Nr. 4/2006 - Politia de Frontiera

politiadefrontiera.ro

Nr. 4/2006 - Politia de Frontiera

Revistã editatã de

Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

• NR. 4/2006 • 36 PAGINI


• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT •

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920

• Serie nouã - nr. 652

Sprijin britanic pentru aderarea

României, în 2007, la UE

„Guvernul Regatului Unit al Marii

Britanii æi al Irlandei de Nord susåine

aderarea României la Uniunea Europeanã,

cât mai curând posibil“ a declarat, în data

de 6 aprilie a.c., Charles Clarke, ministrul

britanic de interne, cu ocazia conferinåei

de presã organizate la Hotelul „Crowne

Plaza”, din Bucureæti.

Charles Clarke a felicitat conducerea

Ministerului Administraåiei æi Internelor

pentru munca depusã în vederea

îndeplinirii angajamentelor de aderare

Conferinåã INTERPOL

în România

În zilele de 19-20 aprilie a.c.,

la Hotelul Best Western Parc din

Bucureæti, România a gãzduit pentru

prima datã o Conferinåã INTERPOL

pe tema traficului de fiinåe umane

în vederea exploatãrii sexuale, la

care au participat peste 100 ofiåeri

specialiæti din 40 de åãri.

Cu aceastã ocazie a avut loc

æi o conferinåã de presã, prilejuitã de

deschiderea oficialã a lucrãrilor celei dea

VII-a reuniuni a Grupului de Lucru al

Interpol, privind traficul de fiinåe umane

în vederea exploatãrii sexuale. Acest grup

de lucru a fost creat în anul 2000, în

cadrul celei de-a 69-a sesiuni a Adunãrii

Generale Interpol, desfãæuratã în Rhodos

- Grecia. De asemenea, Grupul de lucru

este deschis tuturor åãrilor membre care

doresc sã intensifice lupta împotriva

infracåiunilor legate de traficul cu fiinåe

umane în vederea exploatãrii.

Reuniunile grupului specializat au ca

obiectiv promovarea unei bune cooperãri

între autoritãåile de poliåie, diminuarea

acestei forme de criminalitate æi stabilirea

unor reguli de bunã practicã pentru

stoparea acestui fenomen.

La aceastã reuniune, din partea

Secretariatului General al OIPC

2 Frontiera - nr. 4/2006

la U.E., arãtându-se impresionat de

rezultatele obåinute, în special în ce

priveæte lupta împotriva criminalitãåii

organizate – traficul de persoane æi de

droguri – æi a migraåiei ilegale.

În acest context, a fost semnat

„Memorandumul de Înåelegere

privind susåinerea æi extinderea

proiectului REFLEX pânã în luna

martie 2007“, între MAI din România

æi ministerul similar din Regatul Unit

al Marii Britanii æi Irlandei de Nord,

ministrul Vasile Blaga apreciind

cã „modalitatea de conlucrare în

cadrul proiectului poate fi apreciatã

drept un model pentru întreg spaåiul

european”.

De asemenea, Vasile Blaga a mulåumit

pentru sprijinul acordat de autoritãåile

britanice, subliniind faptul cã ministerul

pe care îl conduce va urmãri îndeplinirea

proiectelor asumate.

Serviciul Comunicare Publicã al MAI

– INTERPOL a participat McCulloch

Hamish – director adjunct al ICPO

– Interpol æi æef al Directoratului Trafic

de Fiinåe Umane, Mckeon Claire – ofiåer

specializat în cadrul Directoratului Trafic

de Fiinåe Umane æi Stamnes Staale

– ofiåer de poliåie în cadrul Poliåiei

Regale Norvegiene, care au susåinut æi o

conferinåã de presã.

La nivelul Biroului Naåional INTERPOL

România, anul trecut, au fost primite

138 solicitãri pe linia traficului de fiinåe

umane, iar anul acesta 32.

McCulloch Hamish a declarat în

cadrul conferinåei cã traficul de fiinåe

umane nu este o problemã regionalã, ci

internaåionalã, iar România este una din

cele mai active åãri în ceea ce priveæte

schimbul de informaåii în vederea

combaterii acestui fenomen.

Ætefan ANDREESCU

REDACÅIA

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æef

Inspector principal Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåie

inspector Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Editor coordonator:

Diana Maria PROTOPOPESCU

Redactori:

inspector Alexandru BARBU

subinspector Ætefan ANDREESCU

Fotoreporter

agent-æef adjunct Iulian PUICÃ

Abonamente, difuzare

Elena URSACHI

Coperta I æi IV: Iulian Puicã

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector 6,

Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Cont virament-abonamente IGPF

Bucureæti, deschis sub nr.

RO81TREZ7005009XXX000252,

la Direcåia de Trezorerie æi Contabilitate

Publicã a Municipiului Bucureæti.

Cod fiscal: 4193222

Responsabil de numãr

Inspector Gabriel CRÃCIUN

Layout: Alexandru BARBU

Tipar

S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74

e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la

28 aprilie 2006

Preå: 3 lei (RON)

Reproducerea materialelor din cuprins

este permisã numai cu menåionarea

sursei

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare nu se

înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din

Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România


• DIN SUMAR •

v - Interviu cu directorul

general al Guardia Civil, domnul

Carlos Gomez Arruche

pag. 4

E D I T O R I A L

Oltenii æi frontieriætii, umãr

la umãr, æi la greu

v

ATACUL CLONELOR

pag. 8

v Grupuri de migranåi

foråeazã PTF-urile arãdene

pag. 9

v Lacrimi æi durere la

malurile Dunãrii

pag. 12

v Criminalisticã ............... pag. 18

v Avertismentul - o sancåiune

contravenåionalã

controversatã? ................. pag. 20

v Istorie ............................ pag. 24

v Concurs FRONTIERA ... pag. 25

v Traficul cu copii ......... pag. 26

v Divertisment ............ pag. 34-35

Revista conåine supliment legislativ

Tornadele, inundaåiile, alunecãrile de teren

sunt simple fenomene naturale. Însã, atunci

când astfel de fenomene afecteazã semenii

noætri, ele se transformã în dezastre.

Poporul român este greu încercat, de ani

buni, de calamitãåile naturii. Æuvoaiele de apã,

care mãturã totul în cale, nu mai reprezintã,

de-acum, o noutate.

Atât de cumplit este încât, în astfel de momente, ne întrebãm tot

mai des, cât de mult am pãcãtuit în faåa lui Dumnezeu.

Neputinåa noastrã în faåa puhoaielor revãrsate genereazã un soi

de panicã globalã în care, din nefericire, în locul solidaritãåii cu cei

nãpãstuiåi, se cautã vinovaåi.

Prãpãdul provocat de ultimul val de inundaåii ne-a ætirbit, æi în

acest an, bucuria sãrbãtoririi Învierii Domnului. Am îndurat æi noi,

alãturi de olteni, în Sãptãmâna Patimilor, lovitura apelor. Am suferit,

o datã cu bãtrâna care-æi plângea agoniseala de-o viaåã, cu apa

pânã la brâu, sprijinitã de singurul zid al casei rãmas în picioare.

Am trimis rugi, pentru copiii speriaåi, åipând la piepturile mamelor

desfigurate de durere, care încercau sã-i adoarmã în corturile de

campanie ridicate pentru adãpostirea lor. Am pus mânã de la mânã,

pentru a uæura, câtuæi de puåin, situaåia disperatã a - „oamenilor de

la Dunãre”.

În infernul iscat de Dunãrea furioasã, poliåiætii de frontierã, alãturi

de colegii din celelalte structuri, au ajutat, din rãsputeri, românii greu

încercaåi. Au fost acolo, împreunã cu cei chinuiåi, oferindu-æi tot

sprijinul. Æi-au concentrat efectivele în zonele inundate, depunând

toate eforturile pentru a încerca o ameliorare fapticã a situaåiei.

Au intervenit, cu toate mijloacele din dotare, pentru evacuarea

sinistraåilor. Au pus umãrul la consolidarea digurilor. Au împãråit

hranã æi apã celor nevoiaæi. Au fost æi sunt, încã, în stare de alertã,

pentru a intra în acåiune, dacã æi atunci când va fi nevoie, aæa cum

le-a dispus ministrul nostru – domnul Vasile Blaga.

Pentru cã, înainte de toate, toåi am simåit cã acel „ne aflãm în

slujba cetãåeanului” nu reprezintã niæte simple cuvinte, pe care le

rostim, mândrindu-ne cu statutul nostru. Pentru cã angajamentul

solemn depus, la începuturi, este respectat de fiecare dintre noi, cei

care muncim „în interesul æi în sprijinul persoanei, al comunitãåii æi al

instituåiilor statului”. Æi pentru cã, mai presus de toate, suntem cu toåii

oameni cu frica Celui de Sus. Tocmai de aceea, în faåa drapelului, la

final de Jurãmânt, articulãm, fãlindu-ne cu fiece silabã pronunåatã:

„Aæa sã ne-ajute Dumnezeu!”

Frontiera - nr. 4/2006

Nelu POP,

inspector general

3


Dialog

Este foarte important pentru

Spania æi România sã lucreze

împreunã, în continuare

Interviu cu directorul general al Guardia Civil,

domnul Carlos Gomez Arruche

- Domnule director general,

care sunt principalele competenåe

æi atribuåii ale Gãrzii Civile din

Spania æi ce loc ocupã instituåia în

cadrul sistemului de securitate æi

ordine publicã din Spania?

- Garda Civilã, înfiinåatã în anul

1844, este o instituåie înarmatã de

naturã militarã care, alãturi de Corpul

Naåional de Poliåie, face parte din foråele

æi corpurile de securitate ale statului. Cu

un efectiv de 73.000 bãrbaåi æi femei, are

o dublã subordonare: faåã de Ministerul

de Interne în ceea ce priveæte funcåiile

zilnice, misiunile, planurile, serviciile,

retribuåiile, destinaåiile, mijloacele æi faåã

de Ministerul Apãrãrii pentru ceea ce se

referã la regimul/statutul personalului æi

misiunile cu caracter militar.

Misiunea sa fundamentalã, stipulatã

în Constituåie, este de a proteja libera

exercitare a drepturilor æi libertãåilor,

de a garanta siguranåa cetãåeneascã.

4 Frontiera - nr. 4/2006

Acest lucru se realizeazã prin

desfãæurarea activitãåilor generale

de protecåie æi securitate pentru

prevenirea comiterii de fapte

ilegale, dar æi identificarea æi reåinerea

presupuæilor fãptuitori atunci când

se constatã încãlcarea legii. Astfel, îi

corespund, printre altele, urmãtoarele

funcåii: supravegherea æi întreåinerea

frontierelor, a porturilor æi aeroporturilor;

supravegherea æi controlul legal în

apele teritoriale; controlul armelor

æi explozibililor; poliåia judiciarã;

implementarea mãsurilor de prevenire

æi combatere a contrabandei; acåiunile

de salvare montanã æi alte servicii

umanitare; supravegherea traficului

pe cãile publice interurbane; protecåia

naturii æi a mediului înconjurãtor.

- Ce imagine oferã cetãåenii

români care se aflã în Spania?

- Impresia pe care o are majoritatea

spaniolilor este cã cetãåenii români

sunt, în linii generale, bine

pregãtiåi æi demonstreazã o

mare capacitate de adaptare

æi integrare în societatea

spaniolã. Acest lucru este

favorizat æi de faptul cã

limbile noastre au aceeaæi

origine latinã. De aceea

dificultãåile de comunicare

sunt mult mai mici decât în

cazul altor comunitãåi.

- Åinând cont de

faptul cã reprezentãm

instituåii de ordine

publicã care protejeazã

interesele cetãåenilor,

furnizându-le securitate,

ce ne puteåi spune

despre cetãåenii români

care nu respectã legea

pe teritoriul Spaniei?

Pun probleme speciale autoritãåilor

spaniole unii cetãåeni români?

- Anul trecut au fost reåinuåi de

cãtre Garda Civilã mai mult de 3000

de cetãåeni români, ceea ce reprezintã

15% din numãrul total de strãini, cu o

evoluåie ascendentã mai ales datoritã

creæterii importante a coloniei româneæti

în Spania. Delictele cu cea mai mare

frecvenåã sunt cele împotriva proprietãåii,

în principal furturi din locuinåe æi spaåii

comerciale, precum æi fraude cu cãråi de

credit. În ultimul timp s-a înregistrat o

creætere a violenåei în comiterea faptelor

penale, iar printre acestea se evidenåiazã,

în special, modul de acåiune al bandelor

æi grupurilor organizate.

- Garda Civilã deåine astãzi

în custodie frontiere externe ale

Uniunii Europene æi, începând cu 1

ianuarie 2007, Poliåiei de Frontierã îi

vor reveni competenåe similare. Cum

vedeåi dumneavoastrã cooperarea

cu instituåia noastrã æi ce se poate

face pentru a potenåa schimburile de

experienåã æi de informaåii, în cadrul

cooperãrii în general?

- Colaborarea Gãrzii Civile cu Poliåia

de Frontierã æi cu alte instituåii româneæti

a început în mai 2001, prin proiectul de

îmbunãtãåire a procesului de formare æi

perfecåionare ale personalului Poliåiei

de Frontierã. De atunci, Garda Civilã a

participat constant în diferite activitãåi,

actualmente fiind lider sau asociat ale

altor corpuri poliåieneæti europene.

Aæ dori sã evidenåiez în special

proiectul recent finalizat de Întãrire

a supravegherii la Marea Neagrã, în

care am putut aduce marea experienåã

în controlul frontierelor æi în aplicarea


tehnologiilor avansate implementate în

Spania în cadrul Sistemului Integrat de

Supraveghere Externã (SIVE), focalizat

la frontierele maritime din sud - estul

Europei, care æi-a câætigat un prestigiu

meritat în acest mediu.

Actualmente este în derulare

proiectul de modernizare a

învãåãmântului în cadrul Poliåiei de

Frontierã æi se pregãtesc altele în

domeniile luptei împotriva crimei

organizate æi mãsuri anticorupåie în

Poliåia de Frontierã æi Vamã, pentru

care cooperarea este intensã æi se va

dezvolta prin structurile ce vor exista

ca urmare a integrãrii totale a României

în Uniunea Europeanã.

Dar, în afarã de aceste proiecte,

cred cã este indispensabilã întãrirea

legãturilor dintre instituåiile noastre

pentru a favoriza cunoaæterea reciprocã

a corpurilor poliåieneæti æi a persoanelor

cu care trebuie sã ne integrãm, ca

factor important pentru îmbunãtãåirea

cooperãrii æi care sã ne ajute sã depãæim

piedicile æi obstacolele care pot apãrea

întotdeauna.

- Stimate domnule director

general, în finalul interviului vã rog

sã ne spuneåi cum vedeåi viitorul

Europei æi, implicit, rolul pe care îl

vor juca instituåiile noastre?

- Sunt convins cã viitorul Europei este

plin de speranåã, nu numai în domeniul

economic, ci æi în cele social, cultural

æi al drepturilor omului. Personal, sunt

un european convins, care crede ferm

cã parcurgerea drumului cu vitezã mai

micã sau mai mare este necesarã æi în

beneficiul întregii lumi, o Europã unitã

æi puternicã.

În domeniul nostru de responsabilitate,

este indispensabilã continuarea

colaborãrii active, având în vedere cã

astãzi nici o åarã, instituåie sau structurã

nu poate lupta singurã împotriva noii

criminalitãåi transnaåionale, crimei

organizate, terorismului, migraåiei ilegale

æi traficului cu fiinåe umane, aspecte

ce fac necesarã întãrirea legãturilor æi

relaåiilor dintre diferite foråe de securitate

din toate statele. Aceastã circumstanåã

va fi favorizatã de o cooperare fãrã

fisuri æi corectã între toate organizaåiile

poliåieneæti din Uniunea Europeanã æi

statele candidate.

În rezumat, cred cã este foarte

important pentru Spania æi România sã

lucreze împreunã, în continuare, într-o

formã activã, în special pentru reducerea

fluxurilor de criminalitate dintre

ambele åãri, fiind pentru noi un motiv

de mândrie æi satisfacåie împãrtãæirea

experienåelor æi cunoætinåelor câætigate

în acest domeniu cu Poliåia de Frontierã

Românã.

Interviu realizat de

Valentin NICULESCU

Experienåã româno-maghiarã

pentru pregãtirea viitorilor

poliåiæti de frontierã

Conform Protocolului de punere în

aplicare pentru anul 2006 a Acordului de

Parteneriat încheiat între Æcoala de Pregãtire

a Agenåilor de Poliåie de Frontierã ,,AVRAM

IANCU,, - Oradea æi Æcoala Medie de Ordine

Publicã din Miskolc – Ungaria, în perioada

27 – 31 martie a.c., la Oradea, s-a desfãæurat

o activitate de schimb de experienåã între

cadrele didactice din cele douã instituåii de

învãåãmânt.

Delegaåia maghiarã a fost condusã

de locotenentul-colonel

Dobi Istvan æi a avut în componenåã

æase cadre didactice.

Activitãåile propriu-zise

s-au desfãæurat sub forma

unor schimburi de experienåã,

dezbateri, æedinåe practice pe

colective formate din specialiæti,

tematica abordatã referindu-se

la: • managementul calitãåii

procesului de învãåãmânt din

instituåiile de ordine publicã

dupã aderarea la Uniunea

Europeanã • întocmirea de

proiecte de programe finanåate

din fonduri europene pentru

îmbunãtãåirea procesului de

învãåãmânt æi modernizarea

bazei materiale • metode æi tehnici

de instruire a elevilor în domeniul

legislaåiei specifice poliåiei de frontierã,

criminalisticã æi al regimului strãinilor

• pregãtirea elevilor în domeniul depistãrii

documentelor false, instrucåiei tragerii,

autoapãrãrii, al modului de organizare æi

desfãæurare a stagiului de practicã.

În cadrul dezbaterilor, un accent deosebit

s-a pus pe problemele legate de modificãrile

æi transformãrile impuse procesului de

învãåãmânt din domeniul ordinii publice,

dupã aderarea Ungariei la Uniunea

Europeanã, cadrele didactice de la Miskolc

prezentând pe larg experienåa acumulatã în

ultimii doi ani. De un real interes în rândul

participanåilor s-a bucurat æi prezentarea

fãcutã de maiorul Nagy Ákos -specialist în

programe æi relaåii internaåionale - referitor

la întocmirea de proiecte de programe cu

finanåare europeanã æi care a dat ca exemplu

cele douã programe derulate în prezent

de Æcoala de la Miskolc, unul referitor la

pregãtirea în domeniul limbilor strãine, iar al

doilea privind construcåia æi folosirea unei sãli

de sport. Discuåiile æi dezbaterile pe colective

au fost urmate de exerciåii æi activitãåi practice,

trageri cu armamentul din dotare, æedinåe de

autoapãrare, criminalisticã, verificarea æi

depistarea falsurilor la paæaportul românesc

æi cel maghiar.

Tot cu acest prilej, cadrelor didactice

de la Miskolc le-au fost prezentate locaåia

æcolii, baza material-didacticã, sala de

tradiåii, spaåiile de cazare æi instruire,

insistându-se pe efortul depus de

instituåia de învãåãmânt pentru asigurarea

condiåiilor normale de muncã æi viaåã.

Pentru a ilustra mai bine legãtura

existentã între procesul de învãåãmânt din

æcoalã æi activitatea concretã din munca

operativã, oaspeåii maghiari au fost invitaåi

sã efectueze o vizitã de lucru la sediul IJPF

Bihor, unde le-au fost prezentate de cãtre

subcomisarul Gheorghe Oævat dispunerea

geograficã a inspectoratului, situaåia

operativã æi rezultatele obåinute în procesul

de securizare a frontierei, modul cum este

organizatã cooperarea cu æcoala în ceea ce

priveæte organizarea æi desfãæurarea stagiului

de practicã al elevilor.

Schimbul de experienåã a continuat la SPF

Salonta, unde comisarul-æef Mihai Vîrlan,

æeful sectorului æi comisarul Vasile Mihuå,

æeful PTF, din partea românã æi locotenentulcolonel

Andras Tomoniszky, adjunctul æefului

reprezentanåei Kötegyan din partea maghiarã,

au fãcut o amplã prezentare a structurilor

operative de la frontiera comunã, a sistemului

de organizare æi desfãæurare a serviciului de

supraveghere æi control al trecerii frontierei, a

specificului colaborãrii la nivelul structurilor

locale precum æi a metodologiei de lucru

în cele douã puncte de trecere a frontierei

- Salonta respectiv Méhkerék.

Cu aceastã ocazie s-a prezentat æi modul

cum este organizat æi se desfãæoarã stagiul de

practicã al elevilor, oaspeåii având prilejul sã

vadã la faåa locului cum sunt integraåi aceætia

în turele de serviciu æi cum se desfãæoarã

activitatea de tutelã profesionalã.

Delegaåia maghiarã a fost impresionatã de

faptul cã la aceastã activitate practicã au fost

prezenåi reprezentanåii structurilor operative

din cele douã åãri, precum æi de relaåiile

deosebite de cooperare æi prietenie existente

între cadrele din cele douã structuri.

La finalul schimbului de experienåã,

colegii maghiari au mulåumit pentru

receptivitatea, solicitudinea æi ospitalitatea

cu care au fost trataåi æi au lansat invitaåia

continuãrii dialogului dintre cadrele didactice

din cele douã instituåii la Miskolc, în luna

mai a.c.

Frontiera - nr. 4/2006

Eugen MOÆ

5


Ætiri

Peste 47.000 dolari falæi

descoperiåi la Stînca

În data de 21 aprilie a.c., puåin dupã

ora 1 noaptea, un echipaj format din

agentul Silviu Duduc, din cadrul SPF

Stînca æi elevul Valentin Gâlcã,

de la Æcoala de Agenåi „Avram

Iancu”- Oradea, aflat în stagiu de

practicã, au oprit pentru control,

pe raza localitãåii Stânca, la aproximativ

2 km spre interior de la frontierã, un

autoturism marca Ford, înmatriculat în

R. Moldova.

În urma verificãrilor,

au fost identificaåi

cetãåenii P.V., în vârstã de

42 ani æi R.V., de 32 ani,

ambii din R. Moldova,

iar la controlul efectuat

asupra autoturismului

au descoperit în spatele

scaunului din dreapta

æoferului un colet din

hârtie de ziar, în care

se afla suma de 47.400

USD, în bancnote de 100.

Din cercetãrile efectuate a reieæit

faptul cã banii fuseserã introduæi în åarã,

cu aproximativ jumãtate de orã în urmã,

prin PTF Stînca.

Poliåiætii de frontierã au întors æi

condus autoturismul la acelaæi punct

de frontierã, unde s-a efectuat un control

total asupra autovehiculului æi persoanelor,

astfel cã, în urma verificãrii autenticitãåii

bancnotelor cu aparaturã modernã din

dotarea punctului, a reieæit faptul cã

bancnotele de 100 USD nu au elementele

de siguranåã ale autoritãåii emitente, fiind

câte 7-8 cu aceeaæi serie. Faåã de cei

doi cetãåeni s-a dispus mãsura reåinerii

preventive cu arest, pentru 29 zile, pentru

sãvâræirea infracåiunilor de deåinere în

vederea punerii în circulaåie de monedã

falsã (art. 282, al. 2 C.P.), bancnotele

fiind ridicate de cãtre procurorul-æef al

Biroului Teritorial D.I.I.C.O.T. Botoæani

în vederea expertizãrii, iar autoturismul

indisponibilizat la sediul IJPF Botoæani.

Opium ascuns în cutii de bomboane æi

Poliåiætii de frontierã din cadrul

Direcåiei de Combatere a Infracåionalitãåii

Transfrontaliere æi Direcåiei Poliåiei de

Frontierã Constanåa, sub coordonarea

procurorilor Direcåiei de Investigare a

Infracåiunilor de Crimã Organizatã æi

Terorism din cadrul Parchetului de pe

lângã Înalta Curte de Casaåie æi Justiåie,

au descoperit, ascunse într-un colet

ce venea din Turcia, aproximativ trei

kg de opium, droguri de mare risc, a

cãror valoare de comercializare este de

aproximativ 30.000 dolari.

borcane cu cremã de ciocolatã

Sâmbãtã 2 aprilie a.c., în jurul orei 6,

la PTF Vama Veche, jud. Constanåa, s-a

prezentat pentru a intra în åarã un autocar

ce venea din Turcia, condus de cetãåeanul

turc Muharren M., în vârstã de 56 ani.

Cu ocazia efectuãrii unui control

amãnunåit asupra persoanelor æi bagajelor,

Dan CHEBAC

6 Frontiera - nr. 4/2006

poliåiætii de frontierã au constatat cã, în

momentul în care a prezentat un colet la

control, æoferul a dat semne de nervozitate

nejustificatã, fapt pentru care au procedat la

deschiderea cutiei æi verificarea amãnunåitã

a conåinutului acesteia.

Ca urmare a acestui fapt, au fost

descoperite, disimulate în cutii cu

bomboane æi halva, precum æi în mai

multe borcane cu cremã de ciocolatã,

23 de pacheåele ce conåineau 2,785 kg

de substanåã de culoare maro închis æi cu

miros înåepãtor, susceptibilã a fi opium.

Æoferul a declarat cã nu cunoætea

conåinutul coletului, el trebuind doar sãl

transporte în România, pentru a-l preda

unei persoane care urma sã-l contacteze,

serviciu pentru care a fost plãtit cu 15

dolari.

În prezent, cercetãrile sunt continuate

de poliåiætii de frontierã, sub coordonarea

procurorilor DIICOT.

Fabian BÃDILÃ


Exploatatori sexuali, dupã gratii

Poliåiæti de frontierã împreunã cu

poliåiæti din Serviciului de Combatere a

Criminalitãåii Organizate Vaslui au reuæit

destrãmarea unei reåele de trafic de

persoane care a exploatat sexual în

Spania mai multe vasluience.

Buna colaborare dintre serviciile

specializate din cadrul IJPF Vaslui æi

IPJ Vaslui a dus la anihilarea unei

reåele de traficanåi de persoane.

Astfel, în perioada 2004-

2006 poliåiætii de frontierã din

Biroul de Combatere a Traficului

de Persoane al IJPF Vaslui au

documentat activitatea infracåionalã

a doi tineri, T. Roman, de 22 ani

æi T. Mariana, de 19 ani, ambii din

comuna Vetriæoaia, care au racolat,

transportat în Spania æi exploatat

sexual mai multe tinere.

T. Roman era „responsabil” de

racolarea victimelor, se împrietenea

cu ele, le fãcea cadouri, chiar

promisiuni de cãsãtorie, apoi le facilita,

cu ajutorul surorii sale, obåinerea legalã

a paæaportului æi le plãtea o excursie în

Spania, unde, spuneau ei, le asigurau un

loc de muncã. Odatã ajunse în Spania,

tinerele erau obligate sã se prostitueze.

În ianuarie 2006 activitatea poliåiætilor

de frontierã s-a conexat cu cea a poliåiætilor

din cadrul Serviciului de Combatere a

Criminalitãåii Organizate Vaslui, fiind

identificaåi æi P. Viliu, de 38 ani æi P.

Doina, de 36 ani, ambii din municipiul

Huæi, care fãceau parte din acelaæi grup.

S-a stabilit cã în perioada 2003 - 2004,

aceætia au recrutat æi exploatat sexual în

Spania mai multe tinere, din judeåul Vaslui,

fiind identificate æi audiate pânã în prezent

trei dintre acestea. În cauzã a fost întocmit

dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunii

prevãzutã de art.12 pct. 2 lit.a, din Legea

678/2001, care a fost declinat la DIICOT

– Biroul Teritorial Vaslui.

Sub coordonarea procurorului s-a

reuæit probarea activitãåii

infracåionale a întregului

grup. Împotriva celor patru,

procurorul din cadrul

Direcåiei de Investigare

a Infracåiunilor de

Criminalitate Organizatã æi

Terorism - Biroul Teritorial

Vaslui a emis ordonanåã de

reåinere pentru 24 de ore,

iar în data de 11 aprilie

a.c. au fost prezentaåi la

instanåã cu propunerea de

arestare preventivã pentru

sãvâræirea infracåiunii de

trafic de persoane.

Instanåa a emis mandate

de arestare preventivã pe o

perioadã de 29 zile, cei în

cauzã fiind introduæi în

arestul IPJ Vaslui.

Cercetãrile continuã în vederea stabilirii

întregii activitãåi infracåionale.

Mihai AMURÃRIÅEI

Refugiaåi în „vacanåã” pe frontiera de vest

Odatã cu încãlzirea vremii æi apropierea

sãrbãtorilor pascale, dorinåa de ieæire la

iarbã verde sau de a-æi petrece vacanåa

departe de aglomerãrile urbane a dat de

gândit unui numãr de opt cetãåeni afroasiatici,

care au plecat „în vacanåã” pe

frontiera de vest a åãrii.

A fost pur æi simplu o coincidenåã cã

vizitau localitãåi din apropierea frontierei

cu Ungaria, probabil din dorinåa expresã

de a-æi îmbogãåi bagajul lingvistic cu

cunoætinåe de limbã maghiarã…

Însã planul lor le-a fost dat peste cap

de poliåiætii de frontierã bihoreni din cadrul

SPF Oradea, care nu s-au lãsat înduplecaåi

de povestea lor.

Astfel, în data de 1 aprilie a.c., agentul

principal Gabriel Albinaru æi agentul Ionel

Bala, planificaåi în serviciu în calitate de

post control pe comunicaåia Boræ-Santãu,

au observat un autoturism marca Dacia

Solenza, de culoare galbenã, înmatriculat

în Bucureæti, având însemnele unei firme de

taximetrie, care circula pe relaåia Episcopia

Bihor – Boræ, pe un drum lãturalnic.

În momentul observãrii poliåistului de

frontierã, conducãtorul auto a efectuat o

manevrã de întoarcere, schimbând direcåia

de deplasare spre localitatea Episcopia Bihor.

Imediat, poliåiætii de frontierã au trecut la

urmãrirea autovehiculului în cauzã, acesta

fiind reåinut în dreptul unui rambleu de cale

feratã.

Echipa operativã a oprit autoturismul

în cauzã æi a constatat cã în interior se

aflau trei cetãåeni de origine afro-asiaticã

(somalezi). Trecându-se la efectuarea unei

cercetãri amãnunåite a zonei a mai fost

descoperit un cetãåean somalez, care fãcea

parte din acelaæi grup, ascuns în vegetaåia

de pe marginea drumului.

Imediat s-a procedat la reåinerea

æi conducerea la sediul SPF Oradea a

celor patru cetãåeni somalezi precum æi a

conducãtorului auto (cetãåean român). Din

cercetãrile efectuate s-a stabilit cã acesta

din urmã se numeæte Cornel Constantin C.,

de 36 ani, domiciliat în mun. Bucureæti,

iar cei patru afro-asiatici sunt solicitanåi ai

statutului de refugiat în România.

La puåin timp dupã reåinerea acestui

grup, agentul Ilie Bocia, care efectua

serviciul în cadrul aceluiaæi Sector, a

observat lângã o staåie de vânzare a

carburanåilor, situatã la intrarea în loc.

Boræ, un alt autoturism cu însemnele

„Taxi”, din care a coborât un grup de

patru persoane, care au sãrit peste gardul

din spatele staåiei Peco, îndreptându-se în

fugã spre linia de frontierã.

A fost anunåat æeful de turã despre cele

observate æi s-a dispus constituirea unei

grupe operative pentru cercetarea zonei.

Cu aceastã ocazie, a fost oprit æi legitimat

æoferul taximetrului care a declarat cã

cei patru pasageri erau de origine afroasiaticã.

Dupã aproximativ 40 de minute, postul

control de pe comunicaåia Boræ - Santãu,

format din agenåii Cristian Bucurean

æi Cosmin Benåe, a reåinut grupul celor

patru persoane. Aceætia au fost conduæi la

sediul Sectorului PF, în urma cercetãrilor

stabilindu-se cã cei patru sunt cetãåeni din

Bangladesh, toåi fiind solicitanåi ai statutului

de refugiat în România.

Din declaraåiile celor în cauzã a

reieæit faptul cã toåi aceætia intenåionau sã

treacã ilegal frontiera de stat în R. Ungarã,

destinaåia finalã fiind o åarã din spaåiul

Schengen.

Având în vedere cele constatate, tuturor

celor opt amatori de „vacanåe” ilegale li s-

au întocmit actele premergãtoare începerii

urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de tentativã de trecere a

frontierei de stat a României.

Frontiera - nr. 4/2006

Mircea CHIOREAN

7


Ætiri

ATACUL CLONELOR

În ziua de 17 aprilie a.c. poliåiætii de

frontierã din cadrul Direcåiei Poliåiei de

Frontierã Iaæi au descoperit în zona gãrii din

municipiul Iaæi doi tineri în timp ce operau

cu 80 de carduri false la un bancomat.

Astfel, pe timpul unei acåiuni

specifice, agentul æef adjunct Vasile

Buzatu, din cadrul Formaåiunii de Intervenåie

a DPF Iaæi, a observat un tânãr care încerca

sã scoatã bani de la un bancomat folosind

pe rând mai multe carduri, iar la o distanåã

micã un alt tânãr care vizualiza foarte atent

zona apropiatã, probabil pentru a preveni

apariåia oamenilor legii.

Atitudinea celor doi tineri l-a determinat

pe poliåistul de frontierã sã continue

supravegherea æi sã anunåe echipa operativã

a DPF Iaæi.

Dupã aproximativ 20 minute de la

sesizarea celor doi tineri, în momentul în

care aceætia s-au deplasat pentru a urca

într-un taxi, echipa operativã condusã

de comisarul Cristian Nenu, ofiåer din

Biroul Combaterea Infracåionalitãåii

Transfrontaliere a DPF Iaæi i-a oprit pentru

a-i legitima. Marian S., de 26 de ani æi

Cornel B., de 30 de ani, ambii domiciliaåi

în Galaåi au fost conduæi la sediul DPF Iaæi

unde s-a constatat cã aceætia aveau asupra

lor 80 carduri false (clone) æi douã bileåele

pe care erau înscrise codurile PIN pentru

fiecare card în parte.

Ca urmare a celor constatate, conducerea

DPF a informat imediat Serviciul Teritorial

Iaæi din cadrul Direcåiei de Investigare

a Infracåiunilor de Crimã Organizatã æi

Terorism (DIICOT).

Poliåiætii de frontierã au întocmit

persoanelor în cauzã dosar penal pentru

sãvâræirea infracåiunii de falsificare a

instrumentelor de platã (art. 24, al. 2 din

Legea 365/2002), iar cercetãrile continuã

împreunã cu ofiåeri din cadrul Brigãzii de

Combatere a Crimei Organizate Iaæi æi sub

supravegherea unui procuror din cadrul

DIICOT - Serviciul Teritorial Iaæi, pentru

stabilirea întregii activitãåi infracåionale a

tuturor persoanelor implicate.

Reprezentanåii presei, invitaåi sã

mediatizeze evenimentul, au felicitat

poliåiætii de frontierã pentru fler æi rapiditatea

intervenåiei.

Fler productiv al unui poliåist de frontierã

din structurile de intervenåie

Când aude vorbindu-se despre el cã

„are fler de poliåist”, îi surâde mustaåa. Ætie

cã rezultatele profesionale proprii au fost

obåinute din dragoste pentru meseria aleasã

în urmã cu 14 ani æi din dorinåa lucrului

bine fãcut.

Agentul-æef adjunct de poliåie Vasile

Buzatu, cãci despre el este vorba,

este protagonistul demascãrii unei verigi

dintr-o reåea de falsificatori de carduri

bancare æi a participat la descoperirea a

douã transporturi cu 108.000 butaæi de vie

æi 309.075 pachete de åigãri, ascunse æi

nedeclarate la autoritatea vamalã, ambele

descoperiri înregistrate la Direcåia Poliåiei

de Frontierã Iaæi în luna aprilie a.c. æi

prezentate în revista „Frontiera”.

Aceste rezultate se înscriu în agenda

poliåistului de frontierã dupã o serie care

a determinat aprecierea æefilor, admiraåia

colegilor æi interesul presei locale.

Este bine cunoscut traseul profesional

al agentului-æef adjunct Vasile Buzatu,

asta æi datoritã faptului cã a fost presãrat

cu rezultate frumoase pentru structurile de

frontierã din estul åãrii.

Încadrat începând cu 1992 ca militar

angajat pe bazã de contract la PCTF

Nicolina, dupã mai puåin de un an a fost

numit comandant de gardã la Batalionul

de Grãniceri Iaæi, iar din 1996 a intrat

8 Frontiera - nr. 4/2006

în „operativ”, fiind mutat la Plutonul de

cercetare din acelaæi batalion. Începând

cu 1997 a deschis seria descoperirilor:

a participat la descoperirea æi reåinerea

unui grup de 20 migranåi afro-asiatici; în

1999 a descoperit, pe comunicaåiile din

zona de competenåã, într-un autobuz din

R. Moldova, åigãri ascunse æi nedeclarate

la intrare în åarã în valoare de peste 500

milioane lei; în 2001 a reåinut un grup

de zece cetãåeni afro-asiatici æi cãlãuzele

acestora (trei cetãåeni din R. Moldova æi

un cetãåean român), acåiune recompensatã

cu trecerea în corpul subofiåerilor; din

2001 æi pânã în prezent valoarea bunurilor

descoperite fãrã documente justificative,

pe comunicaåiile din zona de competenåã,

pe timpul misiunilor specifice, în calitate

de agent operativ la Formaåiunea de

Intervenåie a DPF Iaæi, poate însuma cel

puåin 5 miliarde lei.

În plan personal, Vasile Buzatu se poate

mândri cu cei doi copii, Elena-Roxana,

în vârstã de 17 ani, elevã în clasa a XII-a

la un renumit liceu din Iaæi æi Vasile-

Alexandru, în vârstã de 9 ani, care

probabil va îmbrãåiæa meseria tatãlui, dar

æi cu soåia sa, Elisabeta care îl înåelege æi

sprijinã mereu.

Acest portret este întregit, nu în ultimul

rând, æi de aprecierile directorului DPF

Iaæi, comisarul-æef de poliåie Scutelnicu

Dumitru: “Este un poliåist de frontierã cu

o evoluåie profesionalã foarte bunã, atât

în planul pregãtirii, cât æi în cel acåional.

Atitudinea ofensivã în identificarea

faptelor ilegale æi flerul „productiv”

exersat eficient îl determinã pe agentul

Buzatu sã fie unul din cei mai buni

poliåiæti din structurile de intervenåie din

cadrul Direcåiei Poliåiei de Frontierã Iaæi”.

Paginã realizatã de

Vasilica TÃTARU


Grupuri de migranåi foråeazã

PTF-urile arãdene

Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali

din cadrul PTF Vâræand au descoperit, în

urma unui control amãnunåit, ascunæi întrun

TIR, aflat în tranzit æi care transporta,

conform documentelor însoåitoare, 20

tone deæeuri de inox pentru o firmã din

Italia, 28 de cetãåeni moldoveni care

intenåionau sã treacã ilegal frontiera æi sã

ajungã în Italia.

Moldovenii, 16 bãrbaåi æi 12 femei,

sperau, astfel, sã treacã ilegal

frontiera de stat a României æi sã ajungã

în Italia, pentru a-æi gãsi locuri de muncã

mai bine plãtite.

În cadrul cercetãrilor preliminare,

s-a stabilit cã cei 28 de moldoveni au

intrat legal în România, în baza propriilor

documente de cãlãtorie, prin PTF Sculeni

æi PTF Albiåa. Verificãrile iniåiale au mai

reliefat cã întregul grup s-a

deplasat în Capitalã, de unde

au fost preluaåi de o persoanã

despre care nu au putut oferi

informaåii, cu ajutorul cãrora

sã poatã fi identificatã. Din

Bucureæti, gruparea de migranåi

moldoveni a fost transportatã

spre graniåa de vest a åãrii, întrun

autotren, a cãrui prelatã a

fost tãiatã în partea superioarã

fãrã ætirea conducãtorului

auto – dupã cum susåine

acesta. La controlul vamal,

cu toate cã sigiliul vamal era

intact, aspectul prelatei a atras

atenåia lucrãtorilor vamali æi

poliåiætilor de frontierã, care au

hotãrât efectuarea unui control

amãnunåit al încãrcãturii

automarfarului.

Potrivit primelor declaraåii

fãcute de cei în

cauzã, moldovenii urmau

sã plãteascã celor care i-

au „ajutat”, în momentul

în care ajungeau la

destinaåie, câte 3.000 de

euro de persoanã.

Poliåiætii de frontierã

au întocmit actele

premergãtoare începerii

urmãririi penale sub

aspectul sãvâræirii

infracåiunii de tentativã

de trecere ilegalã a frontierei de stat,

cercetãrile continuând pentru stabilirea

întregii activitãåi infrac-åionale æi a tuturor

persoanelor implicate.

De menåionat este cã, în ultimele

48 de ore, aceasta este cea de-a doua

reåea de migranåi neutralizatã. În urmã

cu douã zile, tot în PTF Nãdlac æi în

aceleaæi condiåii, au fost gãsiåi ascunæi

alåi nouã cetãåeni moldoveni care, prin

aceeaæi metodã, încercau sã ajungã

ilegal în Spaåiul Schengen. Ei au fost

deja prezentaåi procurorilor sub aspectul

sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere

ilegalã a frontierei de stat.

Florin OPRIÆA

Podul åigãrilor peste Prut

Poliåiætii de frontierã botoæãneni au

depistat în zona localitãåii Oroftiana, jud.

Botoæani, o autoutilitarã înmatriculatã în

România, burduæitã cu aproximativ 4000

pachete de åigãri fãrã documente legale

de provenienåã.

Astfel, sâmbãtã, 20 aprilie a.c., în urma

activitãåii de supraveghere, timp de câteva

zile, a cetãåenilor români Vasile L., în vârstã

de 38 ani, Cristi G., în vârstã de 27 ani,

ambii domiciliaåi în judeåul Suceava æi a

cetãåeanului ucrainean Heorhiy A., de 22

ani, a fost declanæatã o acåiune specificã

poliåiætilor de frontierã de la Sectorul PF

Dorohoi, urmatã de reåinerea celor trei

bãrbaåi æi a autoturismului în cauzã.

Cu aceastã ocazie, poliåiætii de

frontierã au descoperit, în interiorul

autovehiculului, în portierele acestuia,

dupã capitonajul pereåilor metalici æi sub

banchete, aproximativ 4.000 pachete de

åigãri, cu timbru R. Ucraina, pentru care cei

în cauzã nu aveau documente justificative

de provenienåã æi transport.

Fiind demarate cercetãrile, de cãtre o

echipã operativã, coordonatã de procurorul

DIICOT Botoæani æi prim-adjunctul æefului

IJPF Botoæani, cetãåenii au declarat cã

åigãrile au fost trecute ilegal peste frontierã,

între orele 2.00 – 4.00, folosindu-se de un

pod ce se aflã pe teritoriul ucrainean, în

zona de intrarea a râului Prut în åarã, cu

scopul de a le revinde ulterior, în pieåele

judeåelor Suceava æi Botoæani, la preåuri

mai ridicate æi a obåine profituri ilicite.

Ca urmare a celor constatate, s-a

dispus mãsura cercetãrii în stare de arest

preventiv a cetãåeanului ucrainean æi a

unui cetãåean român, indisponibilizarea

în vederea confiscãrii a autoutilitarei

destinatã transportului întregii cantitãåi de

åigãri, la sediul IJPF Botoæani, ridicarea în

vederea confiscãrii a åigãrilor – în valoare

totalã de 13.960 lei noi æi a sumei de 5.470

lei noi æi întocmirea actelor necesare æi

interzicerea unor drepturi pentru sãvâræirea

infracåiunilor de „trecere ilegalã a frontierei

de stat”, „contrabandã” æi „constituire de

grup infracåional organizat”.

Frontiera - nr. 4/2006

Dan CHEBAC

9


Ætiri

Preåul libertãåii - 800 de euro

Un cetãåean român, dat în urmãrire

generalã, æi-a negociat intrarea în

România pentru suma de 800 euro.

Poliåistul de frontierã, dând dovadã de un

exemplar simå al datoriei, nu a cãzut pradã

„tentaåiei” æi a procedat în consecinåã,

întocmindu-i dosar penal pentru sãvâræirea

infracåiunii de dare de mitã.

În cursul serii de 18 aprilie a.c., la PTF

Boræ, jud. Bihor, poliåistul de frontierã

care îæi desfãæura activitatea la controlul

documentelor de trecere a frontierei pe

sensul de intrare în România, autocare,

agent-æef adjunct de poliåie Cosmin Onilã,

l-a informat pe æeful Punctului de Frontierã

cã a fost contactat de cãtre un cetãåean

român, respectiv Sergiu Alin C., de 26 ani,

care i-a solicitat sã permitã intrarea fratelui

sãu în åarã (care se afla, în acel moment, în

R. Ungarã), fãrã a-l implementa în baza de

date, deoarece acesta este urmãrit general.

În schimbul acestui „serviciu”, acesta urma

sã îi ofere poliåistului de frontierã o sumã

de bani în valutã.

Anunåat, æeful SPF Oradea a luat mãsuri

de supraveghere a numitului Sergiu Alin C.,

care s-a prezentat la intrarea în România

dupã circa 20 de minute, conducând un

autoturism marca Mercedes Vito, înmatriculat

în jud. Cluj, în care se afla æi fratele sãu, Florin

Aurel C., de 28 ani. Odatã ajunæi la controlul

de frontierã, Sergiu Alin C. a oferit poliåistului

de frontierã, conform „înåelegerii” prealabile,

suma de 800 euro.

Având în vedere cele constatate,

s-a dispus sigilarea tonetei de lucru în

prezenåa a doi martori asistenåi æi a fost

anunåat procurorul anume desemnat din

cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul

Bihor, în cauzã întocmindu-se actele

premergãtoare începerii urmãririi penale

sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de dare

de mitã, faptã prevãzutã æi pedepsitã de

art. 255 C.P. cu aplicarea art.7, alin.2 din

Legea nr. 78/2000.

AUTOTURISM CÃPTUÆIT CU ÅIGÃRI

În urma unor acåiuni desfãæurate

în cursul serii de 17/18 aprilie a.c. în

PTF Nãdlac, contrabandiætii de åigãri

au suferit pagube importante. Valoarea

capturilor înregistrate de poliåiætii de

frontierã: aproape 45.000 pachete de

åigãri.

Astfel, în urma unei acåiuni comune

desfãæurate de reprezentanåi ai IGPF

Bucureæti, ANV æi DCCO, pe linia

combaterii traficului ilegal cu åigãri

provenite din magazinele duty-free din zona

adiacentã Punctului de Frontierã Nãdlac,

au fost depistate pe comunicaåia Nãdlac

– Arad trei autoturisme, înmatriculate în

judeåul Arad în interiorul cãrora au fost

descoperite åigãri netimbrate, pentru care

sus-numiåii nu au putut prezenta acte de

provenienåã. Astfel, în primul autoturism

au fost descoperite, ascunse în portbagaj,

în portiere æi în locul banchetei din spate,

9.220 pachete de åigãri marca „Marble“; în

al doilea autoturism, în portbagaj, rezervor,

la motor, în portiere æi în locul banchetei

din spate, 16.000 pachete de åigãri marca

„Marble”; în cel de-al treilea au fost

descoperite ascunse în portbagaj, rezervor,

la motor, în portiere, precum æi în locul

banchetei spate, 16.000 pachete åigãri -

11.000 pachete åigãri marca „Marble” æi

5.000 pachete åigãri marca „Plazza“.

Din declaraåiile celor în cauzã a

rezultat cã au cumpãrat

åigãrile de la diferite

persoane din Nãdlac

pentru a le comercializa

ilegal pe piaåa „neagrã”.

A fost anunåat Serviciul de

Investigaåii Fiscale Arad,

care a reåinut åigãrile

în vederea confiscãrii,

aplicând douã sancåiuni

contravenåionale în

valoare de câte 100.000

lei noi proprietarilor

åigãrilor în cauzã.

Cele 41.220 pachete

confiscate au o valoarea

în vamã de 16.488 lei noi.

Câteva ore mai târziu, efectuându-se un

control de rutinã pe aceeaæi comunicaåie,

la intrarea în localitatea Pecica, poliåiætii

de frontierã au depistat o persoanã care

staåiona pe marginea æoselei.

Trecându-se la legitimarea acesteia, s-a

stabilit cã se numeæte Leontina U., de 53 de

ani, lângã persoana în cauzã descoperinduse

mai multe plase de plastic în care se

gãseau diferite cantitãåi de åigãri, respectiv

3.625 pachete netimbrate

diferite mãrci (500 pachete

åigãri marca „Monte

Carlo“, 1.570 pachete

marca „Marble” æi 1.555

marca „Ronson“).

Sus-numita a declarat

cã aceste åigãri nu îi

aparåin, fiindu-i lãsate

de diferite persoane care

urmau sã le preia cu un alt

autoturism.

Æi în acest caz,

inspectorii Serviciului de

Investigaåii Fiscale Arad

au procedat la ridicarea

åigãrilor în vederea confiscãrii, valoarea în

vamã fiind de 14.500 lei noi.

Grupaj realizat de

Mircea CHIOREAN

300 DE DOLARI REFUZAÅI

Poliåiætii de frontierã vasluieni

i-au întocmit dosar penal pentru

sãvâræirea infracåiunii de dare

de mitã unui timiæorean care a

încercat sã îi înduplece cu 300

de dolari, pentru a-i determina

sã ignore faptul cã, deæi

avea permisul de conducere

suspendat, dorea sã iasã din åarã,

la volanul unui autoturism.

n data de 27 martie a.c.,

Î la PTF Albiåa, s-a prezentat

pentru a ieæi din România la volanul unui

autoturism cetãåeanul român Remus R.,

10 Frontiera - nr. 4/2006

în vârstã de 39 de ani, cu

domiciliul în Timiæoara.

La controlul efectuat de

poliåiætii de frontierã, bãrbatul

a declarat cã a uitat permisul

de conducere acasã.

Au fost demarate verificãri

la Serviciul Public Comunitar

Judeåean de Evidenåã Permise

Auto æi Certificate de

înmatriculare Timiæ, de unde

a rezultat însã cã Remus R.

are permisul de conducere suspendat din

data de 6 ianuarie a.c. Poliåiætii de frontierã

vasluieni i-au întocmit dosar penal pentru

sãvâræirea infracåiunii de conducere pe

drumurile publice a unui autovehicul cu

permisul de conducere suspendat.

În încercarea disperatã de a nu i se

întocmi dosar penal, timiæoreanul a oferit,

în timpul audierilor, poliåistului de frontierã

care se ocupa de caz, 300 de dolari.

Ofiåerul a informat conducerea

inspectoratului care, împreunã cu un

procuror din cadrul Parchetului de pe lângã

Tribunalul Vaslui, a organizat flagrantul, în

data de 28 martie a.c.

Ca urmare, timiæoreanul s-a ales cu

încã un dosar penal, pentru sãvâræirea

infracåiunii de dare de mitã.

Mihai AMURÃRIÅEI


Metoda „capac” - folositã pentru introducerea

în åarã a butaæilor de vie nobilã

În ziua de 6 aprilie a.c., poliåiætii de

frontierã din cadrul Direcåiei Poliåiei

de Frontierã Iaæi au descoperit, la douã

transporturi interceptate pe comunicaåiile

din zona de competenåã, 108.000 butaæi de

vie æi 309.075 pachete de åigãri, ascunse æi

nedeclarate la autoritatea vamalã.

Astfel, pe timpul acåiunii operative,

coordonatã de conducerea DPF

Iaæi, ofiåeri din cadrul Biroului Combaterea

Infracåionalitãåii Transfrontaliere – comisaræef

Dorel Tudose - æef birou CIT æi comisar

Cristian Nenu cât æi agenåi din cadrul

Formaåiunii de Intervenåie din DPF Iaæi

– agent æef adjunct Vasile Buzatu æi

agenåii Traian Ionescu æi Ionel Veveron

au oprit pentru control, în puncte diferite,

douã transporturi de mãrfuri importate din

R. Moldova de cãtre o firmã din judeåul

Vaslui.

Din documentele prezentate poliåiætilor

de frontierã la control rezulta cã cele douã

transporturi conåineau fiecare cca. 18 tone

mere proaspete. Având suspiciuni asupra

veridicitãåii acestor date, oamenii legii

au continuat cercetãrile. La controlul

amãnunåit efectuat împreunã cu lucrãtori

din Direcåia Regionalã Vamalã Iaæi s-a

constatat cã în primul transport, folosinduse

lãzile cu mere pe post de ,,capac”, se

aflau 100.875 butaæi de vie nobilã –

Chardonnay æi Aligote în valoare de peste

10 miliarde lei (1.008.750 lei noi), iar în

cel de-al doilea transport se aflau mascate

prin aceeaæi metodã 309.875 pachete de

åigãri marca Plugarul, în valoare de peste

5 miliarde lei (543.986 lei noi).

Din verificãrile ulterioare a rezultat

cã cele douã transporturi, aflate sub

sigiliul autoritãåilor din R. Moldova,

au intrat în România în noaptea

de 5 aprilie a.c, prin PTF Stânca,

judeåul Botoæani, în tranzit pânã la

Biroul Vamal Iaæi unde s-a efectuat

vãmuirea.

Ca urmare a celor constatate,

poliåiætii de frontierã au întocmit

celor implicaåi în cauzã lucrãri

penale sub aspectul sãvâræirii de

infracåiuni privind folosirea de acte

nereale la autoritatea vamalã (art.

177 din Codul Vamal), nerespectarea

dispoziåiilor privind operaåiile de importexport

æi sãvâræirii de infracåiuni la regimul

materialului sãditor (art. 49 din Legea

266/2002). Bunurile-åigãrile æi butaæii

de vie precum æi autovehiculele au fost

indisponibilizate în vederea confiscãrii.

În conformitate cu prevederile legale,

butaæii de vie au fost distruæi prin ardere în

ziua de 10 aprilie a.c., de cãtre o comisie

formatã din reprezentanåi ai Inspectoratului

de Control al Calitãåii Seminåelor æi

Materialului Sãditor Iaæi æi ai Direcåiei

Poliåiei de Frontierã Iaæi.

Prin ordonanåã de delegare, Serviciul

Teritorial Iaæi din cadrul Direcåiei de

Investigare a Infracåiunilor de Crimã

Organizatã æi Terorism a desemnat pentru

continuarea cercetãrilor în cauzã æase

ofiåeri din cadrul Brigãzii de Combatere a

Crimei Organizate Iaæi æi Direcåiei Poliåiei

de Frontierã Iaæi. Cercetãrile continuã

pe teritoriul României æi Republicii

Moldova pentru stabilirea întregii activitãåi

infracåionale a reåelei æi implicit a tuturor

persoanelor implicate.

Vasilica TÃTARU

PRIMÃVARA VINE CU

POMI FRUCTIFERI

În noaptea de 2/3 aprilie a.c., în jurul

orei 1.45, poliåiætii de frontierã cãlãrãæeni

au reåinut la intrarea în municipiul Cãlãraæi

un cetãåean din Republica Moldova ce

transporta peste 78.000 pomi fructiferi

(material sãditor), acoperiåi cu câteva

cutii de mere, fãrã a avea documente

justificative pentru marfa ce urma sã o

comercializeze.

Oprit pentru control, cetãåeanul

moldovean Vasile L., de 40

ani, a declarat cã transportã mere

pentru pieåele cãlãrãæene, beneficiarul,

om de afaceri în municipiul Cãlãraæi,

fiind chiar fratele exportatorului din

Republica Moldova.

Comportamentul însoåitorului mãrfii

a trezit suspiciuni poliåiætilor de frontierã,

drept pentru care auto-tirul cu semiremorcã

a fost condus la sediu. La o verificare

mai atentã s-a descoperit cã mijlocul de

transport avea mere doar în spate, ca

paravan, restul maæinii æi al remorcii fiind

burduæite cu pomi fructiferi.

Cei 78.200 de pomi, în valoare de

391.000 lei noi, însoåitorul a declarat cã

i-a cumpãrat de la diverse persoane din

comuna Voluntari æi cã nu deåine nici un

fel de documente justificative.

Cetãåeanul a fost sancåionat

contravenåional în baza Legii nr.12/1990,

art.1, lit. e, cu amendã în valoare de 250

RON, iar bunurile i-au fost confiscate æi

predate Direcåiei Fito-sanitare Cãlãraæi în

baza art. 6 al. 1 din acelaæi act normativ.

Frontiera - nr. 4/2006

Vasile CHIRU

11


Reportaj

Am ajuns la sediul IJPF Ialomiåa pe

o ploaie torenåialã, care nu ne-a slãbit

tot drumul de la Bucureæti la Feteæti.

Cum inundaåiile nu ne-au ocolit nici în

1

Lacrimi æi durere la

malurile Dunãrii

Am planificat pentru numãrul 4 al revistei un reportaj la IJPF Ialomiåa, pentru a

surprinde aspecte din viaåa acestui inspectorat al poliåiei de frontierã „de interior“,

pentru a vedea problemele cu care acesta se confruntã. Mai ales cã ætiam cã existã

aici cel puåin douã aspecte de interes: spaåiile insuficiente æi deficitul de personal.

12 aprilie 2006 - din nefericire subiectul central al reportajului avea sã fie altul...

Dunãrea. Dar nu am scãpat din vedere aspectele de mai sus.

aceastã primãvarã, ne-au lovit unde ne

aæteptam mai puåin. Acolo unde regimul

comunist, prin lucrãrile efectuate

în vederea desecãrii tuturor

terenurilor inundabile pentru

a fi redate agriculturii mãreåe,

cu rezultate fantasmagorice la

hectar, credeam cã a reuæit sã

confere, în afara raåionalizãrilor

de tot soiul, o iluzie de siguranåã,

de stãpânire a oricãrei situaåii,

prin ridicarea unor diguri care

au încãtuæat temporar Dunãrea.

Am stat de vorbã, pentru

început, cu adjunctul æefului

inspectoratului, comisarul Ioan

Stan. În acea dimineaåã, dupã

cum ni se spusese, urma sã aibã loc o

æedinåã, însã ofiåerul ne-a informat cã

aceasta se amânase pentru a doua zi.

Întrebând despre ce este vorba, am aflat

cã activitatea viza evaluarea activitãåii

structurii pe primul trimestru, urmând sã

participe æi conducerea direcåiei.

Inspectorul-æef era ocupat în acel

moment cu ultimele detalii pentru

pregãtirea acesteia. Nu a fost

greu sã-l gãsim, având în vedere

numãrul mic de birouri în careæi

desfãæoarã activitatea poliåiætii

de frontierã din cadrul acestui

inspectorat (foto 1).

Viitor sediu, într-o zonã

inundabilã?

Cu privire la locaåia IJPF-ului,

în prezent au loc discuåii pe tema

... viitorului. Deæi sediul actual este în

imobilul unei importante bãnci din oraæ

(foto 2), colegii noætri ocupã doar o laturã,

cu cinci birouri, plus subsolul, unde

2

Comisar-æef de poliåie

Mihai Popa

Data æi locul naæterii: 14.02.1957,

Bucureæti

Starea civilã: divoråat, un bãiat student la

A.S.E. Bucureæti

Studii:

1972-1976 - Liceul militar „Dimitrie

Cantemir” Breaza

1976-1979 - Æcoala Militarã de Ofiåeri

„Nicolae Bãlcescu” Sibiu, Arma Grãniceri

1983 - curs comandanåi de companii

1986 - curs pregãtirea cadrelor

1988 - 1990 - Academia de Înalte Studii

Militare

1993-1998 – Facultatea de Drept din

cadrul Academiei de poliåie „Alexandru

Ioan Cuza” Bucureæti

1996 – curs de iniåiere în Poliåie

2000 – 2001 – Curs post-universitar de

Drept – Relaåii internaåionale

2004-2005 – Curs post-universitar de

management

Limbi strãine cunoscute: franceza

Funcåii îndeplinite:

1979-1980 - comandantul Pichetului Pazã-

Port Constanåa

1980-1984 - comandantul Pichetului Pazã-

Pod Giurgiu-Ruse

1984-1988 - æef sector – pregãtirea

tineretului pentru apãrarea patriei

1990-1991 - locåiitor pentru pazã al

comandantului Batalionului de Grãniceri

Bãneasa

1991-1992 - æef birou pregãtire pentru luptã

la Brigada de Grãniceri Constanåa

1993 – 1995 - æef birou relaåii publice

æi secretariat la Brigada de Grãniceri

Constanåa

1995-1997 - ofiåer specialist la Centrul

Zonal al Poliåiei de Frontierã Constanåa

1998-1999 - ofiåer specialist la PTF Vama-

Veche

1999-2000 - consilier juridic la DPF

Constanåa

2000 - æef PTF Negru-Vodã

2000-2001 - æef SPF Negru-Vodã

2001-2003 - ofiåer cu informaåiile la SPF

Isaccea

2003 - æef SPF Periprava

2003 - 2004 – æef SPF Chilia-Veche

2004-2005 - æef IJPF Tulcea

2005-2006 - æef IJPF Ialomiåa

Pasiuni: muzica, sportul, computerul,

autoturismele

Apreciazã: ambiåia, devotamentul, cinstea,

munca în echipã

Detestã: superficialitatea, lipsa rãspunderii

æi minciuna.

12 Frontiera - nr. 4/2006


financiarul inspectoratului, înghesuit întrun

pseudo-birou, aminteæte, în ce priveæte

condiåiile de lucru, de sediile Gestapo-ului

(foto 3). Practic, nu existã nici un geam

sau sursã de aerisire în acest spaåiu. Chiria

plãtitã primãriei este mai mult simbolicã.

Inspectorul-æef, comisarul-æef Mihai

Popa, cãruia nu i-a luat mai mult de zece

minute pentru a ne arãta spaåiile de lucru,

practic 200 metri pãtraåi de birouri din cei

408 închiriaåi, spune cã aceastã problemã

se va rezolva, prin alegerea între douã

variante: un imobil situat în zona Feteætisat

(foto 4), cu 800 metri pãtraåi de teren,

la 5-6 km de centrul oraæului, practic

un bloc de garsoniere æi o

cantinã, amplasate însã întro

zonã dosnicã, urâtã æi greu

accesibilã, inundatã în acest

an, pe care o societate cu

datorii la bugetul de stat le

propune drept compensare

în contul datoriei, rãmânând

la latitudinea Ministerului de

Finanåe sã accepte ori ba æi

sã repartizeze, eventual,

aceste clãdiri Poliåiei de

Frontierã. Aceste imobile au

nevoie însã de reabilitare,

fiind nevoie, conform unei

calculaåii fãcute anul trecut,

de 2,22 milioane lei noi,

bani care pot fi folosiåi

pentru realizarea celei de-a doua variante.

Dosarul se pare însã cã este în stadiu

avansat, fiind nevoie doar de câteva avize

æi de o hotãrâre de guvern. Conducerea

MAI a avizat favorabil anul trecut proiectul,

acesta fiind trecut æi în contractul cu EADS,

renegociat, la capitolul reabilitare (este

vorba în total de 30 de sedii). Problema

este cã subsolul se inundã frecvent, ceea

ce produce disconfort – apariåia åânåarilor,

insectelor, a posibilelor boli. O a doua

variantã, doritã de conducerea actualã

a inspectoratului judeåean, este ridicarea

unei clãdiri noi, dupã un proiect care

sã åinã cont de necesitatea structurii,

în curtea Jandarmeriei, unde Poliåia de

Frontierã deåine o suprafaåã de 8.432

mp. Avantajul principal este cã imobilul

este situat la marginea oraæului nou, pe

æoseaua Cãlãraæi nr. 120, pe æoseaua

dinspre Bucureæti, dupã intersecåia

„centurii” cu æoseaua care trece prin

centrul oraæului, mergând spre autostrada

Feteæti-Cernavodã. Problema este cã acest

lucru nu a fost trecut în contractul cu EADS

când a fost renegociat. Chiar dacã s-ar face

demersuri æi s-ar accepta, mai devreme de

2008 nu ar putea începe lucrãrile. Însã

inundaåiile din acest an trebuie sã dea de

gândit factorilor de decizie pentru cã ar fi

pãcat sã se risipeascã niæte bani pe douã

imobile care pot deveni, prin inundãri

repetate, un sac fãrã fund pe care trebuie

sã-l peticeæti mereu. Personal, vãzând zona

unde sunt amplasate cele douã imobile din

Feteæti-sat, stau æi mã gândesc, ca simplu

contribuabil, dacã Ministerul de Finanåe

ar trebui sã accepte compensarea unor

datorii la bugetul de stat cu aceste clãdiri.

Indiferent dacã le dã sau nu Poliåiei de

Frontierã cu titlu gratuit. Ce ar putea face

cu ele, când apa se infiltreazã frecvent în

subsol æi existã pericolul real de a se inunda

æi parterul. Chiar autoritãåile statului sã fie

cele care investesc în clãdiri amplasate în

zone expuse pericolului inundaåiilor?

În discuåia purtatã cu inspectorul æef

am consemnat æi un alt subiect fierbinte

- problema încadrãrii. Din 275 funcåii

de poliåiæti de frontierã numai 170 sunt

ocupate, la ofiåeri încadrarea este de 58%,

iar la personalul contractual de 17,5%.

Problemele par sã se rezolve,

inspectoratul având rezultate în plan

operativ æi promisiuni care vizeazã

deblocarea financiarã a funcåiilor

neîncadrate. De altfel, ca urmare a

colaborãrii foarte bune cu autoritãåile

locale, acestea au sprijinit æi acordat

importanåã Poliåiei de Frontierã în judeå,

iar la conducerea MAI este în curs de

aprobare ridicarea inspectoratului de la

tipul III la tipul I æi înfiinåarea Sectorului

PF Feteæti. Funcåiile se vor asigura prin

redistribuirea celor din inspectorat, mai

ales cã acesta are suplimentat statul cu

funcåiile grupei de pazã de la Ciorani

– în numãr de 24, odatã cu desfiinåarea

centrului de dresaj.

Autoritãåile locale au propus înfiinåarea

unui Punct de trecere a frontierei, la Feteæti,

cu o Zona Liberã. Între motive,

primarul oraæului, inginer Radu

Vacarus, a invocat faptul cã

Braåul Borcea este navigabil tot

timpul anului, spre deosebire de

Dunãre, care în medie æase luni

pe an, între Cernavodã æi km

340, are cotele apelor scãzute,

convoaiele ocolind foarte mult

pentru a ajunge la Cernavodã.

O firmã elveåianã de turism,

care æi-a luat angajamentul

ferm de a asigura tranzitul a

122 nave de pasageri anual,

prin reprezentanåii ei, susåine cã

majoritatea turiætilor, persoane

de vârsta a treia, nu mai doresc

debarce la Cernavodã, din

cauza centralei atomo-electrice, care

pentru ei a devenit o sperietoare. Fac

diverse analogii ...Cernavodã ... Cernobâl...

Cum firma nu doreæte sã-æi piardã clienåii,

aplicã principiul „clientul nostru, stãpânul

nostru”, propunându-le turiætilor drept loc

pentru debarcare oraæul Feteæti. În plus,

mai susåin autoritãåile locale, inclusiv

prefectul judeåului, Marinicã Cazacu,

prin deschiderea PTF-ului portuar Feteæti

foarte multe mãrfuri din tranzit sau de la

cele patru societãåi care fac export-import

vor putea fi vãmuite în Feteæti, important

nod fluvial, rutier æi de cale feratã.

Inspectoratul General al Poliåiei de

Frontierã a considerat însã cã motivele

invocate nu sunt suficiente pentru a aviza

favorabil propunerea, având în vedere cã

existã finanåare europeanã nerambursabilã

pentru îmbunãtãåirea condiåiilor de

3

Sediul IJPF ?

4

Cantina

Frontiera - nr. 4/2006

13


Reportaj

navigaåie pe sectorul de Dunãre dintre

Cãlãraæi – Cernavodã – Hâræova – Brãila,

iar OUG nr. 105/2001 privind frontiera

de stat a României prevede clar modul

cum se executã controlul navelor pentru

trecerea frontierei, existând posibilitatea

de a se face controlul în amonte sau

aval, în primul port în care existã poliåie

de frontierã. Autoritãåile locale rãspund

însã în acest caz cã s-ar pierde timp, în

cazul vizitãrii unor obiective turistice de

pe litoral, având în vedere cã din Feteæti se

pleacã direct pe Autostrada Soarelui.

Întrucât inspectoratul a fost înfiinåat

cu specific principal activitatea de

marinã, statele de organizare au fost

prevãzute iniåial la sectoare exclusiv cu

funcåii de comandant de ambarcaåie

æi ajutor de comandant, la ultima

restructurare prevãzându-se ture de

serviciu. Conducerea inspectoratului este

de pãrere cã ele sunt insuficiente, ca sã

nu mai vorbim de încadrarea actualã a

inspectoratului, la urmãtoarea reaæezare a

posturilor sperându-se într-o suplimentare a

numãrului oamenilor la tura de serviciu.

Ca æi dotare operativã, inspectoratul se

poate baza pe patru ambarcaåiuni PAFS

(Phantom, Rascala),

un Class (foto 5),

5 patru tip Harpoon

550 Open, un SFPI

(cu corp din tablã) æi

un P35. Suficiente,

din ce am constatat

pentru numãrul de

poliåiæti de frontierã

ce-æi desfãæoarã

activitatea în cadrul

acestei structuri.

Inspectoratul, de

la începutul iernii æi

pânã la ora realizãrii

acestui reportaj, s-a

confruntat cu mai multe situaåii deosebite,

cum ar fi gripa aviarã (foto 6 - æeful

IJPF Ialomiåa prezentând fostele focare, cu

steguleåe), sloiurile de gheaåã care riscau sã

striveascã totul în calea lor, inclusiv unele

nave ale Poliåiei de Frontierã ialomiåene,

iar în aceastã primãvarã inundaåiile. Cu

toate acestea, au existat æi rezultate în

plan operativ.

Unde a intervenit omul,

natura s-a supãrat

Dacã stai de vorbã

cu pescarii, în special cu

6 cei mai bãtrâni, între alte

poveæti ofteazã æi aruncã

chiætocul de åigãrã din

colåul gurii spunând cu

amar cã peætele nu mai

are de mulåi ani unde

batã pe canalele Ialomiåei.

Efectul acum se întoarce

împotriva omului. „- Nu

mai este peæte în Deltã,

taicã! Unde sã-æi mai

depunã icrele? Unde-ar

bate, numai diguri, de-o

parte æi de alta. Da’ uite

cã anul ãsta are unde!” ,

continuã cu nãduf un bãtrân din Feteæti,

care întãreæte relatarea inspectorului æef,

care ani de zile a lucrat în cadrul multor

structuri din Deltã æi care, la rându-i, ne-a

povestit cã la Periprava, de exemplu, de

ani buni populaåia sãracã se chinuie sã

punã pe masã un kilogram de peæte la

sãrbãtoare, iar acest lucru se întâmplã

în multe locuri din fosta „împãrãåie” a

peætelui.

În luptã cu furia apelor

Cu apa s-a dovedit cã nu poåi lupta.

Dar anumite efecte ale ei, cum sunt

inundaåiile, le poåi controla. Câteodatã,

bineînåeles, æi nu în totalitate. Iar dacã

vezi cã nu reuæeæti, e mai bine sã fugi la

timp din calea ei. Acest din urmã lucru nu

l-au înåeles unii oameni care, deæi învãåaåi

ca Dunãrea sã le fie aproape, sã le ofere

pentru a cine ætie câta oarã singura

masã din zi, nu s-au îndurat sã-æi lase

agoniseala de o viaåã pradã puhoaielor æi,

fãcându-æi numeroase cruci ori înãlåând

rugãciuni, au aæteptat, cu sufletul la gurã

æi cu credinåã în Dumnezeu, sã înfrunte

soarta. Pentru unii au fost rugi zadarnice,

întrucât vântul a fãcut din Dunãre cel mai

aprig ciocan care a bãtut zi æi noapte la

fiecare trei secunde în diguri pânã le-a

doborât. Metru cu metru. Precum un

boxer fãrã splinã, fãrã ficat sau inimã,

care a învins de multe ori eforturile

sutelor, miilor de jandarmi, poliåiæti de

frontierã, pompieri, localnici care ridicau

dig dupã dig ori astupau breæele, atunci

când apa strecura câte un braå spre casele

oamenilor.

I-am gãsit pe colegii ialomiåeni, atât la

Feteæti cât æi la Cernavodã æi Hâræova gata

de intervenåie în cazul în care prefectul

sau alte autoritãåi le-ar fi solicitat ajutorul,

în cazul în care localitãåile dispuse dea

lungul Dunãrii sau braåului Borcea

ar rãmâne izolate. Aici, ca æi în multe

alte locuri, s-a colaborat foarte bine cu

consiliul judeåean æi cel local, prefectul

mergând în numeroase rânduri sã observe

starea digurilor æi ritmul lucrãrilor de

apãrare împotriva inundaåiilor, însoåit

de poliåiætii de frontierã. L-am întâlnit

æi noi într-un asemenea moment æi i-

am solicitat câteva cuvinte. A apreciat

activitatea Poliåiei de Frontierã æi, în

general, a structurilor MAI din judeå

care, în acele momente grele pentru

mulåi oameni erau aproape æi ofereau

întreg sprijinul (foto 7 æi 8).

Vedeam la televizor, la ætiri, cum în

sud, în judeåul Dolj, situaåia se agrava

cu fiecare zi. Punctul de trecere a

7 8

14 Frontiera - nr. 4/2006


frontierei Bechet era sub apã, porturile

se închideau unul dupã altul. Judeåele din

lungul Dunãrii intrau încet sub ape? Când

se va opri acest coæmar?

La Feteæti, pe malul stâng al Braåului

Borcea al Dunãrii, oamenii erau încordaåi,

vorbeau de viiturã, se pregãteau de

ce e mai rãu. Inspectorul-æef de aici

se consulta cu omologul de la Tulcea.

Acolo, la Isaccea, se spãrsese un dig care

ameninåa oraæul. Spãrtura fusese repede

închisã. Norocul a fost cã era aproape, la

câåiva metri pe dig æi s-a putut interveni

uæor. Dar dacã era la kilometri?

În zona Feteæti-sat, la Buliga în special,

în timp ce colegii jandarmi æi pompieri

ridicau diguri de pãmânt împreunã

cu angajaåi ai primãriilor, formând

aliniamente pe care se retrãgeau împinæi

de apele din ce în ce mai învolburate

ale Dunãrii, poliåiætii de frontierã

supravegheau atât de pe apã cât æi de pe

uscat (foto 9 æi 10) digurile æi informau

autoritãåile, Inspectoratul pentru Situaåii

de Urgenåe în cazul în care se produceau

breæe. Erau pregãtiåi sã intervinã dacã

vieåi omeneæti erau puse în pericol. În

câteva minute, ambarcaåiunile Poliåiei

de Frontierã, gata pregãtite, puteau sã

se deplaseze oriunde ar fi fost nevoie

de ele.

10

Existã o legãturã

permanentã cu primãriile

localitãåilor din zona de

responsabilitate æi cu posturile

de poliåie.

În ce priveæte inundaåiile,

în Buliga, mai jos cu vreo

doi kilometri de clãdirile

care se pare cã vor intra

în proprietatea Poliåiei de

Frontierã, câteva case erau

ameninåate de ape (foto 11

æi 12) iar în avalul podului

un hotel rezista datoritã

unei fortificaåii din saci cu

nisip æi pãmânt (foto 13),

iar evenimentele evoluau

cu rapiditate. Dacã la ora

reportajului apele bãteau

în poråile grãdinilor, la

ora redactãrii materialului

ele ocupaserã curåile æi

ajunseserã la æosea. Zeci de

oameni fuseserã evacuaåi,

iar sute de hectare æi zeci

de curåi erau inundate.

Despre libertate æi

democraåie

A doua zi, dimineaåa,

dupã o vizitare a zonelor

fierbinåi, în care apa era

de aæteptat sã înainteze,

mai ales cã plouase atât

seara cât æi noaptea, am

ajuns cu o micã întârziere

la bilanåul inspectoratului

pe primul trimestru. Era

prezent directorul DPF

Constanåa, comisarulæef

Ene Tudorel (foto

14). Cunoscând situaåia

deficitului de personal de la acest

inspectorat, comisarul-æef Ene i-a

recomandat inspectorului-æef mai multã

prudenåã atunci când aprobã rapoartele

de mutare în alte structuri ale lucrãtorilor

inspectoratului. Zâmbind æi descreåind

frunåile poliåiætilor de frontierã prezenåi,

pe care îi criticase uæor sugerândule

sã se implice mai mult în muncã,

în special în domeniul muncii de

informaåii, domnia sa a declarat cã va

semna toate rapoartele aprobate de

conducerea inspectoratului, prin care

9 14

11

12

13

se aprobã mutãrile, dar inspectorul æef nu

mai are voie sã reclame lipsa personalului,

dacã acceptã sã se despartã „aæa uæor de

oameni”. „-Democraåie, democraåie, dar

trebuie sã avem în vedere æi interesele

instituåiei”, a continuat æeful direcåiei.

Au fost analizate rezultatele æi

problemele cu care se confruntã

fiecare compartiment, birou, sector.

Am consemnat æi câteva aspecte care ar

trebui sã „gâdile” urechile unor colegi:

SPF Cernavodã nu are nici un computer

iar SPF Hâræova un 686 up - gradat;

Frontiera - nr. 4/2006

15


Reportaj

Analiza de risc a inspectoratului

existã doar pe hârtie; la Ialomiåa 50% din

personal este navetist; poliåiætii de frontierã

care participã la cursuri, cu scoatere din

producåie, pierd mult la salariu, fiindu-le

scoase anumite sporuri - motiv pentru

oameni sã priveascã cu reticenåã aceste

cursuri. Printre ultimii „executaåi pecuniar”

– chiar æefii inspectoratului æi direcåiei.

Inundaåii în centrul oraæului

De partea cealaltã a autostrãzii, la

capãtul podului peste Dunãre construit

între 1890 æi 1895 de inginerul Anghel

Saligny, podul „Carol I”, care cu lungimea

de 1662 m a fost pentru o perioadã unul

din cele mai lungi poduri din Europa, în

oraæul Cernavodã, situat la malul Dunãrii,

cu o populaåie de 20.000 locuitori, fondat

de coloniæti greci sub numele de Axiopolis

în secolul 4 î.e.n., ca punct de comerå cu

dacii din jur æi reconstruit de legendarul

domn muntean Negru Vodã, oamenii abia

scãpaserã, pe 12 aprilie, din carantina

totalã datoratã gripei aviare.

Colegii noætri au fost implicaåi în

prevenirea rãspândirii bolii, acåionând

la închiderea unor zone, a unui cartier,

apoi la dezinfecåia autoturismelor pe

comunicaåia Giurgeni-Vadu Oii,

Feteæti, Cernavodã - Topalu, la

monitorizarea malului drept

pentru ca localnicii sã nu ducã

pãsãri în baltã (foto 15).

Din relatãrile colegilor de

aici, populaåia a colaborat æi

s-au supus mãsurilor luate de

autoritãåi, atâta timp cât li s-au

acordat bani pentru pãsãrile

sacrificate.

Acum, odatã cu creæterea

cotelor apelor, prin sistemul de

canalizare al oraæului, Dunãrea presa,

împingând apa din canale

spre centru, în zona primãriei.

Aveai impresia cã s-au spart 17

conductele.

Conform ordinului MAI,

poliåiætii de frontierã erau în

mãsuri de gradul 2. La Sãimenii

Mari, æase case erau în pericol

iar æoseaua care duce spre

Hâræova era paråial sub apã, pe

multe segmente drumul fiind

deviat. Dacã Dunãrea mai

creætea cu 40 cm, practic nu se

16 Frontiera - nr. 4/2006

mai putea circula iar localitãåile Rasova

æi Sãimenii Mari ar fi fost inundate. Cota

era de 3,63 metri peste nivelul normal.

La acest sector mai existã opt sergenåi,

din care doar doi terminã liceul anul

acesta. De asemenea, în cadrul structurii

funcåioneazã un PTF, din 1971, încadrat

cu opt poliåiæti de frontierã, care-æi

desfãæoarã serviciul în ture de 12/24, 12/

48. Punctul a asigurat controlul, în primul

trimestru al acestui an, la 74 ambarcaåiuni

æi 356 persoane, la intrare, precum æi la 56

ambarcaåiuni æi 211 persoane, la ieæirea

din åarã.

Întrucât la Tulcea erau câteva localitãåi

în pericol, am pornit într-acolo, nu înainte

de a vedea care era situaåia la Hâræova.

Cota de inundaåie – parabolica

poliåiætilor

de frontierã

Ajunæi la sediul SPF Hâræova, l-

am reîntâlnit pe subinspectorul Ionuå

Voinescu, aflat la conducere întrucât

funcåia de æef era vacantã. Ne cunoscusem

în acea dimineaåã, la bilanå æi era apreciat

de colegi æi de æefi.

Ne-am cãåãrat pe o

prelungire de punte, pe care

erau aæezaåi câåiva saci pentru

a putea ajunge pe ponton

fãrã a te uda. Apa crescuse

în acea zi cu 15 centimetri,

ajungând sub o antenã a

poliåiætilor de frontierã (foto

16). Subinspectorul Voinescu

(foto 17) ne-a povestit cã

astã varã, când au instalat

antena, s-au chinuit, întrucât

15 nu gãseau o scarã atât de

înaltã pentru a o putea fixa

pe stâlp, la peste patru metri

înãlåime. Acum

apele erau,

practic, peste

nivelul portului,

singura opreliæte

în calea lor fiind

un dig lat de 2,5

metri. Antena era

puåin peste nivelul

apei, mascatã de

16 dig. O singurã

breæã æi sala de

sport împreunã

cu celelalte clãdiri de acolo erau imediat

sub ape. Cel puåin un metru. Dupã ce

am discutat cu

tânãrul ofiåer despre

activitatea de la

sector, asiguratã

de 27 poliåiæti de

frontierã, pe o

lungime de 47 km

din Dunãrea Veche,

de la Capidava la

Giurgeni æi 15 km

din Borcea, de la

Giurgeni la Fãcãeni,

despre dotare æi rezultate, despre bucurii,

împliniri dar æi despre necazuri, am lãsat

în urmã oraæul cu 12.000 locuitori, o zonã

defavorizatã în care doar 25 % din foråa

de muncã lucreazã cu forme legale. Cel

puåin aæa ne-a relatat colegul nostru.

IJPF Naval Tulcea –

principala foråã

de intervenåie la dezastre,

pe apã, din judeå

În judeåul Tulcea, aveam sã aflãm

de la comisarul-æef Cristian Rogojeanu,

æeful IJPFN Tulcea (foto 18), oamenii

sunt obiænuiåi cu inundaåiile, în special în

Deltã. În ce priveæte municipiul, situat pe

dealuri, nu se pune problema inundaåiei

decât în ce priveæte faleza care, de altfel, a

æi fost acoperitã cu apã, lucru nemaivãzut

de majoritatea tulcenilor. Aceætia veneau

zilnic æi priveau, fãceau fotografii ori

filmau.

Poliåiætii de frontierã din acest

inspectorat interveniserã, odatã cu

nãvãlirea puhoaielor, iniåial la Isaccea

(foto 19 - agenåii Sorin Nãstase æi Florin

Ialama). Practic, Poliåia de Frontierã, din

punct de vedere al logisticii æi resurselor

umane, este principala foråã de intervenåie

æi salvare în asemenea situaåii din judeå.

Pentru intervenåia la inundaåii, IJPF Tulcea

a comunicat prefectului judeåului, dr.

Lefter Chiricã, faptul cã 12 ambarcaåii

erau gata sã intervinã pentru evacuarea

populaåiei. Dar asta nu înseamnã cã s-a

neglijat misiunea principalã – controlul æi

supravegherea frontierei.

La Sulina, poliåiætii de frontierã, alãturi

de autoritãåile locale au întãrit digul de

sud al oraæului, care prezenta fisuri,

infiltraåii, ca mãsurã de protecåie. Podul

de pe comunicaåia care face legãtura

între Sulina æi Sf. Gheorghe se înclinase

în lateral cu 15 cm, datoritã eroziunii

solului de la piloni æi nu mai prezenta

siguranåã.

La solicitarea prefectului, anunåau

orice modificare hidrologicã în zona de

responsabilitate sau ruperi ale digurilor. În

data de 4 aprilie, poliåiætii de frontierã din

cadrul SPF Pardina au intervenit pentru

salvarea æi evacuarea a cinci persoane

æi bunurilor acestora. Cu o zi înainte, la

solicitarea unei familii, prima ameninåatã

18


19

Deæi au acåionat la prevenirea unor efecte nedorite produse de apele Dunãrii,

la salvarea de vieåi omeneæti æi a unor bunuri, poliåiætii de frontierã tulceni,

cum am spus æi în reportaj, nu au neglijat supravegherea æi controlul frontierei,

prevenirea æi combaterea actelor ilegale sãvâræite în zona de competenåã. Astfel,

în primele 15 zile ale lunii aprilie, colegii noætri au avut mai multe rezultate, din

care am selectat doar câteva, pe care vi le prezentãm în continuare, pe scurt:

de ape, colegii noætri interveniserã æi îi

mutaserã pe dig. În total, în zilele ce au

urmat, la Plaur, pe dig, cinci familii au

fost mutate, în corturi puse la dispoziåie

de M.Ap.N. æi instalate de poliåiætii

de frontierã. Colegii noætri le-au oferit

pâine, apã mineralã æi alte merinde,

dupã posibilitãåi. Nu vã imaginaåi cã ar

fi supermarketuri prin preajmã. Aæa cã,

spre exemplu, pâinea e la mare preå.

La apelul prefectului, toate locaåiile

libere, foste cazãrmi – Luncaviåa,

Somova, Tãtaru, Tatanir, Tulcea port

industrial, Casa cadrelor Plaur æi Post

Plaur -, în caz de necesitate erau gata sã

ofere adãpost eventualilor sinistraåi.

Însoåiåi de purtãtorul de cuvânt al

inspectoratului, subcomisarul Cezar

Projovschi æi de subcomisarul Mihai

Barbu, æeful sectorului, am vizitat

zona din responsabilitatea SPF Isaccea.

Aici, în localitatea Smârdan, erau 146

gospodãrii afectate, 26 case inundate

æi cinci evacuate. La I.C. Brãtianu patru

case au fost, de asemenea, inundate. Alte

localitãåi îæi aæteptau parcã rândul.

Am pornit înapoi spre Bucureæti cu

imagini ameåitoare care se derulau rapid

pe retinã, cu puhoaie de apã din Dunãre

ce se revãrsau peste diguri æi cu senzaåia

cã urechile nu auzeau decât: Pojejena a

fost inundatã, Rastul este sub apã, portul

Bechet æi comuna Bistreå, de asemenea,

Digurile din Feteæti încep sã cedeze. Se

vor face inundaåii controlate. Jandarmii

înalåã alte diguri...Poliåiætii de frontierã

au dat o mânã de ajutor ... Au fost

transportaåi saci cu nisip cu elicoptere

ale Internelor æi Armatei ... În Sãptãmâna

Mare sinistraåilor le mai rãmãsese în

siguranåã doar... ruga la Dumnezeu.

Au consemnat

Marius IONESCU

Iulian PUICÃ

- Doi indivizi, unul din Mihai Viteazul, jud. Constanåa æi unul din localitatea

Buzoieni, jud. Neamå au fost prinæi de poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Tulcea,

în ziua de 5 aprilie, la pescuit fãrã autorizaåie în Lacul Sinoie. Aceætia aveau în

ambarcaåiune zece plase monofilament æi 89 kg peæte.

- Alte douã persoane din localitatea C.A. Rosetti au fost prinse în flagrant de

poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Chilia, în dimineaåa zilei de 7 aprilie a.c.,

în timp ce braconau pe lacul Merheiul Mic cu un dispozitiv artizanal. Aceætia

reuæiserã sã ameåeascã bine 310 kg de crap, care zãceau cu burta-n sus în barca

braconierilor.

- Agenåii Vitali Procop, Radu Negruå æi Stelian Mocanu, din cadrul SPF Chilia,

în timp ce se aflau în misiune în seara zilei de 12 aprilie, au fost informaåi de

un localnic despre furtul cãrãmizilor de la una din casele aflate în Chilia Veche.

Poliåiætii de frontierã au reuæit identificarea hoåilor. Aceætia, trei persoane trecute

de 50 de ani, încãrcaserã 350 de cãrãmizi într-o cãruåã æi tocmai sãrbãtoreau

cu o åuicã „afacerea”. În final cãrãmizile au ajuns la proprietar iar dosarul penal

întocmit autorilor la Parchet.

- În dimineaåa zilei de 13 aprilie, cu ghinion pentru unii, agenåii Cãtãlin

Deacu, Cãtãlin Negoiåã æi Ion Nicola, din cadrul SPF Tulcea, au oprit pentru

control, în localitatea Plopu, o autospecialã condusã de un ilfovean din

localitatea 1 Decembrie. La control s-a descoperit cantitatea de 775 kg peæte,

majoritatea æalãu. Æoferul s-a ales cu dosar penal pentru infracåiunea prevãzutã

de art. 56 2 , alin 1, lit. G din Legea nr. 192/2001 republicatã æi actualizatã, iar

peætele a fost predat unei societãåi de piscicole.

Conform unui comunicat de presã din data de 25 aprilie a.c., Ministerul Administratiei

æi Internelor a asigurat intervenåiile necesare în zonele afectate de inundaåii cu 1201 de

angajaåi ai Inspectoratului General pentru Situaåii de Urgenåã, Poliåiei, Jandarmeriei æi

Poliåiei de Frontierã. La intervenåii au participat, de asemenea, 818 de angajaåi ai M.Ap.N. æi

2003 ai altor structuri ale statului. Totalul foråelor de intervenåie este de 4022 oameni.

S-a acåionat cu 617 mijloace de intervenåie: 76 autoturisme, 107 autocamioane, 32

autobasculante, 35 autospeciale, 3 vole, 8 bãrci cu motor, 6 æalupe, 31 motopompe, 158

tractoare, 11 ifroane, 9 excavatoare, 8 buldozere, 2 pompe, 3 elicoptere, 2 microbuze, 10

generatoare æi 31 proiectoare . Au fost instalate 85 corturi.

Situaåia privind monitorizarea efectelor creæterii debitelor fluviului

Dunãrea se prezenta în acea dimineaåã astfel:

Judeåe afectate-12

Persoane evacuate – cazate la

rude, unitãåi æcolare æi sanitare,

în corturi, pontoane

plutitoare - 9.526

Localitãåi afectate - 148

Case inundate - 848

Case distruse - 227

Case în pericol de

prãbuæire - 122

Gospodãrii æi anexe gospodãreæti

inundate-3.819

Obiective socio-economice - 41

Suprafeåe inundate controlat

(hectare) - 21.000

Drumuri naåionale (km) - 2,9

Drumuri judeåene (km) - 381

Drumuri comunale (km) - 121

Poduri - 22

Podeåe - 122

Frontiera - nr. 4/2006

17


Documentar

SPECIMEN DE PAÆAPORT SIMPLU

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A

COPERTEI EXTERIOARE

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A

PRIMEI COPERTE INTERIOARE

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE

ULTRAVIOLETE A PRIMEI

COPERTE INTERIOARE

VIZUALIZARE

ÎN LUMINÃ

ALBÃ A CELEI

DE-A DOUA

COPERTE

INTERIOARE

FOTOGRAFIA

INTEGRATÃ

VIZUALIZARE

ÎN LUMINÃ

ALBÃ A FILEI

INFORMATIZATE

VIZUALIZARE

ÎN LUMINÃ

CU RAZE

ULTRAVIOLETE

A CELEI

DE-A DOUA

COPERTE

INTERIOARE

IMAGINEA MÃRITÃ

A FOTOGRAFIEI

TITULARULUI

18 Frontiera - nr. 4/2006

#


APARÅINÂND STATULUI CANADIAN

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE

ULTRAVIOLETE A FILEI INFORMATIZATE

– FOTOGRAFIA ÎN UMBRÃ

IMAGINEA MÃRITÃ A

FOTOGRAFIEI ÎN UMBRÃ

VIZUALIZARE MÃRITÃ ÎN LUMINÃ ALBÃ, A

UNEI ZONE DE PE FILA INFORMATIZATÃ, CU

EVIDENÅIEREA DESENULUI DE FOND

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ

CU RAZE ULTRAVIOELETE

A FILEI DIN PAÆAPORT

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ

A FILEI DIN PAÆAPORT

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ

PRIN TRANSPARENÅÃ A FILEI DIN

DOCUMENT – FILIGRAN

VIZUALIZÃRI ÎN

LUMINÃ ALBÃ ÆI CU

RAZE ULTRAVIOLETE

A BROÆÃRII

DOCUMENTULUI

Pagini realizate

cu sprijinul Serviciului

Criminalistic al IGPF

Frontiera - nr. 4/2006 19


Pregãtire

Avertismentul - o sancåiune

contravenåionalã controversatã?

Pentru cei mai mulåi dintre noi

aplicarea sancåiunii contravenåionale cu

avertisment nu pare sã ridice semne de

întrebare, fiind o sancåiune de naturã

moralã, ce nu este atacatã cu plângere

la instanåele de judecatã æi, ca urmare,

nu creeazã probleme imediate agentului

constatator. Fiind însã prima sancåiune

contravenåionalã principalã credem cã este

bine sã fie cunoscutã sub toate aspectele.

Din acest motiv doresc sã mã refer la

un aspect controversat în momentul de

faåã: avertismentul se poate aplica oricând

sub formã scrisã sau numai sub formã

verbalã?

Pentru a rãspunde corect la aceastã

întrebare pornim de la prevederea legii

cadru în materie contravenåionalã, O.G.

nr. 2/2001 aprobatã prin Legea nr. 180

din 11/04/2002, art.7:

,,(1) Avertismentul constã în

atenåionarea verbalã sau scrisã a

contravenientului asupra pericolului social

al faptei sãvâræite, însoåitã de recomandarea

În ziua de 2 martie a.c., în urma unei

informaåii primite, lucrãtorii operativi

din cadrul SPF Corabia, au efectuat o

acåiune pe linia combaterii traficului cu

autoturisme furate.

Cu aceastã ocazie, poliåiætii de

frontierã au oprit pentru control,

pe raza localitãåii Izbiceni, un autoturism

marca Fiat Tipo cu numere strãine de

înmatriculare, condus de Vãtafu R., din

municipiul Râmnicu Vâlcea. Maæina

nu avea documente de provenienåã,

æoferul prezentând un certificat de

20 Frontiera - nr. 4/2006

de a respecta dispoziåiile legale.

(2) Avertismentul se aplicã în cazul în

care fapta este de gravitate redusã.

(3) Avertismentul se poate aplica æi în

cazul în care actul normativ de stabilire

æi sancåionare a contravenåiei nu prevede

aceastã sancåiune.”

Alineatul 1 al acestui articol ne aratã

în ce constã avertismentul æi cã el se

poate prezenta sub douã forme: verbalã

sau scrisã. În vechea reglementare, Legea

nr. 32/1968 privind stabilirea æi constatarea

contravenåiilor, nu se fãcea aceastã

distincåie: ,,Art. 6. - Prin avertisment se

atrage atenåia contravenientului asupra

pericolului faptei sãvâræite æi i se recomandã

ca pe viitor sã respecte dispoziåiile legale.

Avertismentul se aplicã în cazurile în care

fapta este de micã importanåã æi se apreciazã

cã acela care a sãvâræit nu o va mai repeta

chiar fãrã aplicarea unei amenzi.

Avertismentul se poate aplica chiar dacã

actul normativ de stabilire æi sancåionare

a contravenåiei nu prevede aceastã

sancåiune.”

Rezultã fãrã echivoc cã legiuitorul

a dorit ca prin actuala reglementare sã

se aplice mai bine aceastã sancåiune

contravenåionalã, adicã sã se înlãture în

mai mare mãsurã subiectivismul agentului

constatator în aplicarea acestei sancåiuni æi

ea sã se aplice în forma scrisã doar atunci

când prevede actul normativ, deoarece

forma scrisã presupune întocmirea unui

proces-verbal, luarea în evidenåã a celui

care a comis fapta ilicitã etc.

Alineatul 2 al acestui articol precizeazã

cã avertismentul se aplicã în cazul în

care fapta este de gravitate redusã. În

primul rând aprecierea gravitãåii o face

autorul actului normativ prin prevederea

alternativei amenzii cu avertismentul

LA VOLANUL UNEI MAÆINI

CU PROBLEME

înmatriculare în limba francezã æi

un document tip carte verde care nu

prezenta ætampilã sau alte elemente de

siguranåã.

(exemplu: Regulamentul de aplicare a

O.U.G. 195/2002 privind circulaåia pe

drumurile publice) sau nu o prevede

deloc, cum este cazul O.U.G. 105/2001

privind frontiera de stat, Legea nr. 103/

1996 a fondului cinegetic æi a protecåiei

vânatului, Legea nr. 192/2001 privind

fondul piscicol, pescuitul æi acvacultura.

În al doilea rând, aprecierea gravitãåii o

face agentul constatator, atunci când are

alternativa amenzii sau avertismentului

æi în funcåie de: împrejurãrile în care s-a

sãvâræit contravenåia; modul æi mijloacele

de sãvâræire a acesteia; circumstanåele

personale ale contravenientului (starea

materialã, precum æi alte date privind

persoana acestuia, cunoscute de agentul

constatator);

Alineatul 3 al acestui articol este cel

care induce controversa: se poate aplica æi

în cazul în care actul normativ de stabilire

æi sancåionare a contravenåiei nu prevede

aceastã sancåiune. Aceastã aplicare eu o

consider cã este doar pentru avertismentul

în forma verbalã. Per a contrario, dacã aæ

admite forma scrisã, nu aæ avea ce completa

la rubrica prevãzutã în procesul-verbal

de constatare æi aplicare a contravenåiei

,,Faptele comise sunt prevãzute de art. …

din … æi sancåionate de art … din …” (cum

apare în procesul-verbal), în cazul în care

actul normativ nu prevede sancåiunea cu

avertisment. Trimiterea la art. 7 din O.G.

2/2001 pentru completarea acestei rubrici

este total greæitã, deoarece este legea

generalã în domeniul contravenåional æi nu

o lege specialã sau alt act normativ dupã

care se aplicã sancåiunile contravenåionale

într-un anumit domeniu.

În concluzie, avertismentul în forma

verbalã se poate aplica chiar æi atunci când

actul normativ de constatare æi aplicare nu

o prevede, iar avertismentul în forma scrisã

numai atunci când este prevãzutã în actul

normativ.

Este o interpretare pe care o supun

atenåiei cititorilor revistei Frontiera, pentru

a fi combãtutã, dacã este cazul.

Vasile MORAR,

Catedra de pregãtire juridicã,

Æcoala ,,Avram Iancu” - Oradea

Fiind întrebat asupra provenienåei

autoturismului, numitul în cauzã a declarat

faptul cã l-a cumpãrat de la un cetãåean

din Râmnicu Vâlcea, fãrã a încheia acte

de vânzare-cumpãrare.

În urma cercetãrilor efectuate la Punctul

de Contact Oradea, a rezultat faptul cã

autoturismul, înmatriculat în Franåa, la

data controlului nu mai avea drept de

circulaåie în România deoarece termenul

de circulaåie era depãæit.

Numitului în cauzã i s-a întocmit

lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de conducere pe drumurile

publice a unui autoturism care nu avea

drept de circulaåie în România, iar Fiat-ul,

împreunã cu certificatul de înmatriculare

æi cartea verde au fost predate la Direcåia

Regionalã Vamalã Craiova.

Mãdãlin CROITORU


O altfel de aniversare

„Spring day” este o manifestare care

cuprinde aproape toate åãrile Bãtrânului

Continent.

Cu prilejul acestei zile se

organizeazã diferite activitãåi, menite

sã ne cunoaætem mai bine unii pe

alåii, pentru ca în viitoarea Europã

Unitã sã se poatã vorbi despre o

adevãratã ,,unitate în diversitate’’.

Æcoala de Formare Iniåialã æi

Continuã a Personalului Poliåiei de

Frontierã Iaæi a primit o invitaåie,

pe baza unui proiect, de la Æcoala

,,Ætefan Bârsãnescu’’ din Iaæi, prin

care a fost solicitatã sã colaboreze cu

,,Asociaåia Comunitarã a Cercetaæilor

din România” (A.CO.CE.RO. Iaæi) în

vederea desfãæurãrii unor acåiuni

comune.

Aceasta asociaåie non-profit

are un profund caracter educativ

æi social, principiile pe care se bazeazã

fiind respectul faåã de semeni, de naturã æi

faåã de tine însuåi. Are o structurã internã

riguroasã, care permite fiecãrui cercetaæ

Æi de aceastã datã, tradiåional, am

sãrbãtorit cum se cuvine împlinirea a încã

unui an de la înfiinåarea æcolii, prin activitãåi

specifice momentului cum ar fi concursuri

sportive, profesionale æi, nu în ultimul rând,

momente literare sau omagiale.

Toate acestea nu au semãnat cu cele

din alåi ani sau cu alte prilejuri. Aceæti

copii, æi nu suntem puåin cãrora ne place

sã-i numim aæa pe elevii noætri, au fãcut

ca oricare dintre momente sã fie altfel,

aæa cum doar elevii ætiu sã o facã. La

concursul de cunoaætere a legislaåiei

specifice Poliåiei de Frontierã, au ætiut

sã fie concentraåi, atenåi, momentele

omagiale sã le întâmpine cu sobrietate,

în timp ce la momentele literar-artistice

prezentate de colegii lor sã fie tãcuåi æi

visãtori. O ureche finã ar fi putut auzi æi

câte un oftat scãpat fãrã voie, iar când a

fost vorba sã-æi susåinã favoriåii pe terenul

de sport, au fost gãlãgioæi iar competitorii,

crânceni dar fair-play.

Iatã æi rezultatele concursurilor:

• Concurs pe probleme de legislaåie

Locul I: elevii Ivona Lascu; Anca

Drinceanu; Sorin Chiriåã – din clasa 203,

diriginte cms.-æef Sevastian Statie; Locul

al II-lea: elevii Mãdãlina Stoica; Emil

Ungureanu; Paul Drãgan, din clasa 205,

diriginte cms. Nicuæor Sandu; Locul al

III-lea: elevii Anca Rãducanu; Mãdãlina

Rãducanu; Mihai Deaconu, din clasa 204,

diriginte cms.-æef Vasile Banciu.

• Cupa Æcolii la Tenis de masã - Locul

I: elev Dorinel Preduæel – din clasa 206,

diriginte cms. Ionel Gabor; Locul al IIlea:

elev Vasile Maråian – din clasa 202,

diriginte cms.-æef Marin Badea; Locul al

III-lea: elev Viorel Bãlan – din clasa 205,

diriginte cms. Nicuæor Sandu.

• Cupa Æcolii la Fotbal Locul I: clasa

203, diriginte cms.-æef Sevastian Statie;

Locul al II-lea: clasa 204, diriginte Vasile

Banciu; Locul al III-lea clasa 205, diriginte

Nicuæor Sandu.

• Concursul de Tir rezervat cadrelor

æcolii æi invitaåilor din structurile

Ministerului Administraåiei æi Internelor

æi Serviciului Român de Informaåii a fost

câætigat la categoria bãrbaåi, la egalitate

perfectã (punctaj decari æi nouari) de cpt.

Gabriel Volintiru – IJ Jandarmi Mehedinåi

æi scms. Valentin Modoran, Æcoala de

Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de

Frontierã Oræova; acesta din urmã nu a

acceptat barajul æi, din fair-play, a cedat

„Spring day in europe”

sã-æi afirme æi sã-æi cultive propriile

valori, urmãrindu-se mai ales educaåia æi

autodepãæirea.

Întrucât s-a luat hotãrârea, la nivelul

conducerii instituåiei noastre, sã rãspundem

invitaåiei micilor æcolari cercetaæi, în ziua

de 21 martie a.c., echipa reprezentantã

locul I adversarului æi s-a mulåumit cu

locul al II-lea. Pe locul al III-lea s-a clasat

mm. Mihãiåã Tãtaru – Inspectoratul pentru

Situaåii de Urgenåã Mehedinåi.

Iatã æi celelalte rezultate:

• Categoria Femei:

Locul I - P.C. Camelia Danciu, IJ

Jandarmi; Locul al II-lea - ag. æef Maria

Lobodã, Æcoala de Perfecåionare a Cadrelor

Poliåiei de Frontierã Oræova; Locul al III-lea

- plt. adj. Gabriela Cenuæe, Inspectoratul

pentru Situaåii de Urgenåã Mehedinåi.

Echipe:

Locul I - I.J. Jandarmi; Locul al II-lea

- Æcoala de Perfecåionare a Cadrelor

Poliåiei de Frontierã Oræova; Locul al III-lea

- Inspectoratul pentru Situaåii de Urgenåã

Mehedinåi.

Ziua de 30 Martie a fost „Ziua poråilor

deschise” æi am primit vizita unui grup

de 30 elevi de clasa a XII-a ai Liceului

„Traian Lalescu” din Oræova. Aceætia au

vizitat sãlile de studiu, de specialitate æi

le-au fost prezentate demonstraåii privind:

ridicarea urmelor papilare de pe obiecte

cu ajutorul trusei criminalistice; realizarea

portretului „ robot” pe calculator.

Elevii au fost deosebiåi de încântaåi, iar

profesorul Verginia Trãilescu, însoåitoarea

lor, a fost plãcut surprinsã de dotãrile

æcolii declarând: „… mã aæteptam sã

gãsesc aici poliåiæti cu pistol la brâu æi nu

aerul acesta academic. De afarã se vede

altfel”. Toåi laolaltã, profesori æi elevi, s-au

arãtat dornici sã revinã, unii dintre ei, mai

în glumã mai în serios chiar pentru un an

æi jumãtate. Noi îi aæteptãm cu drag.

Acum, elevii noætri sunt în stagiu de

practicã în unitãåile teritoriale ale Poliåiei

de Frontierã.

Dorin LÃCRARU

a instituåiei noastre, alcãtuitã din cms.

Nicolae Robu, insp. Magdalena Boboc æi

ag. Georgel Hriscu s-a deplasat la Æcoala

„Ætefan Bârsãnescu”. Aici am întâlnit

cercetaæi de la Unitatea ,,Mihai Eminescu”,

al cãrei lider este învãåãtoarea Iulia Matei,

Unitatea ,,Ion Simionescu”, cu liderul în

persoana învãåãtorului Constantin Matei,

dar æi pe cea a viitorilor cercetaæi

din clasa condusã de învãåatoarea

Elisabeta Rusu.

Într-o atmosferã plãcutã,

comisarul Nicolae Robu a fãcut o

amplã prezentare a Uniunii Europene,

a structurilor acesteia, precum æi a

simbolurilor principale: drapelul,

imnul æi istoricul U.E. Finalul a fost

la fel de interesant, cu o ploaie de

întrebãri, atât din partea æcolarilor,

cât æi din partea moderatorului. Se

poate spune cã întreaga activitate a

avut un caracter interactiv, stimulând

participarea copiilor prin materialele

prezentate, cât æi prin chestionarul

prin care comisarul l-a aplicat în

final, demonstrându-se astfel ca

activitatea s-a bucurat de un interes

vizibil din partea copiilor.

Magdalena BOBOC

Frontiera - nr. 4/2006

21


Tristeåe

Dunãre, Dunãre... frontierã de lacrimi

Oameni rãmaæi fãrã agonisealã, case

prãbuæite, animale ce plutesc pe suprafaåa

apei tulburi - sunt imagini ce sigur

impresioneazã pe cei ce stau în tihna

propriilor case æi privesc la televizor. Sunt

imagini ce au miæcat profund poliåiætii de

frontierã mehedinåeni. Pânã sã se „supere”

Dunãrea æi sã loveascã satele la a

cãror liniæte ei vegheau, o priveau ca

pe o prietenã. O prietenã capricioasã,

cãci numai ei ætiu ce rece æi dureroasã

îi este briza ce le umezeæte trupurile

pe tura de noapte. O priveau ca pe

o tentaåie pentru cei ce încercau,

cu orice preå, sã sfideze legea. Æi

o supravegheau permanent. Erau

convinæi cã o cunosc bine, pentru cã

au „mâncat împreunã un sac de sare”,

cum bine spune românul.

Æi totuæi... Ce a înfuriat-o aæa de

tare? Cum a putut sã fie aæa hainã la

suflet încât sã lase fãrã adãpost oameni

bãtrâni, incapabili sã-æi mai ridice un

adãpost? De ce a vrut sã fure lacrimile

celor ce-i locuiesc malurile?

Æi... ca o prietenã bunã, ne-a

amintit cã suntem în sãptãmâna

patimilor, ne-a amintit cã izvorul

tuturor supãrãrilor æi bucuriilor se aflã în

noi înæine, cã trebuie sã ne iubim aproapele

æi sã dãruim, deæi „de puåine lucruri mai

are nevoie cel prãbuæit de pe culmea

speranåelor sale” (H. De Balzac)

Poliåiætii de frontierã mehedinåeni au

luptat cot la cot cu cei ce încercau sã-æi

salveze viaåa æi bunurile. Împreunã cu

sãtenii din Cozia, au acceptat în cele din

urmã înfrângerea.

Istoria ne-a demonstrat însã cã, în

faåa nenorocirilor ce par sã nu mai aibã

un remediu, românul puternic gãseæte

întotdeauna un refugiu în convingerea

cã nu este nici un rãu atât de mare încât

sã nu poatã fi depãæit de o æi mai mare

speranåã. Iar lumina speranåei vine odatã cu

lumina învierii pentru cã, „dupã furtunile

sufleteæti ca æi dupã ale naturii, învie flori

ce le credem uscate” (N. Iorga).

Mânã de la mânã, poliåiætii de frontierã

mehedinåeni au strâns aproximativ 35

milioane lei vechi æi au încercat sã fie alãturi

de toåi cei care, în aceastã perioadã sfântã,

din cauza dificultãåilor în care se aflã, au

fost nevoiåi sã întindã mâna aproapelui,

cerând ajutor. Astfel, au sprijinit o familie

depãæitã de boala fiicei lor nou-nãscutã cu

o malformaåie de cord, ce necesitã urgent

o intervenåie chirurgicalã la Szeged, în

Ungaria. Au fost alãturi de copiii aflaåi în

Centrul de Plasament æi Reabilitare pentru

Copilul cu Handicap, precum æi de cei

aflaåi în Centrul de Asistenåã æi Sprijin

pentru tinerii aflaåi în dificultate. Au

depus bani pentru sinistraåi în contul

Prefecturii Mehedinåi.

Poliåiætii de frontierã din cadrul

SPF Gîrla Mare, în frunte cu æeful

sectorului - comisarul Gheorghe Jianu,

psihologul æi purtãtorul de cuvânt al

IJPF Mehedinåi, împreunã cu primarul

comunei Pristol - Dumitru Mirea,

viceprimarul Ioana Truæcã, îmbarcaåi

într-un tractor condus de preotul

satului Dan Giurcã, s-au deplasat la

fiecare din cele 20 de familii sinistrate

din satul Cozia, unde au distribuit

alimente de strictã necesitate,

încercând astfel, cu o scânteie, sã

aprindã lumina speranåei în sufletele

celor nãpãstuiåi de furia Dunãrii, sã

aducã o luminã în sufletele celor ce,

odinioarã, aæteptau liniætiåi, în casele

lor, miracolul Învierii.

Sunt conætienåi cã eforturile lor mari

nu reprezintã altceva decât...o scânteie.

Æi se roagã. Se roagã æi stau alãturi de

cei îndureraåi, convinæi fiind cã durerea

împãrtãæitã apasã mai uæor pe sufletul

acestora. Nu se abat de la scopul prioritar

securizarea frontierei - o frontierã, acum,

de lacrimi.

Mariana CENEA

22 Frontiera - nr. 4/2006


Judeåul Dolj - cel mai afectat de inundaåii; sectoarele

IJPF Dolj æi agoniseala a 17 poliåiæti de frontierã - sub ape

Datoritã creæterii record a cotelor

Dunãrii, au fost afectate peste 15 mii de

persoane din zonele riverane Dunãrii.

Majoritatea persoanelor fugite din calea

apelor locuiesc acum la rude sau cunoætinåe

din zonele neinundabile. Cu toate acestea

nu puåini sunt cei care au fost cazaåi în

unitãåi æcolare æi sanitare, în corturi sau

pe pontoane plutitoare. Revãrsarea apelor

Dunãrii a afectat, pânã la finele lunii aprilie

a.c., 148 de localitãåi din 12 judeåe, 848 de

case - din care 230 distruse æi alte 129 în

pericol de prãbuæire, precum æi 3.944 de

gospodãrii æi anexe gospodãreæti, cifrele

continuând sã creascã. De asemenea,

conform unui comunicat provizoriu al

Ministerului Agriculturii, Pãdurilor æi

Dezvoltãrii Rurale (MAPDR), inundaåiile

au afectat peste 77.411 hectare de teren,

din care aproape jumãtate în judeåul Dolj,

în urma revãrsãrii dirijate a Dunãrii.

Potrivit Ministerului Administraåiei

æi Internelor, cele mai multe persoane

evacuate sunt din judeåul Dolj - 10.009,

urmeazã apoi în ordine Cãlãraæi -

4.172, Constanåa - 378, Tulcea - 192

æi Brãila -103.

În ceea ce priveæte IJPF Dolj, cel mai

încercat de inundaåii, au fost afectate æi

subunitãåi ale acestuia. Astfel, sectorul PF

Rast, cel mai puternic afectat de inundaåii,

a fost dislocat pentru prima datã la

subunitatea dezafectatã din comuna Bistreå,

iar dupã numai câteva zile a fost mutat din

nou, sediul fiind stabilit în clãdirea poliåiei

oraæului Bãileæti. De asemenea, Punctul de

Trecere a Frontierei Bechet este sub ape.

În încercarea de a aduce o razã de

luminã pe chipul doljenilor loviåi de ape,

la nivelul inspectoratului au fost organizate

puncte de colectare a ajutoarelor

umanitare, distribuirea de îmbrãcãminte,

alimente, medicamente æi bunuri de igienã

personalã.

Printre persoanele care suferã din cauza

inundaåiilor se numãrã æi 17 poliåiæti de

frontierã din cadrul IJPF Dolj, casele

familiilor acestora fiind dãrâmate sau grav

afectate, practic în pericol de prãbuæire.

De comun acord, în æedinåa de

comandã a æefului IJPF Dolj, s-a stabilit ca

toate cadrele inspectoratului sã contribuie

cu sume bãneæti pe o

perioadã de trei luni

pentru ajutorarea colegilor

æi a persoanelor din judeå,

afectate de inundaåii.

Poliåiætii de frontierã

doljeni - alãturi de

sinistraåi

În cadrul comandamentului

judeåean æi

ale celor locale constituite

pentru situaåii de urgenåã

au fost stabilite mãsurile

necesare æi s-a trecut la

aplicarea acestora conform

specificului fiecãrei

subunitãåi, dovedindu-se

o solidaritate æi un spirit de

sacrificiu peste aæteptãri.

Astfel, 60 de poliåiæti de

frontierã au fost angrenaåi

zilnic în activitãåile de

evacuare a populaåiei, iar

din punct de vedere logistic au fost puse

la dispoziåie autocamioane, autospeciale æi

ambarcaåii din dotarea IJPF Dolj.

De asemenea, poliåiætii de frontierã

doljeni au participat din prima clipã

la asigurarea ordinii æi liniætii publice

în locurile de îmbarcare – debarcare a

persoanelor æi bunurilor evacuate din

localitãåile Negoi, Rast, Bechet, Bistreå,

Plosca æi Sãpata.

Toåi poliåiætii de frontierã care au

acåionat au dovedit profesionalism æi curaj

în intervenåiile efectuate, atât la evacuarea

populaåiei din zonele inundate, cât æi la

consolidarea digurilor de protecåie, pentru

limitarea pagubelor æi salvarea de vieåi

omeneæti .

Pentru asigurarea æi consolidarea

digurilor de protecåie în locurile greu

accesibile, în toatã zona de responsabilitate

a IJPF Dolj s-a acåionat cu ambarcaåii

rapide æi bãrci cu motor din dotare, pentru

deplasarea echipelor de intervenåie, a

specialiætilor din domeniul autoritãåilor

de îmbunãtãåiri funciare, dar æi pentru a

fi transportate materiale de consolidare,

saci æi faæine, echipajele ambarcaåiilor

schimbându-se pe locul de serviciu,

lucrându-se mai mult de 12 ore pe zi .

Totodatã, pontoanele de acostare

pentru nave sunt situate în largul Dunãrii.

Acestea au fost ancorate în bune condiåii

æi s-a menåinut astfel vitalitatea navelor, iar

echipajele se schimbã æi la 48 ore, pentru

asigurarea operativitãåii intervenåiilor

æi pentru evitarea consumului inutil de

carburant.

Frontiera - nr. 4/2006

Dãnuå RUDÃREANU

23


Istorie Documentar

PILULE ISTORICE

Luna Mai

• MAI – 1600, Mihai Viteazul îl

alungã de pe tron pe domnul Ieremia

Movilã, ocupã Moldova æi realizeazã

astfel, sub un singur sceptru, unirea celor

trei åãri române: Valahia, Transilvania æi

Moldova.

• 1 MAI – în anul 1886, în

oraæul agro-industrial Chicago, din

S.U.A., trupele federale au înãbuæit o

demonstraåie a 350.000 de muncitori

care cereau ziua de muncã de 8 ore; a

fost un protest în întreaga lume din partea

socialiætilor, a democraåilor; s-a decis ca

în amintirea acelor evenimente ziua de

1 MAI sã fie consideratã Sãrbãtoarea

Muncii; în statele anglo-saxone dacã ziua

de 1 MAI nu coincide cu o duminicã,

ea se sãrbãtoreæte în duminica imediat

urmãtoare; în acest an se împlinesc 120

de ani de la eveniment.

• 1 MAI – tot în anul 1886 la New

York a fost inauguratã Statuia Libertãåii.

• 7 MAI – 1211, dupã aceastã datã

cavalerii Teutoni au început colonizarea

în Åara Bârsei.

• 7 MAI – la aceastã datã, în anul

1945, la Rheims, mareæalul Alfred Jodl

a semnat actul de capitulare

necondiåionatã a trupelor

Germaniei; semnarea a

avut loc la cartierul general

al generalului Dwight

Eisenhower, comandantul

suprem al trupelor Naåiunilor

Unite din Europa.

• 8 MAI – tot în 1945, la

Berlin, s-a semnat actul de capitulare

necondiåionatã al trupelor germane în

faåa armatei sovietice, comandatã de

mareæalul G. Jukov.

• 9 MAI – 1877, în cadrul sesiunii

extraordinare a Adunãrii Deputaåilor

s-a proclamat independenåa de stat a

României; prin moåiunea votatã atunci

s-a luat act cã „rezbelul dintre România

æi Turcia, cã ruperea legãturilor noastre

cu Poarta æi independenåa absolutã a

României au primit consacrarea lor

oficialã”. M. Kogãlniceanu declara în

faåa Adunãrii Deputaåilor cã „suntem

independenåi, suntem naåiune de sine

stãtãtoare…suntem o naåiune liberã æi

independentã”;

• 9 MAI - în anul 1945 capitulau,

fãrã luptã, 350.000 germani aflaåi în

Norvegia.

• 12 MAI – în 1945, în Cehoslovacia,

armata românã æi-a încheiat participarea

la rãzboiul antihitlerist, dupã 260 de zile

de luptã.

• 11 MAI – 1945, capitularea

necondiåionatã a 20.000 de soldaåi

germani din Heligoland, ultima, se

pare, capitulare a armatelor Germaniei

în Europa.

• 29 MAI – 1453 a fost cucerit

oraæul Constantinopol de cãtre armatele

comandate de sultanul Mehmet al IIlea

El Fatîh. Acest act istoric a marcat

sfâræitul Imperiului Bizantin, care, de

altfel, era redus de mult timp la oraæul

Constantinopol æi hinterlandul sãu (n.r.

- împrejurimile oraæului).

• 30 MAI – 1431, Jeanne d’Arc a

fost arsã pe rug ca urmare a sentinåei

pronunåatã în procesul de la Rouen.

Adevãrul despre eliberarea oraæului Praga

de sub ocupaåia nazistã - 12 MAI 1945

Materiale realizate de prof. univ. dr.

Radu Ætefan Vergatti

La sfâræitul celui de-Al Doilea Rãzboi

Mondial, în ziua de 5 mai 1945, patrioåii

care formau rezistenåa cehã s-au revoltat

æi au eliberat oraæul Praga de sub ocupaåia

trupelor naziste. Ei sperau în ajutorul

trupelor anglo-americane. Acestea se

aflau în vecinãtatea oraæului Pilsen,

sub comanda generalului american

George Patton. El nu a reacåionat.

Atitudinea sa este explicabilã.

Preæedintele S.U.A., Harry S.

Truman, i-a cerut generalului Dwight

Eisenhower sã opreascã orice acåiune

pentru a nu depãæi graniåa virtualã

fixatã la Yalta cu sovieticii. În acele

zile germanii trimiseserã o divizie de

blindate cãtre Praga pentru a înãbuæi

revolta. Aceasta a fost opritã în drumul

ei de trupele comandate de generalul

Vlasov, un om care trãdase puterea

sovieticã, trecând cu oamenii sãi în

armata nazistã. Luând prizonierã divizia

de tancuri germane a ajutat patrioåii din

24 Frontiera - nr. 4/2006

rezistenåa cehã, a oprit distrugerea Pragãi

æi a permis trupelor româno-sovietice sã

intre în oraæ fãrã luptã. Vlasov, care trãda

major pentru a doua oarã, a declarat cã

a procedat astfel deoarece sângele lui

slav i-a strigat sã se întoarcã acasã, la

fraåii sãi ruæi.

Din pãcate pentru el, generalisimul

I. V. Stalin nu i-a apreciat æi nu i-a

agreat niciodatã pe trãdãtori. El spunea,

îndreptãåit, cã cine a trãdat o datã o va

face æi a doua oarã. Ætia cã Vlasov æi

oamenii lui nu l-au ajutat. În orice caz,

Praga ar fi fost cuceritã.

Stalin era prea puåin interesat de

faptul cã în acest fel oraæul - poate cel

mai frumos din Europa - scãpase de la

distrugere.

A ordonat imediat ca Vlasov æi

oamenii lui sã fie trataåi ca trãdãtori

æi executaåi prin spânzurare, în

zonele lor de baætinã, în special în

staniåele cãzãceæti (n.r. - sate mai

mari, comune). A fost un exemplu dur

pentru a arãta tuturor ce înseamnã sã

trãdezi puterea sovieticã.

Eliberarea oraæului Praga a fost

înscrisã, însã, de istoriografia sovieticã,

în lucrãri de referinåã, drept opera

glorioasei armate roæii, afirmându-se

cã aceasta, la 12 mai 1945, când

a intrat în oraæ, ar fi înfrânt ultima

rezistenåã a armatelor naziste. S-a

uitat total, astfel, cã oraæul a fost eliberat

tot de ruæi, dar de cei ai lui Vlasov, care

l-au predat fãrã luptã sovieticilor.


#

Ætii æi câætigi!

Concurs Frontiera nr. 4/2006

REGULAMENT

I) Precizãri generale

A) Concursul este aprobat æi se

desfãæoarã în conformitate cu Ordinul

inspectorului general al PFR nr. 5840

din 06.08.2001 privind înfiinåarea

Consiliului Editorial al revistei

Frontiera”.

B) Scopul concursului este de a

atrage interesul cititorilor prin oferirea

posibilitãåilor de auto-evaluare a

cunoætinåelor de culturã profesionalã

ale personalului PFR precum æi de

câætigare a unor premii.

II) Condiåii de participare

A) Rãspunsurile vor fi expediate

în plic închis redacåiei „Frontiera”,

pe adresa Inspectoratului General al

Poliåiei de Frontierã, str. Rãzoare nr. 2,

sector 6, Bucureæti, prin poæta specialã

sau civilã.

B) Pe plic se va menåiona

obligatoriu „Pentru concursul

Frontiera“ din nr. 4/2006“.

C) Numele întreg al expeditorului

va fi menåionat pe verso, la rubrica

expeditor, æi va fi consemnat

obligatoriu în interior, pe talonul de

concurs decupat din revistã.

D) Vor fi luate în considerare

plicurile expediate pânã la data de 7

iunie 2006, conform ætampilei aplicate

de poætã, în cazul celei „civile”, inclusiv

în cazul celei „speciale”.

E) Nu se admit rãspunsuri colective,

pe un singur talon,

o persoanã poate participa

la concurs cu maxim 5

taloane.

F) Nerespectarea integralã a

condiåiilor de la pct. II lit. D atrage

descalificarea, iar cea de la lit. E la

limitarea taloanelor.

III) Incompatibilitãåi:

A) Nu pot participa în comisia de

evaluare a rãspunsurilor persoanele care

au expediat taloane de participare la

acest concurs; persoanele implicate în

organizarea æi desfãæurarea concursului

æi rudele de gradul I-III (inclusiv afinii

acestora) nu pot participa la concurs.

B) Personalul Serviciului Cabinet æi

Relaåii Publice din cadrul I.G.P.F. nu

poate participa la concurs.

IV) Evaluarea rãspunsurilor

A) Aprecierea rãspunsurilor

se efectueazã de cãtre o comisie

desemnatã la nivelul IGPF, care acordã

un punctaj pentru fiecare rãspuns

complet, conform grilei de rãspunsuri.

B) Dintre participanåii care

acumuleazã cel mai mare punctaj, vor

fi desemnaåi, în ordine descrescãtoare,

ocupanåii locurilor I, II, III, iar o

persoanã nu poate câætiga decât un

singur premiu.

C) În cazul în care doi sau mai

mulåi participanåi realizeazã un punctaj

egal, desemnarea câætigãtorului locului

respectiv se va face prin tragere la soråi.

Locurile inferioare, în acest caz, vor fi

atribuite tot prin tragere la soråi a

rãspunsurilor cu acelaæi punctaj rãmase

în concurs.

V) Acordarea premiilor:

A) Câætigãtorii vor fi premiaåi

dupã cum urmeazã:

Locul I - 1.200 RON,

Locul II - 800 RON,

Locul III - 600 RON,

Trei menåiuni

– 300 RON.

Fond total de premiere

= 3.500 RON.

B) Numele câætigãtorilor æi grilele

cu rãspunsurile corecte vor fi publicate

în revista „Frontiera”.

Câætigãtorii concursului din nr.2/2006

Locul I - 1.200 lei noi - subinspector Dima Alina, IJPF Vaslui;

Locul II - 800 lei noi - subcomisar Dobre Alexandru – SPCPF Oræova;

Locul III - 600 lei noi - agent-æef Rãdulescu Ætefan – IJPF Giurgiu;

Menåiune - 300 lei noi - subcomisar Cristea Constantin – IGPF;

Menåiune - 300 lei noi - agent-æef Zãvadã Mariana - IJPF Mehedinåi,

SPF Drobeta Turnu Severin;

Menåiune - 300 lei noi - subinspector Mitricoasa Dorel, IJPF Dolj.

Rãspunsuri corecte: 1-a, 2-a, 3-c, 4-c, 5-a, 6-c, 7-a, 8-c.

Talon de concurs

F R O N T I E R A - nr. 4/2006

Nume æi prenume: .............................................................

Adresa: ..............................................................................

Gradul: ............................................. Vârsta: .....................

Loc de muncã: ...................................................................

Tel. acasã: ......................... serv.: ......................................

Mobil: ................................................................................

R ã s p u n s u r i

1 . 2 . 3 . 4 .

5 . 6 . 7 . 8 .

Î N T R E B Ã R I

1. Timpul de efectuare

a percheziåiei domiciliare

este:

a) între orele 08.00

– 22.00;

b) între orele 06.00

– 20.00;

c) între orele 08.00

– 20.00.

2. În executarea

mandatului de aducere,

dacã persoana arãtatã

în mandat refuzã sã se

supunã acestuia sau

încearcã sã fugã, poate

fi folositã foråa, numai

atunci când:

a) calitatea persoanei

arãtate în mandat este de

fãptuitor;

b) calitatea persoanei

arãtate în mandat este de

învinuit;

c) calitatea persoanei

arãtate în mandat este de

învinuit sau inculpat.

3. Care este durata

interdicåiei împotriva

strãinilor care au

încãlcat anterior, în

mod nejustificat, scopul

declarat la obåinerea vizei

sau, dupã caz, la intrarea

pe teritoriul României

ori au încercat sã treacã

frontiera României cu

documente false sau

falsificate?

a) 15 ani;

b) 10 ani;

c) 5 ani.

4. Care este pedeapsa

pentru infracåiunea de

trafic de minori?

a) închisoare de la 5 ani

la 15 ani æi interzicerea

unor drepturi;

b) închisoare de la 3 ani

la 12 ani;

c) închisoare de la 4 ani

la 15 ani æi interzicerea

unor drepturi.

5. Autoritãåile competente

pot refuza intrarea

cetãåenilor strãini pe

teritoriul României dacã:

a) existã date temeinice

cã a sãvâræit o infracåiune

pentru care pedeapsa

prevãzutã de lege este mai

mare de 2 ani închisoare;

b) au fost condamnaåi æi

au de executat o pedeapsã

privativã de libertate;

c) au sãvâræit infracåiuni

în perioada altor æederi în

România ori în strãinãtate

împotriva statului sau a

unui cetãåean român.

6. Exercitarea de cãtre

o persoanã a dreptului

la libera circulaåie în

strãinãtate se suspendã

numai în urmãtoarele

situaåii:

a) a fost returnatã dintrun

stat în baza unui acord

de readmisie încheiat între

România æi acel stat;

b) a fost condamnatã æi

are de executat o pedeapsã

privativã de libertate;

c) a depãæit, în mod

nejustificat, termenele

de æedere în statele

pe teritoriul cãrora au

cãlãtorit.

7. Comisia pentru

organizarea æi desfãæurarea

examenelor în vederea

obåinerii/acordãrii gradului

profesional de chestor

de poliåie, respectiv a

gradului de general de

brigadã se compune din:

a) preæedinte, vicepreæedinte,

3-5 membri,

secretar, subcomisii pentru

probele de examen;

b) preæedinte, vicepreæedinte,

2-4 membri,

secretar, subcomisii pentru

probele de examen;

c) preæedinte, vicepreæedinte,

4-6 membri,

secretar, subcomisii pentru

probele de examen.

8. Examenele de

admitere/absolvire a cursurilor

de carierã, dupã

caz, se pot susåine încã

o datã:

a) dupã minimum 2

ani de la data încheierii

examenului anterior;

b) dupã minimum 1 an

de la cel la care candidaåii

au participat anterior;

c) dupã minimum 1

an de la data începerii

examenului anterior.

BIBLIOGRAFIE: OMAI,

343/2002; Codul de

procedurã penalã; OUG

nr. 194/2002; Legea nr.

248/2005; æi Legea nr.

678/2001.

NOTÃ: fiecare întrebare

are un singur rãspuns

corect

Frontiera - nr. 4/2006 25


Riscuri&Ameninåãri

Fenomenul traficului cu copii

Deschiderea graniåelor dupã decembrie

1989 a însemnat nu doar creæterea cooperãrii

economice, culturale æi politice a României

cu celelalte state dar æi una substanåialã a

criminalitãåii transnaåionale. Traficul de fiinåe

umane a devenit treptat o problemã majorã,

atât la nivel naåional cât æi internaåional,

implicând un numãr mare de persoane dar

æi interese de ordin social æi economic, ce

afecteazã numeroase persoane æi åãri.

ONU estimeazã cã profitul obåinut de

traficanåi se situeazã printre primele trei surse

de venit din cadrul crimei organizate, alãturi

de traficul de stupefiante, cu care traficul de

persoane interfereazã æi cu traficul cu arme.

Pânã în 2002, zona Balcanilor reprezenta

principala arie cãtre care erau

traficate persoanele din România, de

aici fiind repatriat numãrul cel mai

ridicat de victime. Persoane din åara

noastrã æi din Republica Moldova

erau traficate prin åara noastrã, cel

mai adesea în Serbia æi Muntenegru,

iar de aici în alte åãri balcanice sau

vest europene. Cazuri de femei æi

copii traficaåi din România au fost

raportate în Bosnia æi Heråegovina,

Macedonia, Muntenegru æi Serbia

(inclusiv Kosovo). De asemenea,

astfel de cazuri sunt întâlnite în

åãri vest europene precum Belgia,

Luxemburg æi Franåa.

Dintre cele mai vulnerabile

categorii de persoane la traficare sunt

copiii, aceætia fiind preferaåi datoritã

faptului cã pot fi uæor manipulaåi,

nu creeazã în general probleme

datoritã vârstei, nu au nevoie de

acte æi presupun cheltuieli scãzute

privind cazarea æi hrana. Anual,

mii de copii sunt traficaåi pentru a

fi exploataåi în scop comercial, fiind

recrutaåi – prin înæelãciune, prin foråã

sau constrângere – sau transportaåi

în åarã ori peste hotare æi vânduåi

în repetate rânduri. Ei devin victime

ale acestui fenomen tot mai larg

rãspândit, România transformânduse

tot mai mult în åarã de origine æi

tranzit a traficului.

Începând cu anul 2003,

principalele destinaåii ale victimelor

traficului din România sunt Spania, Italia,

Franåa, Olanda, Austria æi Grecia. Cel mai

mare numãr de copii traficaåi æi de copii

separaåi au fost returnaåi din aceste åãri.

Aceastã schimbare în destinaåiile copiilor

victime ale traficului este în strânsã legãturã

cu migraåia pentru muncã, dar æi cu cererea

din aceste åãri.

În cele mai multe cazuri, traficul acestor

persoane presupune desfãæurarea unor

activitãåi specifice pe teritoriul statului de

origine a victimei (recrutare, transport,

gãzduire), acåiuni continuate pe teritoriul

statului de destinaåie cu acåiuni de transfer,

primire sau reluarea actelor iniåiale. În

aceste circumstanåe, traficul dobândeæte un

caracter transnaåional æi transfrontalier, în

realizarea cãruia sunt implicate mai multe

persoane cu roluri precis determinate æi

care, prin acåiuni simultane sau succesive,

conlucreazã nemijlocit la comiterea faptei.

Reåelele de traficanåi reprezintã grupãri

ale crimei organizate bine închegate, ce

acåioneazã dupã reguli stricte æi dupã

principiul maximizãrii profitului.

Mijloacele de traficare a copiilor – reduæi

astfel la condiåia de marfã – sunt multiple:

recrutare, transport, transfer, primirea

copilului cu scopul de a fi pus la muncã

foråatã, la ceræit, furat sau de a fi exploatat

sexual ori pentru a fi dat ilegal spre adopåie

sau pentru transfer de organe. Vânzarea are

loc în åãrile de destinaåie, iar vârsta æi aspectul

fizic sunt elementele în raport de care se

fixeazã preåul de vânzare. Victimele îæi dau

seama cã au fost vândute æi cã au devenit

„proprietatea” unor patroni atunci când sunt

deposedate de acte, duse în locuri izolate æi

permanent supravegheate, unde sunt lipsite

de orice mijloc de comunicare, nu li se

permite sã intre în contact cu alte persoane æi

sunt supuse unor tratamente dezumanizante,

pe fondul cãrora devin foarte vulnerabile æi

uæor de exploatat.

Uneori, membrii reåelelor de trafic

utilizeazã, la început, faåã de noile persoane

tinere pe care le cumpãrã pentru a le exploata,

aæa-zisele „tehnici de prelucrare“ (termeni

folosiåi de traficanåi), constând în violarea

lor sistematicã æi în maltratarea victimelor

tocmai pentru ca acestea sã nu mai opunã

nici o rezistenåã æi sã devinã astfel mai uæor

de exploatat.

Cea mai des întâlnitã modalitate de

recrutare în cazul traficului în scopul

exploatãrii sexuale este promisiunea falsã

a unui loc de muncã în afara åãrii, foarte

bine platitã æi care nu necesitã o pregãtire

profesionalã specialã, venitã din partea

unor cunoætinåe recente, a unor prieteni sau

rude. Uneori chiar pãrinåii sunt implicaåi în

traficarea propriilor copii, dându-æi acordul

în scris pentru pãrãsirea åãrii, alteori chiar

prin vânzarea directã a acestora chiar dacã

ætiu ce va urma. Cel mai recent, victimele

au fost atrase prin promisiuni privind

bursele academice. Rãpirile reprezintã o

modalitate de recrutare mult mai rarã decât

falsele promisiuni de muncã, însã cu atât

mai violente æi mai traumatizante pentru

victime.

Potrivit Interpol, membrii reåelelor

româneæti se ocupã de procurarea

paæapoartelor pentru victime, precum æi de

sumele de bani necesare trecerii frontierei.

Ulterior, victimele sunt urcate în autocare

æi transportate în Spania, li se confiscã

paæapoartele, dupã care sunt sechestrate

în cluburi sau baruri de noapte, unde se

prostitueazã sub directa supraveghere a

patronilor. În Franåa s-au coagulat adevãrate

focare infracåionale în care sunt exploataåi

minorii.

Existã frecvente situaåii în care familia

se transformã în traficant æi exploatator, în

cazul migrãrii întregii familii în åãrile vest

– europene, de cele mai multe ori copiii fiind

folosiåi în åara de destinaåie pentru a asigura

venitul necesar întregii familii prin diverse

modalitãåi, cele mai frecvente fiind ceræetoria

æi furtul, neexcluzând însã æi exploatarea

sexualã. De multe ori, adulåii din aceste

familii se întorc acasã, copiii fiind lãsaåi

în „grija” unor reåele locale de exploatare

din grupãrile crimei organizate. În alte

cazuri, pãrinåii îæi dau acordul ca minorii sã

pãrãseascã åara pentru a munci în strãinãtate,

fiind însoåiåi de rude sau cunoætinåe care

deja activeazã ca „transportatori”, facilitând

procesul de deplasare al copiilor pânã în åara

de destinaåie.

Dupã racolarea victimei, traficantul se

ocupã de obåinerea documentelor necesare

trecerii graniåelor æi de organizarea deplasãrii,

însã din momentul recrutãrii iniåiale æi pânã

la sosirea în åara de destinaåie copiii sunt

vânduåi cel mai adesea de douã sau mai

multe ori. Potrivit Interpol, membrii reåelelor

de traficare se ocupã de procurarea tuturor

documentelor cerute la controlul de frontierã,

asigurând în acelaæi timp æi sumele de bani

necesare prezentãrii la frontierã.

În general, transportul se realizeazã de

traficant æi are loc de cele mai multe ori prin

trecerea legalã a frontierei statului de origine,

prin intermediul unor agenåii de transport

internaåional ori cu autoturisme închiriate.

Cel mai adesea, rutele traficului sunt

æi rutele migraåiei, în cazul traficului care

merge prin S-V åãrii, Timiæoara fiind cel

mai important punct din rutã datoritã

transportului internaåional de cãlãtori

disponibil aici (îndeosebi pentru minorii

traficaåi din Estul åãrii)

În cazul pãrãsirii legale a åãrii, graniåa

este trecutã de obicei prin punctele de trecere

Nãdlac æi Boræ (în vestul åãrii) æi Stamora

26 Frontiera - nr. 4/2006


Moraviåa (în sud-vest).

În cazul pãrãsirii legale a åãrii, în

special dupã eliminarea vizei pentru spaåiul

Schengen, motivele cel mai des utilizate

pentru trecerea copiilor dincolo de graniåã

sunt scopul turistic (excursii individuale

sau de grup) ori invitaåii din partea unor

rude/prieteni. Atunci când trecerea graniåei

este legalã, de obicei traficanåii iau actele

copiilor sub diverse pretexte (acestea trebuie

prezentate poliåiei de frontierã, documentele

sunt în siguranåã dacã sunt pãstrate de cãtre

adulåi etc). Chiar dacã frontiera este trecutã în

mod legal, existã cazuri în care sunt utilizate

acte false, în special în cazul copiilor care

pot (datoritã aspectului fizic) sã treacã drept

adulåi.

Când destinaåia finalã este o åarã

occidentalã (spre exemplu Franåa, Italia

sau Spania), pãrinåii sau rudele însoåesc de

obicei copiii, în cazul acestora, familia fiind

exploatatorul æi câteodatã chiar traficantul.

Uneori, mai ales în situaåia în care

România este åarã de tranzit, traficanåii

apeleazã la unii cetãåeni care se pregãtesc

sã treacã graniåa cu autoturismul (care au

aceeaæi naåionalitate ca æi victimele) æi cãrora

li se solicitã sã ia în maæina lor, contra unei

sume de bani, persoana ori persoanele ce fac

obiectul traficului.

Probabilitatea de trecere frauduloasã a

frontierei este mai ridicatã în cazul copiilor

foarte mici, deoarece pentru aceætia procedura

legalã este mult mai complicatã.

În alte cazuri, când victimele nu posedã

documentele necesare sau acestea nu

întrunesc condiåiile legale (eventuale vize

pentru åara de destinaåie ori termenul de

valabilitate), traficanåii utilizeazã o varietate

de modalitãåi: utilizeazã paæapoartele sustrase

de la victimele anterioare, din care se alege

cel al cãrei fotografie seamãnã cât mai mult,

cu noua victimã ori procedeazã la falsificarea

vizelor sau a paæapoartelor. Unii traficanåi,

pentru a reduce cheltuielile æi a evita riscurile

suplimentare, nu traverseazã frontierele prin

punctele de trecere deschise traficului pentru

a nu intra în contact cu lucrãtorii PF æi trec

graniåa ilegal, prin intermediul cãlãuzelor.

Mijloacele de transport utilizate sunt de

obicei autoturismele traficanåilor, taxiuri sau

transportul public (tren, autocare, microbuze

ale unor firme specializate de transport

persoane), copiii sunt transportaåi pânã în

apropierea graniåei cu aceste mijloace de

transport, de aici fiind preluaåi de o altã

persoanã (cãlãuza) care ætie sã evite punctele

de control ale poliåiei de frontierã. Persoanele

care trec ilegal graniåa sunt de obicei cetãåeni

strãini ori cetãåeni români care au interdicåie

de pãrãsire a åãrii sau au comis infracåiuni.

În cazul copiilor care sunt recrutaåi în

România de cãtre reåele de traficanåi, rutele

sunt prestabilite. În funcåie de structura

reåelei, copilul este preluat de diverse

persoane în diferite puncte ale traseului pânã

în momentul în care ajunge la cel care îl va

gãzdui æi exploata.

Majoritatea copiilor traficaåi suferã prin

separarea de comunitatea unde au trãit, prin

condiåiile vitrege de viaåã æi muncã, prin

ameninåãrile proxeneåilor, ale traficanåilor,

prin neîncrederea în autoritãåi, lipsa unui

statut legal æi astfel dezvoltã relaåii de

dependenåã emoåionalã cu traficanåii lor

(iubindu-i æi urându-i în acelaæi timp).

Traficantul devine singurul adult pe care

îl are copilul în åara unde este exploatat.

Chiar dacã reuæesc sã „evadeze” din lumea

traficului æi se întorc acasã, impactul social

devine mai puternic: familia îl poate respinge,

nu mai are aceleaæi abilitãåi sociale, educative

cu ale celorlalåi copii, iar impactul psihologic

este un prag greu de trecut: sentimentele de

ruæine æi vinovãåie conduc la lipsa încrederii,

conduc la gânduri æi tentative de sinucidere,

la toate acestea adãugându-se æi impactul

fizic al traficului: violenåa fizicã din

partea traficanåilor, clienåilor, proxeneåilor,

contactarea de boli cu transmitere sexualã.

În baza acordurilor interstatale, cetãåenilor

români – victime ale traficului de persoane li

se acordã asistenåã, prin misiunile diplomatice

æi oficiile consulare din åãrile respective, li se

elibereazã documentele necesare în vederea

repatrierii (acte de identitate), se deleagã

personal special instruit, care va identifica æi

prelua victima la punctele de frontierã æi o va

îndruma la instituåiile specializate.

De asemenea, cetãåenilor strãini – victime

ale traficului de persoane le sunt facilitate

condiåiile de întoarcere în åara de origine,

li se asigurã transportul în deplinã securitate

pânã la frontiera statului (art. 37, art. 38 æi art.

391 din Legea nr. 678/2001), li se elibereazã

un nou paæaport sau titlu de cãlãtorie (dacã

nu posedã acte).

Din statistica oferitã de OIM reiese faptul

cã numãrul copiilor repatriaåi, victime ale

traficului, a cunoscut fluctuaåii în ultimii ani.

Începând cu anul 2000, copiii reprezintã

un procent de aproximativ 23% din totalul

victimelor repatriate. În anul 2003, 1034

copii au fost returnaåi de pe teritoriul a 25

de åãri europene, ponderea cea mai mare

având-o Italia (296 copii), Franåa (96 copii),

Belgia (77 copii), Germania (76 copii), Spania

(75 copii) æi Austria (68 copii). Pânã în martie

2004, dintre aceæti copii au fost audiaåi 402,

93 declarând cã au fost victime ale traficului

de fiinåe umane.

Odatã ce copilul este prins în procesul

de traficare, ieæirea din reåeaua de exploatare

reprezintã o adevãratã încercare, necesitând

încurajarea æi sprijinul guvernelor dar æi a

ONG-urilor care activeazã în domeniu. Nu

existã nici o posibilitate de a ieæi din reåeaua

de traficare dacã nu existã mecanisme optime

de recuperare æi reintegrare a victimelor, în

special în åãrile de origine. În cazul în care

aceste mecanisme nu existã, chiar dacã un

copil a reuæit sã scape din reåeaua de traficare,

cea mai probabilã alternativã pentru acesta

este retraficarea, reîntoarcerea în cercul

exploatãrii æi abuzului.

Regulamentul de aplicare a Legii nr.

678/2001, adoptat la 13 martie 2003,

suplimenteazã prevederile Legii nr. 678/

2001 æi ale Planului Naåional privind

prevenirea æi combaterea traficului de

fiinåe umane. Articolul 53 (4) stipuleazã

faptul cã minorilor li se acordã protecåie

æi asistenåã specialã, în raport cu vârsta

lor. De asemenea, Regulamentul detaliazã

responsabilitãåile instituåiilor statului în

prevenirea æi combaterea traficului de fiinåe

umane, stabilind æi modalitãåile de repatriere

a cetãåenilor români victime ale traficului pe

teritoriul altor state.

Ministerul Administraåiei æi Internelor,

instituåie cu atribuåii importante în reprimarea

traficului de persoane, are potrivit legii

æi obligaåii care åin de prevenirea æi

protecåia victimelor, de evaluare statisticã a

fenomenului.

Pe liniile de prevenire M.A.I. are obligaåia

de a realiza æi difuza materiale documentare

prin care sã fie cunoscute riscurile la

care pot fi supuse potenåialele victime

ale traficului de persoane. Prin structurile

specializate, în colaborare æi cu alte

ministere, M.A.I. monitorizeazã æi evalueazã

periodic fenomenul, în baza de date luânduse

în consideraåie traficanåii, victimele æi

persoanele juridice care s-au implicat în

activitatea de trafic de persoane. M.A.I. are

obligaåia de a asigura la cerere, pe teritoriul

României, protecåia fizicã a victimelor

traficului, prin Poliåia de Frontierã, identificã

æi preia victimele în vederea îndrumãrilor

cãtre centrele de asistenåã specializatã, centre

care funcåioneazã în prezent în judeåele

Arad, Botoæani, Galaåi, Giurgiu, Iaæi, Ilfov,

Mehedinåi, Satu Mare æi Timiæ.

Traficul de fiinåe umane, ca formã a

crimei organizate, implicã în desfãæurarea

lui ca infracåiune, de cele mai mult ori,

persoane aflate sub jurisdicåia unor state

diferite. De aceea, pe linia combaterii acestui

fenomen este necesarã o cooperare judiciarã

internaåionalã între instituåiile cu atribuåii în

acest sens. Toate formele de cooperare

reglementate de Legea nr. 302/2004 sunt

aplicabile în materia combaterii traficului

de fiinåe umane prin cooperare judiciarã

internaåionalã.

Creæterea în amploare æi complexitate

a infracåionalitãåii transfrontaliere a dus la

necesitatea perfecåionãrii sistemului cooperãrii

internaåionale cu organele de frontierã

ale statelor vecine, ale Uniunii Europene.

Componentã a crimei organizate, traficul de

fiinåe umane poate fi prevenit æi combãtut

printr-o cooperare internaåionalã efectivã

între toate instituåiile cu atribuåii de aplicare

a legii, prin organizaåiile neguvernamentale,

prin adoptarea unor legislaåii interne æi

internaåionale corespunzãtoare.

Pentru 2006, se are în vedere revizuirea

æi eventuala modificare a legislaåiei în materie

de trafic cu fiinåe umane, de exemplu prin

facilitarea cooperãrii sectorului public cu cel

privat, o coordonare la nivelul UE æi o mai

mare implicare a Europol, dar æi revizuirea

legislaåiei privind traficul de organe æi åesuturi

umane.

În prezent, România are un set legislativ

comprehensiv privind fenomenul traficului de

fiinåe umane, iar cadrul instituåional pentru

implementarea prevederilor legale a început

sã se dezvolte. Unitãåi de poliåie specializate

în prevenirea æi combaterea traficului de

fiinåe umane opereazã la nivel judeåean,

în timp ce la nivel naåional a fost înfiinåat

Grupul Interministerial care coordoneazã

æi monitorizeazã implementarea Planului

Naåional privind combaterea traficului de

fiinåe umane.

Mãdãlina Florentina CORA,

IJPF Arad

Frontiera - nr. 4/2006

27


Documentar

Aspecte ale controlului documentelor æi

autoturismelor înmatriculate în Germania (I)

Punerea în circulaåie æi conducerea

pe drumurile publice din România

a unor autoturisme neînmatriculate

sau neînregistrate, cu numere false de

înmatriculare sau de înregistrare, a unor

autoturisme pentru care la control se

prezintã documente false ori falsificate

reprezintã un fenomen infracåional greu

de stãpânit. Problematica prevenirii

æi combaterii acestuia trebuie sã stea

în atenåia permanentã a poliåiætilor de

frontierã, în primul rând printr-un control

profesional al documentelor mijloacelor

de transport.

Potrivit O.U. nr. 195/2002 privind

circulaåia pe drumurile publice, modificatã

æi completatã, „autovehiculele înmatriculate

în alte state, deåinute de persoane care au

sediul sau domiciliul în România, pot

fi conduse pe drumurile publice pe o

perioada de maximum 90 de zile de la

introducerea acestora în åarã, dacã sunt

asigurate pentru cazurile de rãspundere

civilã ca urmare a pagubelor produse prin

accidente de circulaåie. Persoanele care

domiciliazã în alte state, aflate temporar

în România, pot conduce autovehicule pe

drumurile publice dacã posedã permis

de conducere valabil, conform modelelor

stabilite în Convenåia asupra circulaåiei

rutiere (...), sau a cãrui valabilitate este

recunoscutã pe bazã de reciprocitate.

Cele care au domiciliul în România æi care

posedã permise de conducere naåionale

eliberate de autoritãåile statelor membre

ale Convenåiei asupra circulaåiei rutiere

au dreptul sã conducã autovehicule pe

drumurile publice cel mult 90 de zile de

la intrarea lor în åarã“.

Referitor la autoturismele înmatriculate

în strãinãtate, Legea 136/1995 privind

asigurãrile æi reasigurãrile în România,

modificatã æi completatã, prevede faptul

cã „Persoanele care intrã pe teritoriul

României cu autovehicule înmatriculate

în afara teritoriului României se conside

28 Frontiera - nr. 4/2006

asigurate, în condiåiile prezentei legi, în

una dintre urmãtoarele situaåii:

a) dacã numãrul de înmatriculare atestã

asigurarea potrivit legii statului în care este

înmatriculat autovehiculul sau acordurilor

internaåionale de asigurare valabile în

România; b) dacã posedã documente

internaåionale de asigurare valabile în

România.

Persoanele care folosesc pe teritoriul

României autovehicule înmatriculate

în strãinãtate æi neasigurate în afara

graniåelor sau a cãror asigurare expirã

pe durata æederii în România datoreazã

prime de asigurare conform prevederilor

legale. La intrarea sau ieæirea din åarã,

personalul Poliåiei de Frontierã de la

punctele de control pentru trecerea

frontierei de stat a României va controla

documentele de asigurare æi va solicita

proprietarului, împuternicitului acestuia

sau conducãtorului autovehiculului

înmatriculat în state teråe dovada plãåii

primei de asigurare datorate. Persoanele

neasigurate sau persoanele care la

control nu pot face dovada asigurãrii

ori a plãåii acesteia vor fi obligate sã

încheie asigurarea de rãspundere civilã

pentru pagube produse prin accidente

de autovehicule æi sã achite prima de

asigurare la entitãåile desemnate în acest

sens de cãtre asigurãtorii care au dreptul

sã practice asigurarea obligatorie.”

Precizãri importante cu privire

la regimul mijloacelor de transport

înmatriculate în strãinãtate, puse în

circulaåie în România, gãsim æi la art.

284 – 286 din Regulamentul de aplicare

al Codului Vamal al României, adãugat

æi modificat:

„Mijloacele de transport pot fi admise

sub regim de admitere temporarã cu

exonerarea totalã a plãåii taxelor vamale æi

a altor drepturi de import.

Mijloacele de transport aflate în

regimul prevãzut la alin. (1) nu pot fi

date în comodat, gajate sau cedate unei

persoane fizice sau juridice domiciliate

sau cu reæedinåa în România. Admiterea

temporarã a vehiculelor rutiere se acordã

sub îndeplinirea cumulativã a urmãtoarelor

condiåii: a) sã fie introduse de o persoanã

stabilitã în strãinãtate sau de un reprezentant

al sãu; b) sã fie utilizate pentru transport

comercial de aceastã persoanã sau de un

reprezentant al sãu; c) sã fie înmatriculate în

afara teritoriului României pe numele unei

persoane stabilite în strãinãtate; d) sã fie

utilizate exclusiv pentru un transport care

începe sau se terminã în afara teritoriului

României.

Vehiculele rutiere de folosinåã personalã

fãrã scop lucrativ beneficiazã de regimul

de admitere temporarã cu exonerarea

totalã a plãåii taxelor vamale æi a altor

drepturi de import. Regimul se aplicã cu

condiåia ca vehiculele sã îndeplineascã

urmãtoarele condiåii cumulative: a) sã fie

introduse de persoane stabilite în afara

teritoriului României; b) sã fie utilizate de

aceste persoane în scop privat; c) sã fie

înmatriculate în afara teritoriului vamal

al României pe numele unei persoane din

afara acestui teritoriu sau dacã nu sunt

înmatriculate în strãinãtate sã aparåinã unei

persoane stabilite în strãinãtate.

Regimul de admitere temporarã se

aplicã æi în urmãtoarele cazuri: a) pentru

utilizarea unui vehicul de folosinåã

personalã, înmatriculat în åara de

domiciliu a utilizatorului, pe traseul aflat

pe teritoriul României pentru a se îndrepta

spre domiciliu, la locul de muncã æi invers.

Acordarea acestui regim nu este supusã

unei limitãri în timp; b) pentru utilizarea,

de cãtre un student, a unui vehicul de

folosinåã personalã, înmatriculat în åara de

domiciliu, pe teritoriul României, pânã la

terminarea studiilor.

Vehiculele de folosinåã personalã pot

rãmâne în regim de admitere temporarã:

a) pe o perioadã continuã sau nu, timp de

6 luni dintr-o perioadã de 12 luni; b) pe o

perioadã egalã cu sejurul studenåilor; c) în

cazul persoanelor domiciliate în strãinãtate

care executã o misiune în România pe o

perioadã determinatã.

Vehiculele de folosinåã personalã

admise temporar în România pot fi

vândute, închiriate, împrumutate sau date

în comodat altor persoane, numai dupã

achitarea taxelor vamale æi altor drepturi

de import.

Soåul æi rudele pânã la gradul al

treilea ale persoanei fizice domiciliate în

strãinãtate pot utiliza un vehicul de folosinåã

personalã aflat în regim de admitere

temporarã. De asemenea, un vehicul de

folosinåã personalã poate fi utilizat în mod

ocazional de o persoanã fizicã stabilitã în

România, dacã aceasta lucreazã pentru

titularul regimului de admitere temporarã

care se aflã în România”

În cele ce urmeazã ne vom opri asupra

unor aspecte practice ale verificãrii

documentelor æi controlului autoturismelor

înmatriculate în Germania.

Din experienåã am constatat faptul cã

din totalul autoturismelor puse în circulaåie

în România, având plãcuåe de înmatriculare

strãine, cele mai multe autoturisme radiate

din circulaåie în strãinãtate sunt cele cu

plãcuåe emise de autoritãåile germane.

De regulã, documentele prezentate la

control pentru autoturismele înmatriculate

în Germania, puse în circulaåie de

cãtre cetãåeni români sunt: talonul de

înmatriculare (Fahrzeugschein), cartea de


identitate a autoturismului (Fahrzeugbrief),

documentul de asigurare internaåionalã

auto tip „carte verde“, împuternicirea de a

conduce acel autoturism, întocmitã pentru

conducãtorul auto de cãtre proprietar.

La autoturismele înmatriculate în

Germania, dupã o atentã privire a plãcuåelor

de înmatriculare æi a elementelor înscrise

pe acestea putem distinge cu uæurinåã

autoturismele neînmatriculate!

1. Documentele autoturismului

A. Cartea de identitate a

autovehiculului (Foto jos) serveæte pentru

dovedirea proprietãåii. Materialul imprimat

(NEOBOND) este produs în exclusivitate de

cãtre o firmã din landul federal Rheinalnd-

Pfalz pentru tipografia din Berlin æi livratã

sub formã de role.

Are urmãtoarele elemente de siguranåã:

la lumina normalã, sunt vizibile cu

ochiul liber fibre roæii, sub formã de

bastonaæe; la lumina ultravioletã, sunt

vizibile suplimentar fibre roæii æi albastre,

amestecate, la lumina normalã este vizibil

- filigranul cu vulturi identici, stilizaåi,

ordonaåi cu distanåã regulatã.

Cartea de identitate în serie este conceputã

pentru prelucrarea electronicã a datelor æi

este livratã în principal producãtorilor de

autovehicule. Aceste cãråi de identitate ale

autovehiculului conåin la pagina 4, deja

din tipografie, numele producãtorului,

scrisul fiind de culoare neagrã (excepåie:

Fa. Volkswagen AG, care tipãreæte singurã

numele producãtorului).

Din ianuarie 1988 cãråile de identitate

ale autovehiculului sunt prevãzute cu

o caracteristicã alfanumericã. Aceasta

constã din douã litere æi æase cifre, fiind

folosite combinaåiile de litere de la „AA“

pânã la „SZ“, nu însã literele „I“, „O“

æi „Q“. Formularele sunt numerotate în

ordine crescãtoare de la „000 001“ pânã

la „999 999“.

Cartea de identitate ca exemplar unic

se emite pentru pierderea originalului sau

la înregistrarea celui de al 7-lea proprietar.

Se foloseæte combinaåia de litere de la „TA“

pânã la „ZZ“, de asemenea prin omiterea

literelor „I“, „O“ æi „Q“. Numerotarea în

ordine crescãtoare este asemenea cãråilor

de înmatriculare în serie.

B. Talonul de înmatriculare (Foto

jos) serveæte ca dovadã de înmatriculare.

Taloanele de înmatriculare se pot emite

æi fãrã caracteristicile de securitate. Nu

existã o reglementare de folosire a unui

anumit tip de material pentru producerea

taloanelor. Gama de taloane începe cu

formulare menite prelucrãrii electronice

a datelor, continuã cu formulare a cãror

pagina verso este pretipãritã, pânã la

formulare la care pagina a doua a cãråii de

identitate a autovehiculelor poate fi copiatã

pe versoul paginii netipãrite.

- va urma -

Constantin CRISTEA

Marius RÃDOI

Ziua folclorului vlãscean

popular din zona folcloricã Vlaæca, iar

unor artiæti le-au fost înmânate diplome de

excelenåã pentru întreaga activitate depusã

pe altarul folclorului românesc.

În istoria Casei de Culturã a Poliåiei de

Frontierã Giurgiu, ziua de 31 martie a.c.

a fost una specialã. Aici a avut loc prima

ediåie a Festivalului de folclor “Memorial Ion

Mihai”, dedicatã celui mai mare folclorist pe

care l-a avut judeåul vreodatã.

Cu sprijinul MAI, IGPF æi, nu în

ultimul rând, a Direcåiei pentru

Culturã, Culte æi Patrimoniu Judeåean,

Æcolii de Arte, Centrului Cultural Ion

Vinea æi Bibliotecii Judeåene „I.A.

Bassarabescu”, sala de spectacole a fost

arhiplinã, mulåi dintre iubitorii folclorului

rãmânând fãrã loc.

Pe scenã au evoluat nume sonore

ale cântecului popular local - Liliana

Bodnariuc, George Enache, Florin Caraman,

Veronica Geamãnu, precum æi minunatele

dansuri populare interpretate de dansatorii

Ansamblului Folcloric „Muntenia”, al PFR,

sub conducerea coregraficã a lui Valeriu

Chiran. Trebuie menåionatã æi mãiestria

interpretativã a instrumentiætilor Marcel

Miricã æi Dãnuå Ætefan, sub bagheta

dirijoralã a lui Ætefan Stoica.

Evoluåia artiætilor giurgiuveni a

fost completatã cu o surprizã: fanfara

reprezentativã a Poliåiei de Frontierã, care a

susåinut un recital de prelucrãri folclorice sub

conducerea dirijorului Ionel Bâzãran.

La festival a fost invitat ansamblul artistic

profesionist „Ciocârlia” al MAI, care, prin

excelenta interpretare æi reprezentare a reuæit

sã satisfacã cele mai exigente gusturi.

Au cântat æi au încântat Aneta Stan,

Steliana Sima, Ionuå Sidãu, Cristina

Gheorghiu, Rodica Anghelescu, Maria Stroia,

Nicolae Datcu, soliæti vocali, iar virtuozitatea

instrumentiætilor Cornel Turcitu - vioarã,

Marin Ulei - åambal, Gheorghe Dumitru

- nai, Vasile Alexandru-clarinet, precum æi

dirijorul Marian Alexandru, au fãcut ca sã

se întoarcã la scenã de mai multe ori. O

contribuåie deosebitã au avut-o æi dansatorii

instruiåi cu multã pricepere de coregraful

Florea Vladimirescu.

Direcåia pentru Culturã Giurgiu a acordat

artiætilor „Marele Trofeu” pentru contribuåia

deosebitã adusã pãstrãrii æi valorificãrii

autenticitãåii cântecului, dansului æi portului

Ætefan ANDREESCU

„LA FÂNTÂNA

DORULUI“

Satul Mironeæti, judeåul Giurgiu, este

situat la 45 km de reæedinåa judeåului, pe

un drum desfundat. Persoanele vârstnice

internate în spitalul de aici au format

publicul spectator al artiætilor poliåiæti de

frontierã ai Casei de culturã Giurgiu. Pe

parcursul a douã ore de spectacol, au

fost ascultate cele mai frumoase melodii

populare interpretate de cãtre artiæti. La

finalul spectacolului, bãtrânilor le-au fost

înmânate produse alimentare, dulciuri,

articole de curãåãtorie, fructe oferite de

poliåiætii de frontierã giurgiuveni, cât

æi de doamna Liliana Sima æi domnul

Constantin Nicu, persoane cunoscute ca

iubitori ai cântecelor æi dansurilor populare

româneæti.

Odatã cu venirea sezonului cald,

ansamblul folcloric Muntenia va repeta

aceastã activitate, pentru a aduce bucurie

æi speranåã celor care îæi petrec rostul vieåii

la acest spital.

Ilie CLEMENT

Frontiera - nr. 4/2006

29


Logisticã

SISTEMUL INTEGRAT PENTRU SECURITATEA

FRONTIEREI – o prioritate a integrãrii europene – IV

• Dumitru POPESCU

Daniel BIC

Modalitãåile prin care se desfãæoarã

cooperarea: • schimbul de date æi informaåii,

cu respectarea prevederilor legale privind

protecåia datelor personale, referitoare

la persoanele implicate în acåiuni ilegale

sãvâræite la frontierã sau în legãturã cu frontiera

• schimbul de date cu privire la persoanele

fizice sau juridice care au sãvâræit infracåiuni de

naturã vamalã sau sunt suspecte de încãlcarea

reglementãrilor vamale • schimbul de date æi

informaåii de interes comun privind aplicarea

prevederilor legale privind regimul strãinilor în

România, în scopul prevenirii muncii ilegale

æi a combaterii migraåiei ilegale sau deghizate

• realizarea unor acåiuni specifice de

urmãrire a modului de derulare a tranzitelor

vamale æi comunicarea operativã a cazurilor

de nerespectare a legislaåiei vamale

pe teritoriul României, în vederea

declanæãrii urmãririi penale • sprijin

reciproc în realizarea unor operaåiuni

specifice în zona de frontierã, menite

sã previnã/contracareze riscurile sau

ameninåãrile la adresa siguranåei naåionale

• realizarea de acåiuni comune de

supraveghere æi control (zone libere,

trasee, puncte vamale, magazine dutyfree,

agenåi economici autorizaåi pentru

vãmuire la domiciliu, controlul privind

legalitatea scutirilor de taxe vamale

acordate agenåilor economici din zonele

defavorizate, cât æi investitorilor strãini æi

autohtoni în alte activitãåi de import-export)

prin utilizarea tuturor mijloacelor tehnice

æi logistice necesare • acordarea de sprijin

reciproc în rezolvarea unor cauze complexe

• instituirea de consemne asupra mijloacelor

de transport, a persoanelor fizice sau juridice,

suspecte de încãlcarea legislaåiei vamale

• efectuarea de analize comune privind

evoluåia infracåiunilor economico-financiare,

precum æi accesul la datele statistice

privind acest gen de fapte • organizarea

de întâlniri periodice sau ori de câte ori este

necesar pentru schimburi de experienåã æi

perfecåionarea personalului.

Documentele de cooperare, încheiate æi

aflate asupra instituåiilor implicate constituie

pentru acestea instrumente juridice de

fundamentare a managementului participativ.

Periodic, acestea sunt supuse actualizãrii.

În funcåie de recomandãrile æi bunele

practici ale U.E., ca æi de concluziile desprinse

din evoluåia fenomenului infracåional

transfrontalier, instituåiile implicate prezintã

propuneri comune de elaborare a unor

acte normative æi de modificare sau

completare a celor existente. Se urmãreæte,

totodatã, extinderea cadrului operaåional al

protocoalelor existente, precum æi actualizarea

celor care sunt depãæite de dinamismul

fenomenului infracåional.

Cooperarea internaåionalã vizeazã,

în special, cooperarea dintre structurile

poliåieneæti de frontierã, vamale æi alte agenåii

naåionale cu atribuåii la frontierã, cu organisme

similiare din statele vecine, din alte state ori

cu organisme de specialitate internaåionale. Se

realizeazã având la bazã prevederile tratatelor,

30 Frontiera - nr. 4/2006

convenåiilor, acordurilor, protocoalelor

æi înåelegerilor încheiate de România cu

respectivele åãri, ratificate sau aprobate,

potrivit legii.

Dezvoltarea æi menåinerea legãturii

operative directe cu reprezentanåi ai

instituåiilor similare din åãrile Uniunii Europene

(Germania, Austria, Spania, Anglia, Franåa,

Finlanda, Elveåia, Olanda, Belgia, Italia etc.),

åãrile vecine (Ungaria, Serbia-Muntenegru,

Bulgaria, Ucraina, R. Moldova), precum

æi cu experåi ai Uniunii Europene, ofiåeri

de legãturã sau reprezentanåi ai misiunilor

diplomatice acreditaåi în România, pentru:

• organizarea æi desfãæurarea unor acåiuni de

pregãtire în comun, seminarii, simpozioane,

conferinåe, reuniuni pe diverse teme, atât

în åarã cât æi în alte åãri • realizarea unui

schimb operativ de date æi informaåii, atât

cu ofiåerii de legãturã acreditaåi pe lângã

ambasadele unor state la Bucureæti, cât æi

direct cu reprezentanåii instituåiilor similare

din åãrile în cauzã • desfãæurarea împreunã

cu instituåii similare din alte åãri de acåiuni

specifice pentru descoperirea persoanelor care

au comis infracåiuni în zona de competenåã

æi soluåionarea în comun a unor evenimente

de frontierã complexe, pe baza documentelor

de cooperare încheiate • constituirea unor

echipe comune de lucru pe probleme ale

infracåionalitãåii transfrontaliere, inclusiv

pentru contracararea emigrãrii/æederii ilegale

a cetãåenilor români în spaåiul Schengen.

În cadrul Proiectului Reflex, de pildã,

coordonat de reprezentantul Ministerului

de resort din Regatul Unit al Marii Britanii

æi Irlandei de Nord, s-au derulat misiuni

de combatere a criminalitãåii organizate, în

special a migraåiei ilegale, cu participarea unor

ofiåeri, în calitate de referenåi specialiæti.

Pe timpul preæedinåiei belgiene a Uniunii

Europene, de exemplu, în perioada septembrieoctombrie

2001, delegaåi ai unor structuri cu

atribuåii la frontierã au participat activ în

cadrul acåiunii HIGH IMPACT OPERATION,

ce a avut ca obiectiv lupta împotriva migraåiei

ilegale, a contrabandei æi a traficului de

persoane la frontiera de est a UE.

Aceste activitãåi desfãæurate de România

împreunã cu experåi strãini ai Uniunii Europene

au fost deosebit de importante în ce priveæte

ridicarea vizelor pentru cetãåenii români ce

cãlãtoresc în spaåiul Schengen, începând cu

01.01.2002, precum æi în evaluarea riscului la

frontierele naåionale. Operaåiunea a fost extinsã

la nivelul întregii frontiere, avându-se în vedere,

în special, frontiera nordicã æi esticã a României,

unde migranåii, conform previziunilor, ar putea

încerca sã acåioneze în viitor, pentru intrarea în

spaåiul Uniunii Europene.

În plan internaåional, existã o cooperare

directã cu Centrul Regional SECI, realizatã prin

intermediul ofiåerilor de legãturã români, iar în

afara acestui canal de cooperare funcåioneazã

o reåea proprie de transmisie de date criptate,

folositã în acåiunile de la nivelul Centrului.

În cadrul cooperãrii internaåionale,

cooperarea bilateralã cu structurile similare

din statele vecine (poliåie de frontierã, vamã

etc.) ocupã un loc privilegiat. De regulã,

punerea bazelor la nivelul conducerilor

autoritãåilor de frontierã cu statele vecine,

se finalizeazã cu semnarea æi ratificarea

documentelor de cooperare. Întâlnirile de

acest gen sunt precedate de întâlniri la nivel

guvernamental, unde sunt semnate

acorduri bilaterale pe problematica

regimului juridic al frontierei de stat,

ratificate apoi în Parlamentele åãrilor

implicate.

Aceste întâlniri se fundamenteazã

pe negocieri repetate (de cele

mai multe ori) ale echipelor de

experåi (specialiæti) pe problematica

respectivã. Rundele de negocieri

succesive identificã soluåiile la

punctele rãmase în divergenåã,

dupã care sunt fãcuåi paæii urmãtori

conform procedurii diplomatice.

Documentele de cooperare

vizeazã o gamã largã de probleme

transfrontaliere specifice poråiunii de

frontierã dintre state semnatare ale

documentului, pe principii de bunã vecinãtate,

probleme de readmisie a cetãåenilor proprii æi

altor persoane, colaborarea æi asistenåa mutualã

în problemele de frontierã, combaterea crimei

organizate, terorismului æi a traficului ilicit de

droguri, dezvoltarea punctelor de frontierã

existente æi înfiinåarea de noi puncte de

frontierã la graniåa comunã, prevenirea,

limitarea æi înlãturarea efectelor dezastrelor

æi ajutorul în astfel de situaåii, desfiinåarea

reciprocã a obligativitãåii vizelor, cooperarea

æi buna vecinãtate, modalitatea soluåionãrii

problemelor regimului de frontierã, trecerea

simplificatã a frontierei de stat comune de

cãtre cetãåenii care domiciliazã în judeåele

(åinuturile) adiacente frontierei, modalitãåile

de cooperare operativã, delimitarea zonei

economice exclusive æi a platoului continental

al Mãrii Negre, controlul comun al trecerilor

de cãtre structurile similare (din cele douã

state), schimbul de informaåii de interes

transfrontalier, întreåinerea æi reconstituirea

liniei de frontierã æi a semnelor de frontierã,

delimitarea æi retrasarea frontierei fluviale

æi la lacurile de acumulare, prevenirea æi

combaterea spãlãrii banilor, combaterea

traficului de persoane, traficului cu arme,

mijloace periculoase, combaterea altor

infracåiuni grave etc.

Toate aceste forme de cooperare bilateralã

contribuie efectiv la prevenirea æi combaterea

criminalitãåii organizate transfrontaliere æi

apropierea relaåiilor dintre România æi åãrile

vecine.


Culturã

DRAGOSTE DE VIAÅÃ

Impresionaåi de cazul unui copil de

un an æi jumãtate, bolnav de leucemie,

care avea nevoie de sânge, la iniåiativa

comisarului Marius Cura, 158 elevi ai

Æcolii de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei

de Frontierã „Avram Iancu” Oradea

- seria ianuarie 2006 - au fãcut un gest

umanitar care a impresionat profund

opinia publicã orãdeanã, donând

benevol sânge pentru salvarea de vieåi

omeneæti. Dupã aproximativ 10 zile,

acåiunea a fost continuatã de alåi 217

elevi ai seriei septembrie 2005, care au

urmat exemplul colegilor de generaåie.

Gestul nobil al elevilor, sãvâræit

în postul Paætelui, ,,când fiecare

din noi ar trebui sã fie mai bun æi mai

generos", cum spunea una din elevele

participante la acåiune, demonstreazã cã

viitorii poliåiæti de frontierã sunt oameni

de o mare calitate moralã, gata

oricând sã-æi ajute semenii aflaåi

în suferinåã.

Conducerea Centrului

de Transfuzii Bihor, care se

confrunta cu o acutã crizã

de sânge, a fost impresionatã,

subliniind faptul cã ,,aceastã

acåiune precum æi tinereåea

elevilor veniåi la Oradea din

toate colåurile åãrii pentru a

urma cursurile acestei unice

instituåii de învãåãmânt’’ constituie un

exemplu demn de urmat de cãtre toåi

cetãåenii municipiului.

Este pentru prima datã dupã 1989

când viitorii poliåiæti de frontierã au

participat într-un numãr atât de mare la

un gest umanitar.

Acåiunea caritabilã are o dublã

semnificaåie deoarece elevii au hotãrât

ca alimentele primite în calitate de

donatori, în valoare de peste 11.000

lei noi, sã fie oferite în preajma sfintelor

sãrbãtori de Paæte copiilor æi bãtrânilor

din instituåiile de ocrotire socialã precum

æi unor familii ale veteranilor de rãzboi.

Eugen MOÆ

Existã frunze

care nu cad, oricât

de puternic ar fi

vântul; existã clipe,

oameni æi fapte care

nu se uitã, chiar dacã

uitarea este o lege a

firii. Acesta este mottoul

volumului de prozã

,,Lutul de sub unghii",

semnat de colegul nostru

agent Iulian-Iustin Melinte,

din cadrul IJPF Suceava æi

apãrut la Editura Muæatinii

din Suceava. El a fost

lansat miercuri 15 martie a.c.,

în sala de æedinåe a Bibliotecii

municipale ,,Tudor Flondor”

din Rãdãuåi.

Dacã în primul volum,

,,Ultima ploaie", publicat la

Editura Septentrion în anul

2002, autorul a alternat

poezia cu proza, ,,Lutul

de sub unghii" reuneæte

doar prozã. Recurgând la

amintiri, acesta valorificã

realele sale disponibilitãåi

construind cu migalã un

mic epos al sãrbãtorescului

æi al bunei cuviinåe din satul românesc

de odinioarã, iar amintirile îi sunt vii

în cãuæul inimii : ,,Trecutul ne stã

viu în cãuæul minåii æi al sufletului ca

un jar nestins. Din când în când îl

scormonim spre a visa. Prezentul este

uneori atât de fragil, nãucitor, încât ne

face fricoæi, nesiguri æi ezitanåi în faåa

realitãåii. Atunci întoarcem capul æi ne

agãåãm de trecut."

Îl felicitãm urându-i succes în

continuare!

Florin-Ilie BERECHEA

Premierã la Centrul Cultural al MAI

În ziua de 20 aprilie a.c., la sediul

Centrului Cultural al MAI a avut loc prima

conferinåã de presã ce a avut ca temã

„primul concert simfonic de Paæte” susåinut

de orchestra „Simfonia Bucureæti”.

Gazda conferinåei a fost comisarulæef

Vasile Ursachi, directorul

Centrului Cultural al MAI, avându-i ca

invitaåi pe maestrul dirijor David Aijón

din Spania, directorul orchestrei „Simfonia

Bucureæti” Florin Totan æi Cristiana Mihart,

tânãra pianistã de numai 17 ani.

Maestrul dirijor David Aijón s-a nãscut

la Hamburg, într-o familie de muzicieni

spanioli. Acesta interpreteazã în special

muzicã de flaut din sec. al XVIII-lea.

Conduce orchestra Ciudat de Almeira întrun

amplu turneu cu integrala Beethoven

în sudul Spaniei æi participã la Festivalul

Pablo Casals din Catalonia.

Cristiana Mihart este elevã în clasa a

XI-a la Liceul de muzicã „Dinu Lipatti” din

Bucureæti, la clasa de pian a prof. drd. Ligia

Pop. A avut o susåinutã activitate pianisticã

încununatã de premii importante pe plan

naåional æi internaåional æi a participat la

evenimente muzicale de amploare. De

asemenea, este membrã activã a Fundaåiei

Culturale „Remember Enescu”.

„Simfonia Bucureæti” a fost

fondatã în anul 1990, de actualul

director muzical Florin Totan æi

este formatã din cei mai buni

instrumentiæti de la Universitatea

de Muzicã dar æi de Filarmonica æi

Orchestra Naåionalã Radio din Bucureæti.

Toåi instrumentiætii evolueazã

æi ca soliæti la concertele

acesteia, mulåi dintre ei

fiind laureaåi ai concursurilor

naåionale æi internaåionale.

Despre orchestrã mai putem

spune cã în fiecare stagiune

ea susåine 10-12 concerte pe

cele mai importante scene

din Bucureæti æi colaboreazã

cu dirijori æi soliæti de

renume din Europa, SUA,

Japonia, Mexic, Australia æi

America de Sud.

Evenimentul a avut loc

în data de 23 aprilie a.c. æi

a avut în program Concertul pentru pian

æi orchestrã nr.3 în do minor æi Simfonia

a IV-a în æi bemol major. (Æ.A)

Frontiera - nr. 4/2006

31


Oamenii de lângã noi

Am primit pe adresa redacåiei

o scrisoare emoåionantã din

judeåul Tulcea. Mai precis, dorinåa

membrilor familiei agentului

Laurenåiu Ciudesnic, de la IJPFN

Tulcea, soåia - Lili-Aurelia împreunã

cu fiii, Georgian-Laurenåiu æi Marian,

de a-i ura lui Laurenåiu, la împlinirea

a 35 de ani æi 15 ani de carierã, „La

mulåi ani!”, multã sãnãtate, putere

de muncã æi îndeplinirea tuturor

dorinåelor.

Scrisoarea continuã cu o frumoasã

poezie, dedicatã colegului nostru:

LA MULÅI ANI !

„Flori de dor presar în calea

Dimineåilor albastre,

Lumânãri aprind pe altarul

Æoaptelor iubirii noastre...

Muguri roz æi plini de rouã

Îåi aætern duios în pãr,

Feåi-Frumoæi æi Cosânzene

Ne zâmbesc din lumea lor...

E atâta armonie...

Ce ne-am mai putea dori?

Împreunã sã petrecem

Un veac æi... încã o zi...!

“Îi mulåumim lui Dumnezeu

pentru soåul æi tatãl pe care îl avem,

care este un exemplu pentru noi” – se

încheie frumoasa scrisoare.

Lili Ciudesnic æi viitorii poliåiæti

de frontierã, Georgian-Laurenåiu æi

Marian.

Agent-æef adjunct

Cezara MORARU

S-a nãscut pe 26 iunie 1971

în localitatea Giurgiu æi este

cãsãtoritã.

Dupã ce a lucrat timp de

10 ani ca desenator tehnic

la o firmã de proiectare

din Giurgiu s-a decis sã

devinã poliåist de frontierã.

Aæa cã, în 2000, în urma

unui examen, s-a angajat la

Poliåia de Frontierã Giurgiu,

la Combaterea Infracåiunii

Transfrontaliere. În acest

compartiment a lucrat pânã

în 2003, când s-a mutat

la Biroul Cercetãri penale,

unde lucreazã æi în prezent.

Pe lângã munca specificã

se mai ocupã de evidenåa

æi întocmirea documentelor

la Compartimentele

Criminalisticã æi Evidenåã

Informaticã.

Este pasionatã de jocurile pe

calculator æi de pescuit.

Afirmã cã este meticuloasã,

operativã, energicã æi hotãrâtã

în tot ceea ce-æi propune.

Specificul muncii îi impune sã

aibã drept colegi, în majoritate

bãrbaåi, dar acest lucru nu o

deranjeazã. Din contrã, afirmã

cã „se înåelege mai bine cu

bãrbaåii decât cu femeile”.

Maxima ce i se potriveæte:

ce nu te poate învinge te face

mai puternicã.

32 Frontiera - nr. 4/2006

Internaåional Kempo Challenge

În perioada 24 martie - 3 aprilie a.c. lotul

naåional de Kempo din cadrul Federaåiei

Române de Arte Maråiale s-a aflat în Statele

Unite ale Americii, la invitaåia Federaåiei

Americane de Kempo, unde a participat la

o dublã întâlnire între echipele naåionale

ale celor douã åãri în cadrul evenimentului

sportiv “Internaåional Kempo Challenge

România vs USA” organizat sub egida

Federaåiei Internaåionale de Kempo. Din

lotul naåional au fãcut parte æi poliåiætii de

frontierã din cadrul IJPF Tulcea, sinsp. Iulian

Albãceanu æi ag. Ætefan Gheba.

Cu aceastã ocazie, colectivul de

tehnicieni care conduc reprezentativa

României, format din preæedintele FRAM,

prof. Florentin Marinescu, împreunã cu

antrenorii lotului naåional Amatto Zaharia

æi Robert Manole, au susåinut demonstraåii,

antrenamente æi stagii de pregãtire în diferite

sãli din Washington D.C., West Virginia æi

North Carolina, fondurile astfel obåinute

fiind donate sinistraåilor dezastrului provocat

de Uraganul Katrina. În prima întâlnire, ce

s-a desfãæurat duminicã 26 martie a.c.

în Hagerstown - Maryland, România a

România vs SUA

învins SUA cu scorul de 3-1, meciurile

fiind disputate dupã urmãtorul program:

categoria - 65 kg: Iulian Albãceanu l-a

învins prin KO în repriza I pe Fernando

Escobar; categoria -70 kg: Tyson Kellerman

l-a învins la puncte pe Mirel Drãgan, dupã

o reprizã de prelungire; categoria - 80 kg:

Ætefan Gheba l-a învins prin KO în repriza I pe

Scott Opell; categoria Open: Ætefan Gheba

l-a învins la puncte pe Cole Presley.

Singura partidã femininã a fost câætigatã de

Sanda Pãun în faåa americancei de origine

mexicanã Tracy Teragono.

Revanæa primei întâlniri

s-a disputat sâmbãtã

1 aprilie a.c. în Jefferson

County - West Virginia,

de data aceasta România

impunându-se cu scorul

de 5-1, de partea românã

luptând Ætefan Gheba,

Mirel Drãgan æi Iulian

Albãceanu împotriva

luptãtorilor americani Scott

Opell, Tyson Kellerman,

Cole Presley, J. Malford æi

Fernando Escobar. Acest

eveniment sportiv a fost

organizat cu sprijinul lui

Robert E. Zingg æi Ray D. Ferrell, din partea

Federaåiei Americane de Kempo æi cel al

Ambasadei Statelor Unite ale Americii în

România, care a dovedit încã o datã cã este

alãturi de miæcarea sportivã din åara noastrã

asigurând eliberarea vizelor de intrare în

SUA în regim de maximã urgenåã pentru

toåi sportivii noætri.

Felicitãri Lotului Naåional de Kempo

al României æi colectivului de tehnicieni

pentru rezultatele obåinute peste ocean.

Amatto ZAHARIA


Mai aproape de Dumnezeu

La sfâræitul lunii martie a.c., Casa de

Culturã a poliåiei de frontierã Giurgiu

a organizat în colaborare cu Direcåia

pentru culturã, culte æi patrimoniu

cultural a judeåului, precum æi conducerea

penitenciarului de maximã siguranåã

Giurgiu, o interesantã expoziåie de icoane

pictate pe lemn, sculptate în piatrã æi lemn

intitulate sugestiv „Speranåa 2006

La vernisaj au participat oameni de

culturã, poliåiæti de frontierã precum æi un

numeros public, care au apreciat latura

artisticã a celor 35 de exponate.

Ineditul expoziåiei a constat în aceea

cã cei patru autori sunt deåinuåi din cadrul

acestei instituåii de penitenåã, care au

participat la vernisaj iar din cuvântul lor a

rezultat cã „prin aceste icoane ne dorim sã

ne apropiem mai mult de Dumnezeu care

sã ne ierte pãcatele pentru care ne aflãm

în detenåie”. Autorilor le-au fost înmânate

diplome de cãtre profesorul Adrian Niculae,

directorul Direcåiei de culturã Giurgiu.

Nu trebuie uitatã nici contribuåia

deosebitã adusã la reuæita organizãrii

expoziåiei de Petra Æerbãnescu Tãnase,

artist plastic.

Ilie CLEMENT

Valorificarea tradiåiilor

În 14 aprilie a.c., în „Dulcele târg al

Ieæilor“, cu sprijinul DPF, cât æi cel al Æcolii

de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului

Poliåiei de Frontierã Iaæi, prin punerea la

dispoziåie a unei sãli în modernul sediu în

care s-a desfãæurat, a avut loc convocarea

metodicã a ofiåerilor cu atribuåii pe linie de

tradiåii æi educaåie din judeåele Iaæi, Bacãu,

Botoæani, Neamå, Suceava æi Vaslui.

Aceastã întâlnire organizatã de Direcåia

Informare æi Relaåii Publice din MAI,

reprezentatã de comisarul Cãtãlina Crãciun,

în colaborare cu Compartimentul

Tradiåii, Culturã al IGPF, din partea

cãruia a participat inspectorul

principal Florica Breazu, a reunit

24 de ofiåeri din structurile de

poliåie, poliåie de frontierã, jandarmi

æi situaåii de urgenåã æi a vizat

cunoaæterea æi analiza rezultatelor

în domeniile amintite æi formularea

de propuneri pentru îmbunãtãåirea

æi dezvoltarea activitãåii în domeniul

cultural.

Comisarul Cãtãlina Crãciun a

prezentat participanåilor formele

æi modalitãåile de organizare a activitãåilor

cultural-educative în unitãåile MAI, cele

de perfecåionare a activitãåii ofiåerului cu

atribuåii în domeniul tradiåiilor, educaåiei

æi sportului, în deplinã armonie cu tema

acestei Convocãri, care s-a intitulat sugestiv:

„Valorificarea tradiåiilor locale – mijloc de

educaåie permanentã a personalului MAI“

O notã aparte a constituit-o prezenåa

domniæoarei Maricica Ifrim – directorul

Arhivelor Naåionale Iaæi, care a oferit

participanåilor informaåii æi sugestii pentru

organizarea æi desfãæurarea activitãåilor de

educare a personalului MAI.

Activitatea a cuprins prezentarea Æcolii de

Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului

PF Iaæi, precum æi un scurt tur al oraæului

Iaæi, în care s-au vizitat: Teiul lui Eminescu,

Sala paæilor pierduåi de la Universitatea

„Alexandru Ioan Cuza“, Palatul Culturii,

Biserica Trei Ierarhi æi Mitropolia Moldovei

æi Bucovinei.

Mariana TURICIANU

Florica BREAZU

IN MEMORIAM

General-maior (r.) Gheorghe Iftimie

În data de 27 aprilie a.c. a încetat din viaåã generalul-maior

(r.) Gheorghe Iftimie. Nãscut la 2 martie 1927 în comuna Târgul

Bucecea, jud. Botoæani, a absolvit æcoala de ofiåeri în 1949 æi

Academia Militarã Generalã în

1962. A ocupat diverse funcåii,

de la comandant de pluton æi

companie de frontierã, pânã la

comandant de brigadã (Giurgiu)

æi locåiitor al comandantului

trupelor de grãniceri (1974-

1987).

Personalul Poliåiei de

Frontierã îæi exprimã regretul

pentru trecerea în nefiinåã a

celui care vreme de 38 ani a fost

un bun camarad, care s-a distins

prin cinste, hãrnicie æi efort.

Fie ca acolo unde este, Bunul

Dumnezeu sã-i dea odihnã

eternã, iar numele sãu va fi

veænic pomenit în istoria celor

ce au vegheat la frontierã.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Maior (r.) Ghiåã Gheorghe

Colectivul de cadre al IJPF Vaslui, care l-au cunoscut sau au

lucrat împreunã, îæi ia un ultim „Rãmas bun”, æi prin intermediul

revistei, de la un militar de carierã, bun comandant, apropiat

de subordonaåi, înåelegãtor,

cunoscut, respectat æi plãcut

de oamenii din zona de

frontierã unde æi-a desfãæurat

activitatea – maiorul Ghiåã

Gheorghe. De-a lungul

carierei, ofiåerul a fost apreciat

constant cu calificativul „F.B.”

de eæaloanele superioare

întrucât æi-a iubit foarte mult

meseria de grãnicer. Chiar æi

dupã trecerea în rezervã, pe

bicicletã, obiænuia sã viziteze

locurile unde îæi desfãæura

odinioarã misiunile. În ultimii

13 ani de carierã, între 1974 æi

1987, a comandat Compania

Murgeni.

S-a stins din viaåã pe 13

februarie 2006. Dumnezeu sã-l odihneascã!

Frontiera - nr. 4/2006

33


Divertisment

ZÂMBEÆTE!

:-)

7 1 4 3 5

5

8 9

5 7

1

9

9 1 8 3

6

4

5 9

3 2 5

8 7 4 1 2

34 Frontiera - nr. 4/2006

Regula cifrei unice:

Jocul de Sudoku

presupune

completarea careului

de 81 de cãsuåe

dupã O SINGURÃ

REGULÃ: orice

coloanã æi orice pãtrat

de 3x3 trebuie sã

conåinã o singurã datã

fiecare cifrã cuprinsã

între 1 æi 9. Nu este

nevoie de matematicã.

Sudoku este un joc

logic: verificarea

încruciæatã a

rândurilor, coloanelor

æi careurilor mici

oferã indiciile

necesare pentru

gãsirea soluåiei.

Istoria jocului:

Jocul se pare cã a fost

publicat pentru prima

datã, la New York, în

anii `70, în magazinul

„Math Puzzles and Logic

Problems” (Puzzle-uri

matematice æi probleme

de logicã) sub numele

de Locul Numãrului.

Creatorul acestui joc

nu este menåionat, însã

probabil era unul din

creatorii de puzzle-uri

ai publicaåiei.

În 1984 puzzle-ul a

fost introdus în Japonia,

unde a æi luat numele de

SUDOKU, prescurtare

- numãrul trebuie

sã fie unic.


UMOR

F l o r i æ i . . . f l o r i

Te învãå eu ce sã faci dacã nu poåi

dormi: ia câteva pahare de coniac!

- Câte?

- Nu trebuie sã le numeri.

Pânã adormi.

- Æi dacã tot nu adorm?

- Pãi, dupã atâtea pahare de coniac,

puåin îåi mai pasã dacã dormi sau nu!


Æoarecele vroia sã treacã frontiera

ilegal. Se duce la elefant:

- Elefantule, vreau sã trec frontiera

sã merg la muncã. Tu eæti mare,

ascunde-mã æi pe mine undeva

sã trec æi eu.

Elefantul se gândeæte un pic æi-l bagã

în buzunarul de la piept. Ajung ei

la graniåã. Acolo vine poliåistul de

frontierã, îl ia pe elefant la control,

vede cu detectorul de metale, totul

e ok, îi puricã valiza æi aia e ok, îl ia

sã-l pipãie pe corp, tac-tac-tac, ajung

la buzunarul de la piept.

- Ce ai aici ?

La care elefantul, bãtându-se cu

palma pe piept pe buzunar:

- Aici? Poza unui prieten.


La ce e mai uæor sã renunåi: la vin

sau la femei? Depinde de vechime.


Dupã o aventurã de douã luni, o

tânãrã îl întreabã plinã de emoåie

pe iubitul ei:

- Când o sã mã prezinåi rudelor tale?

- Draga mea, deocamdatã e

imposibil. Copiii sunt la åarã,

iar nevastã-mea e plecatã într-o

delegaåie!


Cor!

...

Coæ!

...

Dupã La

...

Dupã Re

Braå

Plantã

textilã

Tuæ!

Saæi æi ...

...

Bãi!

Opaci

...

R

z

M

sjhgdf Toc

Semn cu

ochiu

12 luni

Duo

Motocicletã

uæoarã

Roi!

Dupã Si

Nestatornic

Noe!

Portiåã

Rege!

Cub!

...

Incomparabilã

Zeul

Soarelui

Ruæine!

I

D

Æef

Secetos

...

Panã

Dat cu gel

Aåe!

A se opri

Duet

Ulcior

Vãzduh

Uæã în

exterior

Iåã

Cluj

Dumitru

Fãrcaæ

Plantã

pentru

covoare

Nit pentru

lemn

Act

normativ

...

E

...

R

La psihiatru:

- Povesteæte-mi totul în ordine

cronologicã. Ce-ai fãcut prima datã?

- La început am creat Cerul æi

Pãmântul... Pe urmã am început sã

am necazuri...


Dom’ doctor, am o problemã: nu

prea mã bagã lumea în seamã...

- Urmãtorul...


Un bãtrân merge la doctor. Acesta

îl întreabã:

- Cum stai cu inima, cu plãmânii?

- Foarte bine.

- Dar e ceva care te supãrã?

- Da, am o problemã: când fac sex,

aud fluierãturi în urechi.

- Ce vârstã ai mata?

- 83 de ani.

- Pãi la 83 de ani ce ai vrea

sã auzi, aplauze?

Alexandru BARBU responsabil de pagini

Frontiera - nr. 4/2006

35


Dunãre, Dunãre tot

åi-i

apa tulbure? ...


LEGIS

Noile modificãri privind îndeplinirea de cãtre

cetãåenii români, la ieæirea din åarã, a condiåiilor

de intrare în statele membre ale Uniunii

Europene æi în alte state

Având în vedere cã ultima perioadã

de timp s-a remarcat prin reducerea

consistentã a fenomenului migraåiei

ilegale æi a problemelor asociate

acestuia, precum æi prin faptul cã

numãrul cetãåenilor români returnaåi din

strãinãtate a scãzut în mod semnificativ,

reprezentând în acest moment un procent

de numai 0,3% din numãrul total de

aproape 8.000.000 de cetãåeni care

cãlãtoresc anual în strãinãtate, åinând

seama cã în prezent migraåia ilegalã a

cetãåenilor români nu mai constituie, cum

se întâmpla în anii anteriori, unul dintre

principalele reproæuri adresate României

de statele membre ale Uniunii Europene.

În contextul în care dispariåia

considerentelor care au determinat

instituirea obligaåiei prezentãrii de

documente care sã justifice scopul

æi durata æederii planificate în statele

membre ale Uniunii Europene sau în

alte state, pentru care nu este necesarã

viza de intrare, impune eliminarea în

regim de urgenåã a acestei obligaåii,

întrucât restrângerea exerciåiului dreptului

la liberã circulaåie nu se mai justificã

în raport cu prevederile art. 53 din

Constituåia României, republicatã, åinând

seama de importanåa adoptãrii acestor

reglementãri, care sã asigure un cadru

legal corespunzãtor exercitãrii dreptului

la liberã circulaåie a cetãåenilor români în

strãinãtate, prin evitarea menåinerii unor

restricåii care au devenit neproporåionale

în raport cu situaåia care le-a determinat.

Întrucât, toate aceste elemente

vizeazã interesul public æi constituie

situaåii extraordinare, æi reglementarea

lor nu putea fi amânatã, a fost aprobatã

Ordonanåa de urgenåã nr. 29 din 14

aprilie 2006 de modificare a Ordonanåei

de urgenåã nr. 144/2001 (modificãrile sunt

scrise cu bold) æi Hotãrârea nr. 475 din 14

aprilie 2006.

ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr.

144 din 25 octombrie 2001 privind

îndeplinirea de cãtre cetãåenii români, la

ieæirea din åarã, a condiåiilor de intrare

în statele membre ale Uniunii Europene

æi în alte state

Publicatã în Monitorul Oficial nr. 725

din 14 noiembrie 2001. Textul este cu

modificãrile æi completãrile aduse de:

Legea nr. 177 din 11 aprilie 2002; Legea

nr. 580 din 23 octombrie 2002; Ordonanåa

nr. 28 din 14 iulie 2005; Ordonanåa nr. 43

din 28 iulie 2005 respinsã de Legea nr.

39 din 8 martie 2006; Legea nr. 50 din 8

martie 2006 æi Ordonanåa de urgenåã nr.

29 din 14 aprilie 2006.

ART. 1

(1) Cetãåenii români care cãlãtoresc, în

scopuri particulare, în statele membre ale

Uniunii Europene sau în alte state, pentru

care nu este necesarã viza de intrare,

trebuie sã prezinte la ieæirea din åarã:

a) asigurarea medicalã;

b) biletul de cãlãtorie dus-întors sau

cartea verde a autoturismului;

c) o sumã minimã în valutã liber

convertibilã la vedere sau cãråi de credit

pentru conturi în valutã, pentru fiecare

persoanã, într-un cuantum corespunzãtor

sumelor de referinåã determinate de

autoritãåile naåionale ale statelor de

destinaåie sau de tranzit, proporåional

cu durata æederii, dar nu mai puåin de

5 zile.

d) abrogat. (textul abrogat - documente

care justificã scopul æi condiåiile æederii

planificate, stabilite în conformitate cu

legislaåia statelor de destinaåie.)

(2) Cuantumul sumei minime în valutã

prevãzute la alin. (1) lit. c), precum æi

modalitãåile prin care se face dovada

deåinerii acesteia se stabilesc æi se

actualizeazã prin hotãrâre a Guvernului,

la propunerea Ministerului Administraåiei

æi Internelor, cu avizul Ministerului

Afacerilor Externe.

ART. 2

Æeful punctului de trecere a frontierei

române poate dispune întreruperea

cãlãtoriei unei persoane dacã s-a constatat

cã nu îndeplineæte condiåiile prevãzute la

art. 1.

ART. 2^1

(1) Prevederile art. 1 alin. (1) lit. a) nu

se aplicã în cazul cetãåenilor români care

cãlãtoresc în åãrile cu care România a

încheiat acorduri, înåelegeri, convenåii

sau protocoale pentru acordarea asistenåei

medicale pe bazã de reciprocitate în

domeniul sãnãtãåii.

(2) Lista åãrilor cu care România a

încheiat acorduri, înåelegeri, convenåii

sau protocoale pentru acordarea asistenåei

medicale pe bazã de reciprocitate în

domeniul sãnãtãåii va fi întocmitã æi

aprobatã prin ordin comun al ministrului

administraåiei æi internelor æi al ministrului

sãnãtãåii æi familiei, ce va fi publicat în

Monitorul Oficial al României, Partea I,

în termen de 15 zile de la data intrãrii

în vigoare a legii de aprobare a prezentei

ordonanåe de urgenåã.

ART. 2^2

Prevederile art. 1 alin. (1) lit. c) nu

se aplicã urmãtoarelor categorii de

persoane:

a) cetãåenii români care pleacã în

strãinãtate pentru a urma un tratament

medical, a participa la simpozioane,

conferinåe, studii, manifestãri culturalsportive,

a efectua o vizitã pe bazã

de invitaåie ori în situaåia îmbolnãvirii

sau decesului unei rude stabilite în

strãinãtate. În aceste situaåii se vor prezenta

documente doveditoare din care sã rezulte

scopul cãlãtoriei æi asigurarea financiarã

a acesteia;

b) minorul sub 14 ani, înscris în

paæaportul pãrinåilor;

c) minorul care se deplaseazã la rude

sau la pãrintele/parinåii care lucreazã ori

sunt stabiliåi în statul de destinaåie;

d) cetãåenii români care se deplaseazã

în strãinãtate ca urmare a unui angajament

de muncã, pe baza unui permis de muncã

valabil pentru åara de destinaåie, indiferent

de durata deplasãrii;

e) cetãåenii români care cãlãtoresc în

statele vecine în regim de mic trafic.

HOTÃRÂREA nr. 475

din 14 aprilie 2006

privind stabilirea cuantumului sumei

minime în valutã pe care trebuie sã o

prezinte cetãåenii români la ieæirea din

åarã, când cãlãtoresc în statele membre

ale Uniunii Europene sau în alte state

pentru care nu este necesarã viza de

intrare, precum æi a modalitãåilor prin

care se poate face dovada

deåinerii acesteia

Art. 1 - Cetãåenii români care cãlãtoresc

în statele membre ale Uniunii Europene

sau în alte state pentru care nu este

necesarã viza de intrare trebuie sã

prezinte la controlul de frontierã efectuat

la ieæirea din åarã dovada deåinerii unei

sume minime în valutã.

Art. 2 - (1) Suma minimã în valutã

pentru fiecare persoanã se constituie

dintr-o sumã fixã de 150 euro sau

Supliment Frontiera - nr. 4/2006

1


echivalent, care sã acopere cheltuielile

de transport pânã în åara de destinaåie æi

de întoarcere în România æi, dintr-o sumã

corespunzãtoare numãrului de zile de

æedere declaratã.

(2) Cuantumul sumei minime în valutã

corespunzãtoare numãrului de zile de

æedere este urmãtorul:

a) 30 euro sau echivalent, pentru fiecare

zi de æedere declaratã, dar nu mai puåin

de 5 zile, în cazul cãlãtoriei în statele din

Uniunea Europeanã; sau

b) 20 euro sau echivalent, pentru fiecare

zi de æedere declaratã, dar nu mai puåin

de 5 zile, în cazul cãlãtoriei în celelalte

state pentru care nu este necesarã viza de

intrare.

Art. 3. - (1) Dovada deåinerii sumei

minime în valutã în condiåiile prevãzute la

art. 2 se face prin una dintre urmãtoarele

forme:

a) suma în valutã efectivã, sub forma

bancnotelor æi monedelor în circulaåie;

b) cecuri de cãlãtorie;

c) carduri cu utilizare internaåionalã,

însoåite de extras de cont sau chitanåã

de bancomat eliberate cu cel mult 24

de ore înaintea prezentãrii la ieæirea

din åarã;

d) alte garanåii financiare cum sunt:

scrisoare de garanåie sau angajament de

sponsorizare, semnate de persoana care

gãzduieæte cetãåeanul român pe teritoriul

statului de destinaåie æi autentificate

conform legii statului respectiv; garanåie

legalã din partea unei bãnci sau ordine de

platã valabile, dupã caz;

e) voucher eliberat de o agenåie de

turism licenåiatã potrivit legii sau un alt

document care atestã plata în avans a

serviciilor structurilor de primire turistice

din statul de destinaåie.

(2) Sunt exceptate de la obligaåia

prezentãrii deåinerii sumei de 150 euro

prevãzute la art. 2 alin. (1) persoanele

care la ieæirea din åarã fac dovada achitãrii

integrale a cheltuielilor de transport pânã

în åara de destinaåie æi de întoarcere în

România.

Art. 4. - Se excepteazã de la îndeplinirea

condiåiilor prevãzute la art. 1 categoriile

de persoane prevãzute la art. 2 2 din

Ordonanåa de urgenåã a Guvernului nr.

144/2001 privind îndeplinirea de cãtre

cetãåenii români, la ieæirea din åarã, a

condiåiilor de intrare în statele membre ale

Uniunii Europene æi în alte state, aprobatã

cu modificãri æi completãri prin Legea nr.

177/2002, cu modificãrile æi completãrile

ulterioare, precum æi cele care sunt titulare

ale unor permise de æedere sau documente

echivalente, eliberate de autoritãåile

statului pe teritoriul cãruia urmeazã sã

cãlãtoreascã.

Lista, conform Ordinelor nr. 248/311

din 2002, cuprinzând åãrile cu care

România a încheiat acorduri, înåelegeri,

convenåii sau protocoale pentru

acordarea asistenåei medicale pe baza

de reciprocitate în domeniul sãnãtãåii æi

condiåiile în care se poate beneficia de

aceasta

1. Republica Albania - în condiåiile

Convenåiei privind colaborarea în

domeniul problemelor sociale dintre

Guvernul României æi Guvernul Albaniei,

semnatã la 13 mai 1961;

2. Regatul Unit al Marii Britanii æi

Irlandei de Nord - în condiåiile Convenåiei

de asistenåã medicalã dintre Guvernul

României æi Guvernul Regatului Unit al

Marii Britanii æi Irlandei de Nord, semnatã

la 28 septembrie 1973;

3. Republica Armenia - în condiåiile

Acordului dintre Ministerul Sãnãtãåii

al României æi Ministerul Sãnãtãåii al

Republicii Armenia privind colaborarea în

domeniul sãnãtãåii æi ætiinåelor medicale,

semnat la 22 noiembrie 1994;

4. Republica Bulgaria în condiåiile

Acordului de cooperare în domeniul

sãnãtãåii æi ætiinåelor medicale dintre

Guvernul României æi Guvernul Republicii

Bulgaria, semnat la 28 februarie 1996;

5. Republica Cipru în condiåiile

Acordului de cooperare dintre Guvernul

României æi Guvernul Republicii Cipru

privind cooperarea în domeniul sãnãtãåii

publice æi ætiinåelor medicale, semnat la

15 februarie 1998;

6. Republica Popularã Chinezã - în

condiåiile Acordului de cooperare în

domeniul sãnãtãåii æi ætiinåelor medicale

dintre Ministerul Sãnãtãåii al României æi

Ministerul Sãnãtãåii al Republicii Populare

Chineze, semnat la 4 iulie 1995;

7. Republica Croaåia - în condiåiile

Acordului dintre Guvernul Republicii

Socialiste România æi Guvernul R.S.F.

Iugoslavia de colaborare în domeniul

asistenåei medicale a asiguraåilor, semnat

la 20 martie 1976;

8. Republica Cuba în condiåiile

Acordului de cooperare în domeniul

sãnãtãåii æi ætiinåelor medicale dintre

Ministerul Sãnãtãåii din România æi

Ministerul Sãnãtãåii din Republica Cuba,

semnat la 5 mai 1995;

9. Republica Araba Egipt în condiåiile

Acordului de cooperare în domeniul

sãnãtãåii æi ætiinåelor medicale dintre

Ministerul Sãnãtãåii din România æi

Ministerul Sãnãtãåii din Republica Arabã

Egipt, semnat la 13 noiembrie 1995;

10. Republica Elenã - în condiåiile

Acordului dintre Guvernul României

æi Guvernul Republicii Elene privind

cooperarea în domeniul sãnãtãåii, semnat

la 16 iunie 1999;

11. Republica Federalã Iugoslavia - în

condiåiile Acordului dintre Guvernul

Republicii Socialiste România æi Guvernul

R.S.F. Iugoslavia de colaborare în domeniul

asistenåei medicale a asiguraåilor, semnat

la 20 martie 1976;

12. Republica Liban - în condiåiile

Acordului de cooperare în domeniul

sãnãtãåii æi ætiinåelor medicale dintre

Guvernul României æi Guvernul Republicii

Liban, semnat la 22 martie 1996;

13. Republica Lituania în condiåiile

Înåelegerii de cooperare dintre Ministerul

Sãnãtãåii al României æi Ministerul Sãnãtãåii

al Republicii Lituania în domeniul sãnãtãåii

æi ætiinåelor medicale, semnatã la 19

septembrie 1995;

14. Republica Macedonia în condiåiile

Acordului dintre Guvernul Republicii

Socialiste România æi Guvernul R.S.F.

Iugoslavia de colaborare în domeniul

asistenåei medicale a asiguraåilor, semnat

la 20 martie 1976;

15. Republica Moldova în condiåiile

Protocolului adiåional al Înåelegerii

de colaborare în domeniul sãnãtãåii æi

ætiinåelor medicale dintre Ministerul

Sãnãtãåii din România æi Ministerul

Sãnãtãåii din Republica Moldova, semnat

la 24 aprilie 1996;

16. Federaåia Rusã în condiåiile Acordului

de cooperare în domeniul sãnãtãåii æi

ætiinåelor medicale dintre Ministerul

Sãnãtãåii al României æi Ministerul Sãnãtãåii

æi Industriei Medicale al Federaåiei Ruse,

semnat la 6 decembrie 1996;

17. Republica Arabã Sirianã în condiåiile

Convenåiei de colaborare în domeniul

sãnãtãåii publice dintre Guvernul

Republicii Socialiste România æi Guvernul

Republicii Arabe Siriene, semnatã la 19

februarie 1974;

18. Republica Slovenia în condiåiile

Acordului dintre Guvernul Republicii

Socialiste România æi Guvernul R.S.F.

Iugoslavia de colaborare în domeniul

asistenåei medicale a asiguraåilor, semnat

la 20 martie 1976;

19. Republica Tunisiana în condiåiile

Acordului de cooperare în domeniul

sãnãtãåii æi ætiinåelor medicale dintre

Ministerul Sãnãtãåii din România æi

Ministerul Sãnãtãåii Publice din Republica

Tunisianã, semnat la 16 octombrie 1995;

20. Republica Turcia în condiåiile

Acordului privind cooperarea în domeniul

sãnãtãåii æi ætiinåelor medicale dintre

Guvernul României æi Guvernul Republicii

Turcia, semnat la 10 ianuarie 1991;

21. Ucraina în condiåiile Acordului de

cooperare în domeniul sãnãtãåii æi ætiinåelor

medicale dintre Ministerul Sãnãtãåii

din România æi Ministerul Sãnãtãåii din

Ucraina, semnat la 29 martie 1996;

22. Republica Ungarã în condiåiile

Convenåiei dintre Guvernul României æi

Guvernul Ungariei privind colaborarea în

domeniul prevederilor sociale, semnatã la

7 septembrie 1961.

NOTÃ:

1. Persoanele care cãlãtoresc în

strãinãtate vor beneficia de asistenåã

medicalã pe bazã de reciprocitate, în limita

acordurilor, înåelegerilor, convenåiilor sau

protocoalelor încheiate între România

æi celelalte state menåionate în prezenta

anexã.

2. Anterior plecãrii în strãinãtate

persoanele au obligaåia de a consulta

situaåia la zi a acestor acorduri, înåelegeri,

convenåii sau protocoale.

2 Supliment Frontiera - nr. 4/2006


ORDONANÅA nr. 2 din 12 iulie 2001

privind regimul juridic al contravenåiilor

Publicatã în MONITORUL OFICIAL

nr. 410 din 25 iulie 2001. Textul este

cu modificãrile æi completãrile aduse de

RECTIFICAREA nr. 2 din 12 iulie 2001;

ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr. 16 din

20 februarie 2002; LEGEA nr. 180 din 11

aprilie 2002; ORDONANÅA nr. 61 din

29 august 2002, abrogatã de art. 1 din

LEGEA nr. 174 din 17 mai 2004; LEGEA

nr. 357 din 11 iulie 2003; ORDONANÅA

DE URGENÅÃ nr. 108 din 24 octombrie

2003 LEGEA nr. 526 din 25 noiembrie

2004 æi ORDONANÅA nr. 8 din 19

ianuarie 2006.

CAP. 1

Dispoziåii generale

ART. 1

Legea contravenåionalã apãrã valorile

sociale, care nu sunt ocrotite prin

legea penalã. Constituie contravenåie

fapta sãvâræitã cu vinovãåie, stabilitã æi

sancåionatã prin lege, ordonanåã, prin

hotãrâre a Guvernului sau, dupã caz, prin

hotãrâre a consiliului local al comunei,

oraæului, municipiului sau al sectorului

municipiului Bucureæti, a consiliului

judeåean ori a Consiliului General al

Municipiului Bucureæti.

ART. 2

(1) Prin legi, ordonanåe sau hotãrâri

ale Guvernului se pot stabili æi sancåiona

contravenåii în toate domeniile de

activitate.

(2) Prin hotãrâri ale autoritãåilor

administraåiei publice locale sau judeåene

se stabilesc æi se sancåioneazã contravenåii

în toate domeniile de activitate pentru care

acestora le sunt stabilite atribuåii prin lege,

în mãsura în care în domeniile respective

nu sunt stabilite contravenåii prin legi,

ordonanåe sau hotãrâri ale Guvernului.

(3) Consiliile locale ale sectoarelor

municipiului Bucureæti pot stabili æi

sancåiona contravenåii în urmãtoarele

domenii: salubritate; activitatea din

pieåe, curãåenia æi igienizarea acestora;

întreåinerea parcurilor æi spaåiilor verzi,

a spaåiilor æi locurilor de joacã pentru

copii; amenajarea æi curãåenia spaåiilor

din jurul blocurilor de locuinåe, precum

æi a terenurilor virane; întreåinerea

bazelor æi obiectivelor sportive aflate în

administrarea lor; întreåinerea strãzilor æi

trotuarelor, a æcolilor æi altor instituåii de

educaåie æi culturã, întreåinerea clãdirilor,

împrejmuirilor æi a altor construcåii;

depozitarea æi colectarea gunoaielor æi a

resturilor menajere.

(4) Consiliul General al Municipiului

Bucureæti poate stabili æi alte domenii de

activitate din competenåa consiliilor locale

ale sectoarelor, în care acestea pot stabili

æi sancåiona contravenåii.

(5) Hotãrârile consiliilor locale sau

judeåene ori, dupã caz, ale sectoarelor

municipiului Bucureæti, prin care s-

au stabilit contravenåii cu nesocotirea

principiilor prevãzute la alin. (2)-(4),

sunt nule de drept. Nulitatea se constatã

de instanåa de contencios administrativ

competentã, la cererea oricãrei persoane

interesate.

ART. 3

(1) Actele normative prin care se stabilesc

contravenåii vor cuprinde descrierea

faptelor ce constituie contravenåii æi

sancåiunea ce urmeazã sã se aplice

pentru fiecare dintre acestea; în cazul

sancåiunii cu amendã se vor stabili limita

minimã æi maximã a acesteia sau, dupã

caz, cote procentuale din anumite valori;

se pot stabili æi tarife de determinare a

despãgubirilor pentru pagubele pricinuite

prin sãvâræirea contravenåiilor.

(2) Persoana juridicã rãspunde

contravenåional în cazurile æi în condiåiile

prevãzute de actele normative prin care se

stabilesc æi se sancåioneazã contravenåii.

ART. 4

(1) Dispoziåiile din actele normative

prin care se stabilesc æi se sancåioneazã

contravenåiile intrã în vigoare în termen

de 30 de zile de la data publicãrii, iar în

cazul hotãrârilor consiliilor locale sau

judeåene, punerea în aplicare se face æi

cu respectarea condiåiilor prevãzute la

art. 50 alin. (2) din Legea administraåiei

publice locale nr. 215/2002.

(2) În cazuri urgente se poate prevedea

intrarea în vigoare într-un termen mai

scurt, dar nu mai puåin de 10 zile.

(3) Hotãrârile autoritãåilor administraåiei

publice locale sau judeåene prevãzute

la art. 1, prin care se stabilesc æi se

sancåioneazã contravenåii, pot fi aduse

la cunoætinåa publicã prin afiæare sau prin

orice altã formã de publicitate în condiåiile

Legii nr. 215/2001.

ART. 5

(1) Sancåiunile contravenåionale sunt

principale æi complementare.

(2) Sancåiunile contravenåionale

principale sunt:

a) avertismentul;

b) amenda contravenåionalã;

c) prestarea unei activitãåi în folosul

comunitãåii;

d) abrogatã.

(3) Sancåiunile contravenåionale

complementare sunt:

a) confiscarea bunurilor destinate,

folosite sau rezultate din contravenåii;

b) suspendarea sau anularea, dupã caz,

a avizului, acordului sau a autorizaåiei de

exercitare a unei activitãåi;

c) închiderea unitãåii;

d) blocarea contului bancar;

e) suspendarea activitãåii agentului

economic;

f) retragerea licenåei sau a avizului

pentru anumite operaåiuni ori pentru

activitãåi de comerå exterior, temporar

sau definitiv;

g) desfiinåarea lucrãrilor æi aducerea

terenului în starea iniåialã.

(4) Prin legi speciale se pot stabili æi alte

sancåiuni principale sau complementare.

(5) Sancåiunea stabilitã trebuie sã fie

proporåionalã cu gradul de pericol social

al faptei sãvâræite.

(6) Sancåiunile complementare se

aplicã în funcåie de natura æi de gravitatea

faptei.

(7) Pentru una æi aceeaæi contravenåie

se poate aplica numai o sancåiune

contravenåionalã principalã æi una sau

mai multe sancåiuni complementare.

ART. 6

(1) Avertismentul æi amenda

contravenåionalã se pot aplica oricãrui

contravenient persoanã fizicã sau

juridicã.

(2) Prestarea unei activitãåi în folosul

comunitãåii se poate aplica numai

contravenienåilor persoane fizice.

ART. 7

(1) Avertismentul constã în atenåionarea

verbalã sau scrisã a contravenientului

asupra pericolului social al faptei

sãvâræite, însoåitã de recomandarea de a

respecta dispoziåiile legale.

(2) Avertismentul se aplicã în cazul în

care fapta este de gravitate redusã.

(3) Avertismentul se poate aplica æi în

cazul în care actul normativ de stabilire

æi sancåionare a contravenåiei nu prevede

aceastã sancåiune.

ART. 8

(1) Amenda contravenåionalã are

caracter administrativ.

(2) Limita minimã a amenzii

contravenåionale este de 250.000 lei vechi,

iar limita maximã nu poate depãæi:

a) 1 miliard lei vechi, în cazul contravenåiilor

stabilite prin lege æi ordonanåã;

b) 500 milioane lei vechi, în cazul

contravenåiilor stabilite prin hotãrâri ale

Guvernului;

c) 50 milioane lei vechi, în cazul

contravenåiilor stabilite prin hotãrâri ale

consiliilor judeåene ori ale Consiliului

General al Municipiului Bucureæti;

d) 25 milioane lei vechi, în cazul

contravenåiilor stabilite prin hotãrâri

Supliment Frontiera - nr. 4/2006

3


ale consiliilor locale ale comunelor,

oraæelor, municipiilor æi ale sectoarelor

municipiului Bucureæti.

(3) Sumele provenite din amenzile

aplicate în conformitate cu legislaåia în

vigoare se fac venit integral la bugetul de

stat, cu excepåia celor aplicate, potrivit

legii, de cãtre autoritãåile administraåiei

publice locale æi amenzilor privind

circulaåia pe drumurile publice, care se

fac venit integral la bugetele locale.

ART. 9

(1) Prestarea unei activitãåi în folosul

comunitãåii poate fi stabilitã numai prin

lege æi numai pe o duratã ce nu poate

depãæi 300 de ore.

(2) Sancåiunea prevãzutã la alin. (1) se

stabileæte alternativ cu amendã.

ART. 10

(1) Dacã aceeaæi persoana a sãvâræit mai

multe contravenåii sancåiunea se aplicã

pentru fiecare contravenåie.

(2) Când contravenåiile au fost constatate

prin acelaæi proces-verbal, sancåiunile

contravenåionale se cumuleazã fãrã a

putea depãæi dublul maximului amenzii

prevãzut pentru contravenåia cea mai gravã

sau, dupã caz, maximul general stabilit în

prezenta ordonanåã pentru prestarea unei

activitãåi în folosul comunitãåii.

(3) În cazul în care la sãvâræirea unei

contravenåii au participat mai multe

persoane, sancåiunea se va aplica fiecãreia

separat.

ART. 11

(1) Caracterul contravenåional al faptei

este înlãturat în cazul legitimei apãrãri,

stãrii de necesitate, constrângerii fizice sau

morale, cazului fortuit, iresponsabilitãåii,

beåiei involuntare complete, erorii de fapt,

precum æi infirmitãåii, dacã are legãturã cu

fapta sãvâræitã.

(2) Minorul sub 14 ani nu rãspunde

contravenåional.

(3) Pentru contravenåiile sãvâræite de

minorii care au împlinit 14 ani minimul

æi maximul amenzii stabilite în actul

normativ pentru fapta sãvâræitã se reduc

la jumãtate.

(4) Minorul care nu a împlinit vârsta de

16 ani nu poate fi sancåionat cu prestarea

unei activitãåi în folosul comunitãåii.

(5) Cauzele care înlãturã caracterul

contravenåional al faptei se constatã numai

de instanåa de judecatã.

ART. 12

(1) Dacã printr-un act normativ fapta

nu mai este consideratã contravenåie, ea

nu se mai sancåioneazã, chiar dacã a fost

sãvâræitã înainte de data intrãrii în vigoare

a noului act normativ.

(2) Dacã sancåiunea prevãzutã în

noul act normativ este mai uæoarã se va

aplica aceasta. În cazul în care noul act

normativ prevede o sancåiune mai gravã,

contravenåia sãvâræitã anterior va fi

sancåionatã conform dispoziåiilor actului

normativ în vigoare la data sãvâræirii

acesteia.

ART. 13

(1) Aplicarea sancåiunii amenzii

contravenåionale se prescrie în termen de

6 luni de la data sãvâræirii faptei.

(2) În cazul contravenåiilor continue

termenul prevãzut la alin. (1) curge de la

data constatãrii faptei. Contravenåia este

continuã în situaåia în care încãlcarea

obligaåiei legale dureazã în timp.

(3) Când fapta a fost urmãritã ca

infracåiune æi ulterior s-a stabilit ca

ea constituie contravenåie, prescripåia

aplicãrii sancåiunii nu curge pe tot timpul

în care cauza s-a aflat în faåa organelor

de cercetare sau de urmãrire penalã ori în

faåa instanåei de judecatã, dacã sesizarea

s-a fãcut înãuntrul termenului prevãzut

la alin. (1) sau (2). Prescripåia opereazã

totuæi dacã sancåiunea nu a fost aplicatã

în termen de un an de la data sãvâræirii,

respectiv constatãrii faptei, dacã prin lege

nu se dispune altfel.

(4) Prin legi speciale pot fi prevãzute

æi alte termene de prescripåie pentru

aplicarea sancåiunilor contravenåionale.

ART. 14

(1) Executarea sancåiunii amenzii

contravenåionale se prescrie dacã procesulverbal

de constatare a contravenåiei nu

a fost comunicat contravenientului în

termen de o lunã de la data aplicãrii

sancåiunii.

(2) Abrogat.

(3) Abrogat.

CAP. 2

Constatarea contravenåiei

ART. 15

(1) Contravenåia se constatã printr-un

proces-verbal încheiat de persoanele

anume prevãzute în actul normativ care

stabileæte æi sancåioneazã contravenåia,

denumite în mod generic agenåi

constatatori.

(2) Pot fi agenåi constatatori: primarii,

ofiåerii æi subofiåerii din cadrul Ministerului

de Interne, special abilitaåi, persoanele

împuternicite în acest scop de miniætri

æi de alåi conducãtori ai autoritãåilor

administraåiei publice centrale, de prefecåi,

preæedinåi ai consiliilor judeåene, primari,

de primarul general al municipiului

Bucureæti, precum æi de alte persoane

prevãzute în legi speciale.

(3) Ofiåerii æi subofiåerii din cadrul

Ministerului de Interne constatã

contravenåii privind: apãrarea ordinii

publice; circulaåia pe drumurile publice;

regulile generale de comerå; vânzarea,

circulaåia æi transportul produselor

alimentare æi nealimentare, åigãrilor æi

bãuturilor alcoolice; alte domenii de

activitate stabilite prin lege sau prin

hotãrâre a Guvernului.

ART. 16

(1) Procesul-verbal de constatare

a contravenåiei va cuprinde în mod

obligatoriu: data æi locul unde este

încheiat; numele, prenumele, calitatea

æi instituåia din care face parte agentul

constatator; datele personale din actul

de identitate, inclusiv codul numeric

personal, ocupaåia æi locul de muncã

ale contravenientului; descrierea faptei

contravenåionale cu indicarea datei, orei

æi locului în care a fost sãvâræitã, precum

æi arãtarea tuturor împrejurãrilor ce pot

servi la aprecierea gravitaåii faptei æi la

evaluarea eventualelor pagube pricinuite;

indicarea actului normativ prin care se

stabileæte æi se sancåioneazã contravenåia;

indicarea societãåii de asigurãri, în

situaåia în care fapta a avut ca urmare

producerea unui accident de circulaåie;

posibilitatea achitãrii în termen de 48

de ore a jumãtate din minimul amenzii

prevãzute de actul normativ, daca acesta

prevede o asemenea posibilitate; termenul

de exercitare a cãii de atac æi organul la

care se depune plângerea.

(1^1) În cazul contravenienåilor cetãåeni

strãini, persoane fãrã cetãåenie sau cetãåeni

români cu domiciliul în strãinãtate,

în procesul-verbal vor fi cuprinse æi

urmãtoarele date: seria æi numãrul

paæaportului ori ale altui document de

trecere a frontierei de stat, data eliberãrii

acestuia æi statul emitent.

(2) Abrogat.

(3) Abrogat.

(4) Abrogat.

(5) În cazul în care contravenientul

este minor, procesul-verbal va cuprinde

æi numele, prenumele æi domiciliul

pãrinåilor sau ale altor reprezentanåi ori

ocrotitori legali ai acestuia.

(6) În situaåia în care contravenientul

este persoanã juridicã în procesul-verbal se

vor face menåiuni cu privire la denumirea,

sediul, numãrul de înmatriculare în

registrul comeråului æi codul fiscal ale

acesteia, precum æi datele de identificare

a persoanei care o reprezintã.

(7) În momentul încheierii procesuluiverbal

agentul constatator este obligat

sã aducã la cunoætinåa contravenientului

dreptul de a face obiecåiuni cu privire

la conåinutul actului de constatare.

Obiecåiunile sunt consemnate distinct în

procesul-verbal la rubrica “Alte menåiuni”,

sub sancåiunea nulitãåii procesului-verbal.

ART. 17

Lipsa menåiunilor privind numele,

prenumele æi calitatea agentului

constatator, numele æi prenumele

contravenientului, iar în cazul persoanei

juridice lipsa denumirii æi a sediului

acesteia, a faptei sãvâræite æi a datei

comiterii acesteia sau a semnãturii

agentului constatator atrage nulitatea

procesului-verbal. Nulitatea se constatã

æi din oficiu.

ART. 18

Contravenientul este obligat sã prezinte

agentului constatator, la cerere, actul de

identitate ori documentele în baza cãrora

se fac menåiunile prevãzute la art. 16 alin.

(3). În caz de refuz, pentru legitimarea

contravenientului agentul constatator

poate apela la ofiåeri æi subofiåeri de

poliåie, jandarmi sau gardieni publici.

ART. 19

(1) Procesul-verbal se semneazã pe

fiecare paginã de agentul constatator

æi de contravenient. În cazul în care

contravenientul nu se aflã de faåã,

refuzã sau nu poate sã semneze, agentul

constatator va face menåiune despre

aceste împrejurãri, care trebuie sã fie

confirmate de cel puåin un martor. În

acest caz procesul-verbal va cuprinde æi

datele personale din actul de identitate al

martorului æi semnãtura acestuia.

(2) Nu poate avea calitatea de martor un

alt agent constatator.

4 Supliment Frontiera - nr. 4/2006


(3) În lipsa unui martor agentul

constatator va preciza motivele care au

condus la încheierea procesului-verbal în

acest mod.

ART. 20

(1) Dacã o persoanã sãvâræeæte mai

multe contravenåii constatate în acelaæi

timp de acelaæi agent constatator, se

încheie un singur proces-verbal.

(2) Abrogat.

CAP. 3

Aplicarea sancåiunilor contravenåionale

ART. 21

(1) În cazul în care prin actul normativ

de stabilire æi sancåionare a contravenåiilor

nu se prevede altfel, agentul constatator,

prin procesul-verbal de constatare, aplicã

æi sancåiunea.

(2) Dacã, potrivit actului normativ de

stabilire æi sancåionare a contravenåiei,

agentul constatator nu are dreptul sã

aplice æi sancåiunea, procesul-verbal de

constatare se trimite de îndatã organului

sau persoanei competente sã aplice

sancåiunea. În acest caz sancåiunea se

aplicã prin rezoluåie scrisã pe procesulverbal.

(3) Sancåiunea se aplicã în limitele

prevãzute de actul normativ æi trebuie

sã fie proporåionalã cu gradul de pericol

social al faptei sãvâræite, åinându-se seama

de împrejurãrile în care a fost sãvâræitã

fapta, de modul æi mijloacele de sãvâræire

a acesteia, de scopul urmãrit, de urmarea

produsã, precum æi de circumstanåele

personale ale contravenientului æi de

celelalte date înscrise în procesul-verbal.

ART. 22 - Abrogat.

ART. 23

(1) În cazul în care prin sãvâræirea

contravenåiei s-a cauzat o pagubã æi existã

tarife de evaluare a acesteia, persoana

împuternicitã sã aplice sancåiunea

stabileæte æi despãgubirea, cu acordul

expres al persoanei vãtãmate, fãcând

menåiunea corespunzãtoare în procesulverbal.

(2) Dacã nu existã tarif de evaluare a

pagubei persoana vãtãmatã îæi va putea

valorifica pretenåiile potrivit dreptului

comun.

ART. 24

(1) Persoana împuternicitã sã aplice

sancåiunea dispune æi confiscarea

bunurilor destinate, folosite sau rezultate

din contravenåii. În toate situaåiile agentul

constatator va descrie în procesul-verbal

bunurile supuse confiscãrii æi va lua în

privinåa lor mãsurile de conservare sau

de valorificare prevãzute de lege, fãcând

menåiunile corespunzãtoare în procesulverbal.

(2) În cazul în care bunurile nu se

gãsesc contravenientul este obligat la

plata contravalorii lor în lei.

(3) Agentul constatator are obligaåia sã

stabileascã cine este proprietarul bunurilor

confiscate æi, dacã acestea aparåin unei alte

persoane decât contravenientul, în procesulverbal

se vor menåiona, dacã este posibil,

datele de identificare a proprietarului

sau se vor preciza motivele pentru care

identificarea nu a fost posibilã.

ART. 25

(1) Procesul-verbal se va înmâna sau,

dupã caz, se va comunica, în copie,

contravenientului æi, dacã este cazul,

pãråii vãtãmate æi proprietarului bunurilor

confiscate.

(2) Comunicarea se face de cãtre organul

care a aplicat sancåiunea, în termen de cel

mult o lunã de la data aplicãrii acesteia.

(3) În situaåia în care contravenientul a

fost sancåionat cu amendã, precum æi dacã

a fost obligat la despãgubiri, o datã cu

procesul-verbal, acestuia i se va comunica

æi înætiinåarea de platã. În înætiinåarea de

platã se va face menåiunea cu privire

la obligativitatea achitãrii amenzii la

instituåiile abilitate sã o încaseze, potrivit

legislaåiei în vigoare æi, dupã caz, a

despãgubirii, în termen de 15 zile de la

comunicare, în caz contrar urmând sã se

procedeze la executarea silitã.

ART. 26

(1) Dacã agentul constatator aplicã

æi sancåiunea, iar contravenientul este

prezent la încheierea procesului-verbal,

copia de pe acesta æi înætiinåarea de

platã se înmâneazã contravenientului,

fãcându-se menåiune în acest sens în

procesul-verbal. Contravenientul va

semna de primire.

(2) Dispoziåiile alin. (1) se aplicã æi

faåã de celelalte persoane cãrora trebuie

sã li se comunice copia de pe procesulverbal,

dacã sunt prezente la încheierea

acestuia.

(3) În cazul în care contravenientul nu

este prezent sau, deæi prezent, refuzã sã

semneze procesul-verbal, comunicarea

acestuia, precum æi a inætiinåãrii de platã se

face de cãtre agentul constatator în termen

de cel mult o lunã de la data încheierii.

ART. 27

Comunicarea procesului-verbal æi a

înætiinåãrii de platã se face prin poætã,

cu aviz de primire, sau prin afiæare la

domiciliul sau la sediul contravenientului.

Operaåiunea de afiæare se consemneazã

într-un proces-verbal semnat de cel puåin

un martor.

ART. 28

(1) Contravenientul poate achita, pe loc

sau în termen de cel mult 48 de ore de

la data încheierii procesului-verbal ori,

dupã caz, de la data comunicãrii acestuia,

jumãtate din minimul amenzii prevãzute

în actul normativ, agentul constatator

fãcând menåiune despre aceastã

posibilitate în procesul-verbal. În actul

normativ de stabilire a contravenåiilor

aceastã posibilitate trebuie menåionatã în

mod expres. Termenele statornicite pe ore

încep sã curgã de la miezul nopåii zilei

urmãtoare, iar termenul care se sfâræeæte

într-o zi de sãrbãtoare legalã sau când

serviciul este suspendat se va prelungi

pânã la sfâræitul primei zile de lucru

urmãtoare.

(2) Amenzile care se cuvin bugetului de

stat pot fi achitate la Casa de Economii

æi Consemnaåiuni - C.E.C. S.A. sau la

unitãåile Trezoreriei Statului, iar amenzile

cuvenite bugetelor locale se achitã la

Casa de Economii æi Consemnaåiuni -

C.E.C. - S.A. sau la casieriile autoritãåilor

administraåiei publice locale ori ale altor

instituåii publice abilitate sã administreze

veniturile bugetelor locale, indiferent

de localitatea pe a cãrei razã acestea

funcåioneazã, de cetãåenia, domiciliul

sau de reæedinåa contravenientului ori de

locul sãvâræirii contravenåiei, precum æi

la ghiæeul unic din punctele de trecere a

frontierei de stat a României. O copie de

pe chitanåã se predã de cãtre contravenient

agentului constatator sau se trimite prin

poætã organului din care acesta face parte,

potrivit dispoziåiilor alin. (1).

(3) Amenzile contravenåionale pot fi

achitate æi prin intermediul instrumentelor

de platã electronicã în cadrul Ghiæeului

virtual de plãåi. În acest caz:

a) achitarea unei amenzi contravenåionale

se dovedeæte prin prezentarea

extrasului de cont al plãtitorului sau a

dovezii de platã emise de Ghiæeul virtual

de plãåi, aceasta specificând data æi ora

efectuãrii plãåii;

b) se eliminã obligativitatea pentru

plãtitor de a preda o copie de pe extrasul

de cont sau de pe dovada de platã emisã

de Ghiæeul virtual de plãåi cãtre agentul

constatator sau organul din care acesta

face parte.

ART. 29

Dispoziåiile art. 28 se aplicã æi în

cazurile prevãzute la art. 10 alin. (2), dacã

contravenientul achitã jumãtate din minimul

amenzii prevãzute de actul normativ pentru

fiecare dintre contravenåiile constatate,

fãrã ca prin totalizare sã se depãæeascã

maximul prevãzut pentru contravenåia cea

mai gravã.

ART. 30

(1) Dacã persoana împuternicitã sã

aplice sancåiunea apreciazã cã fapta a

fost sãvâræitã în astfel de condiåii încât,

potrivit legii penale, constituie infracåiune,

sesizeazã organul de urmãrire penalã

competent.

(2) În cazul în care fapta a fost urmãritã

ca infracåiune æi ulterior s-a stabilit de

cãtre procuror sau de cãtre instanåã

cã ea ar putea constitui contravenåie,

actul de sesizare sau de constatare

a faptei, împreunã cu o copie de pe

rezoluåia, ordonanåa sau, dupã caz, de

pe hotãrârea judecãtoreascã, se trimite

de îndatã organului în drept sã constate

contravenåia, pentru a lua mãsurile ce se

impun conform legii.

(3) Termenul de 6 luni pentru aplicarea

sancåiunii în cazul prevãzut la alin. (2)

curge de la data sesizãrii organului în

drept sã aplice sancåiunea.

CAP. 4

Cãile de atac

ART. 31

(1) Împotriva procesului-verbal de

constatare a contravenåiei æi de aplicare

a sancåiunii se poate face plângere în

termen de 15 zile de la data înmânãrii

sau comunicãrii acestuia.

(2) Partea vãtãmatã poate face plângere

numai în ceea ce priveæte despãgubirea,

iar cel cãruia îi aparåin bunurile confiscate,

altul decât contravenientul, numai în ceea

ce priveæte mãsura confiscãrii.

Supliment Frontiera - nr. 4/2006

5


ART. 32

(1) Plângerea însoåitã de copia de

pe procesul-verbal de constatare a

contravenåiei se depune la organul din

care face parte agentul constatator, acesta

fiind obligat sã o primeascã æi sã înmâneze

depunãtorului o dovadã în acest sens.

(2) Plângerea împreunã cu dosarul

cauzei se trimit de îndatã judecãtoriei

în a cãrei circumscripåie a fost sãvâræitã

contravenåia.

(3) Plângerea suspendã executarea.

Plângerea persoanelor prevãzute la art.

31 alin. (2) suspendã executarea numai

în ceea ce priveæte despãgubirea sau, dupã

caz, mãsura confiscãrii.

ART. 33

(1) Judecãtoria va fixa termen de judecatã,

care nu va depãæi 30 de zile, æi va dispune

citarea contravenientului sau, dupã caz,

a persoanei care a fãcut plângerea, a

organului care a aplicat sancåiunea, a

martorilor indicaåi în procesul-verbal sau în

plângere, precum æi a oricãror alte persoane

în mãsurã sã contribuie la rezolvarea

temeinicã a cauzei.

(2) În cazul în care fapta a avut ca

urmare producerea unui accident de

circulaåie, judecãtoria va cita æi societatea

de asigurãri menåionatã în procesul-verbal

de constatare a contravenåiei.

ART. 34

(1) Instanåa competentã sã soluåioneze

plângerea, dupã ce verificã dacã aceasta

a fost introdusã în termen, ascultã pe cel

care a fãcut-o æi pe celelalte persoane

citate, dacã aceætia s-au prezentat,

administreazã orice alte probe prevãzute

de lege, necesare în vederea verificãrii

legalitãåii æi temeiniciei procesuluiverbal,

æi hotãrãæte asupra sancåiunii,

despãgubirii stabilite, precum æi asupra

mãsurii confiscãrii.

(2) Hotãrârea judecãtoreascã prin

care s-a soluåionat plângerea poate fi

atacatã cu recurs în termen de 15 zile

de la comunicare, la secåia contencios

administrativ a tribunalului. Motivarea

recursului nu este obligatorie. Motivele

de recurs pot fi susåinute æi oral în fata

instanåei. Recursul suspendã executarea

hotãrârii.

ART. 35

Plângerile împotriva proceselor-verbale

de constatare æi sancåionare a contravenåiilor

se soluåioneazã cu precãdere.

ART. 36

Plângerea împotriva procesuluiverbal

de constatare æi sancåionare a

contravenåiei, recursul formulat împotriva

hotãrârii judecãtoreæti prin care s-a

soluåionat plângerea, precum æi orice

alte cereri incidente sunt scutite de taxa

judiciarã de timbru.

CAP. 5

Executarea sancåiunilor

contravenåionale

ART. 37

Procesul-verbal neatacat în termenul

prevãzut la art. 31, precum æi hotãrârea

judecãtoreascã irevocabilã prin care

s-a soluåionat plângerea constituie titlu

executoriu, fãrã vreo altã formalitate.

ART. 38

(1) Avertismentul se adreseazã oral

atunci când contravenientul este prezent

la constatarea contravenåiei æi sancåiunea

este aplicatã de agentul constatator.

(2) În celelalte cazuri avertismentul

se socoteæte executat prin comunicarea

procesului-verbal de constatare a contravenåiei

cu rezoluåia corespunzãtoare.

(3) Dacã sancåiunea a fost aplicatã

de instanåã prin înlocuirea amenzii

contravenåionale cu avertisment,

comunicarea acesteia se face prin

încunoætinåare scrisã.

ART. 39

(1) Punerea în executare a sancåiunii

amenzii contravenåionale se face astfel:

a) de cãtre organul din care face parte

agentul constatator, ori de câte ori nu se

exercitã calea de atac împotriva procesuluiverbal

de constatare a contravenåiei în

termenul prevãzut de lege;

b) de cãtre instanåa judecãtoreascã, în

celelalte cazuri.

(2) În vederea executãrii amenzii

organele prevãzute la alin. (1) vor

comunica din oficiu organelor de

specialitate, conform prevederilor legale

privind executarea creanåelor bugetare, în

a cãror raza teritorialã domiciliazã sau îæi

are sediul contravenientul, procesul-verbal

de constatare a contravenåiei æi de aplicare

a sancåiunii, neatacat în termen de 15

zile de la data înmânãrii sau comunicãrii

acestuia, ori, dupã caz, dispozitivul

hotãrârii judecãtoreæti irevocabile prin

care s-a soluåionat plângerea.

(3) Executarea se face în condiåiile

prevãzute de dispoziåiile legale privind

executarea silitã a creanåelor bugetare.

(4) Împotriva actelor de executare se

poate face contestaåie la executare, în

condiåiile legii.

ART. 40

Executarea sancåiunilor contravenåionale

complementare se face potrivit

dispoziåiilor legale.

ART. 41

(1) Confiscarea se aduce la îndeplinire

de organul care a dispus aceastã mãsurã,

în condiåiile legii.

(2) În caz de anulare sau de constatare

a nulitãåii procesului-verbal bunurile

confiscate, cu excepåia celor a cãror

deåinere sau circulaåie este interzisã prin

lege, se restituie de îndatã celui în drept.

(3) Dacã bunurile prevãzute la alin. (2)

au fost valorificate, instanåa va dispune

sã se achite celui în drept o despãgubire

care se stabileæte în raport cu valoarea de

circulaåie a bunurilor.

ART. 42

În scopul executãrii despãgubirii stabilite

pe bazã de tarif actele prevãzute la art. 39

alin. (2) se comunicã æi pãråii vãtãmate,

care va proceda potrivit dispoziåiilor

legale referitoare la executarea silitã a

creanåelor.

ART. 43 - Abrogat.

CAP. 6

Dispoziåii speciale æi tranzitorii

ART. 44

(1) Sancåiunile prevãzute în prezenta

ordonanåã nu se aplicã în cazul

contravenåiilor sãvâræite de militarii în

termen. Procesul-verbal de constatare

se trimite comandantului unitãåii din

care face parte contravenientul, pentru

a i se aplica mãsuri disciplinare, dacã se

constatã cã acesta este întemeiat.

(2) Dacã prin contravenåia sãvâræitã de

un militar în termen s-a produs o pagubã

sau dacã sunt bunuri supuse confiscãrii,

organul competent potrivit legii va

stabili despãgubirea pe bazã de tarif æi

va dispune asupra confiscãrii. Câte o

copie de pe procesul-verbal se comunicã

contravenientului, pãråii vãtãmate æi celui

cãruia îi aparåin bunurile confiscate.

ART. 45 - Abrogat.

ART. 46

Ministerul Apãrãrii Naåionale, Ministerul

Administraåiei æi Internelor, precum æi

celelalte autoritãåi ale administraåiei

publice care au structuri militare vor

stabili prin regulamentele interne

organele competente sã constate æi sã

aplice sancåiunile în cazul contravenåiilor

sãvâræite de cadrele militare æi de angajaåii

civili în legãturã cu serviciul.

ART. 47

Dispoziåiile prezentei ordonanåe se

completeazã cu dispoziåiile Codului de

procedurã civilã.

ART. 48

Ori de câte ori într-o lege specialã

sau în alt act normativ anterior se face

trimitere la Legea nr. 32/1968 (a se vedea

art. 51) privind stabilirea æi sancåionarea

contravenåiilor, trimiterea se va socoti

fãcutã la dispoziåiile corespunzãtoare din

prezenta ordonanåã.

ART. 49

Cauzele aflate în curs de soluåionare

la data intrãrii în vigoare a prezentei

ordonanåe vor continua sã se judece

potrivit legii aplicabile în momentul

constatãrii contravenåiei.

ART. 50

Actele normative prin care se stabilesc

contravenåii, în vigoare la data publicãrii

prezentei ordonanåe în Monitorul Oficial

al României, Partea I, vor fi modificate sau

completate, dacã este cazul, în termen de

3 luni, potrivit prevederilor acesteia.

ART. 50^1

Achitarea amenzilor contravenåionale

prin intermediul instrumentelor de platã

electronicã în cadrul Ghiæeului virtual

de plãåi se va face eæalonat pentru toate

categoriile de amenzi contravenåionale, pe

mãsura implementãrii acestor servicii.

ART. 51

(1) Prezenta ordonanåã va intra în

vigoare în termen de 30 de zile de la

data publicãrii ei în Monitorul Oficial al

României, Partea I.

(2) Pe aceeaæi datã se abroga Legea nr.

32/1968 privind stabilirea æi sancåionarea

contravenåiilor, publicatã în Buletinul

Oficial, Partea I, nr. 148 din 14 noiembrie

1968, cu modificãrile æi completãrile

ulterioare, precum æi orice alte dispoziåii

contrare.

6 Supliment Frontiera - nr. 4/2006


HOTÃRÂRE nr. 1.292 din 4 noiembrie 2003

privind drepturile de transport ale poliåiætilor, elevilor æi studenåilor din

instituåiile de învãåãmânt pentru formarea poliåiætilor

PUBLICATÃ ÎN MONITORUL OFICIAL

nr. 813 din 18 noiembrie 2003;

ART. 1 - (1) Pe timpul deplasãrii în

interes de serviciu, al delegãrii, detaæãrii

æi în alte situaåii prevãzute în prezenta

hotãrâre sau în alte dispoziåii legale,

poliåiætii, elevii æi studenåii din instituåiile

de învãåãmânt pentru formarea poliåiætilor

cãlãtoresc cu:

a) mijloacele de transport în comun -

feroviare, auto, navale, aeriene sau cu alte

mijloace pe traseele unde nu existã reåea

de cale feratã ori de transport auto;

b) mijloacele de transport ale

Ministerului Administraåiei æi Internelor,

în situaåiile æi în condiåiile prevãzute în

prezenta hotãrâre;

c) mijloacele de transport proprietate

personalã.

(2) Cãlãtoriile cu mijloacele de

transport prevãzute la alin. (1) lit. a) se

efectueazã cu documente de transport,

alte documente similare, precum æi cu

legitimaåii de cãlãtorie plãtite de poliåiæti,

care se deconteazã de cãtre unitãåi, în

limita drepturilor reglementate pentru

aceætia.

ART. 2 - (1) Atunci când se deplaseazã

cu mijloace de transport feroviare, poliåiætii

au dreptul sã cãlãtoreascã astfel:

a) ofiåerii de poliåie, la clasa I, pe orice

distanåã;

b) agenåii de poliåie, la clasa I, pe

distanåe mai mari de 300 km, si la clasa

a II-a, pe distanåe de pânã la 300 km

inclusiv;

c) elevii æi studenåii din instituåiile de

învãåãmânt pentru pregãtirea poliåiætilor,

la clasa a II-a, pe orice distanåã.

(2) Costul suplimentelor de vitezã æi

al tichetelor de rezervare a locurilor se

deconteazã astfel:

a) poliåiætilor, la orice fel de tren,

indiferent de distanåã;

b) elevilor æi studenåilor instituåiilor de

învãåãmânt pentru pregãtirea poliåiætilor,

pentru tren accelerat æi rapid, pe orice

distanåã, când se deplaseazã în interes

de serviciu.

(3) Costul suplimentului de pat la

vagonul de dormit æi cuæetã se deconteazã

æefilor de unitãåi æi adjuncåilor acestora,

indiferent de gradul profesional deåinut,

precum æi chestorilor æi comisarilor-æefi

de poliåie, care cãlãtoresc în interes de

serviciu, pe timp de noapte, la distanåe

mai mari de 300 km.

(4) Poliåiætii, alåii decât cei prevãzuåi

la alin. (3), pot cãlãtori cu vagonul de

dormit în aceleaæi condiåii, numai cu

aprobarea prealabilã a æefului unitãåii sau

a adjuncåilor acestuia.

(5) Poliåiætii care au dreptul de cãlãtorie

la clasa I pot folosi vagonul cuæetã fãrã

aprobare.

ART. 3 - În cazul în care poliåiætii

folosesc alte mijloace de transport în

comun decât cele feroviare, au dreptul sã

cãlãtoreascã astfel:

a) cu mijloace de transport fluviale æi

maritime pe orice distanåã;

b) cu mijloace de transport auto pe orice

distanåã, iar cu avionul, pe baza aprobãrii

æefului unitãåii sau a adjuncåilor acestuia;

c) cu alte mijloace de transport în

comun, pe trasee unde nu existã reåea de

cale feratã sau de transport auto.

ART. 4 - Agenåii de poliåie, când executã

misiuni împreunã cu ofiåerii de poliåie,

cãlãtoresc cu acelaæi mijloc de transport

æi la aceeaæi clasã.

ART. 5 - Decontarea cheltuielilor

de transport pentru poliåiætii trimiæi în

delegare sau detaæare se face potrivit

anexei care face parte integrantã din

prezenta hotãrâre.

ART. 6 - (1) Poliåiætii au dreptul la

decontarea cheltuielilor de transport,

dus æi întors, în contul unitãåilor din

care fac parte æi în situaåiile în care se

deplaseazã:

a) la punctele de control pentru trecerea

frontierei de stat, aflate pe teritoriul åãrilor

vecine, în cadrul cãrora îæi desfãæoarã

activitatea, indiferent de distanåã;

b) la æi de la locul de muncã, dacã sunt

încadraåi în unitãåi, subunitãåi æi formaåiuni

izolate, stabilite pe baza criteriilor aprobate

prin ordin al ministrului administraåiei æi

internelor, æi au domiciliul sau reæedinåa

în altã localitate;

c) la æi de la locul de muncã, atunci

când se deplaseazã în zilele nelucrãtoare,

pentru a intra sau a ieæi din serviciul de zi

pe unitate (subunitate) ori pentru a executa,

în afara orelor de program, controale

inopinate sau alte misiuni ordonate, în

cazul când unitatea (subunitatea) este

situatã în afara perimetrului localitãåii de

domiciliu ori de reæedinåã;

d) în alte localitãåi, pentru a participa

la instructaje, cursuri de perfecåionare,

specializare, convocãri, stagii de practicã

æi alte forme de pregãtire, organizate de

Ministerul Administraåiei æi Internelor;

e) pentru internare în spitale, sanatorii,

centre de refacere a capacitãåii de efort sau

pentru stabilirea situaåiei medicale;

f) la æi de la locul de muncã, pe o

distanåã de 5-70 km, pentru poliåiætii mutaåi

în interesul serviciului într-o altã localitate

decât cea de domiciliu sau de reæedinåã,

cãrora nu li se pot asigura locuinåe în

localitatea în care au fost mutaåi;

g) la organele de poliåie pentru a

da relaåii în probleme ce intereseazã

unitãåile de poliåie sau când sunt chemaåi

la organele de urmãrire penalã ori la

instanåele de judecatã.

(2) Decontarea cheltuielilor de

transport pentru poliåiætii care sunt

chemaåi la organele de urmãrire penalã

sau la instanåele de judecatã se face cu

aprobarea prealabilã a æefului unitãåii din

care face parte poliåistul sau a adjuncåilor

acestuia.

ART. 7 - (1) Unitãåile de poliåie pot

folosi autovehiculele din înzestrare pentru

transportul poliåiætilor, astfel:

a) pentru executarea activitãåilor

prevãzute în planul pregãtirii de luptã,

precum æi îndeplinirii misiunilor sau a

altor atribuåii de serviciu;

b) la unitãåi sanitare, în cazuri de

urgenåe medico-chirurgicale ori în scopul

internãrii, pentru afecåiuni care impun sã

fie transportaåi cu autovehicule, în cazul

în care asemenea transporturi nu pot fi

efectuate în timp util de cãtre unitãåile

sanitare;

c) la æi de la locul de muncã, potrivit

programului de activitate, pentru poliåiætii

din unitãåile situate la distanåe de 5-70

km faåã de localitatea unde domiciliazã

sau îæi au reæedinåa, cu plata unui tarif

fix pe zi, stabilit cu aprobarea ministrului

administraåiei æi internelor;

d) transportul poliåiætilor æi al membrilor

de familie ai acestora, în scopul realizãrii

unor acåiuni educative, sportive, recreative

æi de agrement, cu plata unui tarif /

km, stabilit cu aprobarea ministrului

administraåiei æi internelor.

(2) Cheltuielile de transport efectuate

în condiåiile prevãzute la alin. (1) lit.

a) æi b) se suportã din bugetul unitãåilor

Ministerului Administraåiei æi Internelor

din care fac parte poliåiætii transportaåi.

(3) Autovehiculele din înzestrarea

unitãåilor situate în localitãåile izolate se

pot utiliza cu plata tarifelor stabilite în

condiåiile prevãzute la alin. (1) lit. d) æi

pentru:

a) aprovizionarea poliåiætilor încadraåi

în aceste unitãåi æi care au domiciliul sau

reæedinåa în localitatea izolatã, o datã

pe sãptãmânã, din localitatea cea mai

apropiatã, fãrã a se depãæi distanåa pânã

la reæedinåa de judeå;

b) transportul copiilor poliåiætilor

la æi de la æcoala unde frecventeazã

învãåãmântul obligatoriu din localitatea

cea mai apropiatã, dacã distanåa dintre

locuinåele acestora æi æcoalã este mai

mare de 2 km;

c) transportul combustibilului necesar

gospodãriilor poliåiætilor din aceste

unitãåi, dacã se procurã din localitãåile

apropiate de domiciliul lor, unde nu existã

unitãåi specializate pentru executarea

transportului de mãrfuri.

Supliment Frontiera - nr. 4/2006

7


(4) Unitãåile care pot folosi automobilele

din înzestrare pentru executarea

transporturilor prevãzute la alin. (1) lit.

c) si la alin. (2) se stabilesc cu aprobarea

ministrului administraåiei æi internelor.

ART. 8 - Poliåiætii care, în executarea

misiunilor, sunt obligaåi sã efectueze cu

regularitate deplasãri în cadrul localitãåii

de reæedinåã a unitãåii din care fac parte

au dreptul, cu aprobarea prealabilã a

æefului unitãåii sau a adjuncåilor acestuia,

sã cãlãtoreascã cu mijloace de transport

în comun, folosind abonamente ori tichete

de cãlãtorie procurate de unitate sau sã li

se deconteze cheltuielile efectuate pentru

procurarea biletelor de cãlãtorie.

ART. 9 - Membrii de familie ai poliåiætilor

au dreptul la transport dus æi întors, cu

decontarea cheltuielilor respective, cu

mijlocul de transport æi la clasa la care

au dreptul poliåiætii respectivi, când se

deplaseazã pentru internare în spitale ori

sanatorii, pe baza documentelor legale de

trimitere sau de internare.

ART. 10 - Poliåiætii care se deplaseazã

în strãinãtate în interes de serviciu

beneficiazã de drepturi de transport în

aceleaæi condiåii cu cele prevãzute pentru

salariaåii din unitãåile bugetare.

ART. 11 - (1) Poliåiætii detaæaåi în afara

Ministerului Administraåiei æi Internelor

beneficiazã de drepturile de transport

stabilite prin prezenta hotãrâre.

(2) Cheltuielile de transport pentru

deplasãrile în interes de serviciu se suportã

de unitatea la care sunt detaæaåi, iar pentru

celelalte situaåii prevãzute în prezenta

hotãrâre, de cãtre unitãåile de poliåie de

la care au fost detaæaåi.

ART. 12 - (1) Poliåiætii decedaåi pot

fi transportaåi gratuit cu mijloacele de

transport ale unitãåilor ori cu mijloacele

de transport ale unitãåilor specializate, de

la locul decesului pânã în localitatea unde

urmeazã sã fie înhumaåi sau incineraåi, cu

suportarea cheltuielilor de cãtre unitatea

din care au fãcut parte ultimã datã.

(2) Membrii de familie decedaåi ai

poliåiætilor pot fi transportaåi cu mijloacele

de transport ale unitãåilor, cu suportarea

tarifelor stabilite cu aprobarea ministrului

administraåiei æi internelor.

ART. 13 - Deplasarea poliåiætilor în

interesul serviciului cu autoturismul

proprietate personalã se poate face numai

cu aprobarea prealabilã a æefului unitãåii

sau a adjuncåilor acestuia atât pentru

posesorul autoturismului, cât æi pentru alte

persoane din cadrul aceleiaæi unitãåi, care

se deplaseazã împreunã cu acesta. În acest

caz, posesorul autoturismului va primi

contravaloarea a 7,5 litri benzinã sau,

dupã caz, motorinã, la 100 km parcuræi,

în funcåie de sistemul de alimentare al

autoturismului.

ART. 14 - Nerespectarea prevederilor

prezentei hotãrâri atrage rãspunderea

disciplinarã, civilã sau penalã, dupã

caz, precum æi rãspunderea materialã

ori de câte ori s-a produs o pagubã, în

condiåiile legii.

ART. 15 - În termen de 30 de zile de la

data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri,

Ministerul Administraåiei æi Internelor va

emite norme metodologice de aplicare

a prezentei hotãrâri, care se aprobã prin

ordin al ministrului.

ART. 16 - Prezenta hotãrâre intrã în

vigoare la data de 1 ianuarie 2004.

ANEXA

DECONTAREA CHELTUIELILOR DE

TRANSPORT

pentru poliåiætii trimiæi în delegare sau

detaæare

1. Poliåiætii trimiæi în delegare sau

detaæare în afara perimetrului localitãåii

în care îæi au locul permanent de muncã

au dreptul, în cazul în care distanåa dintre

staåia de îmbarcare æi cea de debarcare este

de peste 5 km, la decontarea cheltuielilor

pentru transport la ducere æi înapoiere,

potrivit tarifelor legale stabilite de unitãåile

specializate æi mijlocului de transport cu

care au dreptul sã cãlãtoreascã conform

prezentei hotãrâri.

2. Distanåa în raport de care se

deconteazã cheltuielile de transport pe

calea feratã, dupã tariful clasei I sau a

II-a, în cadrul aceleiaæi delegaåii, când

deplasarea se efectueazã consecutiv

în mai multe localitãåi, este cea dintre

localitãåile respective, consideratã fiecare

separat.

3. La stabilirea distanåei dintre staåia de

îmbarcare æi cea de debarcare, pentru care

se deconteazã cheltuielile de transport, se

iau în considerare staåia de cale feratã,

auto, aeroport sau port din localitatea

de unde poliåistul este trimis în delegare

sau detaæare æi staåia de debarcare care

serveæte locul unde acesta efectueazã

delegarea sau detaæarea, pe ruta cea mai

scurtã. Atunci când este mai avantajos ca

timp, åinând seama de orarul mijloacelor

de transport, se va putea utiliza æi o altã

rutã, cu aprobarea æefului unitãåii sau a

adjuncåilor acestuia.

4. La stabilirea cheltuielilor de transport

ce se deconteazã, se iau în considerare æi

cheltuielile pentru transportul efectuat cu

mijloace de transport în comun la æi de

la aerogarã, când aceasta este situatã în

altã localitate, precum æi cheltuielile de

transport efectuate în cadrul localitãåii

unde se executã delegarea cu mijloace

de transport în comun, dus æi întors, pe

distanåa dintre garã, aerogarã sau port æi

locul delegãrii.

În situaåia în care obiectul delegãrii

necesitã deplasãri zilnice între mai

multe unitãåi din localitatea în care are

loc delegarea, æeful unitãåii (adjunctul

acestuia) care a dispus efectuarea acesteia

poate aproba decontarea cheltuielilor

efectuate cu mijloacele de transport în

comun în cadrul localitãåii respective, dar

nu mai mult de douã cãlãtorii, în medie,

pe zi de deplasare.

5. Decontarea cheltuielilor de

transport în æi din localitatea de delegare

se face numai pe baza documentelor de

transport æi a legitimaåiilor de cãlãtorie,

plãtite în numerar. În cazul pierderii

legitimaåiilor de cãlãtorie, acestea pot fi

reconstituite în condiåiile reglementãrilor

în vigoare, dar numai atunci când

acestea sunt nominale.

6. Poliåiætilor care întrerup delegarea æi se

înapoiazã în localitatea în care au locul de

muncã, din cauza incapacitãåii temporare

de muncã, doveditã cu certificat medical,

li se deconteazã cheltuielile de transport

în condiåiile prevãzute la pct. 5.

7. Costul tichetelor pentru rezervarea

locurilor, costul suplimentelor de vitezã,

comisioanele percepute de agenåiile de

voiaj, precum æi taxele percepute în cazul

în care deplasarea se face cu mijloace

auto intrã în cheltuielile de transport care

se deconteazã.

8. În cazul în care condiåiile de transport

permit ca poliåiætii sã se înapoieze zilnic,

dupã terminarea programului de lucru, din

localitatea în care sunt trimiæi în delegare

sau detaæare, æeful unitãåii (adjunctul

acestuia) poate aproba decontarea

cheltuielilor zilnice de transport sau costul

unui abonament lunar de transport, dacã

acestea sunt mai mici decât cele pentru

plata indemnizaåiei de delegare sau

detaæare æi a cazãrii, cu condiåia ca prin

aceasta sã nu se afecteze bunul mers al

activitãåilor care fac obiectul misiunii.

9. Poliåiætilor care, pentru îndeplinirea

atribuåiilor de serviciu, trebuie sã se

deplaseze frecvent în alte localitãåi æi

nu se pot înapoia zilnic în localitatea

de domiciliu ori de reæedinåã li se poate

deconta contravaloarea abonamentelor

nominale de transport pe calea feratã

în locul cheltuielilor de transport ce li

s-ar cuveni la plecarea æi înapoierea din

misiune, urmând ca aceætia sã suporte

eventuala diferenåã de tarif. Pe timpul

absenåei, pentru revenirea în localitatea de

domiciliu ori de reæedinåã nu li se acordã

îndemnizaåia de delegare æi cheltuielile de

cazare. Cei în cauzã beneficiazã de acest

drept cu condiåia îndeplinirii programului

de lucru stabilit în vederea executãrii

misiunilor pentru care se deplaseazã.

10. Poliåiætii care, prin natura atribuåiilor

de serviciu, se deplaseazã cu regularitate

în alte localitãåi pot beneficia de

abonament lunar de transport în cazul

în care valoarea acestuia este mai micã

decât costul legitimaåiilor de cãlãtorie ce s-

ar folosi pentru toate deplasãrile efectuate

în cursul unei luni.

11. Æefii de unitãåi æi adjuncåii acestora,

æefii de secåii (servicii) din inspectorate

generale, direcåii generale, direcåii æi unitãåi

speciale, indiferent de gradul profesional,

precum æi chestorii æi comisarii-æefi de

poliåie sunt scutiåi de a obåine viza pe

ordinul de serviciu, în vederea acordãrii

drepturilor cuvenite potrivit dispoziåiilor

legale pe timpul delegãrii sau detaæãrii

în interes de serviciu. De asemenea, sunt

scutiåi de a obåine aceastã vizã, pe baza

aprobãrii prealabile a æefului unitãåii sau a

adjuncåilor acestuia, poliåiætii care executã

misiuni operative.

12. Nu se admit la decontare:

- taxele suplimentare percepute de

agenåiile de voiaj (convorbiri telefonice,

telegrame, telex, fax) pentru reåinerea

locului în trenuri cu regim de rezervare

a locurilor;

- taxele percepute suplimentar pentru

bagajele personale.

8 Supliment Frontiera - nr. 4/2006

More magazines by this user
Similar magazines