile iniåiale au mai
reliefat cã întregul grup s-a
deplasat în Capitalã, de unde
au fost preluaåi de o persoanã
despre care nu au putut oferi
informaåii, cu ajutorul cãrora
sã poatã fi identificatã. Din
Bucureæti, gruparea de migranåi
moldoveni a fost transportatã
spre graniåa de vest a åãrii, întrun
autotren, a cãrui prelatã a
fost tãiatã în partea superioarã
fãrã ætirea conducãtorului
auto – dupã cum susåine
acesta. La controlul vamal,
cu toate cã sigiliul vamal era
intact, aspectul prelatei a atras
atenåia lucrãtorilor vamali æi
poliåiætilor de frontierã, care au
hotãrât efectuarea unui control
amãnunåit al încãrcãturii
automarfarului.
Potrivit primelor declaraåii
fãcute de cei în
cauzã, moldovenii urmau
sã plãteascã celor care i-
au „ajutat”, în momentul
în care ajungeau la
destinaåie, câte 3.000 de
euro de persoanã.
Poliåiætii de frontierã
au întocmit actele
premergãtoare începerii
urmãririi penale sub
aspectul sãvâræirii
infracåiunii de tentativã
de trecere ilegalã a frontierei de stat,
cercetãrile continuând pentru stabilirea
întregii activitãåi infrac-åionale æi a tuturor
persoanelor implicate.
De menåionat este cã, în ultimele
48 de ore, aceasta este cea de-a doua
reåea de migranåi neutralizatã. În urmã
cu douã zile, tot în PTF Nãdlac æi în
aceleaæi condiåii, au fost gãsiåi ascunæi
alåi nouã cetãåeni moldoveni care, prin
aceeaæi metodã, încercau sã ajungã
ilegal în Spaåiul Schengen. Ei au fost
deja prezentaåi procurorilor sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere
ilegalã a frontierei de stat.
Florin OPRIÆA
Podul åigãrilor peste Prut
Poliåiætii de frontierã botoæãneni au
depistat în zona localitãåii Oroftiana, jud.
Botoæani, o autoutilitarã înmatriculatã în
România, burduæitã cu aproximativ 4000
pachete de åigãri fãrã documente legale
de provenienåã.
Astfel, sâmbãtã, 20 aprilie a.c., în urma
activitãåii de supraveghere, timp de câteva
zile, a cetãåenilor români Vasile L., în vârstã
de 38 ani, Cristi G., în vârstã de 27 ani,
ambii domiciliaåi în judeåul Suceava æi a
cetãåeanului ucrainean Heorhiy A., de 22
ani, a fost declanæatã o acåiune specificã
poliåiætilor de frontierã de la Sectorul PF
Dorohoi, urmatã de reåinerea celor trei
bãrbaåi æi a autoturismului în cauzã.
Cu aceastã ocazie, poliåiætii de
frontierã au descoperit, în interiorul
autovehiculului, în portierele acestuia,
dupã capitonajul pereåilor metalici æi sub
banchete, aproximativ 4.000 pachete de
åigãri, cu timbru R. Ucraina, pentru care cei
în cauzã nu aveau documente justificative
de provenienåã æi transport.
Fiind demarate cercetãrile, de cãtre o
echipã operativã, coordonatã de procurorul
DIICOT Botoæani æi prim-adjunctul æefului
IJPF Botoæani, cetãåenii au declarat cã
åigãrile au fost trecute ilegal peste frontierã,
între orele 2.00 – 4.00, folosindu-se de un
pod ce se aflã pe teritoriul ucrainean, în
zona de intrarea a râului Prut în åarã, cu
scopul de a le revinde ulterior, în pieåele
judeåelor Suceava æi Botoæani, la preåuri
mai ridicate æi a obåine profituri ilicite.
Ca urmare a celor constatate, s-a
dispus mãsura cercetãrii în stare de arest
preventiv a cetãåeanului ucrainean æi a
unui cetãåean român, indisponibilizarea
în vederea confiscãrii a autoutilitarei
destinatã transportului întregii cantitãåi de
åigãri, la sediul IJPF Botoæani, ridicarea în
vederea confiscãrii a åigãrilor – în valoare
totalã de 13.960 lei noi æi a sumei de 5.470
lei noi æi întocmirea actelor necesare æi
interzicerea unor drepturi pentru sãvâræirea
infracåiunilor de „trecere ilegalã a frontierei
de stat”, „contrabandã” æi „constituire de
grup infracåional organizat”.
Frontiera - nr. 4/2006
Dan CHEBAC
9

Ætiri
Preåul libertãåii - 800 de euro
Un cetãåean român, dat în urmãrire
generalã, æi-a negociat intrarea în
România pentru suma de 800 euro.
Poliåistul de frontierã, dând dovadã de un
exemplar simå al datoriei, nu a cãzut pradã
„tentaåiei” æi a procedat în consecinåã,
întocmindu-i dosar penal pentru sãvâræirea
infracåiunii de dare de mitã.
În cursul serii de 18 aprilie a.c., la PTF
Boræ, jud. Bihor, poliåistul de frontierã
care îæi desfãæura activitatea la controlul
documentelor de trecere a frontierei pe
sensul de intrare în România, autocare,
agent-æef adjunct de poliåie Cosmin Onilã,
l-a informat pe æeful Punctului de Frontierã
cã a fost contactat de cãtre un cetãåean
român, respectiv Sergiu Alin C., de 26 ani,
care i-a solicitat sã permitã intrarea fratelui
sãu în åarã (care se afla, în acel moment, în
R. Ungarã), fãrã a-l implementa în baza de
date, deoarece acesta este urmãrit general.
În schimbul acestui „serviciu”, acesta urma
sã îi ofere poliåistului de frontierã o sumã
de bani în valutã.
Anunåat, æeful SPF Oradea a luat mãsuri
de supraveghere a numitului Sergiu Alin C.,
care s-a prezentat la intrarea în România
dupã circa 20 de minute, conducând un
autoturism marca Mercedes Vito, înmatriculat
în jud. Cluj, în care se afla æi fratele sãu, Florin
Aurel C., de 28 ani. Odatã ajunæi la controlul
de frontierã, Sergiu Alin C. a oferit poliåistului
de frontierã, conform „înåelegerii” prealabile,
suma de 800 euro.
Având în vedere cele constatate,
s-a dispus sigilarea tonetei de lucru în
prezenåa a doi martori asistenåi æi a fost
anunåat procurorul anume desemnat din
cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul
Bihor, în cauzã întocmindu-se actele
premergãtoare începerii urmãririi penale
sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de dare
de mitã, faptã prevãzutã æi pedepsitã de
art. 255 C.P. cu aplicarea art.7, alin.2 din
Legea nr. 78/2000.
AUTOTURISM CÃPTUÆIT CU ÅIGÃRI
În urma unor acåiuni desfãæurate
în cursul serii de 17/18 aprilie a.c. în
PTF Nãdlac, contrabandiætii de åigãri
au suferit pagube importante. Valoarea
capturilor înregistrate de poliåiætii de
frontierã: aproape 45.000 pachete de
åigãri.
Astfel, în urma unei acåiuni comune
desfãæurate de reprezentanåi ai IGPF
Bucureæti, ANV æi DCCO, pe linia
combaterii traficului ilegal cu åigãri
provenite din magazinele duty-free din zona
adiacentã Punctului de Frontierã Nãdlac,
au fost depistate pe comunicaåia Nãdlac
– Arad trei autoturisme, înmatriculate în
judeåul Arad în interiorul cãrora au fost
descoperite åigãri netimbrate, pentru care
sus-numiåii nu au putut prezenta acte de
provenienåã. Astfel, în primul autoturism
au fost descoperite, ascunse în portbagaj,
în portiere æi în locul banchetei din spate,
9.220 pachete de åigãri marca „Marble“; în
al doilea autoturism, în portbagaj, rezervor,
la motor, în portiere æi în locul banchetei
din spate, 16.000 pachete de åigãri marca
„Marble”; în cel de-al treilea au fost
descoperite ascunse în portbagaj, rezervor,
la motor, în portiere, precum æi în locul
banchetei spate, 16.000 pachete åigãri -
11.000 pachete åigãri marca „Marble” æi
5.000 pachete åigãri marca „Plazza“.
Din declaraåiile celor în cauzã a
rezultat cã au cumpãrat
åigãrile de la diferite
persoane din Nãdlac
pentru a le comercializa
ilegal pe piaåa „neagrã”.
A fost anunåat Serviciul de
Investigaåii Fiscale Arad,
care a reåinut åigãrile
în vederea confiscãrii,
aplicând douã sancåiuni
contravenåionale în
valoare de câte 100.000
lei noi proprietarilor
åigãrilor în cauzã.
Cele 41.220 pachete
confiscate au o valoarea
în vamã de 16.488 lei noi.
Câteva ore mai târziu, efectuându-se un
control de rutinã pe aceeaæi comunicaåie,
la intrarea în localitatea Pecica, poliåiætii
de frontierã au depistat o persoanã care
staåiona pe marginea æoselei.
Trecându-se la legitimarea acesteia, s-a
stabilit cã se numeæte Leontina U., de 53 de
ani, lângã persoana în cauzã descoperinduse
mai multe plase de plastic în care se
gãseau diferite cantitãåi de åigãri, respectiv
3.625 pachete netimbrate
diferite mãrci (500 pachete
åigãri marca „Monte
Carlo“, 1.570 pachete
marca „Marble” æi 1.555
marca „Ronson“).
Sus-numita a declarat
cã aceste åigãri nu îi
aparåin, fiindu-i lãsate
de diferite persoane care
urmau sã le preia cu un alt
autoturism.
Æi în acest caz,
inspectorii Serviciului de
Investigaåii Fiscale Arad
au procedat la ridicarea
åigãrilor în vederea confiscãrii, valoarea în
vamã fiind de 14.500 lei noi.
Grupaj realizat de
Mircea CHIOREAN
300 DE DOLARI REFUZAÅI
Poliåiætii de frontierã vasluieni
i-au întocmit dosar penal pentru
sãvâræirea infracåiunii de dare
de mitã unui timiæorean care a
încercat sã îi înduplece cu 300
de dolari, pentru a-i determina
sã ignore faptul cã, deæi
avea permisul de conducere
suspendat, dorea sã iasã din åarã,
la volanul unui autoturism.
n data de 27 martie a.c.,
Î la PTF Albiåa, s-a prezentat
pentru a ieæi din România la volanul unui
autoturism cetãåeanul român Remus R.,
10 Frontiera - nr. 4/2006
în vârstã de 39 de ani, cu
domiciliul în Timiæoara.
La controlul efectuat de
poliåiætii de frontierã, bãrbatul
a declarat cã a uitat permisul
de conducere acasã.
Au fost demarate verificãri
la Serviciul Public Comunitar
Judeåean de Evidenåã Permise
Auto æi Certificate de
înmatriculare Timiæ, de unde
a rezultat însã cã Remus R.
are permisul de conducere suspendat din
data de 6 ianuarie a.c. Poliåiætii de frontierã
vasluieni i-au întocmit dosar penal pentru
sãvâræirea infracåiunii de conducere pe
drumurile publice a unui autovehicul cu
permisul de conducere suspendat.
În încercarea disperatã de a nu i se
întocmi dosar penal, timiæoreanul a oferit,
în timpul audierilor, poliåistului de frontierã
care se ocupa de caz, 300 de dolari.
Ofiåerul a informat conducerea
inspectoratului care, împreunã cu un
procuror din cadrul Parchetului de pe lângã
Tribunalul Vaslui, a organizat flagrantul, în
data de 28 martie a.c.
Ca urmare, timiæoreanul s-a ales cu
încã un dosar penal, pentru sãvâræirea
infracåiunii de dare de mitã.
Mihai AMURÃRIÅEI

Metoda „capac” - folositã pentru introducerea
în åarã a butaæilor de vie nobilã
În ziua de 6 aprilie a.c., poliåiætii de
frontierã din cadrul Direcåiei Poliåiei
de Frontierã Iaæi au descoperit, la douã
transporturi interceptate pe comunicaåiile
din zona de competenåã, 108.000 butaæi de
vie æi 309.075 pachete de åigãri, ascunse æi
nedeclarate la autoritatea vamalã.
Astfel, pe timpul acåiunii operative,
coordonatã de conducerea DPF
Iaæi, ofiåeri din cadrul Biroului Combaterea
Infracåionalitãåii Transfrontaliere – comisaræef
Dorel Tudose - æef birou CIT æi comisar
Cristian Nenu cât æi agenåi din cadrul
Formaåiunii de Intervenåie din DPF Iaæi
– agent æef adjunct Vasile Buzatu æi
agenåii Traian Ionescu æi Ionel Veveron
au oprit pentru control, în puncte diferite,
douã transporturi de mãrfuri importate din
R. Moldova de cãtre o firmã din judeåul
Vaslui.
Din documentele prezentate poliåiætilor
de frontierã la control rezulta cã cele douã
transporturi conåineau fiecare cca. 18 tone
mere proaspete. Având suspiciuni asupra
veridicitãåii acestor date, oamenii legii
au continuat cercetãrile. La controlul
amãnunåit efectuat împreunã cu lucrãtori
din Direcåia Regionalã Vamalã Iaæi s-a
constatat cã în primul transport, folosinduse
lãzile cu mere pe post de ,,capac”, se
aflau 100.875 butaæi de vie nobilã –
Chardonnay æi Aligote în valoare de peste
10 miliarde lei (1.008.750 lei noi), iar în
cel de-al doilea transport se aflau mascate
prin aceeaæi metodã 309.875 pachete de
åigãri marca Plugarul, în valoare de peste
5 miliarde lei (543.986 lei noi).
Din verificãrile ulterioare a rezultat
cã cele douã transporturi, aflate sub
sigiliul autoritãåilor din R. Moldova,
au intrat în România în noaptea
de 5 aprilie a.c, prin PTF Stânca,
judeåul Botoæani, în tranzit pânã la
Biroul Vamal Iaæi unde s-a efectuat
vãmuirea.
Ca urmare a celor constatate,
poliåiætii de frontierã au întocmit
celor implicaåi în cauzã lucrãri
penale sub aspectul sãvâræirii de
infracåiuni privind folosirea de acte
nereale la autoritatea vamalã (art.
177 din Codul Vamal), nerespectarea
dispoziåiilor privind operaåiile de importexport
æi sãvâræirii de infracåiuni la regimul
materialului sãditor (art. 49 din Legea
266/2002). Bunurile-åigãrile æi butaæii
de vie precum æi autovehiculele au fost
indisponibilizate în vederea confiscãrii.
În conformitate cu prevederile legale,
butaæii de vie au fost distruæi prin ardere în
ziua de 10 aprilie a.c., de cãtre o comisie
formatã din reprezentanåi ai Inspectoratului
de Control al Calitãåii Seminåelor æi
Materialului Sãditor Iaæi æi ai Direcåiei
Poliåiei de Frontierã Iaæi.
Prin ordonanåã de delegare, Serviciul
Teritorial Iaæi din cadrul Direcåiei de
Investigare a Infracåiunilor de Crimã
Organizatã æi Terorism a desemnat pentru
continuarea cercetãrilor în cauzã æase
ofiåeri din cadrul Brigãzii de Combatere a
Crimei Organizate Iaæi æi Direcåiei Poliåiei
de Frontierã Iaæi. Cercetãrile continuã
pe teritoriul României æi Republicii
Moldova pentru stabilirea întregii activitãåi
infracåionale a reåelei æi implicit a tuturor
persoanelor implicate.
Vasilica TÃTARU
PRIMÃVARA VINE CU
POMI FRUCTIFERI
În noaptea de 2/3 aprilie a.c., în jurul
orei 1.45, poliåiætii de frontierã cãlãrãæeni
au reåinut la intrarea în municipiul Cãlãraæi
un cetãåean din Republica Moldova ce
transporta peste 78.000 pomi fructiferi
(material sãditor), acoperiåi cu câteva
cutii de mere, fãrã a avea documente
justificative pentru marfa ce urma sã o
comercializeze.
Oprit pentru control, cetãåeanul
moldovean Vasile L., de 40
ani, a declarat cã transportã mere
pentru pieåele cãlãrãæene, beneficiarul,
om de afaceri în municipiul Cãlãraæi,
fiind chiar fratele exportatorului din
Republica Moldova.
Comportamentul însoåitorului mãrfii
a trezit suspiciuni poliåiætilor de frontierã,
drept pentru care auto-tirul cu semiremorcã
a fost condus la sediu. La o verificare
mai atentã s-a descoperit cã mijlocul de
transport avea mere doar în spate, ca
paravan, restul maæinii æi al remorcii fiind
burduæite cu pomi fructiferi.
Cei 78.200 de pomi, în valoare de
391.000 lei noi, însoåitorul a declarat cã
i-a cumpãrat de la diverse persoane din
comuna Voluntari æi cã nu deåine nici un
fel de documente justificative.
Cetãåeanul a fost sancåionat
contravenåional în baza Legii nr.12/1990,
art.1, lit. e, cu amendã în valoare de 250
RON, iar bunurile i-au fost confiscate æi
predate Direcåiei Fito-sanitare Cãlãraæi în
baza art. 6 al. 1 din acelaæi act normativ.
Frontiera - nr. 4/2006
Vasile CHIRU
11

Reportaj
Am ajuns la sediul IJPF Ialomiåa pe
o ploaie torenåialã, care nu ne-a slãbit
tot drumul de la Bucureæti la Feteæti.
Cum inundaåiile nu ne-au ocolit nici în
1
Lacrimi æi durere la
malurile Dunãrii
Am planificat pentru numãrul 4 al revistei un reportaj la IJPF Ialomiåa, pentru a
surprinde aspecte din viaåa acestui inspectorat al poliåiei de frontierã „de interior“,
pentru a vedea problemele cu care acesta se confruntã. Mai ales cã ætiam cã existã
aici cel puåin douã aspecte de interes: spaåiile insuficiente æi deficitul de personal.
12 aprilie 2006 - din nefericire subiectul central al reportajului avea sã fie altul...
Dunãrea. Dar nu am scãpat din vedere aspectele de mai sus.
aceastã primãvarã, ne-au lovit unde ne
aæteptam mai puåin. Acolo unde regimul
comunist, prin lucrãrile efectuate
în vederea desecãrii tuturor
terenurilor inundabile pentru
a fi redate agriculturii mãreåe,
cu rezultate fantasmagorice la
hectar, credeam cã a reuæit sã
confere, în afara raåionalizãrilor
de tot soiul, o iluzie de siguranåã,
de stãpânire a oricãrei situaåii,
prin ridicarea unor diguri care
au încãtuæat temporar Dunãrea.
Am stat de vorbã, pentru
început, cu adjunctul æefului
inspectoratului, comisarul Ioan
Stan. În acea dimineaåã, dupã
cum ni se spusese, urma sã aibã loc o
æedinåã, însã ofiåerul ne-a informat cã
aceasta se amânase pentru a doua zi.
Întrebând despre ce este vorba, am aflat
cã activitatea viza evaluarea activitãåii
structurii pe primul trimestru, urmând sã
participe æi conducerea direcåiei.
Inspectorul-æef era ocupat în acel
moment cu ultimele detalii pentru
pregãtirea acesteia. Nu a fost
greu sã-l gãsim, având în vedere
numãrul mic de birouri în careæi
desfãæoarã activitatea poliåiætii
de frontierã din cadrul acestui
inspectorat (foto 1).
Viitor sediu, într-o zonã
inundabilã?
Cu privire la locaåia IJPF-ului,
în prezent au loc discuåii pe tema
... viitorului. Deæi sediul actual este în
imobilul unei importante bãnci din oraæ
(foto 2), colegii noætri ocupã doar o laturã,
cu cinci birouri, plus subsolul, unde
2
Comisar-æef de poliåie
Mihai Popa
Data æi locul naæterii: 14.02.1957,
Bucureæti
Starea civilã: divoråat, un bãiat student la
A.S.E. Bucureæti
Studii:
1972-1976 - Liceul militar „Dimitrie
Cantemir” Breaza
1976-1979 - Æcoala Militarã de Ofiåeri
„Nicolae Bãlcescu” Sibiu, Arma Grãniceri
1983 - curs comandanåi de companii
1986 - curs pregãtirea cadrelor
1988 - 1990 - Academia de Înalte Studii
Militare
1993-1998 – Facultatea de Drept din
cadrul Academiei de poliåie „Alexandru
Ioan Cuza” Bucureæti
1996 – curs de iniåiere în Poliåie
2000 – 2001 – Curs post-universitar de
Drept – Relaåii internaåionale
2004-2005 – Curs post-universitar de
management
Limbi strãine cunoscute: franceza
Funcåii îndeplinite:
1979-1980 - comandantul Pichetului Pazã-
Port Constanåa
1980-1984 - comandantul Pichetului Pazã-
Pod Giurgiu-Ruse
1984-1988 - æef sector – pregãtirea
tineretului pentru apãrarea patriei
1990-1991 - locåiitor pentru pazã al
comandantului Batalionului de Grãniceri
Bãneasa
1991-1992 - æef birou pregãtire pentru luptã
la Brigada de Grãniceri Constanåa
1993 – 1995 - æef birou relaåii publice
æi secretariat la Brigada de Grãniceri
Constanåa
1995-1997 - ofiåer specialist la Centrul
Zonal al Poliåiei de Frontierã Constanåa
1998-1999 - ofiåer specialist la PTF Vama-
Veche
1999-2000 - consilier juridic la DPF
Constanåa
2000 - æef PTF Negru-Vodã
2000-2001 - æef SPF Negru-Vodã
2001-2003 - ofiåer cu informaåiile la SPF
Isaccea
2003 - æef SPF Periprava
2003 - 2004 – æef SPF Chilia-Veche
2004-2005 - æef IJPF Tulcea
2005-2006 - æef IJPF Ialomiåa
Pasiuni: muzica, sportul, computerul,
autoturismele
Apreciazã: ambiåia, devotamentul, cinstea,
munca în echipã
Detestã: superficialitatea, lipsa rãspunderii
æi minciuna.
12 Frontiera - nr. 4/2006

financiarul inspectoratului, înghesuit întrun
pseudo-birou, aminteæte, în ce priveæte
condiåiile de lucru, de sediile Gestapo-ului
(foto 3). Practic, nu existã nici un geam
sau sursã de aerisire în acest spaåiu. Chiria
plãtitã primãriei este mai mult simbolicã.
Inspectorul-æef, comisarul-æef Mihai
Popa, cãruia nu i-a luat mai mult de zece
minute pentru a ne arãta spaåiile de lucru,
practic 200 metri pãtraåi de birouri din cei
408 închiriaåi, spune cã aceastã problemã
se va rezolva, prin alegerea între douã
variante: un imobil situat în zona Feteætisat
(foto 4), cu 800 metri pãtraåi de teren,
la 5-6 km de centrul oraæului, practic
un bloc de garsoniere æi o
cantinã, amplasate însã întro
zonã dosnicã, urâtã æi greu
accesibilã, inundatã în acest
an, pe care o societate cu
datorii la bugetul de stat le
propune drept compensare
în contul datoriei, rãmânând
la latitudinea Ministerului de
Finanåe sã accepte ori ba æi
sã repartizeze, eventual,
aceste clãdiri Poliåiei de
Frontierã. Aceste imobile au
nevoie însã de reabilitare,
fiind nevoie, conform unei
calculaåii fãcute anul trecut,
de 2,22 milioane lei noi,
bani care pot fi folosiåi
pentru realizarea celei de-a doua variante.
Dosarul se pare însã cã este în stadiu
avansat, fiind nevoie doar de câteva avize
æi de o hotãrâre de guvern. Conducerea
MAI a avizat favorabil anul trecut proiectul,
acesta fiind trecut æi în contractul cu EADS,
renegociat, la capitolul reabilitare (este
vorba în total de 30 de sedii). Problema
este cã subsolul se inundã frecvent, ceea
ce produce disconfort – apariåia åânåarilor,
insectelor, a posibilelor boli. O a doua
variantã, doritã de conducerea actualã
a inspectoratului judeåean, este ridicarea
unei clãdiri noi, dupã un proiect care
sã åinã cont de necesitatea structurii,
în curtea Jandarmeriei, unde Poliåia de
Frontierã deåine o suprafaåã de 8.432
mp. Avantajul principal este cã imobilul
este situat la marginea oraæului nou, pe
æoseaua Cãlãraæi nr. 120, pe æoseaua
dinspre Bucureæti, dupã intersecåia
„centurii” cu æoseaua care trece prin
centrul oraæului, mergând spre autostrada
Feteæti-Cernavodã. Problema este cã acest
lucru nu a fost trecut în contractul cu EADS
când a fost renegociat. Chiar dacã s-ar face
demersuri æi s-ar accepta, mai devreme de
2008 nu ar putea începe lucrãrile. Însã
inundaåiile din acest an trebuie sã dea de
gândit factorilor de decizie pentru cã ar fi
pãcat sã se risipeascã niæte bani pe douã
imobile care pot deveni, prin inundãri
repetate, un sac fãrã fund pe care trebuie
sã-l peticeæti mereu. Personal, vãzând zona
unde sunt amplasate cele douã imobile din
Feteæti-sat, stau æi mã gândesc, ca simplu
contribuabil, dacã Ministerul de Finanåe
ar trebui sã accepte compensarea unor
datorii la bugetul de stat cu aceste clãdiri.
Indiferent dacã le dã sau nu Poliåiei de
Frontierã cu titlu gratuit. Ce ar putea face
cu ele, când apa se infiltreazã frecvent în
subsol æi existã pericolul real de a se inunda
æi parterul. Chiar autoritãåile statului sã fie
cele care investesc în clãdiri amplasate în
zone expuse pericolului inundaåiilor?
În discuåia purtatã cu inspectorul æef
am consemnat æi un alt subiect fierbinte
- problema încadrãrii. Din 275 funcåii
de poliåiæti de frontierã numai 170 sunt
ocupate, la ofiåeri încadrarea este de 58%,
iar la personalul contractual de 17,5%.
Problemele par sã se rezolve,
inspectoratul având rezultate în plan
operativ æi promisiuni care vizeazã
deblocarea financiarã a funcåiilor
neîncadrate. De altfel, ca urmare a
colaborãrii foarte bune cu autoritãåile
locale, acestea au sprijinit æi acordat
importanåã Poliåiei de Frontierã în judeå,
iar la conducerea MAI este în curs de
aprobare ridicarea inspectoratului de la
tipul III la tipul I æi înfiinåarea Sectorului
PF Feteæti. Funcåiile se vor asigura prin
redistribuirea celor din inspectorat, mai
ales cã acesta are suplimentat statul cu
funcåiile grupei de pazã de la Ciorani
– în numãr de 24, odatã cu desfiinåarea
centrului de dresaj.
Autoritãåile locale au propus înfiinåarea
unui Punct de trecere a frontierei, la Feteæti,
cu o Zona Liberã. Între motive,
primarul oraæului, inginer Radu
Vacarus, a invocat faptul cã
Braåul Borcea este navigabil tot
timpul anului, spre deosebire de
Dunãre, care în medie æase luni
pe an, între Cernavodã æi km
340, are cotele apelor scãzute,
convoaiele ocolind foarte mult
pentru a ajunge la Cernavodã.
O firmã elveåianã de turism,
care æi-a luat angajamentul
ferm de a asigura tranzitul a
122 nave de pasageri anual,
prin reprezentanåii ei, susåine cã
majoritatea turiætilor, persoane
de vârsta a treia, nu mai doresc
sã debarce la Cernavodã, din
cauza centralei atomo-electrice, care
pentru ei a devenit o sperietoare. Fac
diverse analogii ...Cernavodã ... Cernobâl...
Cum firma nu doreæte sã-æi piardã clienåii,
aplicã principiul „clientul nostru, stãpânul
nostru”, propunându-le turiætilor drept loc
pentru debarcare oraæul Feteæti. În plus,
mai susåin autoritãåile locale, inclusiv
prefectul judeåului, Marinicã Cazacu,
prin deschiderea PTF-ului portuar Feteæti
foarte multe mãrfuri din tranzit sau de la
cele patru societãåi care fac export-import
vor putea fi vãmuite în Feteæti, important
nod fluvial, rutier æi de cale feratã.
Inspectoratul General al Poliåiei de
Frontierã a considerat însã cã motivele
invocate nu sunt suficiente pentru a aviza
favorabil propunerea, având în vedere cã
existã finanåare europeanã nerambursabilã
pentru îmbunãtãåirea condiåiilor de
3
Sediul IJPF ?
4
Cantina
Frontiera - nr. 4/2006
13

Reportaj
navigaåie pe sectorul de Dunãre dintre
Cãlãraæi – Cernavodã – Hâræova – Brãila,
iar OUG nr. 105/2001 privind frontiera
de stat a României prevede clar modul
cum se executã controlul navelor pentru
trecerea frontierei, existând posibilitatea
de a se face controlul în amonte sau
aval, în primul port în care existã poliåie
de frontierã. Autoritãåile locale rãspund
însã în acest caz cã s-ar pierde timp, în
cazul vizitãrii unor obiective turistice de
pe litoral, având în vedere cã din Feteæti se
pleacã direct pe Autostrada Soarelui.
Întrucât inspectoratul a fost înfiinåat
cu specific principal activitatea de
marinã, statele de organizare au fost
prevãzute iniåial la sectoare exclusiv cu
funcåii de comandant de ambarcaåie
æi ajutor de comandant, la ultima
restructurare prevãzându-se ture de
serviciu. Conducerea inspectoratului este
de pãrere cã ele sunt insuficiente, ca sã
nu mai vorbim de încadrarea actualã a
inspectoratului, la urmãtoarea reaæezare a
posturilor sperându-se într-o suplimentare a
numãrului oamenilor la tura de serviciu.
Ca æi dotare operativã, inspectoratul se
poate baza pe patru ambarcaåiuni PAFS
(Phantom, Rascala),
un Class (foto 5),
5 patru tip Harpoon
550 Open, un SFPI
(cu corp din tablã) æi
un P35. Suficiente,
din ce am constatat
pentru numãrul de
poliåiæti de frontierã
ce-æi desfãæoarã
activitatea în cadrul
acestei structuri.
Inspectoratul, de
la începutul iernii æi
pânã la ora realizãrii
acestui reportaj, s-a
confruntat cu mai multe situaåii deosebite,
cum ar fi gripa aviarã (foto 6 - æeful
IJPF Ialomiåa prezentând fostele focare, cu
steguleåe), sloiurile de gheaåã care riscau sã
striveascã totul în calea lor, inclusiv unele
nave ale Poliåiei de Frontierã ialomiåene,
iar în aceastã primãvarã inundaåiile. Cu
toate acestea, au existat æi rezultate în
plan operativ.
Unde a intervenit omul,
natura s-a supãrat
Dacã stai de vorbã
cu pescarii, în special cu
6 cei mai bãtrâni, între alte
poveæti ofteazã æi aruncã
chiætocul de åigãrã din
colåul gurii spunând cu
amar cã peætele nu mai
are de mulåi ani unde sã
batã pe canalele Ialomiåei.
Efectul acum se întoarce
împotriva omului. „- Nu
mai este peæte în Deltã,
taicã! Unde sã-æi mai
depunã icrele? Unde-ar
bate, numai diguri, de-o
parte æi de alta. Da’ uite
cã anul ãsta are unde!” ,
continuã cu nãduf un bãtrân din Feteæti,
care întãreæte relatarea inspectorului æef,
care ani de zile a lucrat în cadrul multor
structuri din Deltã æi care, la rându-i, ne-a
povestit cã la Periprava, de exemplu, de
ani buni populaåia sãracã se chinuie sã
punã pe masã un kilogram de peæte la
sãrbãtoare, iar acest lucru se întâmplã
în multe locuri din fosta „împãrãåie” a
peætelui.
În luptã cu furia apelor
Cu apa s-a dovedit cã nu poåi lupta.
Dar anumite efecte ale ei, cum sunt
inundaåiile, le poåi controla. Câteodatã,
bineînåeles, æi nu în totalitate. Iar dacã
vezi cã nu reuæeæti, e mai bine sã fugi la
timp din calea ei. Acest din urmã lucru nu
l-au înåeles unii oameni care, deæi învãåaåi
ca Dunãrea sã le fie aproape, sã le ofere
pentru a cine ætie câta oarã singura
masã din zi, nu s-au îndurat sã-æi lase
agoniseala de o viaåã pradã puhoaielor æi,
fãcându-æi numeroase cruci ori înãlåând
rugãciuni, au aæteptat, cu sufletul la gurã
æi cu credinåã în Dumnezeu, sã înfrunte
soarta. Pentru unii au fost rugi zadarnice,
întrucât vântul a fãcut din Dunãre cel mai
aprig ciocan care a bãtut zi æi noapte la
fiecare trei secunde în diguri pânã le-a
doborât. Metru cu metru. Precum un
boxer fãrã splinã, fãrã ficat sau inimã,
care a învins de multe ori eforturile
sutelor, miilor de jandarmi, poliåiæti de
frontierã, pompieri, localnici care ridicau
dig dupã dig ori astupau breæele, atunci
când apa strecura câte un braå spre casele
oamenilor.
I-am gãsit pe colegii ialomiåeni, atât la
Feteæti cât æi la Cernavodã æi Hâræova gata
de intervenåie în cazul în care prefectul
sau alte autoritãåi le-ar fi solicitat ajutorul,
în cazul în care localitãåile dispuse dea
lungul Dunãrii sau braåului Borcea
ar rãmâne izolate. Aici, ca æi în multe
alte locuri, s-a colaborat foarte bine cu
consiliul judeåean æi cel local, prefectul
mergând în numeroase rânduri sã observe
starea digurilor æi ritmul lucrãrilor de
apãrare împotriva inundaåiilor, însoåit
de poliåiætii de frontierã. L-am întâlnit
æi noi într-un asemenea moment æi i-
am solicitat câteva cuvinte. A apreciat
activitatea Poliåiei de Frontierã æi, în
general, a structurilor MAI din judeå
care, în acele momente grele pentru
mulåi oameni erau aproape æi ofereau
întreg sprijinul (foto 7 æi 8).
Vedeam la televizor, la ætiri, cum în
sud, în judeåul Dolj, situaåia se agrava
cu fiecare zi. Punctul de trecere a
7 8
14 Frontiera - nr. 4/2006

frontierei Bechet era sub apã, porturile
se închideau unul dupã altul. Judeåele din
lungul Dunãrii intrau încet sub ape? Când
se va opri acest coæmar?
La Feteæti, pe malul stâng al Braåului
Borcea al Dunãrii, oamenii erau încordaåi,
vorbeau de viiturã, se pregãteau de
ce e mai rãu. Inspectorul-æef de aici
se consulta cu omologul de la Tulcea.
Acolo, la Isaccea, se spãrsese un dig care
ameninåa oraæul. Spãrtura fusese repede
închisã. Norocul a fost cã era aproape, la
câåiva metri pe dig æi s-a putut interveni
uæor. Dar dacã era la kilometri?
În zona Feteæti-sat, la Buliga în special,
în timp ce colegii jandarmi æi pompieri
ridicau diguri de pãmânt împreunã
cu angajaåi ai primãriilor, formând
aliniamente pe care se retrãgeau împinæi
de apele din ce în ce mai învolburate
ale Dunãrii, poliåiætii de frontierã
supravegheau atât de pe apã cât æi de pe
uscat (foto 9 æi 10) digurile æi informau
autoritãåile, Inspectoratul pentru Situaåii
de Urgenåe în cazul în care se produceau
breæe. Erau pregãtiåi sã intervinã dacã
vieåi omeneæti erau puse în pericol. În
câteva minute, ambarcaåiunile Poliåiei
de Frontierã, gata pregãtite, puteau sã
se deplaseze oriunde ar fi fost nevoie
de ele.
10
Existã o legãturã
permanentã cu primãriile
localitãåilor din zona de
responsabilitate æi cu posturile
de poliåie.
În ce priveæte inundaåiile,
în Buliga, mai jos cu vreo
doi kilometri de clãdirile
care se pare cã vor intra
în proprietatea Poliåiei de
Frontierã, câteva case erau
ameninåate de ape (foto 11
æi 12) iar în avalul podului
un hotel rezista datoritã
unei fortificaåii din saci cu
nisip æi pãmânt (foto 13),
iar evenimentele evoluau
cu rapiditate. Dacã la ora
reportajului apele bãteau
în poråile grãdinilor, la
ora redactãrii materialului
ele ocupaserã curåile æi
ajunseserã la æosea. Zeci de
oameni fuseserã evacuaåi,
iar sute de hectare æi zeci
de curåi erau inundate.
Despre libertate æi
democraåie
A doua zi, dimineaåa,
dupã o vizitare a zonelor
fierbinåi, în care apa era
de aæteptat sã înainteze,
mai ales cã plouase atât
seara cât æi noaptea, am
ajuns cu o micã întârziere
la bilanåul inspectoratului
pe primul trimestru. Era
prezent directorul DPF
Constanåa, comisarulæef
Ene Tudorel (foto
14). Cunoscând situaåia
deficitului de personal de la acest
inspectorat, comisarul-æef Ene i-a
recomandat inspectorului-æef mai multã
prudenåã atunci când aprobã rapoartele
de mutare în alte structuri ale lucrãtorilor
inspectoratului. Zâmbind æi descreåind
frunåile poliåiætilor de frontierã prezenåi,
pe care îi criticase uæor sugerândule
sã se implice mai mult în muncã,
în special în domeniul muncii de
informaåii, domnia sa a declarat cã va
semna toate rapoartele aprobate de
conducerea inspectoratului, prin care
9 14
11
12
13
se aprobã mutãrile, dar inspectorul æef nu
mai are voie sã reclame lipsa personalului,
dacã acceptã sã se despartã „aæa uæor de
oameni”. „-Democraåie, democraåie, dar
trebuie sã avem în vedere æi interesele
instituåiei”, a continuat æeful direcåiei.
Au fost analizate rezultatele æi
problemele cu care se confruntã
fiecare compartiment, birou, sector.
Am consemnat æi câteva aspecte care ar
trebui sã „gâdile” urechile unor colegi:
SPF Cernavodã nu are nici un computer
iar SPF Hâræova un 686 up - gradat;
Frontiera - nr. 4/2006
15

Reportaj
Analiza de risc a inspectoratului
existã doar pe hârtie; la Ialomiåa 50% din
personal este navetist; poliåiætii de frontierã
care participã la cursuri, cu scoatere din
producåie, pierd mult la salariu, fiindu-le
scoase anumite sporuri - motiv pentru
oameni sã priveascã cu reticenåã aceste
cursuri. Printre ultimii „executaåi pecuniar”
– chiar æefii inspectoratului æi direcåiei.
Inundaåii în centrul oraæului
De partea cealaltã a autostrãzii, la
capãtul podului peste Dunãre construit
între 1890 æi 1895 de inginerul Anghel
Saligny, podul „Carol I”, care cu lungimea
de 1662 m a fost pentru o perioadã unul
din cele mai lungi poduri din Europa, în
oraæul Cernavodã, situat la malul Dunãrii,
cu o populaåie de 20.000 locuitori, fondat
de coloniæti greci sub numele de Axiopolis
în secolul 4 î.e.n., ca punct de comerå cu
dacii din jur æi reconstruit de legendarul
domn muntean Negru Vodã, oamenii abia
scãpaserã, pe 12 aprilie, din carantina
totalã datoratã gripei aviare.
Colegii noætri au fost implicaåi în
prevenirea rãspândirii bolii, acåionând
la închiderea unor zone, a unui cartier,
apoi la dezinfecåia autoturismelor pe
comunicaåia Giurgeni-Vadu Oii,
Feteæti, Cernavodã - Topalu, la
monitorizarea malului drept
pentru ca localnicii sã nu ducã
pãsãri în baltã (foto 15).
Din relatãrile colegilor de
aici, populaåia a colaborat æi
s-au supus mãsurilor luate de
autoritãåi, atâta timp cât li s-au
acordat bani pentru pãsãrile
sacrificate.
Acum, odatã cu creæterea
cotelor apelor, prin sistemul de
canalizare al oraæului, Dunãrea presa,
împingând apa din canale
spre centru, în zona primãriei.
Aveai impresia cã s-au spart 17
conductele.
Conform ordinului MAI,
poliåiætii de frontierã erau în
mãsuri de gradul 2. La Sãimenii
Mari, æase case erau în pericol
iar æoseaua care duce spre
Hâræova era paråial sub apã, pe
multe segmente drumul fiind
deviat. Dacã Dunãrea mai
creætea cu 40 cm, practic nu se
16 Frontiera - nr. 4/2006
mai putea circula iar localitãåile Rasova
æi Sãimenii Mari ar fi fost inundate. Cota
era de 3,63 metri peste nivelul normal.
La acest sector mai existã opt sergenåi,
din care doar doi terminã liceul anul
acesta. De asemenea, în cadrul structurii
funcåioneazã un PTF, din 1971, încadrat
cu opt poliåiæti de frontierã, care-æi
desfãæoarã serviciul în ture de 12/24, 12/
48. Punctul a asigurat controlul, în primul
trimestru al acestui an, la 74 ambarcaåiuni
æi 356 persoane, la intrare, precum æi la 56
ambarcaåiuni æi 211 persoane, la ieæirea
din åarã.
Întrucât la Tulcea erau câteva localitãåi
în pericol, am pornit într-acolo, nu înainte
de a vedea care era situaåia la Hâræova.
Cota de inundaåie – parabolica
poliåiætilor
de frontierã
Ajunæi la sediul SPF Hâræova, l-
am reîntâlnit pe subinspectorul Ionuå
Voinescu, aflat la conducere întrucât
funcåia de æef era vacantã. Ne cunoscusem
în acea dimineaåã, la bilanå æi era apreciat
de colegi æi de æefi.
Ne-am cãåãrat pe o
prelungire de punte, pe care
erau aæezaåi câåiva saci pentru
a putea ajunge pe ponton
fãrã a te uda. Apa crescuse
în acea zi cu 15 centimetri,
ajungând sub o antenã a
poliåiætilor de frontierã (foto
16). Subinspectorul Voinescu
(foto 17) ne-a povestit cã
astã varã, când au instalat
antena, s-au chinuit, întrucât
15 nu gãseau o scarã atât de
înaltã pentru a o putea fixa
pe stâlp, la peste patru metri
înãlåime. Acum
apele erau,
practic, peste
nivelul portului,
singura opreliæte
în calea lor fiind
un dig lat de 2,5
metri. Antena era
puåin peste nivelul
apei, mascatã de
16 dig. O singurã
breæã æi sala de
sport împreunã
cu celelalte clãdiri de acolo erau imediat
sub ape. Cel puåin un metru. Dupã ce
am discutat cu
tânãrul ofiåer despre
activitatea de la
sector, asiguratã
de 27 poliåiæti de
frontierã, pe o
lungime de 47 km
din Dunãrea Veche,
de la Capidava la
Giurgeni æi 15 km
din Borcea, de la
Giurgeni la Fãcãeni,
despre dotare æi rezultate, despre bucurii,
împliniri dar æi despre necazuri, am lãsat
în urmã oraæul cu 12.000 locuitori, o zonã
defavorizatã în care doar 25 % din foråa
de muncã lucreazã cu forme legale. Cel
puåin aæa ne-a relatat colegul nostru.
IJPF Naval Tulcea –
principala foråã
de intervenåie la dezastre,
pe apã, din judeå
În judeåul Tulcea, aveam sã aflãm
de la comisarul-æef Cristian Rogojeanu,
æeful IJPFN Tulcea (foto 18), oamenii
sunt obiænuiåi cu inundaåiile, în special în
Deltã. În ce priveæte municipiul, situat pe
dealuri, nu se pune problema inundaåiei
decât în ce priveæte faleza care, de altfel, a
æi fost acoperitã cu apã, lucru nemaivãzut
de majoritatea tulcenilor. Aceætia veneau
zilnic æi priveau, fãceau fotografii ori
filmau.
Poliåiætii de frontierã din acest
inspectorat interveniserã, odatã cu
nãvãlirea puhoaielor, iniåial la Isaccea
(foto 19 - agenåii Sorin Nãstase æi Florin
Ialama). Practic, Poliåia de Frontierã, din
punct de vedere al logisticii æi resurselor
umane, este principala foråã de intervenåie
æi salvare în asemenea situaåii din judeå.
Pentru intervenåia la inundaåii, IJPF Tulcea
a comunicat prefectului judeåului, dr.
Lefter Chiricã, faptul cã 12 ambarcaåii
erau gata sã intervinã pentru evacuarea
populaåiei. Dar asta nu înseamnã cã s-a
neglijat misiunea principalã – controlul æi
supravegherea frontierei.
La Sulina, poliåiætii de frontierã, alãturi
de autoritãåile locale au întãrit digul de
sud al oraæului, care prezenta fisuri,
infiltraåii, ca mãsurã de protecåie. Podul
de pe comunicaåia care face legãtura
între Sulina æi Sf. Gheorghe se înclinase
în lateral cu 15 cm, datoritã eroziunii
solului de la piloni æi nu mai prezenta
siguranåã.
La solicitarea prefectului, anunåau
orice modificare hidrologicã în zona de
responsabilitate sau ruperi ale digurilor. În
data de 4 aprilie, poliåiætii de frontierã din
cadrul SPF Pardina au intervenit pentru
salvarea æi evacuarea a cinci persoane
æi bunurilor acestora. Cu o zi înainte, la
solicitarea unei familii, prima ameninåatã
18

19
Deæi au acåionat la prevenirea unor efecte nedorite produse de apele Dunãrii,
la salvarea de vieåi omeneæti æi a unor bunuri, poliåiætii de frontierã tulceni,
cum am spus æi în reportaj, nu au neglijat supravegherea æi controlul frontierei,
prevenirea æi combaterea actelor ilegale sãvâræite în zona de competenåã. Astfel,
în primele 15 zile ale lunii aprilie, colegii noætri au avut mai multe rezultate, din
care am selectat doar câteva, pe care vi le prezentãm în continuare, pe scurt:
de ape, colegii noætri interveniserã æi îi
mutaserã pe dig. În total, în zilele ce au
urmat, la Plaur, pe dig, cinci familii au
fost mutate, în corturi puse la dispoziåie
de M.Ap.N. æi instalate de poliåiætii
de frontierã. Colegii noætri le-au oferit
pâine, apã mineralã æi alte merinde,
dupã posibilitãåi. Nu vã imaginaåi cã ar
fi supermarketuri prin preajmã. Aæa cã,
spre exemplu, pâinea e la mare preå.
La apelul prefectului, toate locaåiile
libere, foste cazãrmi – Luncaviåa,
Somova, Tãtaru, Tatanir, Tulcea port
industrial, Casa cadrelor Plaur æi Post
Plaur -, în caz de necesitate erau gata sã
ofere adãpost eventualilor sinistraåi.
Însoåiåi de purtãtorul de cuvânt al
inspectoratului, subcomisarul Cezar
Projovschi æi de subcomisarul Mihai
Barbu, æeful sectorului, am vizitat
zona din responsabilitatea SPF Isaccea.
Aici, în localitatea Smârdan, erau 146
gospodãrii afectate, 26 case inundate
æi cinci evacuate. La I.C. Brãtianu patru
case au fost, de asemenea, inundate. Alte
localitãåi îæi aæteptau parcã rândul.
Am pornit înapoi spre Bucureæti cu
imagini ameåitoare care se derulau rapid
pe retinã, cu puhoaie de apã din Dunãre
ce se revãrsau peste diguri æi cu senzaåia
cã urechile nu auzeau decât: Pojejena a
fost inundatã, Rastul este sub apã, portul
Bechet æi comuna Bistreå, de asemenea,
Digurile din Feteæti încep sã cedeze. Se
vor face inundaåii controlate. Jandarmii
înalåã alte diguri...Poliåiætii de frontierã
au dat o mânã de ajutor ... Au fost
transportaåi saci cu nisip cu elicoptere
ale Internelor æi Armatei ... În Sãptãmâna
Mare sinistraåilor le mai rãmãsese în
siguranåã doar... ruga la Dumnezeu.
Au consemnat
Marius IONESCU
Iulian PUICÃ
- Doi indivizi, unul din Mihai Viteazul, jud. Constanåa æi unul din localitatea
Buzoieni, jud. Neamå au fost prinæi de poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Tulcea,
în ziua de 5 aprilie, la pescuit fãrã autorizaåie în Lacul Sinoie. Aceætia aveau în
ambarcaåiune zece plase monofilament æi 89 kg peæte.
- Alte douã persoane din localitatea C.A. Rosetti au fost prinse în flagrant de
poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Chilia, în dimineaåa zilei de 7 aprilie a.c.,
în timp ce braconau pe lacul Merheiul Mic cu un dispozitiv artizanal. Aceætia
reuæiserã sã ameåeascã bine 310 kg de crap, care zãceau cu burta-n sus în barca
braconierilor.
- Agenåii Vitali Procop, Radu Negruå æi Stelian Mocanu, din cadrul SPF Chilia,
în timp ce se aflau în misiune în seara zilei de 12 aprilie, au fost informaåi de
un localnic despre furtul cãrãmizilor de la una din casele aflate în Chilia Veche.
Poliåiætii de frontierã au reuæit identificarea hoåilor. Aceætia, trei persoane trecute
de 50 de ani, încãrcaserã 350 de cãrãmizi într-o cãruåã æi tocmai sãrbãtoreau
cu o åuicã „afacerea”. În final cãrãmizile au ajuns la proprietar iar dosarul penal
întocmit autorilor la Parchet.
- În dimineaåa zilei de 13 aprilie, cu ghinion pentru unii, agenåii Cãtãlin
Deacu, Cãtãlin Negoiåã æi Ion Nicola, din cadrul SPF Tulcea, au oprit pentru
control, în localitatea Plopu, o autospecialã condusã de un ilfovean din
localitatea 1 Decembrie. La control s-a descoperit cantitatea de 775 kg peæte,
majoritatea æalãu. Æoferul s-a ales cu dosar penal pentru infracåiunea prevãzutã
de art. 56 2 , alin 1, lit. G din Legea nr. 192/2001 republicatã æi actualizatã, iar
peætele a fost predat unei societãåi de piscicole.
Conform unui comunicat de presã din data de 25 aprilie a.c., Ministerul Administratiei
æi Internelor a asigurat intervenåiile necesare în zonele afectate de inundaåii cu 1201 de
angajaåi ai Inspectoratului General pentru Situaåii de Urgenåã, Poliåiei, Jandarmeriei æi
Poliåiei de Frontierã. La intervenåii au participat, de asemenea, 818 de angajaåi ai M.Ap.N. æi
2003 ai altor structuri ale statului. Totalul foråelor de intervenåie este de 4022 oameni.
S-a acåionat cu 617 mijloace de intervenåie: 76 autoturisme, 107 autocamioane, 32
autobasculante, 35 autospeciale, 3 vole, 8 bãrci cu motor, 6 æalupe, 31 motopompe, 158
tractoare, 11 ifroane, 9 excavatoare, 8 buldozere, 2 pompe, 3 elicoptere, 2 microbuze, 10
generatoare æi 31 proiectoare . Au fost instalate 85 corturi.
Situaåia privind monitorizarea efectelor creæterii debitelor fluviului
Dunãrea se prezenta în acea dimineaåã astfel:
Judeåe afectate-12
Persoane evacuate – cazate la
rude, unitãåi æcolare æi sanitare,
în corturi, pontoane
plutitoare - 9.526
Localitãåi afectate - 148
Case inundate - 848
Case distruse - 227
Case în pericol de
prãbuæire - 122
Gospodãrii æi anexe gospodãreæti
inundate-3.819
Obiective socio-economice - 41
Suprafeåe inundate controlat
(hectare) - 21.000
Drumuri naåionale (km) - 2,9
Drumuri judeåene (km) - 381
Drumuri comunale (km) - 121
Poduri - 22
Podeåe - 122
Frontiera - nr. 4/2006
17

Documentar
SPECIMEN DE PAÆAPORT SIMPLU
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A
COPERTEI EXTERIOARE
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A
PRIMEI COPERTE INTERIOARE
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE
ULTRAVIOLETE A PRIMEI
COPERTE INTERIOARE
VIZUALIZARE
ÎN LUMINÃ
ALBÃ A CELEI
DE-A DOUA
COPERTE
INTERIOARE
FOTOGRAFIA
INTEGRATÃ
VIZUALIZARE
ÎN LUMINÃ
ALBÃ A FILEI
INFORMATIZATE
VIZUALIZARE
ÎN LUMINÃ
CU RAZE
ULTRAVIOLETE
A CELEI
DE-A DOUA
COPERTE
INTERIOARE
IMAGINEA MÃRITÃ
A FOTOGRAFIEI
TITULARULUI
18 Frontiera - nr. 4/2006
#

APARÅINÂND STATULUI CANADIAN
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE
ULTRAVIOLETE A FILEI INFORMATIZATE
– FOTOGRAFIA ÎN UMBRÃ
IMAGINEA MÃRITÃ A
FOTOGRAFIEI ÎN UMBRÃ
VIZUALIZARE MÃRITÃ ÎN LUMINÃ ALBÃ, A
UNEI ZONE DE PE FILA INFORMATIZATÃ, CU
EVIDENÅIEREA DESENULUI DE FOND
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ
CU RAZE ULTRAVIOELETE
A FILEI DIN PAÆAPORT
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ
A FILEI DIN PAÆAPORT
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ
PRIN TRANSPARENÅÃ A FILEI DIN
DOCUMENT – FILIGRAN
VIZUALIZÃRI ÎN
LUMINÃ ALBÃ ÆI CU
RAZE ULTRAVIOLETE
A BROÆÃRII
DOCUMENTULUI
Pagini realizate
cu sprijinul Serviciului
Criminalistic al IGPF
Frontiera - nr. 4/2006 19

Pregãtire
Avertismentul - o sancåiune
contravenåionalã controversatã?
Pentru cei mai mulåi dintre noi
aplicarea sancåiunii contravenåionale cu
avertisment nu pare sã ridice semne de
întrebare, fiind o sancåiune de naturã
moralã, ce nu este atacatã cu plângere
la instanåele de judecatã æi, ca urmare,
nu creeazã probleme imediate agentului
constatator. Fiind însã prima sancåiune
contravenåionalã principalã credem cã este
bine sã fie cunoscutã sub toate aspectele.
Din acest motiv doresc sã mã refer la
un aspect controversat în momentul de
faåã: avertismentul se poate aplica oricând
sub formã scrisã sau numai sub formã
verbalã?
Pentru a rãspunde corect la aceastã
întrebare pornim de la prevederea legii
cadru în materie contravenåionalã, O.G.
nr. 2/2001 aprobatã prin Legea nr. 180
din 11/04/2002, art.7:
,,(1) Avertismentul constã în
atenåionarea verbalã sau scrisã a
contravenientului asupra pericolului social
al faptei sãvâræite, însoåitã de recomandarea
În ziua de 2 martie a.c., în urma unei
informaåii primite, lucrãtorii operativi
din cadrul SPF Corabia, au efectuat o
acåiune pe linia combaterii traficului cu
autoturisme furate.
Cu aceastã ocazie, poliåiætii de
frontierã au oprit pentru control,
pe raza localitãåii Izbiceni, un autoturism
marca Fiat Tipo cu numere strãine de
înmatriculare, condus de Vãtafu R., din
municipiul Râmnicu Vâlcea. Maæina
nu avea documente de provenienåã,
æoferul prezentând un certificat de
20 Frontiera - nr. 4/2006
de a respecta dispoziåiile legale.
(2) Avertismentul se aplicã în cazul în
care fapta este de gravitate redusã.
(3) Avertismentul se poate aplica æi în
cazul în care actul normativ de stabilire
æi sancåionare a contravenåiei nu prevede
aceastã sancåiune.”
Alineatul 1 al acestui articol ne aratã
în ce constã avertismentul æi cã el se
poate prezenta sub douã forme: verbalã
sau scrisã. În vechea reglementare, Legea
nr. 32/1968 privind stabilirea æi constatarea
contravenåiilor, nu se fãcea aceastã
distincåie: ,,Art. 6. - Prin avertisment se
atrage atenåia contravenientului asupra
pericolului faptei sãvâræite æi i se recomandã
ca pe viitor sã respecte dispoziåiile legale.
Avertismentul se aplicã în cazurile în care
fapta este de micã importanåã æi se apreciazã
cã acela care a sãvâræit nu o va mai repeta
chiar fãrã aplicarea unei amenzi.
Avertismentul se poate aplica chiar dacã
actul normativ de stabilire æi sancåionare
a contravenåiei nu prevede aceastã
sancåiune.”
Rezultã fãrã echivoc cã legiuitorul
a dorit ca prin actuala reglementare sã
se aplice mai bine aceastã sancåiune
contravenåionalã, adicã sã se înlãture în
mai mare mãsurã subiectivismul agentului
constatator în aplicarea acestei sancåiuni æi
ea sã se aplice în forma scrisã doar atunci
când prevede actul normativ, deoarece
forma scrisã presupune întocmirea unui
proces-verbal, luarea în evidenåã a celui
care a comis fapta ilicitã etc.
Alineatul 2 al acestui articol precizeazã
cã avertismentul se aplicã în cazul în
care fapta este de gravitate redusã. În
primul rând aprecierea gravitãåii o face
autorul actului normativ prin prevederea
alternativei amenzii cu avertismentul
LA VOLANUL UNEI MAÆINI
CU PROBLEME
înmatriculare în limba francezã æi
un document tip carte verde care nu
prezenta ætampilã sau alte elemente de
siguranåã.
(exemplu: Regulamentul de aplicare a
O.U.G. 195/2002 privind circulaåia pe
drumurile publice) sau nu o prevede
deloc, cum este cazul O.U.G. 105/2001
privind frontiera de stat, Legea nr. 103/
1996 a fondului cinegetic æi a protecåiei
vânatului, Legea nr. 192/2001 privind
fondul piscicol, pescuitul æi acvacultura.
În al doilea rând, aprecierea gravitãåii o
face agentul constatator, atunci când are
alternativa amenzii sau avertismentului
æi în funcåie de: împrejurãrile în care s-a
sãvâræit contravenåia; modul æi mijloacele
de sãvâræire a acesteia; circumstanåele
personale ale contravenientului (starea
materialã, precum æi alte date privind
persoana acestuia, cunoscute de agentul
constatator);
Alineatul 3 al acestui articol este cel
care induce controversa: se poate aplica æi
în cazul în care actul normativ de stabilire
æi sancåionare a contravenåiei nu prevede
aceastã sancåiune. Aceastã aplicare eu o
consider cã este doar pentru avertismentul
în forma verbalã. Per a contrario, dacã aæ
admite forma scrisã, nu aæ avea ce completa
la rubrica prevãzutã în procesul-verbal
de constatare æi aplicare a contravenåiei
,,Faptele comise sunt prevãzute de art. …
din … æi sancåionate de art … din …” (cum
apare în procesul-verbal), în cazul în care
actul normativ nu prevede sancåiunea cu
avertisment. Trimiterea la art. 7 din O.G.
2/2001 pentru completarea acestei rubrici
este total greæitã, deoarece este legea
generalã în domeniul contravenåional æi nu
o lege specialã sau alt act normativ dupã
care se aplicã sancåiunile contravenåionale
într-un anumit domeniu.
În concluzie, avertismentul în forma
verbalã se poate aplica chiar æi atunci când
actul normativ de constatare æi aplicare nu
o prevede, iar avertismentul în forma scrisã
numai atunci când este prevãzutã în actul
normativ.
Este o interpretare pe care o supun
atenåiei cititorilor revistei Frontiera, pentru
a fi combãtutã, dacã este cazul.
Vasile MORAR,
Catedra de pregãtire juridicã,
Æcoala ,,Avram Iancu” - Oradea
Fiind întrebat asupra provenienåei
autoturismului, numitul în cauzã a declarat
faptul cã l-a cumpãrat de la un cetãåean
din Râmnicu Vâlcea, fãrã a încheia acte
de vânzare-cumpãrare.
În urma cercetãrilor efectuate la Punctul
de Contact Oradea, a rezultat faptul cã
autoturismul, înmatriculat în Franåa, la
data controlului nu mai avea drept de
circulaåie în România deoarece termenul
de circulaåie era depãæit.
Numitului în cauzã i s-a întocmit
lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de conducere pe drumurile
publice a unui autoturism care nu avea
drept de circulaåie în România, iar Fiat-ul,
împreunã cu certificatul de înmatriculare
æi cartea verde au fost predate la Direcåia
Regionalã Vamalã Craiova.
Mãdãlin CROITORU

O altfel de aniversare
„Spring day” este o manifestare care
cuprinde aproape toate åãrile Bãtrânului
Continent.
Cu prilejul acestei zile se
organizeazã diferite activitãåi, menite
sã ne cunoaætem mai bine unii pe
alåii, pentru ca în viitoarea Europã
Unitã sã se poatã vorbi despre o
adevãratã ,,unitate în diversitate’’.
Æcoala de Formare Iniåialã æi
Continuã a Personalului Poliåiei de
Frontierã Iaæi a primit o invitaåie,
pe baza unui proiect, de la Æcoala
,,Ætefan Bârsãnescu’’ din Iaæi, prin
care a fost solicitatã sã colaboreze cu
,,Asociaåia Comunitarã a Cercetaæilor
din România” (A.CO.CE.RO. Iaæi) în
vederea desfãæurãrii unor acåiuni
comune.
Aceasta asociaåie non-profit
are un profund caracter educativ
æi social, principiile pe care se bazeazã
fiind respectul faåã de semeni, de naturã æi
faåã de tine însuåi. Are o structurã internã
riguroasã, care permite fiecãrui cercetaæ
Æi de aceastã datã, tradiåional, am
sãrbãtorit cum se cuvine împlinirea a încã
unui an de la înfiinåarea æcolii, prin activitãåi
specifice momentului cum ar fi concursuri
sportive, profesionale æi, nu în ultimul rând,
momente literare sau omagiale.
Toate acestea nu au semãnat cu cele
din alåi ani sau cu alte prilejuri. Aceæti
copii, æi nu suntem puåin cãrora ne place
sã-i numim aæa pe elevii noætri, au fãcut
ca oricare dintre momente sã fie altfel,
aæa cum doar elevii ætiu sã o facã. La
concursul de cunoaætere a legislaåiei
specifice Poliåiei de Frontierã, au ætiut
sã fie concentraåi, atenåi, momentele
omagiale sã le întâmpine cu sobrietate,
în timp ce la momentele literar-artistice
prezentate de colegii lor sã fie tãcuåi æi
visãtori. O ureche finã ar fi putut auzi æi
câte un oftat scãpat fãrã voie, iar când a
fost vorba sã-æi susåinã favoriåii pe terenul
de sport, au fost gãlãgioæi iar competitorii,
crânceni dar fair-play.
Iatã æi rezultatele concursurilor:
• Concurs pe probleme de legislaåie
Locul I: elevii Ivona Lascu; Anca
Drinceanu; Sorin Chiriåã – din clasa 203,
diriginte cms.-æef Sevastian Statie; Locul
al II-lea: elevii Mãdãlina Stoica; Emil
Ungureanu; Paul Drãgan, din clasa 205,
diriginte cms. Nicuæor Sandu; Locul al
III-lea: elevii Anca Rãducanu; Mãdãlina
Rãducanu; Mihai Deaconu, din clasa 204,
diriginte cms.-æef Vasile Banciu.
• Cupa Æcolii la Tenis de masã - Locul
I: elev Dorinel Preduæel – din clasa 206,
diriginte cms. Ionel Gabor; Locul al IIlea:
elev Vasile Maråian – din clasa 202,
diriginte cms.-æef Marin Badea; Locul al
III-lea: elev Viorel Bãlan – din clasa 205,
diriginte cms. Nicuæor Sandu.
• Cupa Æcolii la Fotbal Locul I: clasa
203, diriginte cms.-æef Sevastian Statie;
Locul al II-lea: clasa 204, diriginte Vasile
Banciu; Locul al III-lea clasa 205, diriginte
Nicuæor Sandu.
• Concursul de Tir rezervat cadrelor
æcolii æi invitaåilor din structurile
Ministerului Administraåiei æi Internelor
æi Serviciului Român de Informaåii a fost
câætigat la categoria bãrbaåi, la egalitate
perfectã (punctaj decari æi nouari) de cpt.
Gabriel Volintiru – IJ Jandarmi Mehedinåi
æi scms. Valentin Modoran, Æcoala de
Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de
Frontierã Oræova; acesta din urmã nu a
acceptat barajul æi, din fair-play, a cedat
„Spring day in europe”
sã-æi afirme æi sã-æi cultive propriile
valori, urmãrindu-se mai ales educaåia æi
autodepãæirea.
Întrucât s-a luat hotãrârea, la nivelul
conducerii instituåiei noastre, sã rãspundem
invitaåiei micilor æcolari cercetaæi, în ziua
de 21 martie a.c., echipa reprezentantã
locul I adversarului æi s-a mulåumit cu
locul al II-lea. Pe locul al III-lea s-a clasat
mm. Mihãiåã Tãtaru – Inspectoratul pentru
Situaåii de Urgenåã Mehedinåi.
Iatã æi celelalte rezultate:
• Categoria Femei:
Locul I - P.C. Camelia Danciu, IJ
Jandarmi; Locul al II-lea - ag. æef Maria
Lobodã, Æcoala de Perfecåionare a Cadrelor
Poliåiei de Frontierã Oræova; Locul al III-lea
- plt. adj. Gabriela Cenuæe, Inspectoratul
pentru Situaåii de Urgenåã Mehedinåi.
Echipe:
Locul I - I.J. Jandarmi; Locul al II-lea
- Æcoala de Perfecåionare a Cadrelor
Poliåiei de Frontierã Oræova; Locul al III-lea
- Inspectoratul pentru Situaåii de Urgenåã
Mehedinåi.
Ziua de 30 Martie a fost „Ziua poråilor
deschise” æi am primit vizita unui grup
de 30 elevi de clasa a XII-a ai Liceului
„Traian Lalescu” din Oræova. Aceætia au
vizitat sãlile de studiu, de specialitate æi
le-au fost prezentate demonstraåii privind:
ridicarea urmelor papilare de pe obiecte
cu ajutorul trusei criminalistice; realizarea
portretului „ robot” pe calculator.
Elevii au fost deosebiåi de încântaåi, iar
profesorul Verginia Trãilescu, însoåitoarea
lor, a fost plãcut surprinsã de dotãrile
æcolii declarând: „… mã aæteptam sã
gãsesc aici poliåiæti cu pistol la brâu æi nu
aerul acesta academic. De afarã se vede
altfel”. Toåi laolaltã, profesori æi elevi, s-au
arãtat dornici sã revinã, unii dintre ei, mai
în glumã mai în serios chiar pentru un an
æi jumãtate. Noi îi aæteptãm cu drag.
Acum, elevii noætri sunt în stagiu de
practicã în unitãåile teritoriale ale Poliåiei
de Frontierã.
Dorin LÃCRARU
a instituåiei noastre, alcãtuitã din cms.
Nicolae Robu, insp. Magdalena Boboc æi
ag. Georgel Hriscu s-a deplasat la Æcoala
„Ætefan Bârsãnescu”. Aici am întâlnit
cercetaæi de la Unitatea ,,Mihai Eminescu”,
al cãrei lider este învãåãtoarea Iulia Matei,
Unitatea ,,Ion Simionescu”, cu liderul în
persoana învãåãtorului Constantin Matei,
dar æi pe cea a viitorilor cercetaæi
din clasa condusã de învãåatoarea
Elisabeta Rusu.
Într-o atmosferã plãcutã,
comisarul Nicolae Robu a fãcut o
amplã prezentare a Uniunii Europene,
a structurilor acesteia, precum æi a
simbolurilor principale: drapelul,
imnul æi istoricul U.E. Finalul a fost
la fel de interesant, cu o ploaie de
întrebãri, atât din partea æcolarilor,
cât æi din partea moderatorului. Se
poate spune cã întreaga activitate a
avut un caracter interactiv, stimulând
participarea copiilor prin materialele
prezentate, cât æi prin chestionarul
prin care comisarul l-a aplicat în
final, demonstrându-se astfel ca
activitatea s-a bucurat de un interes
vizibil din partea copiilor.
Magdalena BOBOC
Frontiera - nr. 4/2006
21

Tristeåe
Dunãre, Dunãre... frontierã de lacrimi
Oameni rãmaæi fãrã agonisealã, case
prãbuæite, animale ce plutesc pe suprafaåa
apei tulburi - sunt imagini ce sigur
impresioneazã pe cei ce stau în tihna
propriilor case æi privesc la televizor. Sunt
imagini ce au miæcat profund poliåiætii de
frontierã mehedinåeni. Pânã sã se „supere”
Dunãrea æi sã loveascã satele la a
cãror liniæte ei vegheau, o priveau ca
pe o prietenã. O prietenã capricioasã,
cãci numai ei ætiu ce rece æi dureroasã
îi este briza ce le umezeæte trupurile
pe tura de noapte. O priveau ca pe
o tentaåie pentru cei ce încercau,
cu orice preå, sã sfideze legea. Æi
o supravegheau permanent. Erau
convinæi cã o cunosc bine, pentru cã
au „mâncat împreunã un sac de sare”,
cum bine spune românul.
Æi totuæi... Ce a înfuriat-o aæa de
tare? Cum a putut sã fie aæa hainã la
suflet încât sã lase fãrã adãpost oameni
bãtrâni, incapabili sã-æi mai ridice un
adãpost? De ce a vrut sã fure lacrimile
celor ce-i locuiesc malurile?
Æi... ca o prietenã bunã, ne-a
amintit cã suntem în sãptãmâna
patimilor, ne-a amintit cã izvorul
tuturor supãrãrilor æi bucuriilor se aflã în
noi înæine, cã trebuie sã ne iubim aproapele
æi sã dãruim, deæi „de puåine lucruri mai
are nevoie cel prãbuæit de pe culmea
speranåelor sale” (H. De Balzac)
Poliåiætii de frontierã mehedinåeni au
luptat cot la cot cu cei ce încercau sã-æi
salveze viaåa æi bunurile. Împreunã cu
sãtenii din Cozia, au acceptat în cele din
urmã înfrângerea.
Istoria ne-a demonstrat însã cã, în
faåa nenorocirilor ce par sã nu mai aibã
un remediu, românul puternic gãseæte
întotdeauna un refugiu în convingerea
cã nu este nici un rãu atât de mare încât
sã nu poatã fi depãæit de o æi mai mare
speranåã. Iar lumina speranåei vine odatã cu
lumina învierii pentru cã, „dupã furtunile
sufleteæti ca æi dupã ale naturii, învie flori
ce le credem uscate” (N. Iorga).
Mânã de la mânã, poliåiætii de frontierã
mehedinåeni au strâns aproximativ 35
milioane lei vechi æi au încercat sã fie alãturi
de toåi cei care, în aceastã perioadã sfântã,
din cauza dificultãåilor în care se aflã, au
fost nevoiåi sã întindã mâna aproapelui,
cerând ajutor. Astfel, au sprijinit o familie
depãæitã de boala fiicei lor nou-nãscutã cu
o malformaåie de cord, ce necesitã urgent
o intervenåie chirurgicalã la Szeged, în
Ungaria. Au fost alãturi de copiii aflaåi în
Centrul de Plasament æi Reabilitare pentru
Copilul cu Handicap, precum æi de cei
aflaåi în Centrul de Asistenåã æi Sprijin
pentru tinerii aflaåi în dificultate. Au
depus bani pentru sinistraåi în contul
Prefecturii Mehedinåi.
Poliåiætii de frontierã din cadrul
SPF Gîrla Mare, în frunte cu æeful
sectorului - comisarul Gheorghe Jianu,
psihologul æi purtãtorul de cuvânt al
IJPF Mehedinåi, împreunã cu primarul
comunei Pristol - Dumitru Mirea,
viceprimarul Ioana Truæcã, îmbarcaåi
într-un tractor condus de preotul
satului Dan Giurcã, s-au deplasat la
fiecare din cele 20 de familii sinistrate
din satul Cozia, unde au distribuit
alimente de strictã necesitate,
încercând astfel, cu o scânteie, sã
aprindã lumina speranåei în sufletele
celor nãpãstuiåi de furia Dunãrii, sã
aducã o luminã în sufletele celor ce,
odinioarã, aæteptau liniætiåi, în casele
lor, miracolul Învierii.
Sunt conætienåi cã eforturile lor mari
nu reprezintã altceva decât...o scânteie.
Æi se roagã. Se roagã æi stau alãturi de
cei îndureraåi, convinæi fiind cã durerea
împãrtãæitã apasã mai uæor pe sufletul
acestora. Nu se abat de la scopul prioritar
securizarea frontierei - o frontierã, acum,
de lacrimi.
Mariana CENEA
22 Frontiera - nr. 4/2006

Judeåul Dolj - cel mai afectat de inundaåii; sectoarele
IJPF Dolj æi agoniseala a 17 poliåiæti de frontierã - sub ape
Datoritã creæterii record a cotelor
Dunãrii, au fost afectate peste 15 mii de
persoane din zonele riverane Dunãrii.
Majoritatea persoanelor fugite din calea
apelor locuiesc acum la rude sau cunoætinåe
din zonele neinundabile. Cu toate acestea
nu puåini sunt cei care au fost cazaåi în
unitãåi æcolare æi sanitare, în corturi sau
pe pontoane plutitoare. Revãrsarea apelor
Dunãrii a afectat, pânã la finele lunii aprilie
a.c., 148 de localitãåi din 12 judeåe, 848 de
case - din care 230 distruse æi alte 129 în
pericol de prãbuæire, precum æi 3.944 de
gospodãrii æi anexe gospodãreæti, cifrele
continuând sã creascã. De asemenea,
conform unui comunicat provizoriu al
Ministerului Agriculturii, Pãdurilor æi
Dezvoltãrii Rurale (MAPDR), inundaåiile
au afectat peste 77.411 hectare de teren,
din care aproape jumãtate în judeåul Dolj,
în urma revãrsãrii dirijate a Dunãrii.
Potrivit Ministerului Administraåiei
æi Internelor, cele mai multe persoane
evacuate sunt din judeåul Dolj - 10.009,
urmeazã apoi în ordine Cãlãraæi -
4.172, Constanåa - 378, Tulcea - 192
æi Brãila -103.
În ceea ce priveæte IJPF Dolj, cel mai
încercat de inundaåii, au fost afectate æi
subunitãåi ale acestuia. Astfel, sectorul PF
Rast, cel mai puternic afectat de inundaåii,
a fost dislocat pentru prima datã la
subunitatea dezafectatã din comuna Bistreå,
iar dupã numai câteva zile a fost mutat din
nou, sediul fiind stabilit în clãdirea poliåiei
oraæului Bãileæti. De asemenea, Punctul de
Trecere a Frontierei Bechet este sub ape.
În încercarea de a aduce o razã de
luminã pe chipul doljenilor loviåi de ape,
la nivelul inspectoratului au fost organizate
puncte de colectare a ajutoarelor
umanitare, distribuirea de îmbrãcãminte,
alimente, medicamente æi bunuri de igienã
personalã.
Printre persoanele care suferã din cauza
inundaåiilor se numãrã æi 17 poliåiæti de
frontierã din cadrul IJPF Dolj, casele
familiilor acestora fiind dãrâmate sau grav
afectate, practic în pericol de prãbuæire.
De comun acord, în æedinåa de
comandã a æefului IJPF Dolj, s-a stabilit ca
toate cadrele inspectoratului sã contribuie
cu sume bãneæti pe o
perioadã de trei luni
pentru ajutorarea colegilor
æi a persoanelor din judeå,
afectate de inundaåii.
Poliåiætii de frontierã
doljeni - alãturi de
sinistraåi
În cadrul comandamentului
judeåean æi
ale celor locale constituite
pentru situaåii de urgenåã
au fost stabilite mãsurile
necesare æi s-a trecut la
aplicarea acestora conform
specificului fiecãrei
subunitãåi, dovedindu-se
o solidaritate æi un spirit de
sacrificiu peste aæteptãri.
Astfel, 60 de poliåiæti de
frontierã au fost angrenaåi
zilnic în activitãåile de
evacuare a populaåiei, iar
din punct de vedere logistic au fost puse
la dispoziåie autocamioane, autospeciale æi
ambarcaåii din dotarea IJPF Dolj.
De asemenea, poliåiætii de frontierã
doljeni au participat din prima clipã
la asigurarea ordinii æi liniætii publice
în locurile de îmbarcare – debarcare a
persoanelor æi bunurilor evacuate din
localitãåile Negoi, Rast, Bechet, Bistreå,
Plosca æi Sãpata.
Toåi poliåiætii de frontierã care au
acåionat au dovedit profesionalism æi curaj
în intervenåiile efectuate, atât la evacuarea
populaåiei din zonele inundate, cât æi la
consolidarea digurilor de protecåie, pentru
limitarea pagubelor æi salvarea de vieåi
omeneæti .
Pentru asigurarea æi consolidarea
digurilor de protecåie în locurile greu
accesibile, în toatã zona de responsabilitate
a IJPF Dolj s-a acåionat cu ambarcaåii
rapide æi bãrci cu motor din dotare, pentru
deplasarea echipelor de intervenåie, a
specialiætilor din domeniul autoritãåilor
de îmbunãtãåiri funciare, dar æi pentru a
fi transportate materiale de consolidare,
saci æi faæine, echipajele ambarcaåiilor
schimbându-se pe locul de serviciu,
lucrându-se mai mult de 12 ore pe zi .
Totodatã, pontoanele de acostare
pentru nave sunt situate în largul Dunãrii.
Acestea au fost ancorate în bune condiåii
æi s-a menåinut astfel vitalitatea navelor, iar
echipajele se schimbã æi la 48 ore, pentru
asigurarea operativitãåii intervenåiilor
æi pentru evitarea consumului inutil de
carburant.
Frontiera - nr. 4/2006
Dãnuå RUDÃREANU
23

Istorie Documentar
PILULE ISTORICE
Luna Mai
• MAI – 1600, Mihai Viteazul îl
alungã de pe tron pe domnul Ieremia
Movilã, ocupã Moldova æi realizeazã
astfel, sub un singur sceptru, unirea celor
trei åãri române: Valahia, Transilvania æi
Moldova.
• 1 MAI – în anul 1886, în
oraæul agro-industrial Chicago, din
S.U.A., trupele federale au înãbuæit o
demonstraåie a 350.000 de muncitori
care cereau ziua de muncã de 8 ore; a
fost un protest în întreaga lume din partea
socialiætilor, a democraåilor; s-a decis ca
în amintirea acelor evenimente ziua de
1 MAI sã fie consideratã Sãrbãtoarea
Muncii; în statele anglo-saxone dacã ziua
de 1 MAI nu coincide cu o duminicã,
ea se sãrbãtoreæte în duminica imediat
urmãtoare; în acest an se împlinesc 120
de ani de la eveniment.
• 1 MAI – tot în anul 1886 la New
York a fost inauguratã Statuia Libertãåii.
• 7 MAI – 1211, dupã aceastã datã
cavalerii Teutoni au început colonizarea
în Åara Bârsei.
• 7 MAI – la aceastã datã, în anul
1945, la Rheims, mareæalul Alfred Jodl
a semnat actul de capitulare
necondiåionatã a trupelor
Germaniei; semnarea a
avut loc la cartierul general
al generalului Dwight
Eisenhower, comandantul
suprem al trupelor Naåiunilor
Unite din Europa.
• 8 MAI – tot în 1945, la
Berlin, s-a semnat actul de capitulare
necondiåionatã al trupelor germane în
faåa armatei sovietice, comandatã de
mareæalul G. Jukov.
• 9 MAI – 1877, în cadrul sesiunii
extraordinare a Adunãrii Deputaåilor
s-a proclamat independenåa de stat a
României; prin moåiunea votatã atunci
s-a luat act cã „rezbelul dintre România
æi Turcia, cã ruperea legãturilor noastre
cu Poarta æi independenåa absolutã a
României au primit consacrarea lor
oficialã”. M. Kogãlniceanu declara în
faåa Adunãrii Deputaåilor cã „suntem
independenåi, suntem naåiune de sine
stãtãtoare…suntem o naåiune liberã æi
independentã”;
• 9 MAI - în anul 1945 capitulau,
fãrã luptã, 350.000 germani aflaåi în
Norvegia.
• 12 MAI – în 1945, în Cehoslovacia,
armata românã æi-a încheiat participarea
la rãzboiul antihitlerist, dupã 260 de zile
de luptã.
• 11 MAI – 1945, capitularea
necondiåionatã a 20.000 de soldaåi
germani din Heligoland, ultima, se
pare, capitulare a armatelor Germaniei
în Europa.
• 29 MAI – 1453 a fost cucerit
oraæul Constantinopol de cãtre armatele
comandate de sultanul Mehmet al IIlea
El Fatîh. Acest act istoric a marcat
sfâræitul Imperiului Bizantin, care, de
altfel, era redus de mult timp la oraæul
Constantinopol æi hinterlandul sãu (n.r.
- împrejurimile oraæului).
• 30 MAI – 1431, Jeanne d’Arc a
fost arsã pe rug ca urmare a sentinåei
pronunåatã în procesul de la Rouen.
Adevãrul despre eliberarea oraæului Praga
de sub ocupaåia nazistã - 12 MAI 1945
Materiale realizate de prof. univ. dr.
Radu Ætefan Vergatti
La sfâræitul celui de-Al Doilea Rãzboi
Mondial, în ziua de 5 mai 1945, patrioåii
care formau rezistenåa cehã s-au revoltat
æi au eliberat oraæul Praga de sub ocupaåia
trupelor naziste. Ei sperau în ajutorul
trupelor anglo-americane. Acestea se
aflau în vecinãtatea oraæului Pilsen,
sub comanda generalului american
George Patton. El nu a reacåionat.
Atitudinea sa este explicabilã.
Preæedintele S.U.A., Harry S.
Truman, i-a cerut generalului Dwight
Eisenhower sã opreascã orice acåiune
pentru a nu depãæi graniåa virtualã
fixatã la Yalta cu sovieticii. În acele
zile germanii trimiseserã o divizie de
blindate cãtre Praga pentru a înãbuæi
revolta. Aceasta a fost opritã în drumul
ei de trupele comandate de generalul
Vlasov, un om care trãdase puterea
sovieticã, trecând cu oamenii sãi în
armata nazistã. Luând prizonierã divizia
de tancuri germane a ajutat patrioåii din
24 Frontiera - nr. 4/2006
rezistenåa cehã, a oprit distrugerea Pragãi
æi a permis trupelor româno-sovietice sã
intre în oraæ fãrã luptã. Vlasov, care trãda
major pentru a doua oarã, a declarat cã
a procedat astfel deoarece sângele lui
slav i-a strigat sã se întoarcã acasã, la
fraåii sãi ruæi.
Din pãcate pentru el, generalisimul
I. V. Stalin nu i-a apreciat æi nu i-a
agreat niciodatã pe trãdãtori. El spunea,
îndreptãåit, cã cine a trãdat o datã o va
face æi a doua oarã. Ætia cã Vlasov æi
oamenii lui nu l-au ajutat. În orice caz,
Praga ar fi fost cuceritã.
Stalin era prea puåin interesat de
faptul cã în acest fel oraæul - poate cel
mai frumos din Europa - scãpase de la
distrugere.
A ordonat imediat ca Vlasov æi
oamenii lui sã fie trataåi ca trãdãtori
æi executaåi prin spânzurare, în
zonele lor de baætinã, în special în
staniåele cãzãceæti (n.r. - sate mai
mari, comune). A fost un exemplu dur
pentru a arãta tuturor ce înseamnã sã
trãdezi puterea sovieticã.
Eliberarea oraæului Praga a fost
înscrisã, însã, de istoriografia sovieticã,
în lucrãri de referinåã, drept opera
glorioasei armate roæii, afirmându-se
cã aceasta, la 12 mai 1945, când
a intrat în oraæ, ar fi înfrânt ultima
rezistenåã a armatelor naziste. S-a
uitat total, astfel, cã oraæul a fost eliberat
tot de ruæi, dar de cei ai lui Vlasov, care
l-au predat fãrã luptã sovieticilor.

#
Ætii æi câætigi!
Concurs Frontiera nr. 4/2006
REGULAMENT
I) Precizãri generale
A) Concursul este aprobat æi se
desfãæoarã în conformitate cu Ordinul
inspectorului general al PFR nr. 5840
din 06.08.2001 privind înfiinåarea
Consiliului Editorial al revistei
„Frontiera”.
B) Scopul concursului este de a
atrage interesul cititorilor prin oferirea
posibilitãåilor de auto-evaluare a
cunoætinåelor de culturã profesionalã
ale personalului PFR precum æi de
câætigare a unor premii.
II) Condiåii de participare
A) Rãspunsurile vor fi expediate
în plic închis redacåiei „Frontiera”,
pe adresa Inspectoratului General al
Poliåiei de Frontierã, str. Rãzoare nr. 2,
sector 6, Bucureæti, prin poæta specialã
sau civilã.
B) Pe plic se va menåiona
obligatoriu „Pentru concursul
„Frontiera“ din nr. 4/2006“.
C) Numele întreg al expeditorului
va fi menåionat pe verso, la rubrica
expeditor, æi va fi consemnat
obligatoriu în interior, pe talonul de
concurs decupat din revistã.
D) Vor fi luate în considerare
plicurile expediate pânã la data de 7
iunie 2006, conform ætampilei aplicate
de poætã, în cazul celei „civile”, inclusiv
în cazul celei „speciale”.
E) Nu se admit rãspunsuri colective,
pe un singur talon,
o persoanã poate participa
la concurs cu maxim 5
taloane.
F) Nerespectarea integralã a
condiåiilor de la pct. II lit. D atrage
descalificarea, iar cea de la lit. E la
limitarea taloanelor.
III) Incompatibilitãåi:
A) Nu pot participa în comisia de
evaluare a rãspunsurilor persoanele care
au expediat taloane de participare la
acest concurs; persoanele implicate în
organizarea æi desfãæurarea concursului
æi rudele de gradul I-III (inclusiv afinii
acestora) nu pot participa la concurs.
B) Personalul Serviciului Cabinet æi
Relaåii Publice din cadrul I.G.P.F. nu
poate participa la concurs.
IV) Evaluarea rãspunsurilor
A) Aprecierea rãspunsurilor
se efectueazã de cãtre o comisie
desemnatã la nivelul IGPF, care acordã
un punctaj pentru fiecare rãspuns
complet, conform grilei de rãspunsuri.
B) Dintre participanåii care
acumuleazã cel mai mare punctaj, vor
fi desemnaåi, în ordine descrescãtoare,
ocupanåii locurilor I, II, III, iar o
persoanã nu poate câætiga decât un
singur premiu.
C) În cazul în care doi sau mai
mulåi participanåi realizeazã un punctaj
egal, desemnarea câætigãtorului locului
respectiv se va face prin tragere la soråi.
Locurile inferioare, în acest caz, vor fi
atribuite tot prin tragere la soråi a
rãspunsurilor cu acelaæi punctaj rãmase
în concurs.
V) Acordarea premiilor:
A) Câætigãtorii vor fi premiaåi
dupã cum urmeazã:
Locul I - 1.200 RON,
Locul II - 800 RON,
Locul III - 600 RON,
Trei menåiuni
– 300 RON.
Fond total de premiere
= 3.500 RON.
B) Numele câætigãtorilor æi grilele
cu rãspunsurile corecte vor fi publicate
în revista „Frontiera”.
Câætigãtorii concursului din nr.2/2006
Locul I - 1.200 lei noi - subinspector Dima Alina, IJPF Vaslui;
Locul II - 800 lei noi - subcomisar Dobre Alexandru – SPCPF Oræova;
Locul III - 600 lei noi - agent-æef Rãdulescu Ætefan – IJPF Giurgiu;
Menåiune - 300 lei noi - subcomisar Cristea Constantin – IGPF;
Menåiune - 300 lei noi - agent-æef Zãvadã Mariana - IJPF Mehedinåi,
SPF Drobeta Turnu Severin;
Menåiune - 300 lei noi - subinspector Mitricoasa Dorel, IJPF Dolj.
Rãspunsuri corecte: 1-a, 2-a, 3-c, 4-c, 5-a, 6-c, 7-a, 8-c.
Talon de concurs
F R O N T I E R A - nr. 4/2006
Nume æi prenume: .............................................................
Adresa: ..............................................................................
Gradul: ............................................. Vârsta: .....................
Loc de muncã: ...................................................................
Tel. acasã: ......................... serv.: ......................................
Mobil: ................................................................................
R ã s p u n s u r i
1 . 2 . 3 . 4 .
5 . 6 . 7 . 8 .
Î N T R E B Ã R I
1. Timpul de efectuare
a percheziåiei domiciliare
este:
a) între orele 08.00
– 22.00;
b) între orele 06.00
– 20.00;
c) între orele 08.00
– 20.00.
2. În executarea
mandatului de aducere,
dacã persoana arãtatã
în mandat refuzã sã se
supunã acestuia sau
încearcã sã fugã, poate
fi folositã foråa, numai
atunci când:
a) calitatea persoanei
arãtate în mandat este de
fãptuitor;
b) calitatea persoanei
arãtate în mandat este de
învinuit;
c) calitatea persoanei
arãtate în mandat este de
învinuit sau inculpat.
3. Care este durata
interdicåiei împotriva
strãinilor care au
încãlcat anterior, în
mod nejustificat, scopul
declarat la obåinerea vizei
sau, dupã caz, la intrarea
pe teritoriul României
ori au încercat sã treacã
frontiera României cu
documente false sau
falsificate?
a) 15 ani;
b) 10 ani;
c) 5 ani.
4. Care este pedeapsa
pentru infracåiunea de
trafic de minori?
a) închisoare de la 5 ani
la 15 ani æi interzicerea
unor drepturi;
b) închisoare de la 3 ani
la 12 ani;
c) închisoare de la 4 ani
la 15 ani æi interzicerea
unor drepturi.
5. Autoritãåile competente
pot refuza intrarea
cetãåenilor strãini pe
teritoriul României dacã:
a) existã date temeinice
cã a sãvâræit o infracåiune
pentru care pedeapsa
prevãzutã de lege este mai
mare de 2 ani închisoare;
b) au fost condamnaåi æi
au de executat o pedeapsã
privativã de libertate;
c) au sãvâræit infracåiuni
în perioada altor æederi în
România ori în strãinãtate
împotriva statului sau a
unui cetãåean român.
6. Exercitarea de cãtre
o persoanã a dreptului
la libera circulaåie în
strãinãtate se suspendã
numai în urmãtoarele
situaåii:
a) a fost returnatã dintrun
stat în baza unui acord
de readmisie încheiat între
România æi acel stat;
b) a fost condamnatã æi
are de executat o pedeapsã
privativã de libertate;
c) a depãæit, în mod
nejustificat, termenele
de æedere în statele
pe teritoriul cãrora au
cãlãtorit.
7. Comisia pentru
organizarea æi desfãæurarea
examenelor în vederea
obåinerii/acordãrii gradului
profesional de chestor
de poliåie, respectiv a
gradului de general de
brigadã se compune din:
a) preæedinte, vicepreæedinte,
3-5 membri,
secretar, subcomisii pentru
probele de examen;
b) preæedinte, vicepreæedinte,
2-4 membri,
secretar, subcomisii pentru
probele de examen;
c) preæedinte, vicepreæedinte,
4-6 membri,
secretar, subcomisii pentru
probele de examen.
8. Examenele de
admitere/absolvire a cursurilor
de carierã, dupã
caz, se pot susåine încã
o datã:
a) dupã minimum 2
ani de la data încheierii
examenului anterior;
b) dupã minimum 1 an
de la cel la care candidaåii
au participat anterior;
c) dupã minimum 1
an de la data începerii
examenului anterior.
BIBLIOGRAFIE: OMAI,
343/2002; Codul de
procedurã penalã; OUG
nr. 194/2002; Legea nr.
248/2005; æi Legea nr.
678/2001.
NOTÃ: fiecare întrebare
are un singur rãspuns
corect
Frontiera - nr. 4/2006 25

Riscuri&Ameninåãri
Fenomenul traficului cu copii
Deschiderea graniåelor dupã decembrie
1989 a însemnat nu doar creæterea cooperãrii
economice, culturale æi politice a României
cu celelalte state dar æi una substanåialã a
criminalitãåii transnaåionale. Traficul de fiinåe
umane a devenit treptat o problemã majorã,
atât la nivel naåional cât æi internaåional,
implicând un numãr mare de persoane dar
æi interese de ordin social æi economic, ce
afecteazã numeroase persoane æi åãri.
ONU estimeazã cã profitul obåinut de
traficanåi se situeazã printre primele trei surse
de venit din cadrul crimei organizate, alãturi
de traficul de stupefiante, cu care traficul de
persoane interfereazã æi cu traficul cu arme.
Pânã în 2002, zona Balcanilor reprezenta
principala arie cãtre care erau
traficate persoanele din România, de
aici fiind repatriat numãrul cel mai
ridicat de victime. Persoane din åara
noastrã æi din Republica Moldova
erau traficate prin åara noastrã, cel
mai adesea în Serbia æi Muntenegru,
iar de aici în alte åãri balcanice sau
vest europene. Cazuri de femei æi
copii traficaåi din România au fost
raportate în Bosnia æi Heråegovina,
Macedonia, Muntenegru æi Serbia
(inclusiv Kosovo). De asemenea,
astfel de cazuri sunt întâlnite în
åãri vest europene precum Belgia,
Luxemburg æi Franåa.
Dintre cele mai vulnerabile
categorii de persoane la traficare sunt
copiii, aceætia fiind preferaåi datoritã
faptului cã pot fi uæor manipulaåi,
nu creeazã în general probleme
datoritã vârstei, nu au nevoie de
acte æi presupun cheltuieli scãzute
privind cazarea æi hrana. Anual,
mii de copii sunt traficaåi pentru a
fi exploataåi în scop comercial, fiind
recrutaåi – prin înæelãciune, prin foråã
sau constrângere – sau transportaåi
în åarã ori peste hotare æi vânduåi
în repetate rânduri. Ei devin victime
ale acestui fenomen tot mai larg
rãspândit, România transformânduse
tot mai mult în åarã de origine æi
tranzit a traficului.
Începând cu anul 2003,
principalele destinaåii ale victimelor
traficului din România sunt Spania, Italia,
Franåa, Olanda, Austria æi Grecia. Cel mai
mare numãr de copii traficaåi æi de copii
separaåi au fost returnaåi din aceste åãri.
Aceastã schimbare în destinaåiile copiilor
victime ale traficului este în strânsã legãturã
cu migraåia pentru muncã, dar æi cu cererea
din aceste åãri.
În cele mai multe cazuri, traficul acestor
persoane presupune desfãæurarea unor
activitãåi specifice pe teritoriul statului de
origine a victimei (recrutare, transport,
gãzduire), acåiuni continuate pe teritoriul
statului de destinaåie cu acåiuni de transfer,
primire sau reluarea actelor iniåiale. În
aceste circumstanåe, traficul dobândeæte un
caracter transnaåional æi transfrontalier, în
realizarea cãruia sunt implicate mai multe
persoane cu roluri precis determinate æi
care, prin acåiuni simultane sau succesive,
conlucreazã nemijlocit la comiterea faptei.
Reåelele de traficanåi reprezintã grupãri
ale crimei organizate bine închegate, ce
acåioneazã dupã reguli stricte æi dupã
principiul maximizãrii profitului.
Mijloacele de traficare a copiilor – reduæi
astfel la condiåia de marfã – sunt multiple:
recrutare, transport, transfer, primirea
copilului cu scopul de a fi pus la muncã
foråatã, la ceræit, furat sau de a fi exploatat
sexual ori pentru a fi dat ilegal spre adopåie
sau pentru transfer de organe. Vânzarea are
loc în åãrile de destinaåie, iar vârsta æi aspectul
fizic sunt elementele în raport de care se
fixeazã preåul de vânzare. Victimele îæi dau
seama cã au fost vândute æi cã au devenit
„proprietatea” unor patroni atunci când sunt
deposedate de acte, duse în locuri izolate æi
permanent supravegheate, unde sunt lipsite
de orice mijloc de comunicare, nu li se
permite sã intre în contact cu alte persoane æi
sunt supuse unor tratamente dezumanizante,
pe fondul cãrora devin foarte vulnerabile æi
uæor de exploatat.
Uneori, membrii reåelelor de trafic
utilizeazã, la început, faåã de noile persoane
tinere pe care le cumpãrã pentru a le exploata,
aæa-zisele „tehnici de prelucrare“ (termeni
folosiåi de traficanåi), constând în violarea
lor sistematicã æi în maltratarea victimelor
tocmai pentru ca acestea sã nu mai opunã
nici o rezistenåã æi sã devinã astfel mai uæor
de exploatat.
Cea mai des întâlnitã modalitate de
recrutare în cazul traficului în scopul
exploatãrii sexuale este promisiunea falsã
a unui loc de muncã în afara åãrii, foarte
bine platitã æi care nu necesitã o pregãtire
profesionalã specialã, venitã din partea
unor cunoætinåe recente, a unor prieteni sau
rude. Uneori chiar pãrinåii sunt implicaåi în
traficarea propriilor copii, dându-æi acordul
în scris pentru pãrãsirea åãrii, alteori chiar
prin vânzarea directã a acestora chiar dacã
ætiu ce va urma. Cel mai recent, victimele
au fost atrase prin promisiuni privind
bursele academice. Rãpirile reprezintã o
modalitate de recrutare mult mai rarã decât
falsele promisiuni de muncã, însã cu atât
mai violente æi mai traumatizante pentru
victime.
Potrivit Interpol, membrii reåelelor
româneæti se ocupã de procurarea
paæapoartelor pentru victime, precum æi de
sumele de bani necesare trecerii frontierei.
Ulterior, victimele sunt urcate în autocare
æi transportate în Spania, li se confiscã
paæapoartele, dupã care sunt sechestrate
în cluburi sau baruri de noapte, unde se
prostitueazã sub directa supraveghere a
patronilor. În Franåa s-au coagulat adevãrate
focare infracåionale în care sunt exploataåi
minorii.
Existã frecvente situaåii în care familia
se transformã în traficant æi exploatator, în
cazul migrãrii întregii familii în åãrile vest
– europene, de cele mai multe ori copiii fiind
folosiåi în åara de destinaåie pentru a asigura
venitul necesar întregii familii prin diverse
modalitãåi, cele mai frecvente fiind ceræetoria
æi furtul, neexcluzând însã æi exploatarea
sexualã. De multe ori, adulåii din aceste
familii se întorc acasã, copiii fiind lãsaåi
în „grija” unor reåele locale de exploatare
din grupãrile crimei organizate. În alte
cazuri, pãrinåii îæi dau acordul ca minorii sã
pãrãseascã åara pentru a munci în strãinãtate,
fiind însoåiåi de rude sau cunoætinåe care
deja activeazã ca „transportatori”, facilitând
procesul de deplasare al copiilor pânã în åara
de destinaåie.
Dupã racolarea victimei, traficantul se
ocupã de obåinerea documentelor necesare
trecerii graniåelor æi de organizarea deplasãrii,
însã din momentul recrutãrii iniåiale æi pânã
la sosirea în åara de destinaåie copiii sunt
vânduåi cel mai adesea de douã sau mai
multe ori. Potrivit Interpol, membrii reåelelor
de traficare se ocupã de procurarea tuturor
documentelor cerute la controlul de frontierã,
asigurând în acelaæi timp æi sumele de bani
necesare prezentãrii la frontierã.
În general, transportul se realizeazã de
traficant æi are loc de cele mai multe ori prin
trecerea legalã a frontierei statului de origine,
prin intermediul unor agenåii de transport
internaåional ori cu autoturisme închiriate.
Cel mai adesea, rutele traficului sunt
æi rutele migraåiei, în cazul traficului care
merge prin S-V åãrii, Timiæoara fiind cel
mai important punct din rutã datoritã
transportului internaåional de cãlãtori
disponibil aici (îndeosebi pentru minorii
traficaåi din Estul åãrii)
În cazul pãrãsirii legale a åãrii, graniåa
este trecutã de obicei prin punctele de trecere
Nãdlac æi Boræ (în vestul åãrii) æi Stamora
26 Frontiera - nr. 4/2006

Moraviåa (în sud-vest).
În cazul pãrãsirii legale a åãrii, în
special dupã eliminarea vizei pentru spaåiul
Schengen, motivele cel mai des utilizate
pentru trecerea copiilor dincolo de graniåã
sunt scopul turistic (excursii individuale
sau de grup) ori invitaåii din partea unor
rude/prieteni. Atunci când trecerea graniåei
este legalã, de obicei traficanåii iau actele
copiilor sub diverse pretexte (acestea trebuie
prezentate poliåiei de frontierã, documentele
sunt în siguranåã dacã sunt pãstrate de cãtre
adulåi etc). Chiar dacã frontiera este trecutã în
mod legal, existã cazuri în care sunt utilizate
acte false, în special în cazul copiilor care
pot (datoritã aspectului fizic) sã treacã drept
adulåi.
Când destinaåia finalã este o åarã
occidentalã (spre exemplu Franåa, Italia
sau Spania), pãrinåii sau rudele însoåesc de
obicei copiii, în cazul acestora, familia fiind
exploatatorul æi câteodatã chiar traficantul.
Uneori, mai ales în situaåia în care
România este åarã de tranzit, traficanåii
apeleazã la unii cetãåeni care se pregãtesc
sã treacã graniåa cu autoturismul (care au
aceeaæi naåionalitate ca æi victimele) æi cãrora
li se solicitã sã ia în maæina lor, contra unei
sume de bani, persoana ori persoanele ce fac
obiectul traficului.
Probabilitatea de trecere frauduloasã a
frontierei este mai ridicatã în cazul copiilor
foarte mici, deoarece pentru aceætia procedura
legalã este mult mai complicatã.
În alte cazuri, când victimele nu posedã
documentele necesare sau acestea nu
întrunesc condiåiile legale (eventuale vize
pentru åara de destinaåie ori termenul de
valabilitate), traficanåii utilizeazã o varietate
de modalitãåi: utilizeazã paæapoartele sustrase
de la victimele anterioare, din care se alege
cel al cãrei fotografie seamãnã cât mai mult,
cu noua victimã ori procedeazã la falsificarea
vizelor sau a paæapoartelor. Unii traficanåi,
pentru a reduce cheltuielile æi a evita riscurile
suplimentare, nu traverseazã frontierele prin
punctele de trecere deschise traficului pentru
a nu intra în contact cu lucrãtorii PF æi trec
graniåa ilegal, prin intermediul cãlãuzelor.
Mijloacele de transport utilizate sunt de
obicei autoturismele traficanåilor, taxiuri sau
transportul public (tren, autocare, microbuze
ale unor firme specializate de transport
persoane), copiii sunt transportaåi pânã în
apropierea graniåei cu aceste mijloace de
transport, de aici fiind preluaåi de o altã
persoanã (cãlãuza) care ætie sã evite punctele
de control ale poliåiei de frontierã. Persoanele
care trec ilegal graniåa sunt de obicei cetãåeni
strãini ori cetãåeni români care au interdicåie
de pãrãsire a åãrii sau au comis infracåiuni.
În cazul copiilor care sunt recrutaåi în
România de cãtre reåele de traficanåi, rutele
sunt prestabilite. În funcåie de structura
reåelei, copilul este preluat de diverse
persoane în diferite puncte ale traseului pânã
în momentul în care ajunge la cel care îl va
gãzdui æi exploata.
Majoritatea copiilor traficaåi suferã prin
separarea de comunitatea unde au trãit, prin
condiåiile vitrege de viaåã æi muncã, prin
ameninåãrile proxeneåilor, ale traficanåilor,
prin neîncrederea în autoritãåi, lipsa unui
statut legal æi astfel dezvoltã relaåii de
dependenåã emoåionalã cu traficanåii lor
(iubindu-i æi urându-i în acelaæi timp).
Traficantul devine singurul adult pe care
îl are copilul în åara unde este exploatat.
Chiar dacã reuæesc sã „evadeze” din lumea
traficului æi se întorc acasã, impactul social
devine mai puternic: familia îl poate respinge,
nu mai are aceleaæi abilitãåi sociale, educative
cu ale celorlalåi copii, iar impactul psihologic
este un prag greu de trecut: sentimentele de
ruæine æi vinovãåie conduc la lipsa încrederii,
conduc la gânduri æi tentative de sinucidere,
la toate acestea adãugându-se æi impactul
fizic al traficului: violenåa fizicã din
partea traficanåilor, clienåilor, proxeneåilor,
contactarea de boli cu transmitere sexualã.
În baza acordurilor interstatale, cetãåenilor
români – victime ale traficului de persoane li
se acordã asistenåã, prin misiunile diplomatice
æi oficiile consulare din åãrile respective, li se
elibereazã documentele necesare în vederea
repatrierii (acte de identitate), se deleagã
personal special instruit, care va identifica æi
prelua victima la punctele de frontierã æi o va
îndruma la instituåiile specializate.
De asemenea, cetãåenilor strãini – victime
ale traficului de persoane le sunt facilitate
condiåiile de întoarcere în åara de origine,
li se asigurã transportul în deplinã securitate
pânã la frontiera statului (art. 37, art. 38 æi art.
391 din Legea nr. 678/2001), li se elibereazã
un nou paæaport sau titlu de cãlãtorie (dacã
nu posedã acte).
Din statistica oferitã de OIM reiese faptul
cã numãrul copiilor repatriaåi, victime ale
traficului, a cunoscut fluctuaåii în ultimii ani.
Începând cu anul 2000, copiii reprezintã
un procent de aproximativ 23% din totalul
victimelor repatriate. În anul 2003, 1034
copii au fost returnaåi de pe teritoriul a 25
de åãri europene, ponderea cea mai mare
având-o Italia (296 copii), Franåa (96 copii),
Belgia (77 copii), Germania (76 copii), Spania
(75 copii) æi Austria (68 copii). Pânã în martie
2004, dintre aceæti copii au fost audiaåi 402,
93 declarând cã au fost victime ale traficului
de fiinåe umane.
Odatã ce copilul este prins în procesul
de traficare, ieæirea din reåeaua de exploatare
reprezintã o adevãratã încercare, necesitând
încurajarea æi sprijinul guvernelor dar æi a
ONG-urilor care activeazã în domeniu. Nu
existã nici o posibilitate de a ieæi din reåeaua
de traficare dacã nu existã mecanisme optime
de recuperare æi reintegrare a victimelor, în
special în åãrile de origine. În cazul în care
aceste mecanisme nu existã, chiar dacã un
copil a reuæit sã scape din reåeaua de traficare,
cea mai probabilã alternativã pentru acesta
este retraficarea, reîntoarcerea în cercul
exploatãrii æi abuzului.
Regulamentul de aplicare a Legii nr.
678/2001, adoptat la 13 martie 2003,
suplimenteazã prevederile Legii nr. 678/
2001 æi ale Planului Naåional privind
prevenirea æi combaterea traficului de
fiinåe umane. Articolul 53 (4) stipuleazã
faptul cã minorilor li se acordã protecåie
æi asistenåã specialã, în raport cu vârsta
lor. De asemenea, Regulamentul detaliazã
responsabilitãåile instituåiilor statului în
prevenirea æi combaterea traficului de fiinåe
umane, stabilind æi modalitãåile de repatriere
a cetãåenilor români victime ale traficului pe
teritoriul altor state.
Ministerul Administraåiei æi Internelor,
instituåie cu atribuåii importante în reprimarea
traficului de persoane, are potrivit legii
æi obligaåii care åin de prevenirea æi
protecåia victimelor, de evaluare statisticã a
fenomenului.
Pe liniile de prevenire M.A.I. are obligaåia
de a realiza æi difuza materiale documentare
prin care sã fie cunoscute riscurile la
care pot fi supuse potenåialele victime
ale traficului de persoane. Prin structurile
specializate, în colaborare æi cu alte
ministere, M.A.I. monitorizeazã æi evalueazã
periodic fenomenul, în baza de date luânduse
în consideraåie traficanåii, victimele æi
persoanele juridice care s-au implicat în
activitatea de trafic de persoane. M.A.I. are
obligaåia de a asigura la cerere, pe teritoriul
României, protecåia fizicã a victimelor
traficului, prin Poliåia de Frontierã, identificã
æi preia victimele în vederea îndrumãrilor
cãtre centrele de asistenåã specializatã, centre
care funcåioneazã în prezent în judeåele
Arad, Botoæani, Galaåi, Giurgiu, Iaæi, Ilfov,
Mehedinåi, Satu Mare æi Timiæ.
Traficul de fiinåe umane, ca formã a
crimei organizate, implicã în desfãæurarea
lui ca infracåiune, de cele mai mult ori,
persoane aflate sub jurisdicåia unor state
diferite. De aceea, pe linia combaterii acestui
fenomen este necesarã o cooperare judiciarã
internaåionalã între instituåiile cu atribuåii în
acest sens. Toate formele de cooperare
reglementate de Legea nr. 302/2004 sunt
aplicabile în materia combaterii traficului
de fiinåe umane prin cooperare judiciarã
internaåionalã.
Creæterea în amploare æi complexitate
a infracåionalitãåii transfrontaliere a dus la
necesitatea perfecåionãrii sistemului cooperãrii
internaåionale cu organele de frontierã
ale statelor vecine, ale Uniunii Europene.
Componentã a crimei organizate, traficul de
fiinåe umane poate fi prevenit æi combãtut
printr-o cooperare internaåionalã efectivã
între toate instituåiile cu atribuåii de aplicare
a legii, prin organizaåiile neguvernamentale,
prin adoptarea unor legislaåii interne æi
internaåionale corespunzãtoare.
Pentru 2006, se are în vedere revizuirea
æi eventuala modificare a legislaåiei în materie
de trafic cu fiinåe umane, de exemplu prin
facilitarea cooperãrii sectorului public cu cel
privat, o coordonare la nivelul UE æi o mai
mare implicare a Europol, dar æi revizuirea
legislaåiei privind traficul de organe æi åesuturi
umane.
În prezent, România are un set legislativ
comprehensiv privind fenomenul traficului de
fiinåe umane, iar cadrul instituåional pentru
implementarea prevederilor legale a început
sã se dezvolte. Unitãåi de poliåie specializate
în prevenirea æi combaterea traficului de
fiinåe umane opereazã la nivel judeåean,
în timp ce la nivel naåional a fost înfiinåat
Grupul Interministerial care coordoneazã
æi monitorizeazã implementarea Planului
Naåional privind combaterea traficului de
fiinåe umane.
Mãdãlina Florentina CORA,
IJPF Arad
Frontiera - nr. 4/2006
27

Documentar
Aspecte ale controlului documentelor æi
autoturismelor înmatriculate în Germania (I)
Punerea în circulaåie æi conducerea
pe drumurile publice din România
a unor autoturisme neînmatriculate
sau neînregistrate, cu numere false de
înmatriculare sau de înregistrare, a unor
autoturisme pentru care la control se
prezintã documente false ori falsificate
reprezintã un fenomen infracåional greu
de stãpânit. Problematica prevenirii
æi combaterii acestuia trebuie sã stea
în atenåia permanentã a poliåiætilor de
frontierã, în primul rând printr-un control
profesional al documentelor mijloacelor
de transport.
Potrivit O.U. nr. 195/2002 privind
circulaåia pe drumurile publice, modificatã
æi completatã, „autovehiculele înmatriculate
în alte state, deåinute de persoane care au
sediul sau domiciliul în România, pot
fi conduse pe drumurile publice pe o
perioada de maximum 90 de zile de la
introducerea acestora în åarã, dacã sunt
asigurate pentru cazurile de rãspundere
civilã ca urmare a pagubelor produse prin
accidente de circulaåie. Persoanele care
domiciliazã în alte state, aflate temporar
în România, pot conduce autovehicule pe
drumurile publice dacã posedã permis
de conducere valabil, conform modelelor
stabilite în Convenåia asupra circulaåiei
rutiere (...), sau a cãrui valabilitate este
recunoscutã pe bazã de reciprocitate.
Cele care au domiciliul în România æi care
posedã permise de conducere naåionale
eliberate de autoritãåile statelor membre
ale Convenåiei asupra circulaåiei rutiere
au dreptul sã conducã autovehicule pe
drumurile publice cel mult 90 de zile de
la intrarea lor în åarã“.
Referitor la autoturismele înmatriculate
în strãinãtate, Legea 136/1995 privind
asigurãrile æi reasigurãrile în România,
modificatã æi completatã, prevede faptul
cã „Persoanele care intrã pe teritoriul
României cu autovehicule înmatriculate
în afara teritoriului României se considerã
28 Frontiera - nr. 4/2006
asigurate, în condiåiile prezentei legi, în
una dintre urmãtoarele situaåii:
a) dacã numãrul de înmatriculare atestã
asigurarea potrivit legii statului în care este
înmatriculat autovehiculul sau acordurilor
internaåionale de asigurare valabile în
România; b) dacã posedã documente
internaåionale de asigurare valabile în
România.
Persoanele care folosesc pe teritoriul
României autovehicule înmatriculate
în strãinãtate æi neasigurate în afara
graniåelor sau a cãror asigurare expirã
pe durata æederii în România datoreazã
prime de asigurare conform prevederilor
legale. La intrarea sau ieæirea din åarã,
personalul Poliåiei de Frontierã de la
punctele de control pentru trecerea
frontierei de stat a României va controla
documentele de asigurare æi va solicita
proprietarului, împuternicitului acestuia
sau conducãtorului autovehiculului
înmatriculat în state teråe dovada plãåii
primei de asigurare datorate. Persoanele
neasigurate sau persoanele care la
control nu pot face dovada asigurãrii
ori a plãåii acesteia vor fi obligate sã
încheie asigurarea de rãspundere civilã
pentru pagube produse prin accidente
de autovehicule æi sã achite prima de
asigurare la entitãåile desemnate în acest
sens de cãtre asigurãtorii care au dreptul
sã practice asigurarea obligatorie.”
Precizãri importante cu privire
la regimul mijloacelor de transport
înmatriculate în strãinãtate, puse în
circulaåie în România, gãsim æi la art.
284 – 286 din Regulamentul de aplicare
al Codului Vamal al României, adãugat
æi modificat:
„Mijloacele de transport pot fi admise
sub regim de admitere temporarã cu
exonerarea totalã a plãåii taxelor vamale æi
a altor drepturi de import.
Mijloacele de transport aflate în
regimul prevãzut la alin. (1) nu pot fi
date în comodat, gajate sau cedate unei
persoane fizice sau juridice domiciliate
sau cu reæedinåa în România. Admiterea
temporarã a vehiculelor rutiere se acordã
sub îndeplinirea cumulativã a urmãtoarelor
condiåii: a) sã fie introduse de o persoanã
stabilitã în strãinãtate sau de un reprezentant
al sãu; b) sã fie utilizate pentru transport
comercial de aceastã persoanã sau de un
reprezentant al sãu; c) sã fie înmatriculate în
afara teritoriului României pe numele unei
persoane stabilite în strãinãtate; d) sã fie
utilizate exclusiv pentru un transport care
începe sau se terminã în afara teritoriului
României.
Vehiculele rutiere de folosinåã personalã
fãrã scop lucrativ beneficiazã de regimul
de admitere temporarã cu exonerarea
totalã a plãåii taxelor vamale æi a altor
drepturi de import. Regimul se aplicã cu
condiåia ca vehiculele sã îndeplineascã
urmãtoarele condiåii cumulative: a) sã fie
introduse de persoane stabilite în afara
teritoriului României; b) sã fie utilizate de
aceste persoane în scop privat; c) sã fie
înmatriculate în afara teritoriului vamal
al României pe numele unei persoane din
afara acestui teritoriu sau dacã nu sunt
înmatriculate în strãinãtate sã aparåinã unei
persoane stabilite în strãinãtate.
Regimul de admitere temporarã se
aplicã æi în urmãtoarele cazuri: a) pentru
utilizarea unui vehicul de folosinåã
personalã, înmatriculat în åara de
domiciliu a utilizatorului, pe traseul aflat
pe teritoriul României pentru a se îndrepta
spre domiciliu, la locul de muncã æi invers.
Acordarea acestui regim nu este supusã
unei limitãri în timp; b) pentru utilizarea,
de cãtre un student, a unui vehicul de
folosinåã personalã, înmatriculat în åara de
domiciliu, pe teritoriul României, pânã la
terminarea studiilor.
Vehiculele de folosinåã personalã pot
rãmâne în regim de admitere temporarã:
a) pe o perioadã continuã sau nu, timp de
6 luni dintr-o perioadã de 12 luni; b) pe o
perioadã egalã cu sejurul studenåilor; c) în
cazul persoanelor domiciliate în strãinãtate
care executã o misiune în România pe o
perioadã determinatã.
Vehiculele de folosinåã personalã
admise temporar în România pot fi
vândute, închiriate, împrumutate sau date
în comodat altor persoane, numai dupã
achitarea taxelor vamale æi altor drepturi
de import.
Soåul æi rudele pânã la gradul al
treilea ale persoanei fizice domiciliate în
strãinãtate pot utiliza un vehicul de folosinåã
personalã aflat în regim de admitere
temporarã. De asemenea, un vehicul de
folosinåã personalã poate fi utilizat în mod
ocazional de o persoanã fizicã stabilitã în
România, dacã aceasta lucreazã pentru
titularul regimului de admitere temporarã
care se aflã în România”
În cele ce urmeazã ne vom opri asupra
unor aspecte practice ale verificãrii
documentelor æi controlului autoturismelor
înmatriculate în Germania.
Din experienåã am constatat faptul cã
din totalul autoturismelor puse în circulaåie
în România, având plãcuåe de înmatriculare
strãine, cele mai multe autoturisme radiate
din circulaåie în strãinãtate sunt cele cu
plãcuåe emise de autoritãåile germane.
De regulã, documentele prezentate la
control pentru autoturismele înmatriculate
în Germania, puse în circulaåie de
cãtre cetãåeni români sunt: talonul de
înmatriculare (Fahrzeugschein), cartea de

identitate a autoturismului (Fahrzeugbrief),
documentul de asigurare internaåionalã
auto tip „carte verde“, împuternicirea de a
conduce acel autoturism, întocmitã pentru
conducãtorul auto de cãtre proprietar.
La autoturismele înmatriculate în
Germania, dupã o atentã privire a plãcuåelor
de înmatriculare æi a elementelor înscrise
pe acestea putem distinge cu uæurinåã
autoturismele neînmatriculate!
1. Documentele autoturismului
A. Cartea de identitate a
autovehiculului (Foto jos) serveæte pentru
dovedirea proprietãåii. Materialul imprimat
(NEOBOND) este produs în exclusivitate de
cãtre o firmã din landul federal Rheinalnd-
Pfalz pentru tipografia din Berlin æi livratã
sub formã de role.
Are urmãtoarele elemente de siguranåã:
la lumina normalã, sunt vizibile cu
ochiul liber fibre roæii, sub formã de
bastonaæe; la lumina ultravioletã, sunt
vizibile suplimentar fibre roæii æi albastre,
amestecate, la lumina normalã este vizibil
- filigranul cu vulturi identici, stilizaåi,
ordonaåi cu distanåã regulatã.
Cartea de identitate în serie este conceputã
pentru prelucrarea electronicã a datelor æi
este livratã în principal producãtorilor de
autovehicule. Aceste cãråi de identitate ale
autovehiculului conåin la pagina 4, deja
din tipografie, numele producãtorului,
scrisul fiind de culoare neagrã (excepåie:
Fa. Volkswagen AG, care tipãreæte singurã
numele producãtorului).
Din ianuarie 1988 cãråile de identitate
ale autovehiculului sunt prevãzute cu
o caracteristicã alfanumericã. Aceasta
constã din douã litere æi æase cifre, fiind
folosite combinaåiile de litere de la „AA“
pânã la „SZ“, nu însã literele „I“, „O“
æi „Q“. Formularele sunt numerotate în
ordine crescãtoare de la „000 001“ pânã
la „999 999“.
Cartea de identitate ca exemplar unic
se emite pentru pierderea originalului sau
la înregistrarea celui de al 7-lea proprietar.
Se foloseæte combinaåia de litere de la „TA“
pânã la „ZZ“, de asemenea prin omiterea
literelor „I“, „O“ æi „Q“. Numerotarea în
ordine crescãtoare este asemenea cãråilor
de înmatriculare în serie.
B. Talonul de înmatriculare (Foto
jos) serveæte ca dovadã de înmatriculare.
Taloanele de înmatriculare se pot emite
æi fãrã caracteristicile de securitate. Nu
existã o reglementare de folosire a unui
anumit tip de material pentru producerea
taloanelor. Gama de taloane începe cu
formulare menite prelucrãrii electronice
a datelor, continuã cu formulare a cãror
pagina verso este pretipãritã, pânã la
formulare la care pagina a doua a cãråii de
identitate a autovehiculelor poate fi copiatã
pe versoul paginii netipãrite.
- va urma -
Constantin CRISTEA
Marius RÃDOI
Ziua folclorului vlãscean
popular din zona folcloricã Vlaæca, iar
unor artiæti le-au fost înmânate diplome de
excelenåã pentru întreaga activitate depusã
pe altarul folclorului românesc.
În istoria Casei de Culturã a Poliåiei de
Frontierã Giurgiu, ziua de 31 martie a.c.
a fost una specialã. Aici a avut loc prima
ediåie a Festivalului de folclor “Memorial Ion
Mihai”, dedicatã celui mai mare folclorist pe
care l-a avut judeåul vreodatã.
Cu sprijinul MAI, IGPF æi, nu în
ultimul rând, a Direcåiei pentru
Culturã, Culte æi Patrimoniu Judeåean,
Æcolii de Arte, Centrului Cultural Ion
Vinea æi Bibliotecii Judeåene „I.A.
Bassarabescu”, sala de spectacole a fost
arhiplinã, mulåi dintre iubitorii folclorului
rãmânând fãrã loc.
Pe scenã au evoluat nume sonore
ale cântecului popular local - Liliana
Bodnariuc, George Enache, Florin Caraman,
Veronica Geamãnu, precum æi minunatele
dansuri populare interpretate de dansatorii
Ansamblului Folcloric „Muntenia”, al PFR,
sub conducerea coregraficã a lui Valeriu
Chiran. Trebuie menåionatã æi mãiestria
interpretativã a instrumentiætilor Marcel
Miricã æi Dãnuå Ætefan, sub bagheta
dirijoralã a lui Ætefan Stoica.
Evoluåia artiætilor giurgiuveni a
fost completatã cu o surprizã: fanfara
reprezentativã a Poliåiei de Frontierã, care a
susåinut un recital de prelucrãri folclorice sub
conducerea dirijorului Ionel Bâzãran.
La festival a fost invitat ansamblul artistic
profesionist „Ciocârlia” al MAI, care, prin
excelenta interpretare æi reprezentare a reuæit
sã satisfacã cele mai exigente gusturi.
Au cântat æi au încântat Aneta Stan,
Steliana Sima, Ionuå Sidãu, Cristina
Gheorghiu, Rodica Anghelescu, Maria Stroia,
Nicolae Datcu, soliæti vocali, iar virtuozitatea
instrumentiætilor Cornel Turcitu - vioarã,
Marin Ulei - åambal, Gheorghe Dumitru
- nai, Vasile Alexandru-clarinet, precum æi
dirijorul Marian Alexandru, au fãcut ca sã
se întoarcã la scenã de mai multe ori. O
contribuåie deosebitã au avut-o æi dansatorii
instruiåi cu multã pricepere de coregraful
Florea Vladimirescu.
Direcåia pentru Culturã Giurgiu a acordat
artiætilor „Marele Trofeu” pentru contribuåia
deosebitã adusã pãstrãrii æi valorificãrii
autenticitãåii cântecului, dansului æi portului
Ætefan ANDREESCU
„LA FÂNTÂNA
DORULUI“
Satul Mironeæti, judeåul Giurgiu, este
situat la 45 km de reæedinåa judeåului, pe
un drum desfundat. Persoanele vârstnice
internate în spitalul de aici au format
publicul spectator al artiætilor poliåiæti de
frontierã ai Casei de culturã Giurgiu. Pe
parcursul a douã ore de spectacol, au
fost ascultate cele mai frumoase melodii
populare interpretate de cãtre artiæti. La
finalul spectacolului, bãtrânilor le-au fost
înmânate produse alimentare, dulciuri,
articole de curãåãtorie, fructe oferite de
poliåiætii de frontierã giurgiuveni, cât
æi de doamna Liliana Sima æi domnul
Constantin Nicu, persoane cunoscute ca
iubitori ai cântecelor æi dansurilor populare
româneæti.
Odatã cu venirea sezonului cald,
ansamblul folcloric Muntenia va repeta
aceastã activitate, pentru a aduce bucurie
æi speranåã celor care îæi petrec rostul vieåii
la acest spital.
Ilie CLEMENT
Frontiera - nr. 4/2006
29

Logisticã
SISTEMUL INTEGRAT PENTRU SECURITATEA
FRONTIEREI – o prioritate a integrãrii europene – IV
• Dumitru POPESCU
Daniel BIC
Modalitãåile prin care se desfãæoarã
cooperarea: • schimbul de date æi informaåii,
cu respectarea prevederilor legale privind
protecåia datelor personale, referitoare
la persoanele implicate în acåiuni ilegale
sãvâræite la frontierã sau în legãturã cu frontiera
• schimbul de date cu privire la persoanele
fizice sau juridice care au sãvâræit infracåiuni de
naturã vamalã sau sunt suspecte de încãlcarea
reglementãrilor vamale • schimbul de date æi
informaåii de interes comun privind aplicarea
prevederilor legale privind regimul strãinilor în
România, în scopul prevenirii muncii ilegale
æi a combaterii migraåiei ilegale sau deghizate
• realizarea unor acåiuni specifice de
urmãrire a modului de derulare a tranzitelor
vamale æi comunicarea operativã a cazurilor
de nerespectare a legislaåiei vamale
pe teritoriul României, în vederea
declanæãrii urmãririi penale • sprijin
reciproc în realizarea unor operaåiuni
specifice în zona de frontierã, menite
sã previnã/contracareze riscurile sau
ameninåãrile la adresa siguranåei naåionale
• realizarea de acåiuni comune de
supraveghere æi control (zone libere,
trasee, puncte vamale, magazine dutyfree,
agenåi economici autorizaåi pentru
vãmuire la domiciliu, controlul privind
legalitatea scutirilor de taxe vamale
acordate agenåilor economici din zonele
defavorizate, cât æi investitorilor strãini æi
autohtoni în alte activitãåi de import-export)
prin utilizarea tuturor mijloacelor tehnice
æi logistice necesare • acordarea de sprijin
reciproc în rezolvarea unor cauze complexe
• instituirea de consemne asupra mijloacelor
de transport, a persoanelor fizice sau juridice,
suspecte de încãlcarea legislaåiei vamale
• efectuarea de analize comune privind
evoluåia infracåiunilor economico-financiare,
precum æi accesul la datele statistice
privind acest gen de fapte • organizarea
de întâlniri periodice sau ori de câte ori este
necesar pentru schimburi de experienåã æi
perfecåionarea personalului.
Documentele de cooperare, încheiate æi
aflate asupra instituåiilor implicate constituie
pentru acestea instrumente juridice de
fundamentare a managementului participativ.
Periodic, acestea sunt supuse actualizãrii.
În funcåie de recomandãrile æi bunele
practici ale U.E., ca æi de concluziile desprinse
din evoluåia fenomenului infracåional
transfrontalier, instituåiile implicate prezintã
propuneri comune de elaborare a unor
acte normative æi de modificare sau
completare a celor existente. Se urmãreæte,
totodatã, extinderea cadrului operaåional al
protocoalelor existente, precum æi actualizarea
celor care sunt depãæite de dinamismul
fenomenului infracåional.
Cooperarea internaåionalã vizeazã,
în special, cooperarea dintre structurile
poliåieneæti de frontierã, vamale æi alte agenåii
naåionale cu atribuåii la frontierã, cu organisme
similiare din statele vecine, din alte state ori
cu organisme de specialitate internaåionale. Se
realizeazã având la bazã prevederile tratatelor,
30 Frontiera - nr. 4/2006
convenåiilor, acordurilor, protocoalelor
æi înåelegerilor încheiate de România cu
respectivele åãri, ratificate sau aprobate,
potrivit legii.
Dezvoltarea æi menåinerea legãturii
operative directe cu reprezentanåi ai
instituåiilor similare din åãrile Uniunii Europene
(Germania, Austria, Spania, Anglia, Franåa,
Finlanda, Elveåia, Olanda, Belgia, Italia etc.),
åãrile vecine (Ungaria, Serbia-Muntenegru,
Bulgaria, Ucraina, R. Moldova), precum
æi cu experåi ai Uniunii Europene, ofiåeri
de legãturã sau reprezentanåi ai misiunilor
diplomatice acreditaåi în România, pentru:
• organizarea æi desfãæurarea unor acåiuni de
pregãtire în comun, seminarii, simpozioane,
conferinåe, reuniuni pe diverse teme, atât
în åarã cât æi în alte åãri • realizarea unui
schimb operativ de date æi informaåii, atât
cu ofiåerii de legãturã acreditaåi pe lângã
ambasadele unor state la Bucureæti, cât æi
direct cu reprezentanåii instituåiilor similare
din åãrile în cauzã • desfãæurarea împreunã
cu instituåii similare din alte åãri de acåiuni
specifice pentru descoperirea persoanelor care
au comis infracåiuni în zona de competenåã
æi soluåionarea în comun a unor evenimente
de frontierã complexe, pe baza documentelor
de cooperare încheiate • constituirea unor
echipe comune de lucru pe probleme ale
infracåionalitãåii transfrontaliere, inclusiv
pentru contracararea emigrãrii/æederii ilegale
a cetãåenilor români în spaåiul Schengen.
În cadrul Proiectului Reflex, de pildã,
coordonat de reprezentantul Ministerului
de resort din Regatul Unit al Marii Britanii
æi Irlandei de Nord, s-au derulat misiuni
de combatere a criminalitãåii organizate, în
special a migraåiei ilegale, cu participarea unor
ofiåeri, în calitate de referenåi specialiæti.
Pe timpul preæedinåiei belgiene a Uniunii
Europene, de exemplu, în perioada septembrieoctombrie
2001, delegaåi ai unor structuri cu
atribuåii la frontierã au participat activ în
cadrul acåiunii HIGH IMPACT OPERATION,
ce a avut ca obiectiv lupta împotriva migraåiei
ilegale, a contrabandei æi a traficului de
persoane la frontiera de est a UE.
Aceste activitãåi desfãæurate de România
împreunã cu experåi strãini ai Uniunii Europene
au fost deosebit de importante în ce priveæte
ridicarea vizelor pentru cetãåenii români ce
cãlãtoresc în spaåiul Schengen, începând cu
01.01.2002, precum æi în evaluarea riscului la
frontierele naåionale. Operaåiunea a fost extinsã
la nivelul întregii frontiere, avându-se în vedere,
în special, frontiera nordicã æi esticã a României,
unde migranåii, conform previziunilor, ar putea
încerca sã acåioneze în viitor, pentru intrarea în
spaåiul Uniunii Europene.
În plan internaåional, existã o cooperare
directã cu Centrul Regional SECI, realizatã prin
intermediul ofiåerilor de legãturã români, iar în
afara acestui canal de cooperare funcåioneazã
o reåea proprie de transmisie de date criptate,
folositã în acåiunile de la nivelul Centrului.
În cadrul cooperãrii internaåionale,
cooperarea bilateralã cu structurile similare
din statele vecine (poliåie de frontierã, vamã
etc.) ocupã un loc privilegiat. De regulã,
punerea bazelor la nivelul conducerilor
autoritãåilor de frontierã cu statele vecine,
se finalizeazã cu semnarea æi ratificarea
documentelor de cooperare. Întâlnirile de
acest gen sunt precedate de întâlniri la nivel
guvernamental, unde sunt semnate
acorduri bilaterale pe problematica
regimului juridic al frontierei de stat,
ratificate apoi în Parlamentele åãrilor
implicate.
Aceste întâlniri se fundamenteazã
pe negocieri repetate (de cele
mai multe ori) ale echipelor de
experåi (specialiæti) pe problematica
respectivã. Rundele de negocieri
succesive identificã soluåiile la
punctele rãmase în divergenåã,
dupã care sunt fãcuåi paæii urmãtori
conform procedurii diplomatice.
Documentele de cooperare
vizeazã o gamã largã de probleme
transfrontaliere specifice poråiunii de
frontierã dintre state semnatare ale
documentului, pe principii de bunã vecinãtate,
probleme de readmisie a cetãåenilor proprii æi
altor persoane, colaborarea æi asistenåa mutualã
în problemele de frontierã, combaterea crimei
organizate, terorismului æi a traficului ilicit de
droguri, dezvoltarea punctelor de frontierã
existente æi înfiinåarea de noi puncte de
frontierã la graniåa comunã, prevenirea,
limitarea æi înlãturarea efectelor dezastrelor
æi ajutorul în astfel de situaåii, desfiinåarea
reciprocã a obligativitãåii vizelor, cooperarea
æi buna vecinãtate, modalitatea soluåionãrii
problemelor regimului de frontierã, trecerea
simplificatã a frontierei de stat comune de
cãtre cetãåenii care domiciliazã în judeåele
(åinuturile) adiacente frontierei, modalitãåile
de cooperare operativã, delimitarea zonei
economice exclusive æi a platoului continental
al Mãrii Negre, controlul comun al trecerilor
de cãtre structurile similare (din cele douã
state), schimbul de informaåii de interes
transfrontalier, întreåinerea æi reconstituirea
liniei de frontierã æi a semnelor de frontierã,
delimitarea æi retrasarea frontierei fluviale
æi la lacurile de acumulare, prevenirea æi
combaterea spãlãrii banilor, combaterea
traficului de persoane, traficului cu arme,
mijloace periculoase, combaterea altor
infracåiuni grave etc.
Toate aceste forme de cooperare bilateralã
contribuie efectiv la prevenirea æi combaterea
criminalitãåii organizate transfrontaliere æi
apropierea relaåiilor dintre România æi åãrile
vecine.

Culturã
DRAGOSTE DE VIAÅÃ
Impresionaåi de cazul unui copil de
un an æi jumãtate, bolnav de leucemie,
care avea nevoie de sânge, la iniåiativa
comisarului Marius Cura, 158 elevi ai
Æcolii de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei
de Frontierã „Avram Iancu” Oradea
- seria ianuarie 2006 - au fãcut un gest
umanitar care a impresionat profund
opinia publicã orãdeanã, donând
benevol sânge pentru salvarea de vieåi
omeneæti. Dupã aproximativ 10 zile,
acåiunea a fost continuatã de alåi 217
elevi ai seriei septembrie 2005, care au
urmat exemplul colegilor de generaåie.
Gestul nobil al elevilor, sãvâræit
în postul Paætelui, ,,când fiecare
din noi ar trebui sã fie mai bun æi mai
generos", cum spunea una din elevele
participante la acåiune, demonstreazã cã
viitorii poliåiæti de frontierã sunt oameni
de o mare calitate moralã, gata
oricând sã-æi ajute semenii aflaåi
în suferinåã.
Conducerea Centrului
de Transfuzii Bihor, care se
confrunta cu o acutã crizã
de sânge, a fost impresionatã,
subliniind faptul cã ,,aceastã
acåiune precum æi tinereåea
elevilor veniåi la Oradea din
toate colåurile åãrii pentru a
urma cursurile acestei unice
instituåii de învãåãmânt’’ constituie un
exemplu demn de urmat de cãtre toåi
cetãåenii municipiului.
Este pentru prima datã dupã 1989
când viitorii poliåiæti de frontierã au
participat într-un numãr atât de mare la
un gest umanitar.
Acåiunea caritabilã are o dublã
semnificaåie deoarece elevii au hotãrât
ca alimentele primite în calitate de
donatori, în valoare de peste 11.000
lei noi, sã fie oferite în preajma sfintelor
sãrbãtori de Paæte copiilor æi bãtrânilor
din instituåiile de ocrotire socialã precum
æi unor familii ale veteranilor de rãzboi.
Eugen MOÆ
Existã frunze
care nu cad, oricât
de puternic ar fi
vântul; existã clipe,
oameni æi fapte care
nu se uitã, chiar dacã
uitarea este o lege a
firii. Acesta este mottoul
volumului de prozã
,,Lutul de sub unghii",
semnat de colegul nostru
agent Iulian-Iustin Melinte,
din cadrul IJPF Suceava æi
apãrut la Editura Muæatinii
din Suceava. El a fost
lansat miercuri 15 martie a.c.,
în sala de æedinåe a Bibliotecii
municipale ,,Tudor Flondor”
din Rãdãuåi.
Dacã în primul volum,
,,Ultima ploaie", publicat la
Editura Septentrion în anul
2002, autorul a alternat
poezia cu proza, ,,Lutul
de sub unghii" reuneæte
doar prozã. Recurgând la
amintiri, acesta valorificã
realele sale disponibilitãåi
construind cu migalã un
mic epos al sãrbãtorescului
æi al bunei cuviinåe din satul românesc
de odinioarã, iar amintirile îi sunt vii
în cãuæul inimii : ,,Trecutul ne stã
viu în cãuæul minåii æi al sufletului ca
un jar nestins. Din când în când îl
scormonim spre a visa. Prezentul este
uneori atât de fragil, nãucitor, încât ne
face fricoæi, nesiguri æi ezitanåi în faåa
realitãåii. Atunci întoarcem capul æi ne
agãåãm de trecut."
Îl felicitãm urându-i succes în
continuare!
Florin-Ilie BERECHEA
Premierã la Centrul Cultural al MAI
În ziua de 20 aprilie a.c., la sediul
Centrului Cultural al MAI a avut loc prima
conferinåã de presã ce a avut ca temã
„primul concert simfonic de Paæte” susåinut
de orchestra „Simfonia Bucureæti”.
Gazda conferinåei a fost comisarulæef
Vasile Ursachi, directorul
Centrului Cultural al MAI, avându-i ca
invitaåi pe maestrul dirijor David Aijón
din Spania, directorul orchestrei „Simfonia
Bucureæti” Florin Totan æi Cristiana Mihart,
tânãra pianistã de numai 17 ani.
Maestrul dirijor David Aijón s-a nãscut
la Hamburg, într-o familie de muzicieni
spanioli. Acesta interpreteazã în special
muzicã de flaut din sec. al XVIII-lea.
Conduce orchestra Ciudat de Almeira întrun
amplu turneu cu integrala Beethoven
în sudul Spaniei æi participã la Festivalul
Pablo Casals din Catalonia.
Cristiana Mihart este elevã în clasa a
XI-a la Liceul de muzicã „Dinu Lipatti” din
Bucureæti, la clasa de pian a prof. drd. Ligia
Pop. A avut o susåinutã activitate pianisticã
încununatã de premii importante pe plan
naåional æi internaåional æi a participat la
evenimente muzicale de amploare. De
asemenea, este membrã activã a Fundaåiei
Culturale „Remember Enescu”.
„Simfonia Bucureæti” a fost
fondatã în anul 1990, de actualul
director muzical Florin Totan æi
este formatã din cei mai buni
instrumentiæti de la Universitatea
de Muzicã dar æi de Filarmonica æi
Orchestra Naåionalã Radio din Bucureæti.
Toåi instrumentiætii evolueazã
æi ca soliæti la concertele
acesteia, mulåi dintre ei
fiind laureaåi ai concursurilor
naåionale æi internaåionale.
Despre orchestrã mai putem
spune cã în fiecare stagiune
ea susåine 10-12 concerte pe
cele mai importante scene
din Bucureæti æi colaboreazã
cu dirijori æi soliæti de
renume din Europa, SUA,
Japonia, Mexic, Australia æi
America de Sud.
Evenimentul a avut loc
în data de 23 aprilie a.c. æi
a avut în program Concertul pentru pian
æi orchestrã nr.3 în do minor æi Simfonia
a IV-a în æi bemol major. (Æ.A)
Frontiera - nr. 4/2006
31

Oamenii de lângã noi
Am primit pe adresa redacåiei
o scrisoare emoåionantã din
judeåul Tulcea. Mai precis, dorinåa
membrilor familiei agentului
Laurenåiu Ciudesnic, de la IJPFN
Tulcea, soåia - Lili-Aurelia împreunã
cu fiii, Georgian-Laurenåiu æi Marian,
de a-i ura lui Laurenåiu, la împlinirea
a 35 de ani æi 15 ani de carierã, „La
mulåi ani!”, multã sãnãtate, putere
de muncã æi îndeplinirea tuturor
dorinåelor.
Scrisoarea continuã cu o frumoasã
poezie, dedicatã colegului nostru:
LA MULÅI ANI !
„Flori de dor presar în calea
Dimineåilor albastre,
Lumânãri aprind pe altarul
Æoaptelor iubirii noastre...
Muguri roz æi plini de rouã
Îåi aætern duios în pãr,
Feåi-Frumoæi æi Cosânzene
Ne zâmbesc din lumea lor...
E atâta armonie...
Ce ne-am mai putea dori?
Împreunã sã petrecem
Un veac æi... încã o zi...!
“Îi mulåumim lui Dumnezeu
pentru soåul æi tatãl pe care îl avem,
care este un exemplu pentru noi” – se
încheie frumoasa scrisoare.
Lili Ciudesnic æi viitorii poliåiæti
de frontierã, Georgian-Laurenåiu æi
Marian.
Agent-æef adjunct
Cezara MORARU
S-a nãscut pe 26 iunie 1971
în localitatea Giurgiu æi este
cãsãtoritã.
Dupã ce a lucrat timp de
10 ani ca desenator tehnic
la o firmã de proiectare
din Giurgiu s-a decis sã
devinã poliåist de frontierã.
Aæa cã, în 2000, în urma
unui examen, s-a angajat la
Poliåia de Frontierã Giurgiu,
la Combaterea Infracåiunii
Transfrontaliere. În acest
compartiment a lucrat pânã
în 2003, când s-a mutat
la Biroul Cercetãri penale,
unde lucreazã æi în prezent.
Pe lângã munca specificã
se mai ocupã de evidenåa
æi întocmirea documentelor
la Compartimentele
Criminalisticã æi Evidenåã
Informaticã.
Este pasionatã de jocurile pe
calculator æi de pescuit.
Afirmã cã este meticuloasã,
operativã, energicã æi hotãrâtã
în tot ceea ce-æi propune.
Specificul muncii îi impune sã
aibã drept colegi, în majoritate
bãrbaåi, dar acest lucru nu o
deranjeazã. Din contrã, afirmã
cã „se înåelege mai bine cu
bãrbaåii decât cu femeile”.
Maxima ce i se potriveæte:
ce nu te poate învinge te face
mai puternicã.
32 Frontiera - nr. 4/2006
Internaåional Kempo Challenge
În perioada 24 martie - 3 aprilie a.c. lotul
naåional de Kempo din cadrul Federaåiei
Române de Arte Maråiale s-a aflat în Statele
Unite ale Americii, la invitaåia Federaåiei
Americane de Kempo, unde a participat la
o dublã întâlnire între echipele naåionale
ale celor douã åãri în cadrul evenimentului
sportiv “Internaåional Kempo Challenge
România vs USA” organizat sub egida
Federaåiei Internaåionale de Kempo. Din
lotul naåional au fãcut parte æi poliåiætii de
frontierã din cadrul IJPF Tulcea, sinsp. Iulian
Albãceanu æi ag. Ætefan Gheba.
Cu aceastã ocazie, colectivul de
tehnicieni care conduc reprezentativa
României, format din preæedintele FRAM,
prof. Florentin Marinescu, împreunã cu
antrenorii lotului naåional Amatto Zaharia
æi Robert Manole, au susåinut demonstraåii,
antrenamente æi stagii de pregãtire în diferite
sãli din Washington D.C., West Virginia æi
North Carolina, fondurile astfel obåinute
fiind donate sinistraåilor dezastrului provocat
de Uraganul Katrina. În prima întâlnire, ce
s-a desfãæurat duminicã 26 martie a.c.
în Hagerstown - Maryland, România a
România vs SUA
învins SUA cu scorul de 3-1, meciurile
fiind disputate dupã urmãtorul program:
categoria - 65 kg: Iulian Albãceanu l-a
învins prin KO în repriza I pe Fernando
Escobar; categoria -70 kg: Tyson Kellerman
l-a învins la puncte pe Mirel Drãgan, dupã
o reprizã de prelungire; categoria - 80 kg:
Ætefan Gheba l-a învins prin KO în repriza I pe
Scott Opell; categoria Open: Ætefan Gheba
l-a învins la puncte pe Cole Presley.
Singura partidã femininã a fost câætigatã de
Sanda Pãun în faåa americancei de origine
mexicanã Tracy Teragono.
Revanæa primei întâlniri
s-a disputat sâmbãtã
1 aprilie a.c. în Jefferson
County - West Virginia,
de data aceasta România
impunându-se cu scorul
de 5-1, de partea românã
luptând Ætefan Gheba,
Mirel Drãgan æi Iulian
Albãceanu împotriva
luptãtorilor americani Scott
Opell, Tyson Kellerman,
Cole Presley, J. Malford æi
Fernando Escobar. Acest
eveniment sportiv a fost
organizat cu sprijinul lui
Robert E. Zingg æi Ray D. Ferrell, din partea
Federaåiei Americane de Kempo æi cel al
Ambasadei Statelor Unite ale Americii în
România, care a dovedit încã o datã cã este
alãturi de miæcarea sportivã din åara noastrã
asigurând eliberarea vizelor de intrare în
SUA în regim de maximã urgenåã pentru
toåi sportivii noætri.
Felicitãri Lotului Naåional de Kempo
al României æi colectivului de tehnicieni
pentru rezultatele obåinute peste ocean.
Amatto ZAHARIA

Mai aproape de Dumnezeu
La sfâræitul lunii martie a.c., Casa de
Culturã a poliåiei de frontierã Giurgiu
a organizat în colaborare cu Direcåia
pentru culturã, culte æi patrimoniu
cultural a judeåului, precum æi conducerea
penitenciarului de maximã siguranåã
Giurgiu, o interesantã expoziåie de icoane
pictate pe lemn, sculptate în piatrã æi lemn
intitulate sugestiv „Speranåa 2006”
La vernisaj au participat oameni de
culturã, poliåiæti de frontierã precum æi un
numeros public, care au apreciat latura
artisticã a celor 35 de exponate.
Ineditul expoziåiei a constat în aceea
cã cei patru autori sunt deåinuåi din cadrul
acestei instituåii de penitenåã, care au
participat la vernisaj iar din cuvântul lor a
rezultat cã „prin aceste icoane ne dorim sã
ne apropiem mai mult de Dumnezeu care
sã ne ierte pãcatele pentru care ne aflãm
în detenåie”. Autorilor le-au fost înmânate
diplome de cãtre profesorul Adrian Niculae,
directorul Direcåiei de culturã Giurgiu.
Nu trebuie uitatã nici contribuåia
deosebitã adusã la reuæita organizãrii
expoziåiei de Petra Æerbãnescu Tãnase,
artist plastic.
Ilie CLEMENT
Valorificarea tradiåiilor
În 14 aprilie a.c., în „Dulcele târg al
Ieæilor“, cu sprijinul DPF, cât æi cel al Æcolii
de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului
Poliåiei de Frontierã Iaæi, prin punerea la
dispoziåie a unei sãli în modernul sediu în
care s-a desfãæurat, a avut loc convocarea
metodicã a ofiåerilor cu atribuåii pe linie de
tradiåii æi educaåie din judeåele Iaæi, Bacãu,
Botoæani, Neamå, Suceava æi Vaslui.
Aceastã întâlnire organizatã de Direcåia
Informare æi Relaåii Publice din MAI,
reprezentatã de comisarul Cãtãlina Crãciun,
în colaborare cu Compartimentul
Tradiåii, Culturã al IGPF, din partea
cãruia a participat inspectorul
principal Florica Breazu, a reunit
24 de ofiåeri din structurile de
poliåie, poliåie de frontierã, jandarmi
æi situaåii de urgenåã æi a vizat
cunoaæterea æi analiza rezultatelor
în domeniile amintite æi formularea
de propuneri pentru îmbunãtãåirea
æi dezvoltarea activitãåii în domeniul
cultural.
Comisarul Cãtãlina Crãciun a
prezentat participanåilor formele
æi modalitãåile de organizare a activitãåilor
cultural-educative în unitãåile MAI, cele
de perfecåionare a activitãåii ofiåerului cu
atribuåii în domeniul tradiåiilor, educaåiei
æi sportului, în deplinã armonie cu tema
acestei Convocãri, care s-a intitulat sugestiv:
„Valorificarea tradiåiilor locale – mijloc de
educaåie permanentã a personalului MAI“
O notã aparte a constituit-o prezenåa
domniæoarei Maricica Ifrim – directorul
Arhivelor Naåionale Iaæi, care a oferit
participanåilor informaåii æi sugestii pentru
organizarea æi desfãæurarea activitãåilor de
educare a personalului MAI.
Activitatea a cuprins prezentarea Æcolii de
Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului
PF Iaæi, precum æi un scurt tur al oraæului
Iaæi, în care s-au vizitat: Teiul lui Eminescu,
Sala paæilor pierduåi de la Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza“, Palatul Culturii,
Biserica Trei Ierarhi æi Mitropolia Moldovei
æi Bucovinei.
Mariana TURICIANU
Florica BREAZU
IN MEMORIAM
General-maior (r.) Gheorghe Iftimie
În data de 27 aprilie a.c. a încetat din viaåã generalul-maior
(r.) Gheorghe Iftimie. Nãscut la 2 martie 1927 în comuna Târgul
Bucecea, jud. Botoæani, a absolvit æcoala de ofiåeri în 1949 æi
Academia Militarã Generalã în
1962. A ocupat diverse funcåii,
de la comandant de pluton æi
companie de frontierã, pânã la
comandant de brigadã (Giurgiu)
æi locåiitor al comandantului
trupelor de grãniceri (1974-
1987).
Personalul Poliåiei de
Frontierã îæi exprimã regretul
pentru trecerea în nefiinåã a
celui care vreme de 38 ani a fost
un bun camarad, care s-a distins
prin cinste, hãrnicie æi efort.
Fie ca acolo unde este, Bunul
Dumnezeu sã-i dea odihnã
eternã, iar numele sãu va fi
veænic pomenit în istoria celor
ce au vegheat la frontierã.
Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!
Maior (r.) Ghiåã Gheorghe
Colectivul de cadre al IJPF Vaslui, care l-au cunoscut sau au
lucrat împreunã, îæi ia un ultim „Rãmas bun”, æi prin intermediul
revistei, de la un militar de carierã, bun comandant, apropiat
de subordonaåi, înåelegãtor,
cunoscut, respectat æi plãcut
de oamenii din zona de
frontierã unde æi-a desfãæurat
activitatea – maiorul Ghiåã
Gheorghe. De-a lungul
carierei, ofiåerul a fost apreciat
constant cu calificativul „F.B.”
de eæaloanele superioare
întrucât æi-a iubit foarte mult
meseria de grãnicer. Chiar æi
dupã trecerea în rezervã, pe
bicicletã, obiænuia sã viziteze
locurile unde îæi desfãæura
odinioarã misiunile. În ultimii
13 ani de carierã, între 1974 æi
1987, a comandat Compania
Murgeni.
S-a stins din viaåã pe 13
februarie 2006. Dumnezeu sã-l odihneascã!
Frontiera - nr. 4/2006
33

Divertisment
ZÂMBEÆTE!
:-)
7 1 4 3 5
5
8 9
5 7
1
9
9 1 8 3
6
4
5 9
3 2 5
8 7 4 1 2
34 Frontiera - nr. 4/2006
Regula cifrei unice:
Jocul de Sudoku
presupune
completarea careului
de 81 de cãsuåe
dupã O SINGURÃ
REGULÃ: orice
coloanã æi orice pãtrat
de 3x3 trebuie sã
conåinã o singurã datã
fiecare cifrã cuprinsã
între 1 æi 9. Nu este
nevoie de matematicã.
Sudoku este un joc
logic: verificarea
încruciæatã a
rândurilor, coloanelor
æi careurilor mici
oferã indiciile
necesare pentru
gãsirea soluåiei.
Istoria jocului:
Jocul se pare cã a fost
publicat pentru prima
datã, la New York, în
anii `70, în magazinul
„Math Puzzles and Logic
Problems” (Puzzle-uri
matematice æi probleme
de logicã) sub numele
de Locul Numãrului.
Creatorul acestui joc
nu este menåionat, însã
probabil era unul din
creatorii de puzzle-uri
ai publicaåiei.
În 1984 puzzle-ul a
fost introdus în Japonia,
unde a æi luat numele de
SUDOKU, prescurtare
- numãrul trebuie
sã fie unic.

UMOR
F l o r i æ i . . . f l o r i
Te învãå eu ce sã faci dacã nu poåi
dormi: ia câteva pahare de coniac!
- Câte?
- Nu trebuie sã le numeri.
Pânã adormi.
- Æi dacã tot nu adorm?
- Pãi, dupã atâtea pahare de coniac,
puåin îåi mai pasã dacã dormi sau nu!
•
Æoarecele vroia sã treacã frontiera
ilegal. Se duce la elefant:
- Elefantule, vreau sã trec frontiera
sã merg la muncã. Tu eæti mare,
ascunde-mã æi pe mine undeva
sã trec æi eu.
Elefantul se gândeæte un pic æi-l bagã
în buzunarul de la piept. Ajung ei
la graniåã. Acolo vine poliåistul de
frontierã, îl ia pe elefant la control,
vede cu detectorul de metale, totul
e ok, îi puricã valiza æi aia e ok, îl ia
sã-l pipãie pe corp, tac-tac-tac, ajung
la buzunarul de la piept.
- Ce ai aici ?
La care elefantul, bãtându-se cu
palma pe piept pe buzunar:
- Aici? Poza unui prieten.
•
La ce e mai uæor sã renunåi: la vin
sau la femei? Depinde de vechime.
•
Dupã o aventurã de douã luni, o
tânãrã îl întreabã plinã de emoåie
pe iubitul ei:
- Când o sã mã prezinåi rudelor tale?
- Draga mea, deocamdatã e
imposibil. Copiii sunt la åarã,
iar nevastã-mea e plecatã într-o
delegaåie!
•
Cor!
...
Coæ!
...
Dupã La
...
Dupã Re
Braå
Plantã
textilã
Tuæ!
Saæi æi ...
...
Bãi!
Opaci
...
R
z
M
sjhgdf Toc
Semn cu
ochiu
12 luni
Duo
Motocicletã
uæoarã
Roi!
Dupã Si
Nestatornic
Noe!
Portiåã
Rege!
Cub!
...
Incomparabilã
Zeul
Soarelui
Ruæine!
I
D
Æef
Secetos
...
Panã
Dat cu gel
Aåe!
A se opri
Duet
Ulcior
Vãzduh
Uæã în
exterior
Iåã
Cluj
Dumitru
Fãrcaæ
Plantã
pentru
covoare
Nit pentru
lemn
Act
normativ
...
E
...
R
La psihiatru:
- Povesteæte-mi totul în ordine
cronologicã. Ce-ai fãcut prima datã?
- La început am creat Cerul æi
Pãmântul... Pe urmã am început sã
am necazuri...
•
Dom’ doctor, am o problemã: nu
prea mã bagã lumea în seamã...
- Urmãtorul...
•
Un bãtrân merge la doctor. Acesta
îl întreabã:
- Cum stai cu inima, cu plãmânii?
- Foarte bine.
- Dar e ceva care te supãrã?
- Da, am o problemã: când fac sex,
aud fluierãturi în urechi.
- Ce vârstã ai mata?
- 83 de ani.
- Pãi la 83 de ani ce ai vrea
sã auzi, aplauze?
Alexandru BARBU responsabil de pagini
Frontiera - nr. 4/2006
35

Dunãre, Dunãre tot
åi-i
apa tulbure? ...

LEGIS
Noile modificãri privind îndeplinirea de cãtre
cetãåenii români, la ieæirea din åarã, a condiåiilor
de intrare în statele membre ale Uniunii
Europene æi în alte state
Având în vedere cã ultima perioadã
de timp s-a remarcat prin reducerea
consistentã a fenomenului migraåiei
ilegale æi a problemelor asociate
acestuia, precum æi prin faptul cã
numãrul cetãåenilor români returnaåi din
strãinãtate a scãzut în mod semnificativ,
reprezentând în acest moment un procent
de numai 0,3% din numãrul total de
aproape 8.000.000 de cetãåeni care
cãlãtoresc anual în strãinãtate, åinând
seama cã în prezent migraåia ilegalã a
cetãåenilor români nu mai constituie, cum
se întâmpla în anii anteriori, unul dintre
principalele reproæuri adresate României
de statele membre ale Uniunii Europene.
În contextul în care dispariåia
considerentelor care au determinat
instituirea obligaåiei prezentãrii de
documente care sã justifice scopul
æi durata æederii planificate în statele
membre ale Uniunii Europene sau în
alte state, pentru care nu este necesarã
viza de intrare, impune eliminarea în
regim de urgenåã a acestei obligaåii,
întrucât restrângerea exerciåiului dreptului
la liberã circulaåie nu se mai justificã
în raport cu prevederile art. 53 din
Constituåia României, republicatã, åinând
seama de importanåa adoptãrii acestor
reglementãri, care sã asigure un cadru
legal corespunzãtor exercitãrii dreptului
la liberã circulaåie a cetãåenilor români în
strãinãtate, prin evitarea menåinerii unor
restricåii care au devenit neproporåionale
în raport cu situaåia care le-a determinat.
Întrucât, toate aceste elemente
vizeazã interesul public æi constituie
situaåii extraordinare, æi reglementarea
lor nu putea fi amânatã, a fost aprobatã
Ordonanåa de urgenåã nr. 29 din 14
aprilie 2006 de modificare a Ordonanåei
de urgenåã nr. 144/2001 (modificãrile sunt
scrise cu bold) æi Hotãrârea nr. 475 din 14
aprilie 2006.
ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr.
144 din 25 octombrie 2001 privind
îndeplinirea de cãtre cetãåenii români, la
ieæirea din åarã, a condiåiilor de intrare
în statele membre ale Uniunii Europene
æi în alte state
Publicatã în Monitorul Oficial nr. 725
din 14 noiembrie 2001. Textul este cu
modificãrile æi completãrile aduse de:
Legea nr. 177 din 11 aprilie 2002; Legea
nr. 580 din 23 octombrie 2002; Ordonanåa
nr. 28 din 14 iulie 2005; Ordonanåa nr. 43
din 28 iulie 2005 respinsã de Legea nr.
39 din 8 martie 2006; Legea nr. 50 din 8
martie 2006 æi Ordonanåa de urgenåã nr.
29 din 14 aprilie 2006.
ART. 1
(1) Cetãåenii români care cãlãtoresc, în
scopuri particulare, în statele membre ale
Uniunii Europene sau în alte state, pentru
care nu este necesarã viza de intrare,
trebuie sã prezinte la ieæirea din åarã:
a) asigurarea medicalã;
b) biletul de cãlãtorie dus-întors sau
cartea verde a autoturismului;
c) o sumã minimã în valutã liber
convertibilã la vedere sau cãråi de credit
pentru conturi în valutã, pentru fiecare
persoanã, într-un cuantum corespunzãtor
sumelor de referinåã determinate de
autoritãåile naåionale ale statelor de
destinaåie sau de tranzit, proporåional
cu durata æederii, dar nu mai puåin de
5 zile.
d) abrogat. (textul abrogat - documente
care justificã scopul æi condiåiile æederii
planificate, stabilite în conformitate cu
legislaåia statelor de destinaåie.)
(2) Cuantumul sumei minime în valutã
prevãzute la alin. (1) lit. c), precum æi
modalitãåile prin care se face dovada
deåinerii acesteia se stabilesc æi se
actualizeazã prin hotãrâre a Guvernului,
la propunerea Ministerului Administraåiei
æi Internelor, cu avizul Ministerului
Afacerilor Externe.
ART. 2
Æeful punctului de trecere a frontierei
române poate dispune întreruperea
cãlãtoriei unei persoane dacã s-a constatat
cã nu îndeplineæte condiåiile prevãzute la
art. 1.
ART. 2^1
(1) Prevederile art. 1 alin. (1) lit. a) nu
se aplicã în cazul cetãåenilor români care
cãlãtoresc în åãrile cu care România a
încheiat acorduri, înåelegeri, convenåii
sau protocoale pentru acordarea asistenåei
medicale pe bazã de reciprocitate în
domeniul sãnãtãåii.
(2) Lista åãrilor cu care România a
încheiat acorduri, înåelegeri, convenåii
sau protocoale pentru acordarea asistenåei
medicale pe bazã de reciprocitate în
domeniul sãnãtãåii va fi întocmitã æi
aprobatã prin ordin comun al ministrului
administraåiei æi internelor æi al ministrului
sãnãtãåii æi familiei, ce va fi publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I,
în termen de 15 zile de la data intrãrii
în vigoare a legii de aprobare a prezentei
ordonanåe de urgenåã.
ART. 2^2
Prevederile art. 1 alin. (1) lit. c) nu
se aplicã urmãtoarelor categorii de
persoane:
a) cetãåenii români care pleacã în
strãinãtate pentru a urma un tratament
medical, a participa la simpozioane,
conferinåe, studii, manifestãri culturalsportive,
a efectua o vizitã pe bazã
de invitaåie ori în situaåia îmbolnãvirii
sau decesului unei rude stabilite în
strãinãtate. În aceste situaåii se vor prezenta
documente doveditoare din care sã rezulte
scopul cãlãtoriei æi asigurarea financiarã
a acesteia;
b) minorul sub 14 ani, înscris în
paæaportul pãrinåilor;
c) minorul care se deplaseazã la rude
sau la pãrintele/parinåii care lucreazã ori
sunt stabiliåi în statul de destinaåie;
d) cetãåenii români care se deplaseazã
în strãinãtate ca urmare a unui angajament
de muncã, pe baza unui permis de muncã
valabil pentru åara de destinaåie, indiferent
de durata deplasãrii;
e) cetãåenii români care cãlãtoresc în
statele vecine în regim de mic trafic.
HOTÃRÂREA nr. 475
din 14 aprilie 2006
privind stabilirea cuantumului sumei
minime în valutã pe care trebuie sã o
prezinte cetãåenii români la ieæirea din
åarã, când cãlãtoresc în statele membre
ale Uniunii Europene sau în alte state
pentru care nu este necesarã viza de
intrare, precum æi a modalitãåilor prin
care se poate face dovada
deåinerii acesteia
Art. 1 - Cetãåenii români care cãlãtoresc
în statele membre ale Uniunii Europene
sau în alte state pentru care nu este
necesarã viza de intrare trebuie sã
prezinte la controlul de frontierã efectuat
la ieæirea din åarã dovada deåinerii unei
sume minime în valutã.
Art. 2 - (1) Suma minimã în valutã
pentru fiecare persoanã se constituie
dintr-o sumã fixã de 150 euro sau
Supliment Frontiera - nr. 4/2006
1

echivalent, care sã acopere cheltuielile
de transport pânã în åara de destinaåie æi
de întoarcere în România æi, dintr-o sumã
corespunzãtoare numãrului de zile de
æedere declaratã.
(2) Cuantumul sumei minime în valutã
corespunzãtoare numãrului de zile de
æedere este urmãtorul:
a) 30 euro sau echivalent, pentru fiecare
zi de æedere declaratã, dar nu mai puåin
de 5 zile, în cazul cãlãtoriei în statele din
Uniunea Europeanã; sau
b) 20 euro sau echivalent, pentru fiecare
zi de æedere declaratã, dar nu mai puåin
de 5 zile, în cazul cãlãtoriei în celelalte
state pentru care nu este necesarã viza de
intrare.
Art. 3. - (1) Dovada deåinerii sumei
minime în valutã în condiåiile prevãzute la
art. 2 se face prin una dintre urmãtoarele
forme:
a) suma în valutã efectivã, sub forma
bancnotelor æi monedelor în circulaåie;
b) cecuri de cãlãtorie;
c) carduri cu utilizare internaåionalã,
însoåite de extras de cont sau chitanåã
de bancomat eliberate cu cel mult 24
de ore înaintea prezentãrii la ieæirea
din åarã;
d) alte garanåii financiare cum sunt:
scrisoare de garanåie sau angajament de
sponsorizare, semnate de persoana care
gãzduieæte cetãåeanul român pe teritoriul
statului de destinaåie æi autentificate
conform legii statului respectiv; garanåie
legalã din partea unei bãnci sau ordine de
platã valabile, dupã caz;
e) voucher eliberat de o agenåie de
turism licenåiatã potrivit legii sau un alt
document care atestã plata în avans a
serviciilor structurilor de primire turistice
din statul de destinaåie.
(2) Sunt exceptate de la obligaåia
prezentãrii deåinerii sumei de 150 euro
prevãzute la art. 2 alin. (1) persoanele
care la ieæirea din åarã fac dovada achitãrii
integrale a cheltuielilor de transport pânã
în åara de destinaåie æi de întoarcere în
România.
Art. 4. - Se excepteazã de la îndeplinirea
condiåiilor prevãzute la art. 1 categoriile
de persoane prevãzute la art. 2 2 din
Ordonanåa de urgenåã a Guvernului nr.
144/2001 privind îndeplinirea de cãtre
cetãåenii români, la ieæirea din åarã, a
condiåiilor de intrare în statele membre ale
Uniunii Europene æi în alte state, aprobatã
cu modificãri æi completãri prin Legea nr.
177/2002, cu modificãrile æi completãrile
ulterioare, precum æi cele care sunt titulare
ale unor permise de æedere sau documente
echivalente, eliberate de autoritãåile
statului pe teritoriul cãruia urmeazã sã
cãlãtoreascã.
Lista, conform Ordinelor nr. 248/311
din 2002, cuprinzând åãrile cu care
România a încheiat acorduri, înåelegeri,
convenåii sau protocoale pentru
acordarea asistenåei medicale pe baza
de reciprocitate în domeniul sãnãtãåii æi
condiåiile în care se poate beneficia de
aceasta
1. Republica Albania - în condiåiile
Convenåiei privind colaborarea în
domeniul problemelor sociale dintre
Guvernul României æi Guvernul Albaniei,
semnatã la 13 mai 1961;
2. Regatul Unit al Marii Britanii æi
Irlandei de Nord - în condiåiile Convenåiei
de asistenåã medicalã dintre Guvernul
României æi Guvernul Regatului Unit al
Marii Britanii æi Irlandei de Nord, semnatã
la 28 septembrie 1973;
3. Republica Armenia - în condiåiile
Acordului dintre Ministerul Sãnãtãåii
al României æi Ministerul Sãnãtãåii al
Republicii Armenia privind colaborarea în
domeniul sãnãtãåii æi ætiinåelor medicale,
semnat la 22 noiembrie 1994;
4. Republica Bulgaria în condiåiile
Acordului de cooperare în domeniul
sãnãtãåii æi ætiinåelor medicale dintre
Guvernul României æi Guvernul Republicii
Bulgaria, semnat la 28 februarie 1996;
5. Republica Cipru în condiåiile
Acordului de cooperare dintre Guvernul
României æi Guvernul Republicii Cipru
privind cooperarea în domeniul sãnãtãåii
publice æi ætiinåelor medicale, semnat la
15 februarie 1998;
6. Republica Popularã Chinezã - în
condiåiile Acordului de cooperare în
domeniul sãnãtãåii æi ætiinåelor medicale
dintre Ministerul Sãnãtãåii al României æi
Ministerul Sãnãtãåii al Republicii Populare
Chineze, semnat la 4 iulie 1995;
7. Republica Croaåia - în condiåiile
Acordului dintre Guvernul Republicii
Socialiste România æi Guvernul R.S.F.
Iugoslavia de colaborare în domeniul
asistenåei medicale a asiguraåilor, semnat
la 20 martie 1976;
8. Republica Cuba în condiåiile
Acordului de cooperare în domeniul
sãnãtãåii æi ætiinåelor medicale dintre
Ministerul Sãnãtãåii din România æi
Ministerul Sãnãtãåii din Republica Cuba,
semnat la 5 mai 1995;
9. Republica Araba Egipt în condiåiile
Acordului de cooperare în domeniul
sãnãtãåii æi ætiinåelor medicale dintre
Ministerul Sãnãtãåii din România æi
Ministerul Sãnãtãåii din Republica Arabã
Egipt, semnat la 13 noiembrie 1995;
10. Republica Elenã - în condiåiile
Acordului dintre Guvernul României
æi Guvernul Republicii Elene privind
cooperarea în domeniul sãnãtãåii, semnat
la 16 iunie 1999;
11. Republica Federalã Iugoslavia - în
condiåiile Acordului dintre Guvernul
Republicii Socialiste România æi Guvernul
R.S.F. Iugoslavia de colaborare în domeniul
asistenåei medicale a asiguraåilor, semnat
la 20 martie 1976;
12. Republica Liban - în condiåiile
Acordului de cooperare în domeniul
sãnãtãåii æi ætiinåelor medicale dintre
Guvernul României æi Guvernul Republicii
Liban, semnat la 22 martie 1996;
13. Republica Lituania în condiåiile
Înåelegerii de cooperare dintre Ministerul
Sãnãtãåii al României æi Ministerul Sãnãtãåii
al Republicii Lituania în domeniul sãnãtãåii
æi ætiinåelor medicale, semnatã la 19
septembrie 1995;
14. Republica Macedonia în condiåiile
Acordului dintre Guvernul Republicii
Socialiste România æi Guvernul R.S.F.
Iugoslavia de colaborare în domeniul
asistenåei medicale a asiguraåilor, semnat
la 20 martie 1976;
15. Republica Moldova în condiåiile
Protocolului adiåional al Înåelegerii
de colaborare în domeniul sãnãtãåii æi
ætiinåelor medicale dintre Ministerul
Sãnãtãåii din România æi Ministerul
Sãnãtãåii din Republica Moldova, semnat
la 24 aprilie 1996;
16. Federaåia Rusã în condiåiile Acordului
de cooperare în domeniul sãnãtãåii æi
ætiinåelor medicale dintre Ministerul
Sãnãtãåii al României æi Ministerul Sãnãtãåii
æi Industriei Medicale al Federaåiei Ruse,
semnat la 6 decembrie 1996;
17. Republica Arabã Sirianã în condiåiile
Convenåiei de colaborare în domeniul
sãnãtãåii publice dintre Guvernul
Republicii Socialiste România æi Guvernul
Republicii Arabe Siriene, semnatã la 19
februarie 1974;
18. Republica Slovenia în condiåiile
Acordului dintre Guvernul Republicii
Socialiste România æi Guvernul R.S.F.
Iugoslavia de colaborare în domeniul
asistenåei medicale a asiguraåilor, semnat
la 20 martie 1976;
19. Republica Tunisiana în condiåiile
Acordului de cooperare în domeniul
sãnãtãåii æi ætiinåelor medicale dintre
Ministerul Sãnãtãåii din România æi
Ministerul Sãnãtãåii Publice din Republica
Tunisianã, semnat la 16 octombrie 1995;
20. Republica Turcia în condiåiile
Acordului privind cooperarea în domeniul
sãnãtãåii æi ætiinåelor medicale dintre
Guvernul României æi Guvernul Republicii
Turcia, semnat la 10 ianuarie 1991;
21. Ucraina în condiåiile Acordului de
cooperare în domeniul sãnãtãåii æi ætiinåelor
medicale dintre Ministerul Sãnãtãåii
din România æi Ministerul Sãnãtãåii din
Ucraina, semnat la 29 martie 1996;
22. Republica Ungarã în condiåiile
Convenåiei dintre Guvernul României æi
Guvernul Ungariei privind colaborarea în
domeniul prevederilor sociale, semnatã la
7 septembrie 1961.
NOTÃ:
1. Persoanele care cãlãtoresc în
strãinãtate vor beneficia de asistenåã
medicalã pe bazã de reciprocitate, în limita
acordurilor, înåelegerilor, convenåiilor sau
protocoalelor încheiate între România
æi celelalte state menåionate în prezenta
anexã.
2. Anterior plecãrii în strãinãtate
persoanele au obligaåia de a consulta
situaåia la zi a acestor acorduri, înåelegeri,
convenåii sau protocoale.
2 Supliment Frontiera - nr. 4/2006

ORDONANÅA nr. 2 din 12 iulie 2001
privind regimul juridic al contravenåiilor
Publicatã în MONITORUL OFICIAL
nr. 410 din 25 iulie 2001. Textul este
cu modificãrile æi completãrile aduse de
RECTIFICAREA nr. 2 din 12 iulie 2001;
ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr. 16 din
20 februarie 2002; LEGEA nr. 180 din 11
aprilie 2002; ORDONANÅA nr. 61 din
29 august 2002, abrogatã de art. 1 din
LEGEA nr. 174 din 17 mai 2004; LEGEA
nr. 357 din 11 iulie 2003; ORDONANÅA
DE URGENÅÃ nr. 108 din 24 octombrie
2003 LEGEA nr. 526 din 25 noiembrie
2004 æi ORDONANÅA nr. 8 din 19
ianuarie 2006.
CAP. 1
Dispoziåii generale
ART. 1
Legea contravenåionalã apãrã valorile
sociale, care nu sunt ocrotite prin
legea penalã. Constituie contravenåie
fapta sãvâræitã cu vinovãåie, stabilitã æi
sancåionatã prin lege, ordonanåã, prin
hotãrâre a Guvernului sau, dupã caz, prin
hotãrâre a consiliului local al comunei,
oraæului, municipiului sau al sectorului
municipiului Bucureæti, a consiliului
judeåean ori a Consiliului General al
Municipiului Bucureæti.
ART. 2
(1) Prin legi, ordonanåe sau hotãrâri
ale Guvernului se pot stabili æi sancåiona
contravenåii în toate domeniile de
activitate.
(2) Prin hotãrâri ale autoritãåilor
administraåiei publice locale sau judeåene
se stabilesc æi se sancåioneazã contravenåii
în toate domeniile de activitate pentru care
acestora le sunt stabilite atribuåii prin lege,
în mãsura în care în domeniile respective
nu sunt stabilite contravenåii prin legi,
ordonanåe sau hotãrâri ale Guvernului.
(3) Consiliile locale ale sectoarelor
municipiului Bucureæti pot stabili æi
sancåiona contravenåii în urmãtoarele
domenii: salubritate; activitatea din
pieåe, curãåenia æi igienizarea acestora;
întreåinerea parcurilor æi spaåiilor verzi,
a spaåiilor æi locurilor de joacã pentru
copii; amenajarea æi curãåenia spaåiilor
din jurul blocurilor de locuinåe, precum
æi a terenurilor virane; întreåinerea
bazelor æi obiectivelor sportive aflate în
administrarea lor; întreåinerea strãzilor æi
trotuarelor, a æcolilor æi altor instituåii de
educaåie æi culturã, întreåinerea clãdirilor,
împrejmuirilor æi a altor construcåii;
depozitarea æi colectarea gunoaielor æi a
resturilor menajere.
(4) Consiliul General al Municipiului
Bucureæti poate stabili æi alte domenii de
activitate din competenåa consiliilor locale
ale sectoarelor, în care acestea pot stabili
æi sancåiona contravenåii.
(5) Hotãrârile consiliilor locale sau
judeåene ori, dupã caz, ale sectoarelor
municipiului Bucureæti, prin care s-
au stabilit contravenåii cu nesocotirea
principiilor prevãzute la alin. (2)-(4),
sunt nule de drept. Nulitatea se constatã
de instanåa de contencios administrativ
competentã, la cererea oricãrei persoane
interesate.
ART. 3
(1) Actele normative prin care se stabilesc
contravenåii vor cuprinde descrierea
faptelor ce constituie contravenåii æi
sancåiunea ce urmeazã sã se aplice
pentru fiecare dintre acestea; în cazul
sancåiunii cu amendã se vor stabili limita
minimã æi maximã a acesteia sau, dupã
caz, cote procentuale din anumite valori;
se pot stabili æi tarife de determinare a
despãgubirilor pentru pagubele pricinuite
prin sãvâræirea contravenåiilor.
(2) Persoana juridicã rãspunde
contravenåional în cazurile æi în condiåiile
prevãzute de actele normative prin care se
stabilesc æi se sancåioneazã contravenåii.
ART. 4
(1) Dispoziåiile din actele normative
prin care se stabilesc æi se sancåioneazã
contravenåiile intrã în vigoare în termen
de 30 de zile de la data publicãrii, iar în
cazul hotãrârilor consiliilor locale sau
judeåene, punerea în aplicare se face æi
cu respectarea condiåiilor prevãzute la
art. 50 alin. (2) din Legea administraåiei
publice locale nr. 215/2002.
(2) În cazuri urgente se poate prevedea
intrarea în vigoare într-un termen mai
scurt, dar nu mai puåin de 10 zile.
(3) Hotãrârile autoritãåilor administraåiei
publice locale sau judeåene prevãzute
la art. 1, prin care se stabilesc æi se
sancåioneazã contravenåii, pot fi aduse
la cunoætinåa publicã prin afiæare sau prin
orice altã formã de publicitate în condiåiile
Legii nr. 215/2001.
ART. 5
(1) Sancåiunile contravenåionale sunt
principale æi complementare.
(2) Sancåiunile contravenåionale
principale sunt:
a) avertismentul;
b) amenda contravenåionalã;
c) prestarea unei activitãåi în folosul
comunitãåii;
d) abrogatã.
(3) Sancåiunile contravenåionale
complementare sunt:
a) confiscarea bunurilor destinate,
folosite sau rezultate din contravenåii;
b) suspendarea sau anularea, dupã caz,
a avizului, acordului sau a autorizaåiei de
exercitare a unei activitãåi;
c) închiderea unitãåii;
d) blocarea contului bancar;
e) suspendarea activitãåii agentului
economic;
f) retragerea licenåei sau a avizului
pentru anumite operaåiuni ori pentru
activitãåi de comerå exterior, temporar
sau definitiv;
g) desfiinåarea lucrãrilor æi aducerea
terenului în starea iniåialã.
(4) Prin legi speciale se pot stabili æi alte
sancåiuni principale sau complementare.
(5) Sancåiunea stabilitã trebuie sã fie
proporåionalã cu gradul de pericol social
al faptei sãvâræite.
(6) Sancåiunile complementare se
aplicã în funcåie de natura æi de gravitatea
faptei.
(7) Pentru una æi aceeaæi contravenåie
se poate aplica numai o sancåiune
contravenåionalã principalã æi una sau
mai multe sancåiuni complementare.
ART. 6
(1) Avertismentul æi amenda
contravenåionalã se pot aplica oricãrui
contravenient persoanã fizicã sau
juridicã.
(2) Prestarea unei activitãåi în folosul
comunitãåii se poate aplica numai
contravenienåilor persoane fizice.
ART. 7
(1) Avertismentul constã în atenåionarea
verbalã sau scrisã a contravenientului
asupra pericolului social al faptei
sãvâræite, însoåitã de recomandarea de a
respecta dispoziåiile legale.
(2) Avertismentul se aplicã în cazul în
care fapta este de gravitate redusã.
(3) Avertismentul se poate aplica æi în
cazul în care actul normativ de stabilire
æi sancåionare a contravenåiei nu prevede
aceastã sancåiune.
ART. 8
(1) Amenda contravenåionalã are
caracter administrativ.
(2) Limita minimã a amenzii
contravenåionale este de 250.000 lei vechi,
iar limita maximã nu poate depãæi:
a) 1 miliard lei vechi, în cazul contravenåiilor
stabilite prin lege æi ordonanåã;
b) 500 milioane lei vechi, în cazul
contravenåiilor stabilite prin hotãrâri ale
Guvernului;
c) 50 milioane lei vechi, în cazul
contravenåiilor stabilite prin hotãrâri ale
consiliilor judeåene ori ale Consiliului
General al Municipiului Bucureæti;
d) 25 milioane lei vechi, în cazul
contravenåiilor stabilite prin hotãrâri
Supliment Frontiera - nr. 4/2006
3

ale consiliilor locale ale comunelor,
oraæelor, municipiilor æi ale sectoarelor
municipiului Bucureæti.
(3) Sumele provenite din amenzile
aplicate în conformitate cu legislaåia în
vigoare se fac venit integral la bugetul de
stat, cu excepåia celor aplicate, potrivit
legii, de cãtre autoritãåile administraåiei
publice locale æi amenzilor privind
circulaåia pe drumurile publice, care se
fac venit integral la bugetele locale.
ART. 9
(1) Prestarea unei activitãåi în folosul
comunitãåii poate fi stabilitã numai prin
lege æi numai pe o duratã ce nu poate
depãæi 300 de ore.
(2) Sancåiunea prevãzutã la alin. (1) se
stabileæte alternativ cu amendã.
ART. 10
(1) Dacã aceeaæi persoana a sãvâræit mai
multe contravenåii sancåiunea se aplicã
pentru fiecare contravenåie.
(2) Când contravenåiile au fost constatate
prin acelaæi proces-verbal, sancåiunile
contravenåionale se cumuleazã fãrã a
putea depãæi dublul maximului amenzii
prevãzut pentru contravenåia cea mai gravã
sau, dupã caz, maximul general stabilit în
prezenta ordonanåã pentru prestarea unei
activitãåi în folosul comunitãåii.
(3) În cazul în care la sãvâræirea unei
contravenåii au participat mai multe
persoane, sancåiunea se va aplica fiecãreia
separat.
ART. 11
(1) Caracterul contravenåional al faptei
este înlãturat în cazul legitimei apãrãri,
stãrii de necesitate, constrângerii fizice sau
morale, cazului fortuit, iresponsabilitãåii,
beåiei involuntare complete, erorii de fapt,
precum æi infirmitãåii, dacã are legãturã cu
fapta sãvâræitã.
(2) Minorul sub 14 ani nu rãspunde
contravenåional.
(3) Pentru contravenåiile sãvâræite de
minorii care au împlinit 14 ani minimul
æi maximul amenzii stabilite în actul
normativ pentru fapta sãvâræitã se reduc
la jumãtate.
(4) Minorul care nu a împlinit vârsta de
16 ani nu poate fi sancåionat cu prestarea
unei activitãåi în folosul comunitãåii.
(5) Cauzele care înlãturã caracterul
contravenåional al faptei se constatã numai
de instanåa de judecatã.
ART. 12
(1) Dacã printr-un act normativ fapta
nu mai este consideratã contravenåie, ea
nu se mai sancåioneazã, chiar dacã a fost
sãvâræitã înainte de data intrãrii în vigoare
a noului act normativ.
(2) Dacã sancåiunea prevãzutã în
noul act normativ este mai uæoarã se va
aplica aceasta. În cazul în care noul act
normativ prevede o sancåiune mai gravã,
contravenåia sãvâræitã anterior va fi
sancåionatã conform dispoziåiilor actului
normativ în vigoare la data sãvâræirii
acesteia.
ART. 13
(1) Aplicarea sancåiunii amenzii
contravenåionale se prescrie în termen de
6 luni de la data sãvâræirii faptei.
(2) În cazul contravenåiilor continue
termenul prevãzut la alin. (1) curge de la
data constatãrii faptei. Contravenåia este
continuã în situaåia în care încãlcarea
obligaåiei legale dureazã în timp.
(3) Când fapta a fost urmãritã ca
infracåiune æi ulterior s-a stabilit ca
ea constituie contravenåie, prescripåia
aplicãrii sancåiunii nu curge pe tot timpul
în care cauza s-a aflat în faåa organelor
de cercetare sau de urmãrire penalã ori în
faåa instanåei de judecatã, dacã sesizarea
s-a fãcut înãuntrul termenului prevãzut
la alin. (1) sau (2). Prescripåia opereazã
totuæi dacã sancåiunea nu a fost aplicatã
în termen de un an de la data sãvâræirii,
respectiv constatãrii faptei, dacã prin lege
nu se dispune altfel.
(4) Prin legi speciale pot fi prevãzute
æi alte termene de prescripåie pentru
aplicarea sancåiunilor contravenåionale.
ART. 14
(1) Executarea sancåiunii amenzii
contravenåionale se prescrie dacã procesulverbal
de constatare a contravenåiei nu
a fost comunicat contravenientului în
termen de o lunã de la data aplicãrii
sancåiunii.
(2) Abrogat.
(3) Abrogat.
CAP. 2
Constatarea contravenåiei
ART. 15
(1) Contravenåia se constatã printr-un
proces-verbal încheiat de persoanele
anume prevãzute în actul normativ care
stabileæte æi sancåioneazã contravenåia,
denumite în mod generic agenåi
constatatori.
(2) Pot fi agenåi constatatori: primarii,
ofiåerii æi subofiåerii din cadrul Ministerului
de Interne, special abilitaåi, persoanele
împuternicite în acest scop de miniætri
æi de alåi conducãtori ai autoritãåilor
administraåiei publice centrale, de prefecåi,
preæedinåi ai consiliilor judeåene, primari,
de primarul general al municipiului
Bucureæti, precum æi de alte persoane
prevãzute în legi speciale.
(3) Ofiåerii æi subofiåerii din cadrul
Ministerului de Interne constatã
contravenåii privind: apãrarea ordinii
publice; circulaåia pe drumurile publice;
regulile generale de comerå; vânzarea,
circulaåia æi transportul produselor
alimentare æi nealimentare, åigãrilor æi
bãuturilor alcoolice; alte domenii de
activitate stabilite prin lege sau prin
hotãrâre a Guvernului.
ART. 16
(1) Procesul-verbal de constatare
a contravenåiei va cuprinde în mod
obligatoriu: data æi locul unde este
încheiat; numele, prenumele, calitatea
æi instituåia din care face parte agentul
constatator; datele personale din actul
de identitate, inclusiv codul numeric
personal, ocupaåia æi locul de muncã
ale contravenientului; descrierea faptei
contravenåionale cu indicarea datei, orei
æi locului în care a fost sãvâræitã, precum
æi arãtarea tuturor împrejurãrilor ce pot
servi la aprecierea gravitaåii faptei æi la
evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
indicarea actului normativ prin care se
stabileæte æi se sancåioneazã contravenåia;
indicarea societãåii de asigurãri, în
situaåia în care fapta a avut ca urmare
producerea unui accident de circulaåie;
posibilitatea achitãrii în termen de 48
de ore a jumãtate din minimul amenzii
prevãzute de actul normativ, daca acesta
prevede o asemenea posibilitate; termenul
de exercitare a cãii de atac æi organul la
care se depune plângerea.
(1^1) În cazul contravenienåilor cetãåeni
strãini, persoane fãrã cetãåenie sau cetãåeni
români cu domiciliul în strãinãtate,
în procesul-verbal vor fi cuprinse æi
urmãtoarele date: seria æi numãrul
paæaportului ori ale altui document de
trecere a frontierei de stat, data eliberãrii
acestuia æi statul emitent.
(2) Abrogat.
(3) Abrogat.
(4) Abrogat.
(5) În cazul în care contravenientul
este minor, procesul-verbal va cuprinde
æi numele, prenumele æi domiciliul
pãrinåilor sau ale altor reprezentanåi ori
ocrotitori legali ai acestuia.
(6) În situaåia în care contravenientul
este persoanã juridicã în procesul-verbal se
vor face menåiuni cu privire la denumirea,
sediul, numãrul de înmatriculare în
registrul comeråului æi codul fiscal ale
acesteia, precum æi datele de identificare
a persoanei care o reprezintã.
(7) În momentul încheierii procesuluiverbal
agentul constatator este obligat
sã aducã la cunoætinåa contravenientului
dreptul de a face obiecåiuni cu privire
la conåinutul actului de constatare.
Obiecåiunile sunt consemnate distinct în
procesul-verbal la rubrica “Alte menåiuni”,
sub sancåiunea nulitãåii procesului-verbal.
ART. 17
Lipsa menåiunilor privind numele,
prenumele æi calitatea agentului
constatator, numele æi prenumele
contravenientului, iar în cazul persoanei
juridice lipsa denumirii æi a sediului
acesteia, a faptei sãvâræite æi a datei
comiterii acesteia sau a semnãturii
agentului constatator atrage nulitatea
procesului-verbal. Nulitatea se constatã
æi din oficiu.
ART. 18
Contravenientul este obligat sã prezinte
agentului constatator, la cerere, actul de
identitate ori documentele în baza cãrora
se fac menåiunile prevãzute la art. 16 alin.
(3). În caz de refuz, pentru legitimarea
contravenientului agentul constatator
poate apela la ofiåeri æi subofiåeri de
poliåie, jandarmi sau gardieni publici.
ART. 19
(1) Procesul-verbal se semneazã pe
fiecare paginã de agentul constatator
æi de contravenient. În cazul în care
contravenientul nu se aflã de faåã,
refuzã sau nu poate sã semneze, agentul
constatator va face menåiune despre
aceste împrejurãri, care trebuie sã fie
confirmate de cel puåin un martor. În
acest caz procesul-verbal va cuprinde æi
datele personale din actul de identitate al
martorului æi semnãtura acestuia.
(2) Nu poate avea calitatea de martor un
alt agent constatator.
4 Supliment Frontiera - nr. 4/2006

(3) În lipsa unui martor agentul
constatator va preciza motivele care au
condus la încheierea procesului-verbal în
acest mod.
ART. 20
(1) Dacã o persoanã sãvâræeæte mai
multe contravenåii constatate în acelaæi
timp de acelaæi agent constatator, se
încheie un singur proces-verbal.
(2) Abrogat.
CAP. 3
Aplicarea sancåiunilor contravenåionale
ART. 21
(1) În cazul în care prin actul normativ
de stabilire æi sancåionare a contravenåiilor
nu se prevede altfel, agentul constatator,
prin procesul-verbal de constatare, aplicã
æi sancåiunea.
(2) Dacã, potrivit actului normativ de
stabilire æi sancåionare a contravenåiei,
agentul constatator nu are dreptul sã
aplice æi sancåiunea, procesul-verbal de
constatare se trimite de îndatã organului
sau persoanei competente sã aplice
sancåiunea. În acest caz sancåiunea se
aplicã prin rezoluåie scrisã pe procesulverbal.
(3) Sancåiunea se aplicã în limitele
prevãzute de actul normativ æi trebuie
sã fie proporåionalã cu gradul de pericol
social al faptei sãvâræite, åinându-se seama
de împrejurãrile în care a fost sãvâræitã
fapta, de modul æi mijloacele de sãvâræire
a acesteia, de scopul urmãrit, de urmarea
produsã, precum æi de circumstanåele
personale ale contravenientului æi de
celelalte date înscrise în procesul-verbal.
ART. 22 - Abrogat.
ART. 23
(1) În cazul în care prin sãvâræirea
contravenåiei s-a cauzat o pagubã æi existã
tarife de evaluare a acesteia, persoana
împuternicitã sã aplice sancåiunea
stabileæte æi despãgubirea, cu acordul
expres al persoanei vãtãmate, fãcând
menåiunea corespunzãtoare în procesulverbal.
(2) Dacã nu existã tarif de evaluare a
pagubei persoana vãtãmatã îæi va putea
valorifica pretenåiile potrivit dreptului
comun.
ART. 24
(1) Persoana împuternicitã sã aplice
sancåiunea dispune æi confiscarea
bunurilor destinate, folosite sau rezultate
din contravenåii. În toate situaåiile agentul
constatator va descrie în procesul-verbal
bunurile supuse confiscãrii æi va lua în
privinåa lor mãsurile de conservare sau
de valorificare prevãzute de lege, fãcând
menåiunile corespunzãtoare în procesulverbal.
(2) În cazul în care bunurile nu se
gãsesc contravenientul este obligat la
plata contravalorii lor în lei.
(3) Agentul constatator are obligaåia sã
stabileascã cine este proprietarul bunurilor
confiscate æi, dacã acestea aparåin unei alte
persoane decât contravenientul, în procesulverbal
se vor menåiona, dacã este posibil,
datele de identificare a proprietarului
sau se vor preciza motivele pentru care
identificarea nu a fost posibilã.
ART. 25
(1) Procesul-verbal se va înmâna sau,
dupã caz, se va comunica, în copie,
contravenientului æi, dacã este cazul,
pãråii vãtãmate æi proprietarului bunurilor
confiscate.
(2) Comunicarea se face de cãtre organul
care a aplicat sancåiunea, în termen de cel
mult o lunã de la data aplicãrii acesteia.
(3) În situaåia în care contravenientul a
fost sancåionat cu amendã, precum æi dacã
a fost obligat la despãgubiri, o datã cu
procesul-verbal, acestuia i se va comunica
æi înætiinåarea de platã. În înætiinåarea de
platã se va face menåiunea cu privire
la obligativitatea achitãrii amenzii la
instituåiile abilitate sã o încaseze, potrivit
legislaåiei în vigoare æi, dupã caz, a
despãgubirii, în termen de 15 zile de la
comunicare, în caz contrar urmând sã se
procedeze la executarea silitã.
ART. 26
(1) Dacã agentul constatator aplicã
æi sancåiunea, iar contravenientul este
prezent la încheierea procesului-verbal,
copia de pe acesta æi înætiinåarea de
platã se înmâneazã contravenientului,
fãcându-se menåiune în acest sens în
procesul-verbal. Contravenientul va
semna de primire.
(2) Dispoziåiile alin. (1) se aplicã æi
faåã de celelalte persoane cãrora trebuie
sã li se comunice copia de pe procesulverbal,
dacã sunt prezente la încheierea
acestuia.
(3) În cazul în care contravenientul nu
este prezent sau, deæi prezent, refuzã sã
semneze procesul-verbal, comunicarea
acestuia, precum æi a inætiinåãrii de platã se
face de cãtre agentul constatator în termen
de cel mult o lunã de la data încheierii.
ART. 27
Comunicarea procesului-verbal æi a
înætiinåãrii de platã se face prin poætã,
cu aviz de primire, sau prin afiæare la
domiciliul sau la sediul contravenientului.
Operaåiunea de afiæare se consemneazã
într-un proces-verbal semnat de cel puåin
un martor.
ART. 28
(1) Contravenientul poate achita, pe loc
sau în termen de cel mult 48 de ore de
la data încheierii procesului-verbal ori,
dupã caz, de la data comunicãrii acestuia,
jumãtate din minimul amenzii prevãzute
în actul normativ, agentul constatator
fãcând menåiune despre aceastã
posibilitate în procesul-verbal. În actul
normativ de stabilire a contravenåiilor
aceastã posibilitate trebuie menåionatã în
mod expres. Termenele statornicite pe ore
încep sã curgã de la miezul nopåii zilei
urmãtoare, iar termenul care se sfâræeæte
într-o zi de sãrbãtoare legalã sau când
serviciul este suspendat se va prelungi
pânã la sfâræitul primei zile de lucru
urmãtoare.
(2) Amenzile care se cuvin bugetului de
stat pot fi achitate la Casa de Economii
æi Consemnaåiuni - C.E.C. S.A. sau la
unitãåile Trezoreriei Statului, iar amenzile
cuvenite bugetelor locale se achitã la
Casa de Economii æi Consemnaåiuni -
C.E.C. - S.A. sau la casieriile autoritãåilor
administraåiei publice locale ori ale altor
instituåii publice abilitate sã administreze
veniturile bugetelor locale, indiferent
de localitatea pe a cãrei razã acestea
funcåioneazã, de cetãåenia, domiciliul
sau de reæedinåa contravenientului ori de
locul sãvâræirii contravenåiei, precum æi
la ghiæeul unic din punctele de trecere a
frontierei de stat a României. O copie de
pe chitanåã se predã de cãtre contravenient
agentului constatator sau se trimite prin
poætã organului din care acesta face parte,
potrivit dispoziåiilor alin. (1).
(3) Amenzile contravenåionale pot fi
achitate æi prin intermediul instrumentelor
de platã electronicã în cadrul Ghiæeului
virtual de plãåi. În acest caz:
a) achitarea unei amenzi contravenåionale
se dovedeæte prin prezentarea
extrasului de cont al plãtitorului sau a
dovezii de platã emise de Ghiæeul virtual
de plãåi, aceasta specificând data æi ora
efectuãrii plãåii;
b) se eliminã obligativitatea pentru
plãtitor de a preda o copie de pe extrasul
de cont sau de pe dovada de platã emisã
de Ghiæeul virtual de plãåi cãtre agentul
constatator sau organul din care acesta
face parte.
ART. 29
Dispoziåiile art. 28 se aplicã æi în
cazurile prevãzute la art. 10 alin. (2), dacã
contravenientul achitã jumãtate din minimul
amenzii prevãzute de actul normativ pentru
fiecare dintre contravenåiile constatate,
fãrã ca prin totalizare sã se depãæeascã
maximul prevãzut pentru contravenåia cea
mai gravã.
ART. 30
(1) Dacã persoana împuternicitã sã
aplice sancåiunea apreciazã cã fapta a
fost sãvâræitã în astfel de condiåii încât,
potrivit legii penale, constituie infracåiune,
sesizeazã organul de urmãrire penalã
competent.
(2) În cazul în care fapta a fost urmãritã
ca infracåiune æi ulterior s-a stabilit de
cãtre procuror sau de cãtre instanåã
cã ea ar putea constitui contravenåie,
actul de sesizare sau de constatare
a faptei, împreunã cu o copie de pe
rezoluåia, ordonanåa sau, dupã caz, de
pe hotãrârea judecãtoreascã, se trimite
de îndatã organului în drept sã constate
contravenåia, pentru a lua mãsurile ce se
impun conform legii.
(3) Termenul de 6 luni pentru aplicarea
sancåiunii în cazul prevãzut la alin. (2)
curge de la data sesizãrii organului în
drept sã aplice sancåiunea.
CAP. 4
Cãile de atac
ART. 31
(1) Împotriva procesului-verbal de
constatare a contravenåiei æi de aplicare
a sancåiunii se poate face plângere în
termen de 15 zile de la data înmânãrii
sau comunicãrii acestuia.
(2) Partea vãtãmatã poate face plângere
numai în ceea ce priveæte despãgubirea,
iar cel cãruia îi aparåin bunurile confiscate,
altul decât contravenientul, numai în ceea
ce priveæte mãsura confiscãrii.
Supliment Frontiera - nr. 4/2006
5

ART. 32
(1) Plângerea însoåitã de copia de
pe procesul-verbal de constatare a
contravenåiei se depune la organul din
care face parte agentul constatator, acesta
fiind obligat sã o primeascã æi sã înmâneze
depunãtorului o dovadã în acest sens.
(2) Plângerea împreunã cu dosarul
cauzei se trimit de îndatã judecãtoriei
în a cãrei circumscripåie a fost sãvâræitã
contravenåia.
(3) Plângerea suspendã executarea.
Plângerea persoanelor prevãzute la art.
31 alin. (2) suspendã executarea numai
în ceea ce priveæte despãgubirea sau, dupã
caz, mãsura confiscãrii.
ART. 33
(1) Judecãtoria va fixa termen de judecatã,
care nu va depãæi 30 de zile, æi va dispune
citarea contravenientului sau, dupã caz,
a persoanei care a fãcut plângerea, a
organului care a aplicat sancåiunea, a
martorilor indicaåi în procesul-verbal sau în
plângere, precum æi a oricãror alte persoane
în mãsurã sã contribuie la rezolvarea
temeinicã a cauzei.
(2) În cazul în care fapta a avut ca
urmare producerea unui accident de
circulaåie, judecãtoria va cita æi societatea
de asigurãri menåionatã în procesul-verbal
de constatare a contravenåiei.
ART. 34
(1) Instanåa competentã sã soluåioneze
plângerea, dupã ce verificã dacã aceasta
a fost introdusã în termen, ascultã pe cel
care a fãcut-o æi pe celelalte persoane
citate, dacã aceætia s-au prezentat,
administreazã orice alte probe prevãzute
de lege, necesare în vederea verificãrii
legalitãåii æi temeiniciei procesuluiverbal,
æi hotãrãæte asupra sancåiunii,
despãgubirii stabilite, precum æi asupra
mãsurii confiscãrii.
(2) Hotãrârea judecãtoreascã prin
care s-a soluåionat plângerea poate fi
atacatã cu recurs în termen de 15 zile
de la comunicare, la secåia contencios
administrativ a tribunalului. Motivarea
recursului nu este obligatorie. Motivele
de recurs pot fi susåinute æi oral în fata
instanåei. Recursul suspendã executarea
hotãrârii.
ART. 35
Plângerile împotriva proceselor-verbale
de constatare æi sancåionare a contravenåiilor
se soluåioneazã cu precãdere.
ART. 36
Plângerea împotriva procesuluiverbal
de constatare æi sancåionare a
contravenåiei, recursul formulat împotriva
hotãrârii judecãtoreæti prin care s-a
soluåionat plângerea, precum æi orice
alte cereri incidente sunt scutite de taxa
judiciarã de timbru.
CAP. 5
Executarea sancåiunilor
contravenåionale
ART. 37
Procesul-verbal neatacat în termenul
prevãzut la art. 31, precum æi hotãrârea
judecãtoreascã irevocabilã prin care
s-a soluåionat plângerea constituie titlu
executoriu, fãrã vreo altã formalitate.
ART. 38
(1) Avertismentul se adreseazã oral
atunci când contravenientul este prezent
la constatarea contravenåiei æi sancåiunea
este aplicatã de agentul constatator.
(2) În celelalte cazuri avertismentul
se socoteæte executat prin comunicarea
procesului-verbal de constatare a contravenåiei
cu rezoluåia corespunzãtoare.
(3) Dacã sancåiunea a fost aplicatã
de instanåã prin înlocuirea amenzii
contravenåionale cu avertisment,
comunicarea acesteia se face prin
încunoætinåare scrisã.
ART. 39
(1) Punerea în executare a sancåiunii
amenzii contravenåionale se face astfel:
a) de cãtre organul din care face parte
agentul constatator, ori de câte ori nu se
exercitã calea de atac împotriva procesuluiverbal
de constatare a contravenåiei în
termenul prevãzut de lege;
b) de cãtre instanåa judecãtoreascã, în
celelalte cazuri.
(2) În vederea executãrii amenzii
organele prevãzute la alin. (1) vor
comunica din oficiu organelor de
specialitate, conform prevederilor legale
privind executarea creanåelor bugetare, în
a cãror raza teritorialã domiciliazã sau îæi
are sediul contravenientul, procesul-verbal
de constatare a contravenåiei æi de aplicare
a sancåiunii, neatacat în termen de 15
zile de la data înmânãrii sau comunicãrii
acestuia, ori, dupã caz, dispozitivul
hotãrârii judecãtoreæti irevocabile prin
care s-a soluåionat plângerea.
(3) Executarea se face în condiåiile
prevãzute de dispoziåiile legale privind
executarea silitã a creanåelor bugetare.
(4) Împotriva actelor de executare se
poate face contestaåie la executare, în
condiåiile legii.
ART. 40
Executarea sancåiunilor contravenåionale
complementare se face potrivit
dispoziåiilor legale.
ART. 41
(1) Confiscarea se aduce la îndeplinire
de organul care a dispus aceastã mãsurã,
în condiåiile legii.
(2) În caz de anulare sau de constatare
a nulitãåii procesului-verbal bunurile
confiscate, cu excepåia celor a cãror
deåinere sau circulaåie este interzisã prin
lege, se restituie de îndatã celui în drept.
(3) Dacã bunurile prevãzute la alin. (2)
au fost valorificate, instanåa va dispune
sã se achite celui în drept o despãgubire
care se stabileæte în raport cu valoarea de
circulaåie a bunurilor.
ART. 42
În scopul executãrii despãgubirii stabilite
pe bazã de tarif actele prevãzute la art. 39
alin. (2) se comunicã æi pãråii vãtãmate,
care va proceda potrivit dispoziåiilor
legale referitoare la executarea silitã a
creanåelor.
ART. 43 - Abrogat.
CAP. 6
Dispoziåii speciale æi tranzitorii
ART. 44
(1) Sancåiunile prevãzute în prezenta
ordonanåã nu se aplicã în cazul
contravenåiilor sãvâræite de militarii în
termen. Procesul-verbal de constatare
se trimite comandantului unitãåii din
care face parte contravenientul, pentru
a i se aplica mãsuri disciplinare, dacã se
constatã cã acesta este întemeiat.
(2) Dacã prin contravenåia sãvâræitã de
un militar în termen s-a produs o pagubã
sau dacã sunt bunuri supuse confiscãrii,
organul competent potrivit legii va
stabili despãgubirea pe bazã de tarif æi
va dispune asupra confiscãrii. Câte o
copie de pe procesul-verbal se comunicã
contravenientului, pãråii vãtãmate æi celui
cãruia îi aparåin bunurile confiscate.
ART. 45 - Abrogat.
ART. 46
Ministerul Apãrãrii Naåionale, Ministerul
Administraåiei æi Internelor, precum æi
celelalte autoritãåi ale administraåiei
publice care au structuri militare vor
stabili prin regulamentele interne
organele competente sã constate æi sã
aplice sancåiunile în cazul contravenåiilor
sãvâræite de cadrele militare æi de angajaåii
civili în legãturã cu serviciul.
ART. 47
Dispoziåiile prezentei ordonanåe se
completeazã cu dispoziåiile Codului de
procedurã civilã.
ART. 48
Ori de câte ori într-o lege specialã
sau în alt act normativ anterior se face
trimitere la Legea nr. 32/1968 (a se vedea
art. 51) privind stabilirea æi sancåionarea
contravenåiilor, trimiterea se va socoti
fãcutã la dispoziåiile corespunzãtoare din
prezenta ordonanåã.
ART. 49
Cauzele aflate în curs de soluåionare
la data intrãrii în vigoare a prezentei
ordonanåe vor continua sã se judece
potrivit legii aplicabile în momentul
constatãrii contravenåiei.
ART. 50
Actele normative prin care se stabilesc
contravenåii, în vigoare la data publicãrii
prezentei ordonanåe în Monitorul Oficial
al României, Partea I, vor fi modificate sau
completate, dacã este cazul, în termen de
3 luni, potrivit prevederilor acesteia.
ART. 50^1
Achitarea amenzilor contravenåionale
prin intermediul instrumentelor de platã
electronicã în cadrul Ghiæeului virtual
de plãåi se va face eæalonat pentru toate
categoriile de amenzi contravenåionale, pe
mãsura implementãrii acestor servicii.
ART. 51
(1) Prezenta ordonanåã va intra în
vigoare în termen de 30 de zile de la
data publicãrii ei în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(2) Pe aceeaæi datã se abroga Legea nr.
32/1968 privind stabilirea æi sancåionarea
contravenåiilor, publicatã în Buletinul
Oficial, Partea I, nr. 148 din 14 noiembrie
1968, cu modificãrile æi completãrile
ulterioare, precum æi orice alte dispoziåii
contrare.
6 Supliment Frontiera - nr. 4/2006

HOTÃRÂRE nr. 1.292 din 4 noiembrie 2003
privind drepturile de transport ale poliåiætilor, elevilor æi studenåilor din
instituåiile de învãåãmânt pentru formarea poliåiætilor
PUBLICATÃ ÎN MONITORUL OFICIAL
nr. 813 din 18 noiembrie 2003;
ART. 1 - (1) Pe timpul deplasãrii în
interes de serviciu, al delegãrii, detaæãrii
æi în alte situaåii prevãzute în prezenta
hotãrâre sau în alte dispoziåii legale,
poliåiætii, elevii æi studenåii din instituåiile
de învãåãmânt pentru formarea poliåiætilor
cãlãtoresc cu:
a) mijloacele de transport în comun -
feroviare, auto, navale, aeriene sau cu alte
mijloace pe traseele unde nu existã reåea
de cale feratã ori de transport auto;
b) mijloacele de transport ale
Ministerului Administraåiei æi Internelor,
în situaåiile æi în condiåiile prevãzute în
prezenta hotãrâre;
c) mijloacele de transport proprietate
personalã.
(2) Cãlãtoriile cu mijloacele de
transport prevãzute la alin. (1) lit. a) se
efectueazã cu documente de transport,
alte documente similare, precum æi cu
legitimaåii de cãlãtorie plãtite de poliåiæti,
care se deconteazã de cãtre unitãåi, în
limita drepturilor reglementate pentru
aceætia.
ART. 2 - (1) Atunci când se deplaseazã
cu mijloace de transport feroviare, poliåiætii
au dreptul sã cãlãtoreascã astfel:
a) ofiåerii de poliåie, la clasa I, pe orice
distanåã;
b) agenåii de poliåie, la clasa I, pe
distanåe mai mari de 300 km, si la clasa
a II-a, pe distanåe de pânã la 300 km
inclusiv;
c) elevii æi studenåii din instituåiile de
învãåãmânt pentru pregãtirea poliåiætilor,
la clasa a II-a, pe orice distanåã.
(2) Costul suplimentelor de vitezã æi
al tichetelor de rezervare a locurilor se
deconteazã astfel:
a) poliåiætilor, la orice fel de tren,
indiferent de distanåã;
b) elevilor æi studenåilor instituåiilor de
învãåãmânt pentru pregãtirea poliåiætilor,
pentru tren accelerat æi rapid, pe orice
distanåã, când se deplaseazã în interes
de serviciu.
(3) Costul suplimentului de pat la
vagonul de dormit æi cuæetã se deconteazã
æefilor de unitãåi æi adjuncåilor acestora,
indiferent de gradul profesional deåinut,
precum æi chestorilor æi comisarilor-æefi
de poliåie, care cãlãtoresc în interes de
serviciu, pe timp de noapte, la distanåe
mai mari de 300 km.
(4) Poliåiætii, alåii decât cei prevãzuåi
la alin. (3), pot cãlãtori cu vagonul de
dormit în aceleaæi condiåii, numai cu
aprobarea prealabilã a æefului unitãåii sau
a adjuncåilor acestuia.
(5) Poliåiætii care au dreptul de cãlãtorie
la clasa I pot folosi vagonul cuæetã fãrã
aprobare.
ART. 3 - În cazul în care poliåiætii
folosesc alte mijloace de transport în
comun decât cele feroviare, au dreptul sã
cãlãtoreascã astfel:
a) cu mijloace de transport fluviale æi
maritime pe orice distanåã;
b) cu mijloace de transport auto pe orice
distanåã, iar cu avionul, pe baza aprobãrii
æefului unitãåii sau a adjuncåilor acestuia;
c) cu alte mijloace de transport în
comun, pe trasee unde nu existã reåea de
cale feratã sau de transport auto.
ART. 4 - Agenåii de poliåie, când executã
misiuni împreunã cu ofiåerii de poliåie,
cãlãtoresc cu acelaæi mijloc de transport
æi la aceeaæi clasã.
ART. 5 - Decontarea cheltuielilor
de transport pentru poliåiætii trimiæi în
delegare sau detaæare se face potrivit
anexei care face parte integrantã din
prezenta hotãrâre.
ART. 6 - (1) Poliåiætii au dreptul la
decontarea cheltuielilor de transport,
dus æi întors, în contul unitãåilor din
care fac parte æi în situaåiile în care se
deplaseazã:
a) la punctele de control pentru trecerea
frontierei de stat, aflate pe teritoriul åãrilor
vecine, în cadrul cãrora îæi desfãæoarã
activitatea, indiferent de distanåã;
b) la æi de la locul de muncã, dacã sunt
încadraåi în unitãåi, subunitãåi æi formaåiuni
izolate, stabilite pe baza criteriilor aprobate
prin ordin al ministrului administraåiei æi
internelor, æi au domiciliul sau reæedinåa
în altã localitate;
c) la æi de la locul de muncã, atunci
când se deplaseazã în zilele nelucrãtoare,
pentru a intra sau a ieæi din serviciul de zi
pe unitate (subunitate) ori pentru a executa,
în afara orelor de program, controale
inopinate sau alte misiuni ordonate, în
cazul când unitatea (subunitatea) este
situatã în afara perimetrului localitãåii de
domiciliu ori de reæedinåã;
d) în alte localitãåi, pentru a participa
la instructaje, cursuri de perfecåionare,
specializare, convocãri, stagii de practicã
æi alte forme de pregãtire, organizate de
Ministerul Administraåiei æi Internelor;
e) pentru internare în spitale, sanatorii,
centre de refacere a capacitãåii de efort sau
pentru stabilirea situaåiei medicale;
f) la æi de la locul de muncã, pe o
distanåã de 5-70 km, pentru poliåiætii mutaåi
în interesul serviciului într-o altã localitate
decât cea de domiciliu sau de reæedinåã,
cãrora nu li se pot asigura locuinåe în
localitatea în care au fost mutaåi;
g) la organele de poliåie pentru a
da relaåii în probleme ce intereseazã
unitãåile de poliåie sau când sunt chemaåi
la organele de urmãrire penalã ori la
instanåele de judecatã.
(2) Decontarea cheltuielilor de
transport pentru poliåiætii care sunt
chemaåi la organele de urmãrire penalã
sau la instanåele de judecatã se face cu
aprobarea prealabilã a æefului unitãåii din
care face parte poliåistul sau a adjuncåilor
acestuia.
ART. 7 - (1) Unitãåile de poliåie pot
folosi autovehiculele din înzestrare pentru
transportul poliåiætilor, astfel:
a) pentru executarea activitãåilor
prevãzute în planul pregãtirii de luptã,
precum æi îndeplinirii misiunilor sau a
altor atribuåii de serviciu;
b) la unitãåi sanitare, în cazuri de
urgenåe medico-chirurgicale ori în scopul
internãrii, pentru afecåiuni care impun sã
fie transportaåi cu autovehicule, în cazul
în care asemenea transporturi nu pot fi
efectuate în timp util de cãtre unitãåile
sanitare;
c) la æi de la locul de muncã, potrivit
programului de activitate, pentru poliåiætii
din unitãåile situate la distanåe de 5-70
km faåã de localitatea unde domiciliazã
sau îæi au reæedinåa, cu plata unui tarif
fix pe zi, stabilit cu aprobarea ministrului
administraåiei æi internelor;
d) transportul poliåiætilor æi al membrilor
de familie ai acestora, în scopul realizãrii
unor acåiuni educative, sportive, recreative
æi de agrement, cu plata unui tarif /
km, stabilit cu aprobarea ministrului
administraåiei æi internelor.
(2) Cheltuielile de transport efectuate
în condiåiile prevãzute la alin. (1) lit.
a) æi b) se suportã din bugetul unitãåilor
Ministerului Administraåiei æi Internelor
din care fac parte poliåiætii transportaåi.
(3) Autovehiculele din înzestrarea
unitãåilor situate în localitãåile izolate se
pot utiliza cu plata tarifelor stabilite în
condiåiile prevãzute la alin. (1) lit. d) æi
pentru:
a) aprovizionarea poliåiætilor încadraåi
în aceste unitãåi æi care au domiciliul sau
reæedinåa în localitatea izolatã, o datã
pe sãptãmânã, din localitatea cea mai
apropiatã, fãrã a se depãæi distanåa pânã
la reæedinåa de judeå;
b) transportul copiilor poliåiætilor
la æi de la æcoala unde frecventeazã
învãåãmântul obligatoriu din localitatea
cea mai apropiatã, dacã distanåa dintre
locuinåele acestora æi æcoalã este mai
mare de 2 km;
c) transportul combustibilului necesar
gospodãriilor poliåiætilor din aceste
unitãåi, dacã se procurã din localitãåile
apropiate de domiciliul lor, unde nu existã
unitãåi specializate pentru executarea
transportului de mãrfuri.
Supliment Frontiera - nr. 4/2006
7

(4) Unitãåile care pot folosi automobilele
din înzestrare pentru executarea
transporturilor prevãzute la alin. (1) lit.
c) si la alin. (2) se stabilesc cu aprobarea
ministrului administraåiei æi internelor.
ART. 8 - Poliåiætii care, în executarea
misiunilor, sunt obligaåi sã efectueze cu
regularitate deplasãri în cadrul localitãåii
de reæedinåã a unitãåii din care fac parte
au dreptul, cu aprobarea prealabilã a
æefului unitãåii sau a adjuncåilor acestuia,
sã cãlãtoreascã cu mijloace de transport
în comun, folosind abonamente ori tichete
de cãlãtorie procurate de unitate sau sã li
se deconteze cheltuielile efectuate pentru
procurarea biletelor de cãlãtorie.
ART. 9 - Membrii de familie ai poliåiætilor
au dreptul la transport dus æi întors, cu
decontarea cheltuielilor respective, cu
mijlocul de transport æi la clasa la care
au dreptul poliåiætii respectivi, când se
deplaseazã pentru internare în spitale ori
sanatorii, pe baza documentelor legale de
trimitere sau de internare.
ART. 10 - Poliåiætii care se deplaseazã
în strãinãtate în interes de serviciu
beneficiazã de drepturi de transport în
aceleaæi condiåii cu cele prevãzute pentru
salariaåii din unitãåile bugetare.
ART. 11 - (1) Poliåiætii detaæaåi în afara
Ministerului Administraåiei æi Internelor
beneficiazã de drepturile de transport
stabilite prin prezenta hotãrâre.
(2) Cheltuielile de transport pentru
deplasãrile în interes de serviciu se suportã
de unitatea la care sunt detaæaåi, iar pentru
celelalte situaåii prevãzute în prezenta
hotãrâre, de cãtre unitãåile de poliåie de
la care au fost detaæaåi.
ART. 12 - (1) Poliåiætii decedaåi pot
fi transportaåi gratuit cu mijloacele de
transport ale unitãåilor ori cu mijloacele
de transport ale unitãåilor specializate, de
la locul decesului pânã în localitatea unde
urmeazã sã fie înhumaåi sau incineraåi, cu
suportarea cheltuielilor de cãtre unitatea
din care au fãcut parte ultimã datã.
(2) Membrii de familie decedaåi ai
poliåiætilor pot fi transportaåi cu mijloacele
de transport ale unitãåilor, cu suportarea
tarifelor stabilite cu aprobarea ministrului
administraåiei æi internelor.
ART. 13 - Deplasarea poliåiætilor în
interesul serviciului cu autoturismul
proprietate personalã se poate face numai
cu aprobarea prealabilã a æefului unitãåii
sau a adjuncåilor acestuia atât pentru
posesorul autoturismului, cât æi pentru alte
persoane din cadrul aceleiaæi unitãåi, care
se deplaseazã împreunã cu acesta. În acest
caz, posesorul autoturismului va primi
contravaloarea a 7,5 litri benzinã sau,
dupã caz, motorinã, la 100 km parcuræi,
în funcåie de sistemul de alimentare al
autoturismului.
ART. 14 - Nerespectarea prevederilor
prezentei hotãrâri atrage rãspunderea
disciplinarã, civilã sau penalã, dupã
caz, precum æi rãspunderea materialã
ori de câte ori s-a produs o pagubã, în
condiåiile legii.
ART. 15 - În termen de 30 de zile de la
data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri,
Ministerul Administraåiei æi Internelor va
emite norme metodologice de aplicare
a prezentei hotãrâri, care se aprobã prin
ordin al ministrului.
ART. 16 - Prezenta hotãrâre intrã în
vigoare la data de 1 ianuarie 2004.
ANEXA
DECONTAREA CHELTUIELILOR DE
TRANSPORT
pentru poliåiætii trimiæi în delegare sau
detaæare
1. Poliåiætii trimiæi în delegare sau
detaæare în afara perimetrului localitãåii
în care îæi au locul permanent de muncã
au dreptul, în cazul în care distanåa dintre
staåia de îmbarcare æi cea de debarcare este
de peste 5 km, la decontarea cheltuielilor
pentru transport la ducere æi înapoiere,
potrivit tarifelor legale stabilite de unitãåile
specializate æi mijlocului de transport cu
care au dreptul sã cãlãtoreascã conform
prezentei hotãrâri.
2. Distanåa în raport de care se
deconteazã cheltuielile de transport pe
calea feratã, dupã tariful clasei I sau a
II-a, în cadrul aceleiaæi delegaåii, când
deplasarea se efectueazã consecutiv
în mai multe localitãåi, este cea dintre
localitãåile respective, consideratã fiecare
separat.
3. La stabilirea distanåei dintre staåia de
îmbarcare æi cea de debarcare, pentru care
se deconteazã cheltuielile de transport, se
iau în considerare staåia de cale feratã,
auto, aeroport sau port din localitatea
de unde poliåistul este trimis în delegare
sau detaæare æi staåia de debarcare care
serveæte locul unde acesta efectueazã
delegarea sau detaæarea, pe ruta cea mai
scurtã. Atunci când este mai avantajos ca
timp, åinând seama de orarul mijloacelor
de transport, se va putea utiliza æi o altã
rutã, cu aprobarea æefului unitãåii sau a
adjuncåilor acestuia.
4. La stabilirea cheltuielilor de transport
ce se deconteazã, se iau în considerare æi
cheltuielile pentru transportul efectuat cu
mijloace de transport în comun la æi de
la aerogarã, când aceasta este situatã în
altã localitate, precum æi cheltuielile de
transport efectuate în cadrul localitãåii
unde se executã delegarea cu mijloace
de transport în comun, dus æi întors, pe
distanåa dintre garã, aerogarã sau port æi
locul delegãrii.
În situaåia în care obiectul delegãrii
necesitã deplasãri zilnice între mai
multe unitãåi din localitatea în care are
loc delegarea, æeful unitãåii (adjunctul
acestuia) care a dispus efectuarea acesteia
poate aproba decontarea cheltuielilor
efectuate cu mijloacele de transport în
comun în cadrul localitãåii respective, dar
nu mai mult de douã cãlãtorii, în medie,
pe zi de deplasare.
5. Decontarea cheltuielilor de
transport în æi din localitatea de delegare
se face numai pe baza documentelor de
transport æi a legitimaåiilor de cãlãtorie,
plãtite în numerar. În cazul pierderii
legitimaåiilor de cãlãtorie, acestea pot fi
reconstituite în condiåiile reglementãrilor
în vigoare, dar numai atunci când
acestea sunt nominale.
6. Poliåiætilor care întrerup delegarea æi se
înapoiazã în localitatea în care au locul de
muncã, din cauza incapacitãåii temporare
de muncã, doveditã cu certificat medical,
li se deconteazã cheltuielile de transport
în condiåiile prevãzute la pct. 5.
7. Costul tichetelor pentru rezervarea
locurilor, costul suplimentelor de vitezã,
comisioanele percepute de agenåiile de
voiaj, precum æi taxele percepute în cazul
în care deplasarea se face cu mijloace
auto intrã în cheltuielile de transport care
se deconteazã.
8. În cazul în care condiåiile de transport
permit ca poliåiætii sã se înapoieze zilnic,
dupã terminarea programului de lucru, din
localitatea în care sunt trimiæi în delegare
sau detaæare, æeful unitãåii (adjunctul
acestuia) poate aproba decontarea
cheltuielilor zilnice de transport sau costul
unui abonament lunar de transport, dacã
acestea sunt mai mici decât cele pentru
plata indemnizaåiei de delegare sau
detaæare æi a cazãrii, cu condiåia ca prin
aceasta sã nu se afecteze bunul mers al
activitãåilor care fac obiectul misiunii.
9. Poliåiætilor care, pentru îndeplinirea
atribuåiilor de serviciu, trebuie sã se
deplaseze frecvent în alte localitãåi æi
nu se pot înapoia zilnic în localitatea
de domiciliu ori de reæedinåã li se poate
deconta contravaloarea abonamentelor
nominale de transport pe calea feratã
în locul cheltuielilor de transport ce li
s-ar cuveni la plecarea æi înapoierea din
misiune, urmând ca aceætia sã suporte
eventuala diferenåã de tarif. Pe timpul
absenåei, pentru revenirea în localitatea de
domiciliu ori de reæedinåã nu li se acordã
îndemnizaåia de delegare æi cheltuielile de
cazare. Cei în cauzã beneficiazã de acest
drept cu condiåia îndeplinirii programului
de lucru stabilit în vederea executãrii
misiunilor pentru care se deplaseazã.
10. Poliåiætii care, prin natura atribuåiilor
de serviciu, se deplaseazã cu regularitate
în alte localitãåi pot beneficia de
abonament lunar de transport în cazul
în care valoarea acestuia este mai micã
decât costul legitimaåiilor de cãlãtorie ce s-
ar folosi pentru toate deplasãrile efectuate
în cursul unei luni.
11. Æefii de unitãåi æi adjuncåii acestora,
æefii de secåii (servicii) din inspectorate
generale, direcåii generale, direcåii æi unitãåi
speciale, indiferent de gradul profesional,
precum æi chestorii æi comisarii-æefi de
poliåie sunt scutiåi de a obåine viza pe
ordinul de serviciu, în vederea acordãrii
drepturilor cuvenite potrivit dispoziåiilor
legale pe timpul delegãrii sau detaæãrii
în interes de serviciu. De asemenea, sunt
scutiåi de a obåine aceastã vizã, pe baza
aprobãrii prealabile a æefului unitãåii sau a
adjuncåilor acestuia, poliåiætii care executã
misiuni operative.
12. Nu se admit la decontare:
- taxele suplimentare percepute de
agenåiile de voiaj (convorbiri telefonice,
telegrame, telex, fax) pentru reåinerea
locului în trenuri cu regim de rezervare
a locurilor;
- taxele percepute suplimentar pentru
bagajele personale.
8 Supliment Frontiera - nr. 4/2006