Nr. 1/2007 - Politia de Frontiera
Nr. 1/2007 - Politia de Frontiera
Nr. 1/2007 - Politia de Frontiera
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Revistã editatã <strong>de</strong><br />
Inspectoratul General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
• NR. 1/<strong>2007</strong> • 36 PAGINI<br />
UN POD ISTORIC,<br />
PENTRU<br />
O NOUÃ ISTORIE<br />
pag. 10
2<br />
• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT •<br />
Seminar internaåional SNPPC<br />
În perioada 14-17 <strong>de</strong>cembrie 2006<br />
a avut loc la Bucureæti, la Centrul<br />
Cultural al MAI, în organizarea<br />
Sindicatului Naåional al Poliåiætilor<br />
æi Personalului Contractual din MAI,<br />
seminarul internaåional cu tema „Poliåia<br />
æi integrarea în Europa”. La lucrãri au<br />
participat Bert van Caelenberg, secretarul<br />
general al EUROFEDOP (Fe<strong>de</strong>raåia<br />
Europeanã a lucrãtorilor din serviciile<br />
publice - inclusiv poliåia), reprezentanåi<br />
ai sindicatului Poliåiei Olan<strong>de</strong>ze - ACP<br />
- Evert Terpstra æi Jan van <strong>de</strong>n Houten,<br />
ai conducerii MAI, IGPF, IGP æi ai Cartel<br />
Alfa, Mihai Dumitrache din cadrul<br />
Misiunii României pe lângã Uniunea<br />
Europeanã, preæedintele Fe<strong>de</strong>raåiei<br />
Sindicatelor din Administraåia Naåionalã<br />
a Penitenciarelor, Stere Giovani.<br />
Între temele discutate s-a aflat æi<br />
responsabilitatea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române la graniåa externã a Uniunii<br />
Europene, prezentatã <strong>de</strong> reprezentantul<br />
IGPFR, directorul DMRU, comisar-æef<br />
Ionel Tîrsînoagã.<br />
Preæedinåii Birourilor teritoriale ale<br />
SNPPC din cadrul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
æi Poliåie, prezenåi la seminar, au<br />
avut ocazia <strong>de</strong> a prezenta realizãrile<br />
æi dificultãåile cu care se confruntã<br />
organizaåiile pe care le reprezintã, <strong>de</strong> a<br />
schimba pãreri æi i<strong>de</strong>i cu reprezentanåii<br />
strãini æi conducerea Biroului Executiv<br />
Central al SNPPC, <strong>de</strong> a adresa cereri<br />
reprezentanåilor conducerilor instituåilor<br />
în care-æi <strong>de</strong>sfãæoarã activitatea. Între<br />
i<strong>de</strong>ile <strong>de</strong>zbãtute, cu aplicabilitate<br />
imediatã, s-a numãrat æi propunerea<br />
ca æefii Birourilor teritoriale ale SNPPC<br />
din Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã, dupã<br />
mo<strong>de</strong>lul MAI, un<strong>de</strong> preæedintele<br />
SNPPC este invitat în æedinåa <strong>de</strong><br />
Colegiu, dar æi IGPR, sã fie invitaåi la<br />
æedinåele <strong>de</strong> comandã ale æefilor <strong>de</strong><br />
inspectorate ju<strong>de</strong>åene ale PF.<br />
De asemenea, s-a concluzionat cã<br />
este foarte important ca poliåiætii sã<br />
ætie ce (poate) face sindicatul pentru<br />
ei - prin editarea unor broæuri, prin<br />
pagina web, prin abordarea personalã<br />
a membrilor <strong>de</strong> sindicat.<br />
La încheierea seminarului<br />
internaåional, secretarul general al<br />
EUROFEDOP, împreunã cu experåii<br />
ACP Olanda æi reprezentanåii SNPPC au<br />
elaborat un Plan comun <strong>de</strong> acåiune pentru<br />
<strong>2007</strong>, care cuprin<strong>de</strong> patru seminarii cu<br />
diferite teme din domeniul activitãåii<br />
sindicale, printre care enumerãm:<br />
tehnica negocierii contractelor colective<br />
<strong>de</strong> muncã la nivelul MAI; dialogul<br />
social - prezent æi viitor - formarea<br />
li<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> structuri <strong>de</strong> poliåie care sã<br />
participe la dialogul social; rezolvarea<br />
conflictelor <strong>de</strong> interese; îmbunãtãåirea<br />
imaginii poliåistului – etica profesionalã<br />
æi integritatea moralã a acestuia.<br />
Marius IONESCU<br />
Poliåiæti <strong>de</strong> frontierã români<br />
<strong>de</strong>taæaåi la Chiæinãu<br />
Introducerea obligativitãåii vizelor<br />
pentru Republica Moldova, începând<br />
cu data <strong>de</strong> 1 ianuarie <strong>2007</strong>, a dus la<br />
o creætere semnificativã a solicitãrilor<br />
cetãåenilor moldoveni <strong>de</strong> obåinere a vizei<br />
pentru România. Din acest consi<strong>de</strong>rent,<br />
Ministerul Afacerilor Externe a hotãrât<br />
începând cu 25 ianuarie suplimentarea<br />
numãrului <strong>de</strong> persoane din cadrul<br />
Ambasa<strong>de</strong>i Române la Chiæinãu, prin<br />
<strong>de</strong>taæarea a zece lucrãtori din cadrul<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã. Aceætia au misiunea<br />
<strong>de</strong> sprijin æi îndrumare în domeniul<br />
i<strong>de</strong>ntificãrii documentelor <strong>de</strong> cãlãtorie<br />
false æi falsificate precum æi implementarea<br />
datelor din cererile <strong>de</strong> acordare a vizei<br />
pentru cetãåenii moldoveni în baza <strong>de</strong><br />
date din sistemul <strong>de</strong> date on-line. Astfel,<br />
timp <strong>de</strong> æase luni, insp. Ivan Feodor (IJPF<br />
Galaåi), insp. Manuel Nancu (IJPF Vaslui),<br />
sinsp. Alexandra Andronache (IJPF Iaæi),<br />
ag. pr. Ionuå Adrian Burlibaæa (IJPF Galaåi)<br />
æi agenåii Ionel Fratiman, Daniel Zvancã<br />
(IJPF Iaæi), Anca Cucu (IJPF Iaæi), Mioara<br />
Faraon (IJPF Iaæi) Constantin Tãnasã (IJPF<br />
Vaslui) æi Aurelian Trifan (IJPF Vaslui)<br />
vor împãråi din experienåa lor colegilor<br />
români din cadrul ambasa<strong>de</strong>i. Succes æi<br />
aæteptãm veæti!<br />
Gabriel CRÃCIUN<br />
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920<br />
• Serie nouã - nr. 661<br />
www.politia<strong>de</strong>frontiera.ro<br />
REDACÅIA<br />
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,<br />
Intranet: frontiera@igpf.net)<br />
Redactor-æef<br />
Subcomisar Marius IONESCU<br />
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)<br />
Secretar <strong>de</strong> redacåie<br />
inspector Gabriel CRÃCIUN<br />
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)<br />
Editor coordonator:<br />
Diana Maria PROTOPOPESCU<br />
Redactori:<br />
inspector Alexandru BARBU<br />
subinspector Ætefan ANDREESCU<br />
subinspector Iulian PUICÃ<br />
Fotoreporter<br />
agent Mihai BEJENARU<br />
Abonamente, difuzare<br />
Elena URSACHI<br />
Copertele I æi IV: Iulian Puicã<br />
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector<br />
6, Bucureæti, cod 050507;<br />
TEL./FAX: 021-316.84.32;<br />
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;<br />
Cont virament-abonamente IGPF<br />
Bucureæti, <strong>de</strong>schis sub nr.<br />
RO81TREZ7005009XXX000252,<br />
la Direcåia <strong>de</strong> Trezorerie æi<br />
Contabilitate Publicã a Municipiului<br />
Bucureæti.<br />
Cod fiscal: 4193222<br />
Responsabil <strong>de</strong> numãr<br />
Inspector Alexandru BARBU<br />
Layout: Alexandru BARBU<br />
Tipar<br />
S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti<br />
Tel./fax: 021 - 344 10 74<br />
e-mail: office@ammaprint.ro<br />
Ediåia s-a încheiat la<br />
5 februarie <strong>2007</strong><br />
Preå: 3 lei<br />
Reproducerea materialelor din cuprins<br />
este permisã numai cu menåionarea<br />
sursei<br />
(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).<br />
Materialele primite spre publicare nu<br />
se înapoiazã.<br />
Responsabilitatea juridicã pentru<br />
conåinutul articolului æi informaåiile<br />
cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din<br />
Codul penal, autorului.<br />
I.S.S.N.: 1220-711X<br />
Imprimat în România<br />
û
• DIN SUMAR •<br />
v<br />
Revelionul integrãrii<br />
pag. 4-9<br />
Drumul fãrã obstacole<br />
nu duce nicãieri<br />
v Marian Sîntion, „doctorul”<br />
<strong>de</strong> la Interne<br />
pag. 14-15<br />
v EVALUAREA ACTIVITÃÅII<br />
PFR - 2006<br />
pag. 21-24<br />
v Punctul <strong>de</strong> contact Porubne<br />
- cooperare româno-ucraineanã<br />
................................ pag. 10-11<br />
v Analiza controlului comun la<br />
frontierã ...................... pag. 16<br />
v Nouã ambarcaåiuni donate PFR<br />
.................................... pag. 16<br />
v Ætiri ................... pag. 17-19<br />
v Redistribuirea funcåiilor æi<br />
Pregãtirea cadrelor ........ pag. 24<br />
v CNP: Respectaåi drepturile<br />
poliåistului! El îæi respectã<br />
obligaåiile sale! .............. pag. 28<br />
v Divertisment ...... pag. 34-35<br />
û<br />
A<br />
m<br />
tras linia cu numãrul 2006. Am adunat æi<br />
bune æi rele. Ne-am bucurat, am fost æi triæti.<br />
Ne-am strãduit, am sperat. Am încercat sã<br />
<strong>de</strong>monstrãm tuturor cã se poate. Æi<br />
putem spune cã am reuæit.<br />
Hai<strong>de</strong>åi, totuæi, sã nu privim bilanåul<br />
ca pe o radiografie a trecutului. Ci ca<br />
pe-un moment în care îåi faci planuri<br />
<strong>de</strong> viitor, analizând punctele <strong>de</strong> pornire.<br />
El trebuie invocat <strong>de</strong> noi toåi ca pe-o<br />
condiåie a clarificãrii æi esenåializãrii.<br />
S-au greæit multe. Dar cel mai<br />
important este cã s-au realizat æi mai<br />
multe. Iar cea mai mare realizare, nu<br />
doar pentru Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã,<br />
ci pentru întreaga suflare româneascã este cã Europa ne-a<br />
primit în rândurile ei. Am <strong>de</strong>pãæit, astfel, pericolul unei<br />
amânãri. Am învins teama <strong>de</strong> a nu ne numãra printre cei<br />
norocoæi. Ne-am bucurat, în noaptea dintre ani, cã, dupã<br />
eforturi susåinute, ne-am ocupat locul meritat. Însã, acum,<br />
dacã tot ne-am potrivit mersul în ritmul Europei, trebuie<br />
sã åinem pasul cu ea.<br />
C<br />
u<br />
Nelu Pop,<br />
inspector general<br />
toåii ætim cã nu va fi uæor. De fapt, mai bine<br />
zis, ætim cã <strong>de</strong>-acum va fi æi mai greu. Însã,<br />
aæa cum spunea J.F. Keneddy, „dacã gãseæti<br />
un drum fãrã obstacole, probabil cã drumul acela nu<br />
duce nicãieri”.<br />
Sã ne lãsam, aæadar, antrenaåi æi fortificaåi <strong>de</strong><br />
tentaåia viitorului. Sã inventãm sau, mai <strong>de</strong>grabã, sã<br />
„euroinventãm” trecutul, prezentul æi viitorul. Æi încep<br />
prin a-mi dori, pentru noi toåi, sã folosim trecutul doar<br />
când vrem sã corectãm greæeli, prezentul sã-l <strong>de</strong>finim ca<br />
motor <strong>de</strong> propulsare în viitor, iar viitorul ca moment al<br />
<strong>de</strong>clanæãrii mutaåiei genetice prin care ne adunãm, nu<br />
ne <strong>de</strong>strãmãm.<br />
Pentru cã doar împreunã vom ajunge sã uitãm cum<br />
este sã-mpãråim neajunsurile æi sã ajungem sã împãråim<br />
bunãstarea.<br />
3
REVELIONUL INTEGRÃRII<br />
La Boræ, Anul Nou a venit cu o orã mai târziu<br />
<strong>Frontiera</strong> <strong>de</strong> vest, punctul <strong>de</strong> trecere<br />
a frontierei Boræ, ora 01, ziua 01, anul<br />
01 al integrãrii<br />
Un foc <strong>de</strong> artificii<br />
O singurã emoåie<br />
O singurã oprire<br />
Un singur control<br />
Mulåi oameni, mulåi români…<br />
fericiåi.<br />
Am fost ironic æi am gândit cã, la<br />
12 noaptea, cerul se va <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> æi,<br />
<strong>de</strong> un<strong>de</strong>va din beznã, va exploda o<br />
luminã intensã <strong>de</strong> un albastru profund,<br />
pãtat <strong>de</strong> steluåe aurii, vreo 12 la numãr.<br />
Mã gân<strong>de</strong>am cu neîncre<strong>de</strong>rea specificã<br />
jurnalistului cã frigul pãtrunzãtor <strong>de</strong><br />
afarã æi cãldura cãminelor îi va åine<br />
<strong>de</strong>parte <strong>de</strong> frontierã pe locuitorii marelui<br />
oraæ.<br />
Trecusem cu câteva ceasuri în urmã<br />
prin Ora<strong>de</strong>a æi centrul municipiului,<br />
pregãtit <strong>de</strong> sãrbãtoare, îæi îmbia locuitorii<br />
la petrecere. Lasere, lumini, muzicã,<br />
peruci colorate, mãæti medievale,<br />
grãtare fumegân<strong>de</strong>, vin fiert, veselie,-<strong>de</strong><br />
toate! Cum ai fi putut sã te <strong>de</strong>sprinzi <strong>de</strong><br />
aici! M-am în<strong>de</strong>pãrtat spre ieæirea din<br />
oraæ fredonând o melodie prinsã din<br />
zbor <strong>de</strong> la magicianul Riky Dan<strong>de</strong>l æi,<br />
pe mãsurã ce distanåa creætea, strãzile<br />
<strong>de</strong>veneau tot mai pustii.<br />
În Punct tot oameni, tot tineri, însã<br />
liniæte, multã liniæte, se auzea doar<br />
sunetul staåiilor <strong>de</strong> emisie-recepåie.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã erau <strong>de</strong> serviciu,<br />
turã completã ca în zilele cu trafic<br />
intens.<br />
4<br />
La intrarea în clãdirea<br />
punctului, neobositul<br />
purtãtor <strong>de</strong> cuvânt al DPF<br />
Ora<strong>de</strong>a, subcomisarul Mircea<br />
Chiorean, în calitate <strong>de</strong> gazdã,<br />
aætepta ziariætii. Era în punct<br />
încã <strong>de</strong> dimineaåã, pentru<br />
cã douã televiziuni centrale<br />
transmiteau în direct imagini<br />
<strong>de</strong> aici chiar <strong>de</strong> la primele ore<br />
ale dimineåii.<br />
Æeful <strong>de</strong> turã, un poliåist<br />
<strong>de</strong> frontierã plin <strong>de</strong> energie,<br />
se miæca cu mare vitezã dintrun<br />
colå în altul al punctului.<br />
L-am oprit pentru câteva clipe<br />
æi l-am întrebat <strong>de</strong> “sãnãtate”.<br />
Inspectorul Daniel Bic (27<strong>de</strong><br />
ani, în Boræ din <strong>de</strong>cembrie<br />
2004) a avut æansa, dupã<br />
cum îmi mãrturisea el, sã fie<br />
în acest moment istoric <strong>de</strong><br />
serviciu, alãturi <strong>de</strong> colegii<br />
lui. „...e cea mai interesantã<br />
turã pe care lucrez, am astãzi<br />
ocazia sã prind cele douã meto<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />
control, una înainte æi cealaltã dupã<br />
unu noaptea. Deæi este noaptea <strong>de</strong><br />
Anul Nou, situaåia operativã a impus<br />
planificarea tuturor elementelor<br />
æi închi<strong>de</strong>rea principalelor direcåii<br />
probabile folosite <strong>de</strong> cãtre migranåi. Le<br />
mulåumesc colegilor æi le urez sã aibã<br />
multã încre<strong>de</strong>re în ceea ce fac æi mã<br />
adresez în general tinerilor, celor din<br />
generaåia mea, pentru cã mai avem un<br />
pas important <strong>de</strong> trecut, admiterea în<br />
spaåiul Schengen, acolo un<strong>de</strong> circulaåia<br />
persoanelor, a mãrfurilor æi serviciilor<br />
este pe <strong>de</strong>plin liberã.”<br />
În dispeceratul punctului erau la<br />
datorie agenåii Ramona Gabor, Adrian<br />
Marchiæ æi agentul-æef Anica Olaru.<br />
Æeful SPF Ora<strong>de</strong>a, comisarul<br />
Nicolaie Iancu m-a invitat în biroul<br />
sãu <strong>de</strong> la etajul clãdirii punctului,<br />
un<strong>de</strong> am remarcat imediat tezaurul<br />
<strong>de</strong> cupe câætigate <strong>de</strong> echipa <strong>de</strong> fotbaltenis<br />
a asociaåiei sportive AC <strong>Frontiera</strong><br />
Ora<strong>de</strong>a.<br />
Am vorbit <strong>de</strong>spre activitatea<br />
sectorului dar æi <strong>de</strong>spre marea pasiune<br />
û
a sa, sportul. Însã timpul se scurgea<br />
cu repeziciune. Am coborât în sala<br />
<strong>de</strong> la parterul clãdirii, care <strong>de</strong>venise<br />
neîncãpãtoare. Între timp, un numãr<br />
mare <strong>de</strong> colegi din presa <strong>de</strong> limbã<br />
românã dar æi <strong>de</strong> limbã maghiarã îæi<br />
fãcuserã apariåia.<br />
Când a sosit, dupã un tur al zonei <strong>de</strong><br />
responsabilitate, æeful Direcåiei Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã Ora<strong>de</strong>a, comisarul-æef<br />
Ioan Buda, a fost asaltat <strong>de</strong> jurnaliætii<br />
prezenåi cu întrebãri <strong>de</strong>spre cum se<br />
vor <strong>de</strong>sfãæura activitãåile <strong>de</strong> schimbare<br />
a aliniamentelor <strong>de</strong> control pentru<br />
trecerea frontierei, cum va <strong>de</strong>curge<br />
controlul începând cu ora 1 æi multe<br />
alte întrebãri <strong>de</strong>spre ceea ce urma sã<br />
se întâmple.<br />
În apropierea Anului Nou au sosit la<br />
PPF Boræ oaspeåi <strong>de</strong> seamã, Episcopul<br />
<strong>de</strong> Gyula, Sofronie Drincec, împreunã<br />
cu un sobor <strong>de</strong> preoåi, printre care æi<br />
û<br />
pãrintele Origen Sabãu, <strong>de</strong> la parohia<br />
din Apateu-Ungaria.<br />
Ora 12, ora României a venit pe<br />
neaæteptate, am ciocnit o cupã cu<br />
æampanie, ne-am urat La mulåi ani, însã<br />
toåi cei prezenåi ætiam cã Revelionul<br />
nostru din acea noapte venea cu o orã<br />
mai târziu.<br />
Vântul sufla tãios dinspre pusta<br />
maghiarã, dar febra pregãtirilor ne<br />
cuprinsese pe toåi. Ne-am <strong>de</strong>plasat<br />
spre linia roæie ce <strong>de</strong>sparte România <strong>de</strong><br />
Ungaria. Dinspre Ungaria se apropia<br />
un grup <strong>de</strong> grãniceri. I-a întâmpinat<br />
inspectorul æef al IJPF Bihor, comisarul<br />
Luncan Dumitru æi i-a condus pânã<br />
lângã poliåiætii <strong>de</strong> frontierã români.<br />
Delegaåia maghiarã, condusã <strong>de</strong> æeful<br />
Reprezentanåei <strong>de</strong> Grãniceri Bihar<br />
Kerestesz, s-a aæezat, dupã fireætile<br />
strângeri <strong>de</strong> mânã, alãturi <strong>de</strong> români æi<br />
festivitatea a început.<br />
Pe trei catarge au fost ridicate<br />
simultan drapelele Uniunii Europene,<br />
României æi Ungariei, ca semn al<br />
apartenenåei celor douã state vecine la<br />
acelaæi sistem <strong>de</strong> valori, al libertãåii <strong>de</strong><br />
circulaåie.<br />
A urmat apoi un te<strong>de</strong>um susåinut <strong>de</strong><br />
soborul <strong>de</strong> preoåi din Episcopia românilor<br />
ortodocæi din Gyula(Ungaria), moment<br />
în care preasfinåitul Sofronie, a rostit un<br />
discurs <strong>de</strong>spre rãdãcinile europene ale<br />
neamului român æi apoi, întorcânduse<br />
cu faåa spre åarã, a urat fericire æi<br />
prosperitate poporului nostru.<br />
Cerul a fost luminat <strong>de</strong> un foc<br />
<strong>de</strong> artificii impresionant, în timp ce<br />
ceasul bãtea <strong>de</strong> ora unu, ora 00.00 a<br />
Bruxelului.<br />
În acel moment cerul nu s-a<br />
<strong>de</strong>schis dar s-a întâmplat un lucru<br />
extraordinar:<br />
În spatele maæinii poliåiei <strong>de</strong><br />
frontierã, care se <strong>de</strong>plasa<br />
cu lucrãtorii pe noul loc<br />
<strong>de</strong> serviciu din Ungaria,<br />
se aflau români care<br />
veniserã cu mic, cu<br />
mare, sã verifice noua<br />
foråã, miraculoasã, a<br />
cãråii lor <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate.<br />
Æi nu erau puåini,<br />
erau cu sutele æi fericiåi.<br />
Un bãtrân cânta imnul<br />
Europei în timp ce<br />
fãcea semnul crucii, un<br />
altul striga „Dumnezeu<br />
sã binecuvânteze<br />
România, Dumnezeu sã<br />
binecuvânteze Europa!<br />
Am suferit prea mult,<br />
dar am ajuns aici!”<br />
Noua putere a cãråii<br />
<strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate a fost<br />
testatã în acea noapte<br />
<strong>de</strong> aproape 1.000 <strong>de</strong><br />
români, alãturi <strong>de</strong> care<br />
æi eu am simåit cã, întra<strong>de</strong>vãr,<br />
am re<strong>de</strong>venit ce<br />
am fost dintot<strong>de</strong>auna<br />
- cetãåeni ai Europei.<br />
Iulian PUICÃ<br />
5
Noapte <strong>de</strong> sãrbãtoare la Nãdlac<br />
În marea noapte a integrãrii, la<br />
cumpãna dintre ani, redactori din<br />
cadrul Revistei <strong>Frontiera</strong> s-au alãturat<br />
colegilor poliåiæti <strong>de</strong> frontierã europeni,<br />
pe frontiera <strong>de</strong> vest, pentru a lua contact<br />
direct cu sentimentul european. În<br />
noaptea <strong>de</strong> 31 <strong>de</strong>cembrie 2006 spre 1<br />
ianuarie <strong>2007</strong>, la ora 23, când am ajuns<br />
în PPF Nãdlac, ju<strong>de</strong>åul Arad, i-am întâlnit<br />
pe comisarii-æef Ioan Handra-inspectorul<br />
æef al IJPF Arad æi Constantin Maftei-æeful<br />
sectorului, subcomisarul Cosmin Boldiææeful<br />
<strong>de</strong> punct æi purtãtorul <strong>de</strong> cuvânt al<br />
inspectoratului, Florin Opriæa care erau<br />
<strong>de</strong>ja sosiåi. Invitat <strong>de</strong> onoare a fost, în<br />
afarã <strong>de</strong> jurnaliæti, subprefectul <strong>de</strong> Arad<br />
Levente Horvath.<br />
La ora 23.00 o masã <strong>de</strong> oameni din<br />
Nãdlac, în frunte cu staff-ul primãriei,<br />
au ajuns în punct pentru întâlnirea cu<br />
omologii maghiari. În sunetul fanfarei,<br />
6<br />
primarul Vasile Ciceac,<br />
însoåit <strong>de</strong> subprefect<br />
æi urmaåi <strong>de</strong> o formaåie<br />
<strong>de</strong> majorete au început<br />
<strong>de</strong>plasarea spre linia <strong>de</strong><br />
frontierã. Aici erau aæteptaåi<br />
<strong>de</strong> conducerea primãriei din<br />
localitatea corespon<strong>de</strong>ntã<br />
Nagylak, în frunte cu<br />
primarul acesteia Andras<br />
Gzarmati.<br />
La întâlnirea dintre cei<br />
doi, primarul Nãdlacului,<br />
cu emoåie în glas, a <strong>de</strong>clarat<br />
cã „este cea mai frumoasã zi<br />
din viaåa noastrã, a tuturor<br />
românilor, fiind o ocazie<br />
unicã pentru mine. Ca æi<br />
primar, aæteptam <strong>de</strong> mult<br />
timp acest moment æi s-a<br />
a<strong>de</strong>verit cã pot sã preiau<br />
steagul Europei. Este un vis<br />
frumos, care s-a realizat æi<br />
vã mulåumesc foarte mult<br />
cã aåi fost alãturi <strong>de</strong> noi æi vã<br />
invitãm sã veniåi împreunã<br />
cu noi, sã fiåi oaspeåii noætri,<br />
sã vã simåiåi ca acasã,<br />
întrucât e marea casã a Europei.”<br />
A urmat preluarea drapelului <strong>de</strong> la<br />
primarul localitãåii Nagylak æi cu toåii s-<br />
au <strong>de</strong>plasat în centrul Nãdlacului pentru<br />
a continua petrecerea.<br />
Dupã aceastã ceremonie am stat <strong>de</strong><br />
vorbã æi cu subprefectul Levente Horvath,<br />
care ne-a <strong>de</strong>clarat vizavi <strong>de</strong> controlul<br />
comun la frontierã:<br />
„- Sãptãmâna trecutã am avut o<br />
discuåie cu reprezentanåii ambelor pãråi<br />
vizavi <strong>de</strong> acest tip <strong>de</strong> control, verificând,<br />
inclusiv, cum se efectueazã controlul<br />
între partea austriacã æi cea maghiarã. Va<br />
fi exact acelaæi tip <strong>de</strong> control æi aici la noi,<br />
între Ungaria æi România, se verificã actul<br />
<strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate sau paæaportul cetãåenilor<br />
care nu sunt membrii ai Uniunii Europene.<br />
Lucrãtorii <strong>de</strong> la frontierã nu au dreptul sã<br />
întrebe scopul cãlãtoriei æi dacã sunt<br />
anumite, ca sã zic aæa, dubii, vizavi <strong>de</strong><br />
i<strong>de</strong>ntitatea persoanei care doreæte sã<br />
traverseze frontiera atunci poate sã punã<br />
niæte întrebãri suplimentare æi sã verifice<br />
eventual maæina æi ceea ce transportã<br />
cetãåeanul respectiv.”<br />
La miezul nopåii, ora României, am<br />
bãut un pahar cu æampanie cu colegii<br />
poliåiæti <strong>de</strong> frontierã æi jurnaliætii prezenåi.<br />
Doi dintre ziariætii care ni s-au alãturat mai<br />
târziu erau <strong>de</strong> la o televiziune italianã.<br />
Însoåiåi apoi <strong>de</strong> lucrãtorii ce trebuiau<br />
sã se <strong>de</strong>plaseze la tonetele <strong>de</strong> pe teritoriul<br />
maghiar, am pornit spre linia <strong>de</strong> frontierã<br />
pentru marea întâlnire. La linia <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>spãråire, maæinile au oprit iar la ora zero<br />
a Bruxelles-ului æi a Republicii Ungare,<br />
ora unu a României, æefii <strong>de</strong> turã æi-au<br />
dat mâna, dupã care fiecare maæinã æi-a<br />
continuat drumul: românii spre punctul<br />
grãnicerilor, iar maghiarii spre tonetele<br />
poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã români.<br />
Ne-am postat exact lângã echipa<br />
comunã <strong>de</strong> control formatã din poliåistul<br />
<strong>de</strong> frontierã român æi grãnicerul maghiar.<br />
În prima maæinã care a sosit erau trei<br />
persoane. Cãråile <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate ale<br />
acestora au fost verificate, mai întâi<br />
<strong>de</strong> colegul nostru, agentul-æef adjunct<br />
Ioan Borodin. Apoi documentele au<br />
fost predate colegului maghiar æi, dupã<br />
confruntarea cu persoanele respective, leau<br />
fost înmânate documentele pentru a-æi<br />
continua cãlãtoria. Imediat au fost luaåi în<br />
primire <strong>de</strong> ziariæti, având în ve<strong>de</strong>re cã erau<br />
primele persoane care au trecut frontiera,<br />
în baza cãråii <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate, care le-au pus<br />
o serie <strong>de</strong> întrebãri, începând cu æoferul:<br />
„- Pentru ce aåi venit æi cum treceåi<br />
în Ungaria?”/ „- Dorim sã mergem în<br />
Ungaria, sã fim primii care vom trece<br />
û
cu buletinul!”/ „- Nu vi s-a mai cerut<br />
paæaportul?”/„- Nu. Este un moment<br />
istoric. Este extraordinar.”<br />
Apoi, a fost luat la întrebãri un pasager<br />
din spatele æoferului:<br />
„- Cum aåi trecut?”/ „- Cu buletinul.” /„-<br />
A fost uæor?”/ „- Da, <strong>de</strong>ocamdatã da.”/ „-<br />
Mult mai uæor ca pânã acum?”/ „- Da.”<br />
O a doua maæinã a apãrut imediat la<br />
controlul <strong>de</strong> frontierã:<br />
„- Sunteåi cetãåean român?/ „- Da.”/<br />
„- Cum vã simåiåi ca fiind unul din primii<br />
români care trece frontiera prin PPF<br />
Nãdlac?”/ „- Foarte mândru, mi se pare<br />
foarte normal!”/ „- Un<strong>de</strong> mergeåi?”/ „- În<br />
Ungaria.”/ „- Dar <strong>de</strong> ce la ora asta?”/ „- Am<br />
vrut sã fim primii.”<br />
O altã pasagerã:<br />
„- Cu ce ocazie mergeåi?”/ „- Ca sã<br />
bem o bere în comunitatea europeanã!”/<br />
„- A câta oarã treceåi în Ungaria?”/<br />
û<br />
„- Trebuie sã recunosc cã nu am trecut în<br />
Ungaria pânã acum.”<br />
Agentul-æef adjunct Ioan Borodin este<br />
primul poliåist <strong>de</strong> frontierã din PPF Nãdlac<br />
care a verificat cãråile <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate la<br />
ieæirea din åarã. Am profitat æi noi <strong>de</strong> acest<br />
moment pentru a ne spune câte ceva:<br />
„- Este un moment emoåionant pentru<br />
noi, cã ne-am întâlnit cu colegii maghiari.<br />
Vom lucra împreunã <strong>de</strong> acum înainte æi<br />
este un moment foarte important pentru<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã. Cãlãtorii<br />
s-au prezentat <strong>de</strong>ja la control cu cãråile<br />
<strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate. Este un lucru mare pentru<br />
cetãåenii români cã <strong>de</strong> acum pot circula<br />
fãrã paæapoarte în spaåiul Uniunii<br />
Europene.”<br />
Trebuie sã amintim <strong>de</strong> cei doi jurnaliæti<br />
italieni care s-au postat la ieæirea din<br />
punctul grãnicerilor maghiari spre<br />
Ungaria æi au <strong>de</strong>sfãæurat un banner <strong>de</strong><br />
mici dimensiuni pe care era înscris „Merge<br />
cineva în Italia?”, ca æi cum ar sta la „iamã<br />
nene”. Ne-am dus sã stãm <strong>de</strong> vorbã<br />
cu ei, sã ne explice ce vrea sã însemne<br />
asta. Ne-au spus cã realizeazã o emisiune<br />
<strong>de</strong> divertisment, ceva <strong>de</strong> genul „Cronica<br />
Cârcotaæilor”, dar exact nu ne-au explicat<br />
ce vrea sã însemne acel banner. Probabil<br />
cã încercau sã facã aluzie la afluxul <strong>de</strong><br />
români care, se presupunea, cã or sã iasã<br />
din åarã acum cã circulaåia persoanelor în<br />
UE s-a simplificat foarte mult, cu <strong>de</strong>stinaåia<br />
Italia, åarã în care se ætie cã sunt foarte<br />
mulåi cetãåeni români care lucreazã. Dar<br />
se pare cã au pãåit acelaæi lucru ca æi<br />
colegii jurnaliæti din Marea Britanie, dar<br />
pe aeroportul din Londra, când în locul<br />
unei aeronave pline <strong>de</strong> români, cum se<br />
aæteptau aceætia sã fie, surprizã: doar trei<br />
români au ocupat locuri în acea cursã.<br />
Oricum le-am urat drum bun în caz cã or<br />
sã gãseascã „ocazie” pânã în Italia.<br />
A urmat apoi <strong>de</strong>plasarea cãtre tonetele<br />
situate pe teritoriul României. Pe drum<br />
am reuæit sã aflãm æi câteva cuvinte <strong>de</strong> la<br />
inspectorul æef Ioan Handra:<br />
„- Consi<strong>de</strong>r cã acest moment <strong>de</strong><br />
integrare în Uniunea Europeanã este<br />
unul istoric pentru Poliåia <strong>de</strong> Frontierã<br />
Românã, <strong>de</strong> altfel, ca æi pentru întreaga<br />
naåiune românã. Din acest moment noi<br />
lucrãm în colaborare cu partea maghiarã,<br />
atât pe teritoriul nostru cât æi în Ungaria.<br />
Dupã cum ve<strong>de</strong>åi, noi ne-am <strong>de</strong>plasat<br />
pe teritoriul maghiar, vom lucra ieæirea<br />
din România la colegii maghiari, iar ei<br />
se <strong>de</strong>plaseazã pe<br />
teritoriul nostru<br />
un<strong>de</strong> vor lucra pe<br />
sensul <strong>de</strong> intrare<br />
în åara noastrã.<br />
Activitatea, dupã<br />
cum ve<strong>de</strong>åi, se<br />
<strong>de</strong>sfãæoarã în foarte<br />
bune condiåii æi cred<br />
cã va continua la fel<br />
pe tot parcursul.”<br />
La punctul<br />
românilor, controlul<br />
se <strong>de</strong>sfãæoarã<br />
exact în oglindã,<br />
adicã primul<br />
care controleazã<br />
documentele este<br />
grãnicerul maghiar, iar apoi poliåistul <strong>de</strong><br />
frontierã român.<br />
A apãrut æi primul inci<strong>de</strong>nt, la<br />
aproximativ o jumãtate <strong>de</strong> orã dupã ora<br />
unu. Un microbuz în care se afla un<br />
cetãåean din R. Moldova s-a prezentat<br />
pentru intrarea în åarã. Problema era cã,<br />
începând cu momentul a<strong>de</strong>rãrii, cetãåenii<br />
din R. Moldova au nevoie <strong>de</strong> vize pentru<br />
a intra în România. Astfel cã cetãåeanului<br />
respectiv nu i s-a permis intrarea în åarã,<br />
explicându-i-se, totodatã, motivele æi<br />
îndrumându-l cãtre cel mai apropiat<br />
consulat al R. Moldova din R. Ungarã.<br />
Spre dimineaåã, dupã ce am mai<br />
servit o cupã <strong>de</strong> æampanie împreunã cu<br />
conducerea inspectoratului æi a sectorului,<br />
ne-am urat „Un an nou fericit” æi „La mulåi<br />
ani”, æi ne-am <strong>de</strong>spãråit pentru a reveni<br />
a doua zi ca sã surprin<strong>de</strong>m æi la lumina<br />
naturalã cum se executã controlul în<br />
comun. Dupã ce am tras pe luminã,<br />
câteva cadre i-am lãsat pe poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã europeni sã aibã ei grijã <strong>de</strong><br />
traficul din punct, iar noi sã ne ocupãm<br />
<strong>de</strong> imaginea lor în rândul europenilor.<br />
Gabi CRÃCIUN<br />
Ætefan ANDREESCU<br />
7
Revelionul integrãrii la CENAD<br />
Încã <strong>de</strong> la ora<br />
21.00, aproape 20 <strong>de</strong><br />
jurnaliæti români au<br />
ajuns la PPF Cenad,<br />
ju<strong>de</strong>åul Timiæ, pentru a<br />
fi prezenåi la cel mai<br />
important eveniment al<br />
anului <strong>2007</strong>, integrarea<br />
României în Uniunea<br />
Europeanã.<br />
Mai mulåi oameni<br />
au fost curioæi, s-au<br />
urcat în maæini æi au<br />
sosit la Cenad, cu puåin<br />
timp înaintea orelor<br />
24.00, ora României,<br />
pentru a ve<strong>de</strong>a cu ochii<br />
lor dacã pot trece în<br />
Ungaria doar cu cartea<br />
<strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate, dar æi<br />
surprizele pregãtite <strong>de</strong><br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã în<br />
punctul <strong>de</strong> trecere a<br />
frontierei.<br />
Intrarea în noul an<br />
s-a marcat <strong>de</strong> douã ori: la ora 00.00 æi la<br />
ora 01.00, cei prezenåi îmbrãåiæându-se,<br />
ciocnind cupe <strong>de</strong> æampanie æi urându-æi<br />
un an mai bun.<br />
Momentul a fost marcat în mod<br />
festiv, alãturi <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
æi ceilalåi cãlãtori, fiind prezenåi,<br />
printre alåii, æi prefectul ju<strong>de</strong>åului Timiæ,<br />
Ovidiu Drãgãnescu, fostul consul<br />
german la Timiæoara, Klauss Peter<br />
Marte, conducerea DPF Timiæoara,<br />
8<br />
prin directorul instituåiei (la acea vreme),<br />
comisarul-æef Mircea Chirilã æi æeful IJPF<br />
Timiæ, comisarul-æef Ioan Tiriac.<br />
Arborarea drapelului, intonarea<br />
imnului <strong>de</strong> stat al României æi cel al<br />
Uniunii Europene, eliberarea a zeci<br />
<strong>de</strong> porumbei æi focurile <strong>de</strong> artificii au<br />
marcat intrarea României în Uniunea<br />
Europeanã æi în noul an.<br />
Ultimii cetãåeni români, soå æi soåie,<br />
din Timiæoara, care au trecut frontiera în<br />
anul 2006 s-au prezentat cu puåin timp<br />
înainte <strong>de</strong> trecerea<br />
în noul an, la orele<br />
23.58, poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã români <strong>de</strong> la<br />
PPF Cenad aplicând<br />
pentru ultima datã<br />
vechea ætampilã în<br />
paæapoartele româneæti<br />
prezentate la control.<br />
Ulterior ætampilele au<br />
fost retrase æi sigilate,<br />
începând cu orele<br />
00.00 ale zilei <strong>de</strong> 1<br />
ianuarie <strong>2007</strong>, când<br />
au fost introduse în<br />
lucru euro-ætampilele<br />
<strong>de</strong> trafic.<br />
Cu puåin timp<br />
înaintea orei 1.00 a<br />
României, ora 00.00<br />
a Ungariei, autoritãåile<br />
<strong>de</strong> frontierã ale<br />
României æi Ungariei,<br />
sub privirile asistenåei,<br />
æi-au ocupat noile<br />
locuri <strong>de</strong> serviciu, astfel încât, la ora<br />
exactã, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã români<br />
au fost gata <strong>de</strong> lucru în PTF Kiszombor<br />
(Ungaria), alãturi <strong>de</strong> colegii lor maghiari,<br />
iar grãnicerii maghiari au venit în PPF<br />
Cenad, trecând în acest mod la noile<br />
proceduri europene <strong>de</strong> lucru, formând<br />
echipe mixte, astfel încât primii<br />
cetãåeni români, respectiv maghiari, au<br />
beneficiat <strong>de</strong> avantajele controlului unic<br />
la frontiera internã a Uniunii Europene,<br />
dintre România æi Ungaria.<br />
Dupã momentul festiv, poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã români au dus un imens tort<br />
cu harta UE la Kiszombor, un<strong>de</strong> primii<br />
cetãåeni care au intrat în Ungaria au<br />
primit câte o felie <strong>de</strong> tort æi un pahar<br />
<strong>de</strong> æampanie chiar din mâna prefectului<br />
ju<strong>de</strong>åului Timiæ, Ovidiu Drãgãnescu. Din<br />
„tortul a<strong>de</strong>rãrii” au gustat æi poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã români æi grãnicerii maghiari,<br />
aflaåi la post în noaptea <strong>de</strong> Revelion, la<br />
Kiszombor æi Cenad.<br />
Primul cetãåean român care a ieæit<br />
din åarã, pe la PPF Cenad-Kiszombor,<br />
cu cartea <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate a fost un jurnalist<br />
<strong>de</strong> la Evenimentul Zilei-Ediåia <strong>de</strong> Vest,<br />
Georgeta Petrovici.<br />
În primele ore ale anului integrãrii,<br />
pânã în dimineaåa zilei <strong>de</strong> 1 ianuarie<br />
a.c., prin PPF Cenad, au trecut frontiera,<br />
dinspre Ungaria, 76 <strong>de</strong> români æi 182 <strong>de</strong><br />
cetãåeni strãini æi au ieæit din åarã 88 <strong>de</strong><br />
români æi 230 <strong>de</strong> strãini.<br />
Viorel ALEXE<br />
û
Otopeni - <strong>2007</strong><br />
Bucureæti, 31 <strong>de</strong>cembrie 2006, ora<br />
19.00, mai sunt câteva ore pânã la<br />
momentul integrãrii. La Otopeni, în<br />
Aeroportul Henri Coandã, se schimbã<br />
tura <strong>de</strong> serviciu. Cei care îæi încheie<br />
activitatea se gân<strong>de</strong>sc la Revelionul <strong>de</strong><br />
acasã, cu familia sau prietenii ori la cele<br />
organizate în Capitalã – Revelioanele<br />
integrãrii: din Piaåa Universitãåii, din<br />
Piaåa Revoluåiei sau <strong>de</strong> la ROMEXPO.<br />
Totuæi, nu-æi pot ascun<strong>de</strong> curiozitatea<br />
... „sã ne spuneåi æi nouã cum a fost”<br />
(cu ieæirea pe baza cãråii <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate<br />
- n.r.), spun aceætia la plecare, luându-æi<br />
la reve<strong>de</strong>re <strong>de</strong> la colegi æi urându-le „La<br />
mulåi ani”. Parcã nici lor nu le venea sã<br />
creadã cã, din acea noapte, românii pot<br />
cãlãtori în baza acestui document. Cei<br />
care intrã în turã sunt emoåionaåi. Vor fi<br />
primii „operatori” æi<br />
„martori” ai acestui<br />
moment istoric.<br />
Schimbul <strong>de</strong>curge<br />
normal, fiecare<br />
lucrãtor primeæte<br />
misiunea, se verificã<br />
åinuta æi se explicã<br />
fiecãrui poliåist <strong>de</strong><br />
frontierã, în cazul în<br />
care existã întrebãri,<br />
ce trebuie sã facã; se<br />
prelucreazã ordine,<br />
speåe etc. æi sunt<br />
<strong>de</strong>clarate sumele<br />
<strong>de</strong> bani în registrul<br />
åinut special pentru<br />
acest lucru. S-au<br />
primit ætampile noi<br />
în punct aæa cã,<br />
începând cu acea noapte, cele vechi<br />
sunt <strong>de</strong> domeniul istoriei. Sunt trecute în<br />
registru æi li se explicã lucrãtorilor cum<br />
funcåioneazã. Toåi sunt curioæi sã vadã<br />
cum aratã pe hârtie amprenta/<strong>de</strong>senul<br />
acestora.<br />
Îi las sã-æi exprime pãrerile,<br />
comentariile æi îi însoåesc pe æeful <strong>de</strong><br />
turã æi pe un alt coleg care trebuia<br />
sã lipeascã noi afiæe pe geamurile <strong>de</strong><br />
la ghiæee, din filtre. Din acea noapte<br />
aparåinem spaåiului UE aæa cã afiæajele<br />
<strong>de</strong> sus nu mai corespund … <strong>de</strong> fapt …<br />
doar cel cu „cetãåeni români” pentru cã,<br />
gata, suntem marcã înregistratã.<br />
... „Atenåie! Este un control relaxat.<br />
Nu mai întrebaåi nici un cetãåean care<br />
se prezintã la ghiæeu <strong>de</strong>spre scopul<br />
cãlãtoriei, sume <strong>de</strong> bani, data pânã<br />
la care stã în Uniune. Doar <strong>de</strong>stinaåia<br />
finalã. Dacã pleacã în alt stat <strong>de</strong>cât UE<br />
se aplicã ætampila. Spre exemplu în<br />
SUA...” – spune ferm æeful <strong>de</strong> turã, aflat<br />
û<br />
în al doilea an consecutiv, <strong>de</strong> Revelion,<br />
în serviciu.<br />
Inspectorul Ionuå Osiac, æeful <strong>de</strong> turã<br />
din acea noapte, a absolvit Aca<strong>de</strong>mia<br />
<strong>de</strong> poliåie „Al. I. Cuza” în 2004, Arma<br />
Poliåie <strong>de</strong> Frontierã, ca æef <strong>de</strong> promoåie<br />
æi a fost repartizat<br />
în PPF Aeroport<br />
Bucureæti-Otopeni, în<br />
funcåia <strong>de</strong> locåiitor æef<br />
<strong>de</strong> turã. Spune cã îi<br />
place munca pe care o<br />
<strong>de</strong>sfãæoarã, o activitate<br />
peste aæteptãrile<br />
avute la terminarea<br />
Aca<strong>de</strong>miei.<br />
Referitor la<br />
transformãrile prin care<br />
trece instituåia, cre<strong>de</strong> cã<br />
<strong>de</strong> acum activitatea va<br />
fi mult mai interesantã,<br />
mai dinamicã, speåele<br />
vor <strong>de</strong>veni din ce în<br />
ce mai complexe, mai<br />
complicate, având în<br />
ve<strong>de</strong>re cã aeroporturile<br />
vor fi frontiere externe.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re cã urma sã facem<br />
Revelionul împreunã, iar primele curse,<br />
dupã miezul nopåii, pe sensul <strong>de</strong> ieæire,<br />
erau la 4 dimineaåa, am schimbat mai<br />
multe impresii cu tânãrul ofiåer <strong>de</strong>spre<br />
acel moment, <strong>de</strong>spre Poliåia <strong>de</strong> Frontierã<br />
æi viitorul acestei instituåii, <strong>de</strong>spre<br />
efectele integrãrii în Uniunea Europeanã<br />
asupra muncii noastre, a poliåiætilor <strong>de</strong><br />
frontierã æi, nu în ultimul rând, <strong>de</strong>spre<br />
ce se va întâmpla odatã cu semnarea<br />
Acordului Schengen. Nu îi este teamã<br />
ci chiar este optimist cu privire la viitor.<br />
Este <strong>de</strong> pãrere cã activitatea în punct va<br />
<strong>de</strong>veni mai complexã æi nu se va mai<br />
rezuma la ghiæee/filtre. Acum trebuie<br />
sã fi mai atent, într-un timp mult mai<br />
scurt trebuie sã <strong>de</strong>scoperi ilegalitãåile,<br />
persoanele care vor sã intre în UE<br />
eludând legea. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
migraåiei, al factorilor <strong>de</strong> risc, trebuie<br />
sã avem în ve<strong>de</strong>re cã, odatã trecuåi<br />
<strong>de</strong> noi, cetãåenii strãini intrã în UE.<br />
Nu trebuie sã ne speriem <strong>de</strong> cartea <strong>de</strong><br />
i<strong>de</strong>ntitate româneascã, sã ne gândim la<br />
comentariile, uneori în necunoætinåã<br />
<strong>de</strong> cauzã, cã nu este sigurã. Ea are<br />
suficiente elemente <strong>de</strong> securizare, nu<br />
este nici cea mai sigurã dar nici cea mai<br />
nesigurã dintre cãråile <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate din<br />
statele UE. Noi suntem pregãtiåi pentru<br />
acest risc, al falsului privind i<strong>de</strong>ntitatea<br />
persoanei. Se eliminã interviul cu<br />
cetãåenii români.<br />
Timplu a trecut æi a început efectuarea<br />
formalitãåilor pentru îmbarcare – checkin.<br />
Primele curse erau Germania-<br />
Frankfurt, KLM - Amsterdam, Al Italia<br />
- Milano.<br />
La Aeroport este prezent æi<br />
inspectorul general al PFR, chestorul<br />
principal Nelu Pop, care, alãturi <strong>de</strong> æeful<br />
<strong>de</strong> punct æi <strong>de</strong> ziariæti, asistã la momentul<br />
istoric al liberei circulaåii a cetãåenilor<br />
români, <strong>de</strong> a cãlãtori în baza cãråii <strong>de</strong><br />
i<strong>de</strong>ntitate. Luminile cameramanilor se<br />
aprind, reportofoanele înregistreazã æi<br />
aparatele <strong>de</strong> fotografiat surprind imagini<br />
pe fondul cãrora se distinge <strong>de</strong>claraåia<br />
æefului Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã: „Culoarele<br />
au fost amenajate. Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
au posibilitatea æi onoarea <strong>de</strong> a lucra<br />
primele curse <strong>de</strong> cetãåeni români care<br />
ies prin poråile aeriene ale României.<br />
Am recomandat cetãåenilor români sã<br />
aibã æi paæapoartele asupra lor, pentru<br />
a nu exista inci<strong>de</strong>nte la intrarea în åãrile<br />
UE. Cetãåenii români sunt conætienåi <strong>de</strong><br />
momentul <strong>de</strong>osebit pe care-l traversãm<br />
æi importanåa imaginii åãrii. Dupã cum<br />
ve<strong>de</strong>åi, totul se <strong>de</strong>sfãæoarã normal. La<br />
mulåi ani cetãåeni europeni!”<br />
Urmeazã luarea unor interviuri,<br />
primului cetãåean român care a cãlãtorit<br />
prin principala poartã aerianã a României.<br />
Ca ironie, acesta este o femeie care<br />
cãlãtorea în Marea Britanie - singurul<br />
membru al UE care ne impunea vizã.<br />
Marius IONESCU<br />
9
UN POD ISTORIC, PENTRU<br />
O NOUÃ ISTORIE<br />
Sighetu-Marmaåiei a <strong>de</strong>venit la, 15 ianuarie <strong>2007</strong>, o poartã <strong>de</strong> intrare în Uniunea Europeanã prin<br />
<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea la frontiera cu Ucraina a unui nou punct <strong>de</strong> trecere a frontierei. În aceeaæi zi, preæedinåii<br />
României æi Ucrainei, Traian Bãsescu æi Viktor Iuscenko, au tãiat panglica <strong>de</strong> inaugurare a podului<br />
istoric peste Tisa, ce leagã cele douã åãri.<br />
Dacã vrei sã ajungi iarna la Sighetu-<br />
Marmaåiei poåi lua acceleratul <strong>de</strong> ora<br />
æaptesprezece æi jumãtate din Gara <strong>de</strong><br />
Nord, a Bucureætiului. Dupã ce scapi<br />
cu greu <strong>de</strong> agitaåia capitalei urmeazã<br />
o cãlãtorie <strong>de</strong> 14 ore prin noapte, cu<br />
opriri lungi æi <strong>de</strong>zorientante schimbãri<br />
<strong>de</strong> direcåie.<br />
Însã trenul se opreæte, e capãt <strong>de</strong><br />
linie. Prin ceaåa dimineåii vezi o garã<br />
micã, aproape goalã. Un acar grãbit<br />
loveæte o roatã æi fierul sunã prea stri<strong>de</strong>nt<br />
æi diferit. Pe peron, o siluetã ruptã parcã<br />
<strong>de</strong> pe columna lui Traian, cu o cãciulã<br />
mare <strong>de</strong> blanã <strong>de</strong> oaie pe vârful capului,<br />
aæteaptã un tren.<br />
Ai sentimentul cã te afli într-o altã<br />
lume, într-un alt timp …<br />
Dar asta pânã când soarele se<br />
ridicã, inundã cu luminã <strong>de</strong>presiunea<br />
Maramureæului, alungã ceaåa æi totul<br />
prin<strong>de</strong> viaåã.<br />
Municipiul Sighetu-Marmaåiei este al<br />
doilea oraæ, ca mãrime æi importanåã,<br />
din Maramureæ, dupã reæedinåa <strong>de</strong><br />
ju<strong>de</strong>å Baia Mare. Este situat în partea<br />
nordicã a <strong>de</strong>presiunii Maramureæului,<br />
la o altitudine <strong>de</strong> 274 m, între râurile<br />
Iza æi Tisa (ultimul realizând æi graniåa<br />
cu Ucraina), a cãror confluenåã se<br />
realizeazã în imediata vecinãtate a<br />
oraæului. Dealu Solovan (619 m) æi cele<br />
douã cursuri <strong>de</strong> apã sunt elementele<br />
care <strong>de</strong>terminã configuraåia oraæului,<br />
acesta fiind mai <strong>de</strong>zvoltat în partea <strong>de</strong><br />
est, iar în partea vesticã îngustându-æi<br />
vatra.<br />
Dezvoltarea industrialã a dus<br />
la o creætere <strong>de</strong>mograficã, datoratã<br />
populaåiei venite <strong>de</strong> la sate. Ca<br />
urmare, zona rezi<strong>de</strong>nåialã a oraæului<br />
s-a <strong>de</strong>zvoltat. S-au construit blocuri<br />
<strong>de</strong> locuinåe, majoritatea la marginile<br />
oraæului (ex. cartierele: Bogdan Vodã,<br />
Unirii, In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nåei).<br />
Sighetu-Marmaåiei, martorul unor<br />
pagini importante din istoria zbuciumatã<br />
a României, a avut parcã în ultimii ani<br />
un moment <strong>de</strong> odihnã, însã pentru<br />
istorie aceæti ani sunt ca o secundã.<br />
10<br />
û
Începutul acestui an, marcat <strong>de</strong><br />
integrarea în Uniunea Europeanã, are<br />
pentru Sighet o semnificaåie <strong>de</strong>osebita,<br />
cu o valoare care <strong>de</strong>pãæeæte poate, în<br />
importanåã, tot ceea ce s-a întâmplat în<br />
ultimii ani aici.<br />
Data <strong>de</strong> 15 ianuarie <strong>2007</strong> va rãmâne<br />
în istoria oraæului ca datã în care<br />
preæedintele României, Traian Bãsescu,<br />
æi omologul sãu ucrainean, Viktor<br />
Iuscenko, au inaugurat Punctul <strong>de</strong><br />
Trecere a Frontierei Sighetu Marmaåiei<br />
- Solotvino æi podul rutier peste Tisa.<br />
La aceastã inaugurare, Poliåia <strong>de</strong><br />
Frontierã Românã a fost prezentã în<br />
dublã ipostazã. În primul rând cea <strong>de</strong><br />
gazdã, inspectorul general al Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã Române, chestor principal<br />
<strong>de</strong> poliåie Nelu Pop fiind cel care,<br />
alãturi <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din noul<br />
PPF Sighetu-Marmaåiei, a întâmpinat<br />
cu pâine æi cu sare înalåii oaspeåi la<br />
inaugurarea noului pod, dar æi <strong>de</strong><br />
beneficiar al noului æi mo<strong>de</strong>rnului punct<br />
<strong>de</strong> trecere a frontierei.<br />
Podul <strong>de</strong> la Sighet <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> o<br />
nouã legãturã rutierã între România æi<br />
Ucraina, dar æi una spiritualã.<br />
Podul peste râul Tisa, ale cãrui<br />
rãmãæiåe se mai vãd încã, a fost<br />
distrus în timpul celui <strong>de</strong>-al Doilea<br />
Rãzboi Mondial. El fãcea legãtura<br />
între localitãåile Sighetu Marmaåiei æi<br />
Slatina, astãzi localitate în Ucraina<br />
(Solotvina, raionul Teacevo/Teceu,<br />
regiunea Zakarpatia/Transcarpatia).<br />
„Podul are o valoare sentimentalã<br />
<strong>de</strong>osebitã æi prin faptul cã, în apropierea<br />
graniåei româneæti, dincolo <strong>de</strong> râul Tisa,<br />
pe teritoriul statului ucrainean, trãiesc<br />
cel puåin 45.000 <strong>de</strong> români. „Aceætia<br />
pot acum ajunge mai uæor la ru<strong>de</strong>le<br />
din Maramureæ, trecând fie cu maæina,<br />
fie pe jos”, a <strong>de</strong>clarat vicepreæedintele<br />
Consiliului Ju<strong>de</strong>åean Maramureæ, Pamfil<br />
Berceanu.<br />
Înainte <strong>de</strong> 1944, românii <strong>de</strong> pe<br />
malurile Tisei erau în legãturi foarte<br />
apropiate, râul fiind traversat <strong>de</strong> nu mai<br />
puåin <strong>de</strong> 11 poduri rutiere, æapte mari æi<br />
patru mici, precum æi <strong>de</strong> o cale feratã,<br />
întinse pe o distanåã <strong>de</strong> 60 kilometri.<br />
Dupã terminarea rãzboiului, peste Tisa<br />
nu a mai rãmas nici un pod rutier, toate<br />
fiind aruncate în aer, iar în perioada<br />
sovieticã nu au mai fost refãcute din<br />
cauza politicii <strong>de</strong> izolare a românilor<br />
din spaåiul fostei URSS.<br />
Pe podul istoric <strong>de</strong> peste râul Tisa<br />
vor putea trece în localitatea ucraineanã<br />
Solotvino atât pietoni, cât æi maæini <strong>de</strong><br />
tonaj mic.<br />
Dupã ceremonia <strong>de</strong> inaugurare a<br />
urmat o întâlnire <strong>de</strong> lucru a celor doi<br />
æefi <strong>de</strong> stat, care s-a åinut la primãria din<br />
Sighet. Preæedintele României æi cel al<br />
Ucrainei au discutat politica economicã<br />
æi energeticã în regiune, dar æi susåinerea<br />
minoritãåilor.<br />
Preæedintele Iuscenko a precizat cã<br />
în curând românii vor putea cãlãtori în<br />
Ucraina fãrã vize, iar vizele <strong>de</strong> România<br />
pentru ucraineni vor fi gratuite.<br />
În acelaæi<br />
timp, într-o altã<br />
salã, avea loc<br />
un alt eveniment<br />
important, o<br />
întâlnire <strong>de</strong><br />
lucru pe linia<br />
supravegherii<br />
æi controlului<br />
trecerii frontierei <strong>de</strong> stat românoucrainene,<br />
între <strong>de</strong>legaåiile Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române æi a structurii similare<br />
din Ucraina.<br />
Din <strong>de</strong>legaåia românã, condusã <strong>de</strong><br />
cãtre inspectorul general al Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã, chestorul principal <strong>de</strong> poliåie<br />
Nelu Pop au fãcut parte directorul<br />
Direcåiei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Rãdãuåi,<br />
comisar-æef <strong>de</strong> poliåie Ion Pop, æeful<br />
I.J.P.F. Suceava cms.-æef Gheorghe<br />
Robu æi prim-adjunct al æefului IJPF<br />
Maramureæ, scms. Liviu Bute.<br />
Delegaåia ucraineanã a fost formatã<br />
din æeful Direcåiei Regionale <strong>de</strong> Vest<br />
din cadrul Serviciului Frontierei <strong>de</strong> Stat<br />
a Ucrainei, locåiitor al Împuternicitului<br />
<strong>de</strong> Frontierã Principal al Ucrainei,<br />
generalul locotenent Karasi V.V. æi<br />
locotenentul colonel Motroselov V.I.,<br />
æeful Detaæamentului <strong>de</strong> Grãniceri<br />
Mukacevo. În cadrul acestei întâlniri au<br />
fost <strong>de</strong>zbãtute probleme privind noutãåile<br />
pe linia supravegherii æi controlului<br />
trecerii frontierei <strong>de</strong> stat în condiåiile în<br />
care frontiera dintre România æi Ucraina<br />
a <strong>de</strong>venit frontiera externã a Uniunii<br />
Europene, precum æi aspecte legate <strong>de</strong><br />
prevenirea æi combaterea criminalitãåii<br />
transfrontaliere.<br />
Podul a fost construit sã reziste la<br />
30 <strong>de</strong> tone greutate, însã va exista o<br />
û<br />
11
limitare a tonajului pânã la 3,5 tone.<br />
Fondurile pentru construcåia podului<br />
au fost alocate <strong>de</strong> statul român (4,1<br />
milioane <strong>de</strong> lei) æi prin programul Phare<br />
(300.000 <strong>de</strong> euro). Construcåia podului<br />
a fost terminatã în anul 2001.<br />
“Podul acesta aratã voinåa a trei<br />
pãråi - Uniunea Europeanã, România<br />
æi Ucraina - care au dorit ca, prin efort<br />
comun, sã lege mai bine cele douã<br />
popoare. Semnificaåia acestui moment<br />
nu este doar simpla <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re a<br />
podului, ci aceea cã România este<br />
ea însãæi un pod <strong>de</strong> trecere pentru<br />
ucraineni în Uniunea Europeanã”,<br />
a spus preæedintele Traian Bãsescu.<br />
Domnia sa a adãugat cã România, ca<br />
åarã <strong>de</strong> frontierã a UE, nu îi va izola pe<br />
locuitorii åãrilor estice vecine, ci va fi<br />
<strong>de</strong>schisã pentru trecerea acestora. De<br />
asemenea, preæedintele Traian Bãsescu<br />
a punctat importanåa acestui pod pentru<br />
refacerea legãturilor dintre românii din<br />
Ucraina Transcarpaticã æi åara mamã,<br />
dar æi între ucrainenii din Maramureæul<br />
românesc æi cei <strong>de</strong> peste graniåã. Æeful<br />
statului a subliniat necesitatea ca<br />
autoritãåile consulare din cele douã<br />
åãri sã acor<strong>de</strong> cât mai repe<strong>de</strong> viza <strong>de</strong><br />
trecere, dând asigurãri cã, în cele douã<br />
consulate româneæti care vor fi <strong>de</strong>schise<br />
în Transcarpatia, nu va fi o problemã<br />
eliberarea cât mai rapidã a vizei. La<br />
rândul sãu, preæedintele ucrainean a<br />
subliniat importanåa inaugurãrii podului<br />
peste Tisa pentru comunitãåile locale din<br />
Sighet æi Solotvino. Pe podul <strong>de</strong> peste<br />
râul Tisa, al 20-lea punct <strong>de</strong> trecere<br />
12<br />
al graniåei românoucrainene,<br />
<strong>de</strong> peste 640<br />
<strong>de</strong> km, vor putea trece<br />
în localitatea ucraineanã<br />
Solotvino atât pietoni, cât<br />
æi maæini <strong>de</strong> tonaj mic,<br />
iar autoritãåile locale<br />
<strong>de</strong> la Sighet æi cele din<br />
Ucraina sunt convinse cã<br />
<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea punctului <strong>de</strong><br />
frontierã va avea un efect<br />
benefic pentru economia<br />
localitãåilor aflate la<br />
graniåa dintre cele<br />
douã åãri. Podul a fost<br />
refãcut printr-un proiect<br />
PHARE, æeful Delegaåiei<br />
Comisiei Europene<br />
la Bucureæti, Donato<br />
Chiarini, precizând cã<br />
UE a acordat 298.000<br />
<strong>de</strong> euro pentru<br />
reconstrucåia acestuia.<br />
El a subliniat cã acest<br />
proiect nu are numai o<br />
importanåã tehnicã, ci una politicã æi<br />
administrativã.<br />
Despre noul Punct al PF Sighet æi<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong> aici am avut<br />
ocazia sã ne formãm o primã impresie<br />
în urma discuåiei cu subinspectorul Adi<br />
Pop - æeful acestei noi structuri.<br />
În Poliåia <strong>de</strong> Frontierã a intrat ca<br />
agent, lucrãtor în trafic, însã fiind<br />
<strong>de</strong>åinãtorul unor „secrete valoroase”<br />
el a reuæit sã <strong>de</strong>vinã ofiåer æi, iatã, æef<br />
<strong>de</strong> punct. Am insistat sã divulge aceste<br />
secrete tuturor colegilor pentru ca, <strong>de</strong><br />
ce nu, sã poatã constitui un exemplu<br />
<strong>de</strong>mn <strong>de</strong> urmat.<br />
Æi iatã ce-am aflat: „Perseverenåã<br />
în pregãtirea profesionalã æi generalã,<br />
loialitate instituåiei æi corpului<br />
profesional din care faci parte, dar mai<br />
ales un poliåist <strong>de</strong> frontierã trebuie sã<br />
<strong>de</strong>monstreze disciplinã æi probitate<br />
moralã în întreaga activitate, adicã<br />
prin întregul comportament trebuie<br />
sã se arate <strong>de</strong>mn <strong>de</strong> consi<strong>de</strong>raåia æi<br />
încre<strong>de</strong>rea impuse <strong>de</strong> aceastã profesie”.<br />
Mai adãugãm noi: o facultate <strong>de</strong> profil,<br />
douã masterate în <strong>de</strong>rulare æi multã,<br />
multã ambiåie.<br />
L-am întrebat pe proaspãtul æef <strong>de</strong><br />
punct pe ce aspecte va pune accentul<br />
pentru ca treaba sã meargã bine încã<br />
<strong>de</strong> la început, iar rãspunsul a venit<br />
prompt.<br />
„- Pe trei lucruri: 1 - Prevenirea<br />
actelor <strong>de</strong> corupåie; 2 - Respectarea<br />
participanåilor în trafic; 3 - Pregãtirea<br />
continuã a personalului din<br />
subordine.”<br />
Activitatea în PPF Sighetu-Marmaåiei<br />
a <strong>de</strong>butat în foråã, în primele 24 <strong>de</strong> ore<br />
<strong>de</strong> la <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea punctului au trecut<br />
peste podul istoric în jur <strong>de</strong> 1000 <strong>de</strong><br />
persoane.<br />
Subinspectorul Adi Pop a åinut sã ne<br />
vorbeascã <strong>de</strong>spre buna colaborare cu<br />
omologii ucraineni, care s-a intensificat<br />
odatã cu <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea noului punct. În<br />
acest moment, la schimbarea fiecãrei<br />
ture <strong>de</strong> serviciu, are loc o întreve<strong>de</strong>re<br />
între Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã æi cea<br />
ucraineanã pentru un schimb reciproc,<br />
util æi rapid al informaåiilor pe care le<br />
<strong>de</strong>åin cele douã pãråi.<br />
Nu putem <strong>de</strong>cât sã le urãm succes<br />
în activitate colegilor din cel mai nou<br />
punct <strong>de</strong> trecere a frontierei, <strong>de</strong>schis<br />
traficului internaåional, aflat la frontiera<br />
externã a Uniunii Europene.<br />
Iulian PUICÃ<br />
Mihai BEJENARU<br />
û
Punctul <strong>de</strong> contact Porubne<br />
- cooperare româno-ucraineanã<br />
În ziua <strong>de</strong> 27 ianuarie a.c. a avut<br />
loc <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea oficialã a Punctului<br />
<strong>de</strong> Contact Porubne, înfiinåat în baza<br />
Protocolului din 07.02.2006 încheiat<br />
între IGPF æi Administraåia Serviciului<br />
Frontierei <strong>de</strong> stat a Ucrainei.<br />
Deschi<strong>de</strong>rea oficialã a punctului<br />
s-a realizat în prezenåa inspectorului<br />
general al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române,<br />
chestorul principal <strong>de</strong> poliåie Nelu<br />
Pop, æeful Serviciului Frontierei <strong>de</strong> Stat<br />
a Ucrainei, general colonel Mikola<br />
Litvin, guvernatorul Regiunii Cernãuåi,<br />
Volodmir Culici, preæedintele Consiliului<br />
Regional Ivan Selepnischi, prefectul<br />
ju<strong>de</strong>åului Suceava Orest Onofrei,<br />
primarul Sighetului Vasile Tablan æi<br />
viceprimarul Dragoæ Ungureanu. Din<br />
<strong>de</strong>legaåia românã au mai fãcut parte<br />
adjunctul inspectorului general al PFR<br />
chestorul <strong>de</strong> poliåie Vasile Moåoc,<br />
directorul DPF Rãdãuåi, comisarul-æef<br />
Ion Pop, precum æi alåi ofiåeri cu funcåii<br />
<strong>de</strong> conducere.<br />
Dupã tãierea panglicii inaugurale,<br />
a fost prezentat sediul Punctului <strong>de</strong><br />
Contact, ocazie cu care autoritãåile<br />
ucrainene au organizat o expoziåie<br />
<strong>de</strong> tehnicã <strong>de</strong> luptã æi aparate <strong>de</strong><br />
supraveghere pe timp <strong>de</strong> noapte.<br />
Punctul <strong>de</strong> Contact funcåioneazã<br />
în punctul <strong>de</strong> trecere a frontierei <strong>de</strong><br />
stat Porubne, pe teritoriul<br />
Ucrainei æi are ca scop<br />
eficientizarea luptei<br />
împotriva infracåionalitãåii<br />
transfrontaliere, sprijinirea<br />
securitãåii naåionale æi ordinii<br />
publice în zona frontierei,<br />
precum æi <strong>de</strong>zvoltarea<br />
schimbului operativ <strong>de</strong> date æi<br />
informaåii dintre autoritãåile <strong>de</strong><br />
frontierã române æi ucrainene.<br />
Obiectivul principal<br />
îl constituie schimbul <strong>de</strong><br />
informaåii privind: schimbãrile<br />
din legislaåia <strong>de</strong> frontierã<br />
ale celor douã state; apariåia<br />
unor situaåii excepåionale în<br />
punctele <strong>de</strong> trecere a frontierei<br />
<strong>de</strong> stat æi pe cãile <strong>de</strong> comunicaåie ce duc<br />
cãtre acestea; situaåiile care pot influenåa<br />
efectuarea controalelor <strong>de</strong> frontierã,<br />
vamal sau <strong>de</strong> alte tipuri, în punctele <strong>de</strong><br />
trecere a frontierei <strong>de</strong> stat; persoanele<br />
cãrora li s-a refuzat intrarea pe teritoriile<br />
celor douã state æi cauzele refuzului;<br />
încãlcãrile sau tentativele <strong>de</strong> încãlcare<br />
a legislaåiilor statelor pãråilor pe timpul<br />
trecerii frontierei <strong>de</strong> stat; combaterea<br />
û<br />
infracåiunilor legate <strong>de</strong> traficul <strong>de</strong><br />
persoane æi migraåia ilegalã; prevenirea<br />
infracåiunilor legate <strong>de</strong> contrabandã,<br />
precum æi <strong>de</strong> trecerea ilegalã peste<br />
frontiera <strong>de</strong> stat <strong>de</strong> armament, dispozitive<br />
explozive, muniåie, materiale explozive<br />
æi radioactive, droguri æi precursori;<br />
combaterea traficului <strong>de</strong> autoturisme<br />
furate peste frontiera <strong>de</strong> stat; specimene<br />
<strong>de</strong> documente care se utilizeazã pentru<br />
sãvâræirea <strong>de</strong> activitãåi ilegale la frontiera<br />
<strong>de</strong> stat.<br />
Punctul <strong>de</strong> Contact va funcåiona<br />
permanent (24 din 24 <strong>de</strong> ore), iar<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã români æi grãnicerii<br />
ucraineni care îæi <strong>de</strong>sfãæoarã activitatea<br />
vor lucra în ture <strong>de</strong> serviciu. Lucrãtorii<br />
îæi în<strong>de</strong>plinesc sarcinile în conformitate<br />
cu legislaåia naåionalã a statului -parte<br />
pe care o reprezintã æi respectã legislaåia<br />
statului pe al cãror teritoriu se aflã sediul<br />
Punctului <strong>de</strong> Contact.<br />
Numirea lucrãtorilor punctului <strong>de</strong><br />
contact se face la paritate, în numãr<br />
care sã permitã asigurarea operativitãåii<br />
primirii æi transmiterii informaåiei, o<br />
condiåie necesarã fiind cunoaæterea<br />
limbilor oficiale ale celor douã<br />
state. În punctul <strong>de</strong> contact îæi<br />
vor <strong>de</strong>sfãæura activitatea æase<br />
poliåiæti <strong>de</strong> frontierã români æi æase<br />
grãniceri ucraineni. Activitatea<br />
poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã români<br />
va fi coordonatã <strong>de</strong> inspectorul<br />
Antonica Ciorteanu.<br />
Dotarea încãperilor este<br />
asiguratã <strong>de</strong> partea ucraineanã,<br />
în acelaæi timp, fiecare dintre pãråi<br />
asigurând lucrãtorilor dotarea<br />
logisticã. În acest sens, poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã români au fost dotaåi<br />
cu douã computere, imprimantã,<br />
fax, scaner, mijloace <strong>de</strong> legãturã æi<br />
alte dotãri auxiliare necesare bunei<br />
<strong>de</strong>sfãæurãri a activitãåii. Graficul cu<br />
activitãåile ce se <strong>de</strong>sfãæoarã în Punctul<br />
<strong>de</strong> Contact, precum æi modificãri ale<br />
acestora, se aprobã în comun, <strong>de</strong><br />
directorul Direcåiei PF Rãdãuåi æi <strong>de</strong><br />
æeful Direcåiei Regionale <strong>de</strong> Vest din<br />
cadrul Serviciului Frontierei <strong>de</strong> Stat a<br />
Ucrainei, prin schimb <strong>de</strong> scrisori.<br />
Ilie Seriåan POROCH<br />
13
Marian Sîntion,<br />
„doctorul” <strong>de</strong> la Interne<br />
Reporter: Un<strong>de</strong> aåi lucrat înainte <strong>de</strong> a fi numit director<br />
al Direcåiei Generalã Anticorupåie æi când aåi preluat æefia<br />
DGA?<br />
Marian Sîntion: Din anul 1996 am fost procuror, mai întâi<br />
la Parchetul <strong>de</strong> pe lângã Ju<strong>de</strong>cãtoria Constanåa, apoi, în 1999,<br />
la Parchetul <strong>de</strong> pe lângã Tribunalul Constanåa æi, ulterior, la<br />
Parchetul General – DIICOT. În 9 martie 2005 am fost numit<br />
director al Direcåiei Generale Anticorupåie, în cadrul MAI.<br />
Cre<strong>de</strong>åi cã meseria <strong>de</strong> procuror a reprezentat un atu în<br />
numirea dumneavoastrã la conducerea unei direcåii atât <strong>de</strong><br />
importante a Ministerului Administraåiei æi Internelor?<br />
Da, evi<strong>de</strong>nt, pentru cã li<strong>de</strong>rii <strong>de</strong> proiect au susåinut aceastã<br />
i<strong>de</strong>e. Eu am venit aici sã particip la formarea unui sistem<br />
care sã funcåioneze, nu neapãrat sã elimin <strong>de</strong>finitiv corupåia.<br />
Românii nu sunt constanåi, în general, în acåiuni æi rolul meu<br />
a fost æi este în continuare sã încerc sã induc corectitudinea<br />
æi constanåa în mintea colegilor noætri.<br />
Ce reprezintã pentru dumneavoastrã DGA æi cu ce planuri<br />
aåi pornit pe acest drum?<br />
Am crezut cu tãrie în proiectul DGA, ca sistem funcåional<br />
în cadrul MAI, si nu numai atât, ci æi în cadrul sistemului<br />
general al instituåiilor publice.<br />
Chiar <strong>de</strong> la început am fost întrebat dacã DGA va rezista<br />
æi auzeam tot timpul cã aceastã structurã nu are viitor. Noi,<br />
neavând tradiåie, ca structurã, a trebuit sã ne producem tradiåie<br />
în scurt timp. Æi chiar cred cã am reuæit, însã, ca orice manager<br />
eu îmi doresc mult mai mult. Trebuie sã înåeleagã toatã lumea<br />
cã DGA - ul nu reprezintã un pericol pentru colegii corecåi.<br />
Nu trebuie sã fie privit ca o sperietoare pentru cei care au<br />
înåeles care le este menirea, care îæi vãd <strong>de</strong> treabã. Însã, aceia<br />
care ætiu cã au astfel <strong>de</strong> probleme trebuie sã ætie cã dacã avem<br />
14<br />
fie æi un centimetru <strong>de</strong> un<strong>de</strong> sã pornim nu ne vom lãsa æi îi<br />
vom trimite acolo un<strong>de</strong> le e locul, indiferent <strong>de</strong> grad, funcåie<br />
æi chiar sistem relaåional.<br />
Din nefericire, cât timp omul va avea tendinåa sã înæele,<br />
sã fure, sã mintã sãrind etape, încãlcând legea æi batjocorind<br />
valorile morale, va exista corupåie. Însã, scopul nostru este<br />
sã lucrãm pe fenomen, nu individualizat. Pe noi nu ne-au<br />
interesat nume, ci fapte.<br />
Dacã ar fi sã faceåi o analizã a activitãåii dumneavoastrã<br />
la æefia DGA, care este lucrul cel mai important pe care l-aåi<br />
realizat?<br />
Aæa cum v-am mai spus, am participat la toate etapele<br />
formãrii acestei structuri, <strong>de</strong> când am venit. Am participat la<br />
formarea unui sistem care, spre surprin<strong>de</strong>rea multora, iatã,<br />
funcåioneazã. Existãm æi trebuie sã se åinã cont <strong>de</strong> noi. Asta,<br />
pentru mine, este cea mai mare realizare.<br />
Puteåi contura æi reproæul cel mai semnificativ pe care<br />
l-aåi avea legat <strong>de</strong> activitatea Direcåiei Generale pe care o<br />
conduceåi?<br />
Regret mentalitatea anumitor colegi din DGA, dar æi din<br />
exteriorul direcåiei, pentru cã, din pãcate nu toåi au înåeles ce<br />
înseamnã profesionalismul, pentru cã nu toåi ætiu sã lucreze<br />
în echipã. Unii au venit strict pentru un spor salarial. Æi, dupã<br />
pãrerea mea, „ciocnirea” cu astfel <strong>de</strong> mentalitate, în afara<br />
faptului cã nu te ajutã sã faci performanåe, întârzie acåiunile<br />
pe care ni le propunem.<br />
Un reproæ pe care mi l-aæ face este acela cã, în anumite<br />
situaåii, poate, nu am gãsit cele mai bune meto<strong>de</strong> sã rezolv<br />
aceastã problemã <strong>de</strong> schimbare <strong>de</strong> mentalitate. Ætiåi bine<br />
cã românul suferã <strong>de</strong> scenaritã, bârfomitã æi trebuie sã mã<br />
strãduiesc mai mult ca, cel puåin în aceastã structurã, sã încerc<br />
û
sã îi <strong>de</strong>termin sã lase la o parte acest soi <strong>de</strong> gândire æi sã se axeze<br />
pe ceea ce au cu a<strong>de</strong>vãrat <strong>de</strong> fãcut.<br />
Este bine cunoscut faptul cã, în trecut, poliåistul <strong>de</strong> frontierã<br />
se afla în topul poliåiætilor corupåi. Æi, cu toate acestea, în 2006,<br />
numãrul cazurilor <strong>de</strong> refuz <strong>de</strong> mitã la Poliåia <strong>de</strong> Frontierã a crescut<br />
cu peste 60%. Care cre<strong>de</strong>åi cã este motivul?<br />
Motivele ar fi: în primul rând cooperarea între DGA æi PFR,<br />
creæterea gradului <strong>de</strong> profesionalism în cadrul angajaåilor PFR,<br />
mãsurile dispuse <strong>de</strong> conducerea IGPF pe aceastã linie, mediatizarea<br />
rapidã a cazurilor privind acest aspect, faptul cã poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
au început sã îæi cunoascã nu numai drepturile ci æi obligaåiile æi,<br />
nu în ultimul rând, frica <strong>de</strong> puæcãrie.<br />
Dacã ar fi sã faceåi o analizã punctualã pe linia cooperãrii cu PF<br />
care ar fi punctele forte æi, bineînåeles, punctele cel mai slabe?<br />
Cele mai tari puncte pe acest palier sunt: comunicarea între<br />
angajaåii ambelor structuri, dar æi comunicarea cu societatea<br />
civilã, cooperarea atât la nivel managerial cât æi la celelalte nivele<br />
ierarhizate, dorinåa comunã <strong>de</strong> a schimba imaginea poliåiætilor <strong>de</strong><br />
frontierã care, aæa cum spuneaåi mai <strong>de</strong>vreme, pânã nu <strong>de</strong>mult<br />
se aflau în topul poliåiætilor corupåi. În ceea ce priveæte punctul<br />
slab în cooperarea cu Poliåia <strong>de</strong> Frontierã pot spune cã nu au<br />
fost probleme <strong>de</strong>osebite, pentru cã, <strong>de</strong> fiecare datã când am avut<br />
situaåii dificile, le-am rezolvat pentru cã am comunicat între noi.<br />
Æi, pentru a veni în completarea primului punct forte subliniat mai<br />
sus – comunicarea între cele douã structuri –, trebuie sã vã spun cã<br />
un gen <strong>de</strong> comunicare ce ne-a adus rezultate extrem <strong>de</strong> bune a fost<br />
acela bazat pe diplomaåie æi respect. Nu am dat dovadã <strong>de</strong> orgolii ci<br />
am muncit dublu împreunã pe baza principiilor æi a strategiilor.<br />
Dacã ar fi sã notaåi pe o scarã <strong>de</strong> la 1 la 10, ce notã aåi da<br />
cooperãrii DGA cu PFR?<br />
Nouã! Æi asta pentru cã 10 este nota perfecåiunii. Iar noi încã nu<br />
suntem perfecåi, ci doar corecåi.<br />
Vã propun un exerciåiu <strong>de</strong> sinceritate: Ce cre<strong>de</strong>åi cã trebuie<br />
menåinut æi, totodatã, ce anume trebuie schimbat în DGA?<br />
În primul rând, vreau sã menåin ritmul accelerat pe care l-am avut<br />
pânã acum. Sã arãt, în continuare, oamenilor principiile care stau la<br />
baza activitãåii noastre. Am dat dovadã <strong>de</strong> constanåã în relaåionare,<br />
am respectat participanåii mai vechi sau mai noi – Parchet, Servicii<br />
<strong>de</strong> Informaåii, alte instituåii publice, mass-media, societatea civilã.<br />
Am ajutat un<strong>de</strong> a fost cazul æi cred cã, cel puåin în relaåia cu<br />
partenerii, am <strong>de</strong>venit un reper <strong>de</strong> onestitate. Mi-aæ dori sã pãstrez<br />
toate acestea æi sã le duc mai <strong>de</strong>parte, chiar sã le îmbunãtãåesc, dacã<br />
este cazul, pentru cã acesta a fost unul dintre secretele cu ajutorul<br />
cãruia am încercat sã ne ridicãm æi sã ne i<strong>de</strong>ntificãm.<br />
Aæ schimba atitudinea unor colegi care nu înåeleg încã faptul cã<br />
sunt plãtiåi din bani publici æi cred cã rolul lor e acela <strong>de</strong> a aætepta<br />
leafa…sau æpaga.<br />
Vreau sã las în DGA oameni pregãtiåi care sã îi reprezinte pe<br />
cei din cadrul MAI, care sã <strong>de</strong>a dovadã <strong>de</strong> discreåie, raåionament,<br />
echilibru æi sã elimin cazurile în care vreun lucrãtor <strong>de</strong>-al nostru<br />
sã se foloseascã <strong>de</strong> acest mecanism al instituåiei pentru a „face” pe<br />
cineva.<br />
Dacã ar fi sã fac o comparaåie, noi trebuie sã fim doctorii care<br />
încearcã sã trateze pacientul, pentru a nu ajunge la operaåie. Æi <strong>de</strong><br />
aceea, pun mare accent pe prevenire. Sunt o persoanã realistã sau<br />
cel puåin aæa am vãzut cã sunt perceput. Nu vreau sã <strong>de</strong>filez cu<br />
slogane gen „Vom elimina <strong>de</strong>finitiv corupåia”, „Voi fi cel care scoate<br />
din vocabular acest cuvânt”, „Cât timp va fi DGA-ul, corupåia nu va<br />
mai exista”. Æi ca sã revin la comparaåia fãcutã mai sus, atunci când<br />
medicina va eradica bolile, vom stârpi æi noi, <strong>de</strong>finitiv, corupåia.<br />
Trebuie, însã, sã facem tot posibilul pentru ca numãrul celor care<br />
comit fapte <strong>de</strong> corupåie sã scadã, sã le arãtãm cã luarea sau darea <strong>de</strong><br />
mitã nu reprezintã altceva <strong>de</strong>cât metoda prin care din niæte oameni<br />
liberi <strong>de</strong>vin, peste noapte, <strong>de</strong>åinuåi.<br />
CURRICULUM VITAE<br />
Nume: SÎNTION<br />
Prenume: Marian<br />
Data naæterii: 25.08.1974<br />
Starea civilã: Cãsãtorit<br />
STUDII:<br />
Instituåia: Facultatea <strong>de</strong> Drept „A. I. Cuza Iaæi”<br />
De la data: octombrie 1992<br />
Pânã la data: Iunie 1996<br />
Diploma obåinutã: Diplomã <strong>de</strong> licenåã<br />
Limbi strãine: Engleza, nivel mediu<br />
Alte abilitãåi: cunoætinåe informatice<br />
EXPERIENÅÃ PROFESIONALÃ:<br />
De la data: 01.12.1996<br />
Pânã la data: 01.03.1999<br />
Localitatea: Constanåa<br />
Instituåia: Parchetul <strong>de</strong> pe lângã Ju<strong>de</strong>cãtoria<br />
Constanåa<br />
Funcåia: Procuror <strong>de</strong> supraveghere Cercetãri<br />
Penale, procuror criminalist<br />
Descrierea activitãåilor: Activitãåi judiciare:<br />
procuror <strong>de</strong> instanåã, procuror privind acci<strong>de</strong>ntele<br />
<strong>de</strong> muncã<br />
De la data: 01.03.1999<br />
Pânã la data: 14.01.2001<br />
Localitatea: Constanåa<br />
Instituåia: Parchetul <strong>de</strong> pe lângã Tribunalul<br />
Constanåa<br />
Funcåia: Procuror criminalist<br />
Procuror la omoruri æi acci<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> muncã<br />
Procuror <strong>de</strong> instanåã<br />
Procuror anticorupåie<br />
Descrierea activitãåilor: Activitãåi judiciare<br />
De la data: 14.01.2001<br />
Pânã la data: 09.03.2005<br />
Localitatea: Bucureæti<br />
Instituåia: Parchetul <strong>de</strong> pe lângã Curtea Supremã<br />
<strong>de</strong> Justiåie<br />
Funcåia: Procuror <strong>de</strong> combatere a crimei<br />
organizate si antidrog (DIICOT)<br />
Descrierea activitãåilor: Activitãåi judiciare<br />
De la data: 09.03.2005<br />
Pânã la data: Prezent<br />
Localitatea: Bucureæti<br />
Instituåia: Ministerul Administraåiei si Internelor<br />
– Direcåia Generalã Anticorupåie<br />
Funcåia: Director General<br />
Descrierea Activitãåilor: Managementul politicii<br />
anticorupåie în MAI<br />
A consemnat<br />
Diana PROTOPOPESCU<br />
û<br />
15
Analiza controlului comun la frontierã<br />
În ziua <strong>de</strong> 4 ianuarie a.c., la Punctul<br />
<strong>de</strong> Trecerea Frontierei Boræ, jud. Bihor,<br />
a avut loc o întâlnire <strong>de</strong> lucru între<br />
conducerea Inspectoratului General al<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române,<br />
reprezentatã <strong>de</strong> inspectorul<br />
general chestor principal<br />
<strong>de</strong> poliåie Pop Nelu, æi<br />
cea a Comandamentului<br />
<strong>de</strong> Grãniceri din Ungaria,<br />
reprezentatã <strong>de</strong> generalul<br />
locotenent Jozsef Ben<strong>de</strong>k,<br />
comandantul Trupelor <strong>de</strong><br />
Grãniceri Maghiari. Cu<br />
aceastã ocazie s-a fãcut o<br />
analizã a controlului comun<br />
care se <strong>de</strong>sfãæoarã la frontiera<br />
comunã româno-maghiarã,<br />
începând cu data <strong>de</strong> 1 ianuarie a.c.,<br />
ora 01.00 (ora României, ora 00.00 a<br />
Europei Occi<strong>de</strong>ntale).<br />
Pe întreaga duratã a discuåiilor,<br />
conducerile celor<br />
douã instituåii au<br />
apreciat efortul<br />
poliåiætilor <strong>de</strong><br />
frontierã români<br />
æi a omologilor<br />
maghiari pentru<br />
buna <strong>de</strong>sfãæurare<br />
a controlului în<br />
comun, precum æi<br />
pentru asigurarea<br />
unei fluidizãri<br />
a traficului <strong>de</strong><br />
marfã æi cãlãtori,<br />
timpii <strong>de</strong> staåionare reducându-se<br />
cu aproximativ 70% <strong>de</strong> la aplicarea<br />
acestui tip <strong>de</strong> control.<br />
De asemenea, la finalul întâlnirii s-<br />
a semnat <strong>de</strong> cãtre inspectorul general<br />
al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române æi<br />
<strong>de</strong> cãtre comandantul Trupelor <strong>de</strong><br />
Grãniceri Maghiari, Procesul-Verbal<br />
privind executarea controlului în<br />
comun la frontiera comunã românomaghiarã,<br />
în urma semnãrii Acordului<br />
privind controlul traficului <strong>de</strong> frontierã,<br />
semnat între Guvernele celor douã åãri<br />
la data <strong>de</strong> 21 <strong>de</strong>cembrie 2006.<br />
Mircea CHIOREAN<br />
Nouã ambarcaåiuni donate PFR<br />
Cu ocazia vizitelor în frontierã<br />
întreprinse <strong>de</strong> cãtre ofiåerul <strong>de</strong> legãturã<br />
BPOL la Ambasada Republicii Fe<strong>de</strong>rale<br />
Germania, Michael Lange, s-a constatat<br />
faptul cã în zona râurilor Tisa, Someæ,<br />
Tur æi Mureæ supravegherea se<br />
<strong>de</strong>sfãæoarã cu dificultate, iar<br />
introducerea în dotare a unor<br />
ambarcaåiuni pneumatice ar<br />
duce la un randament mai mare<br />
în combaterea infracåionalitãåii<br />
transfrontaliere. De asemenea,<br />
s-a mai constatat necesitatea<br />
achiziåionãrii unor astfel <strong>de</strong><br />
echipamente æi pentru dotarea<br />
a<strong>de</strong>cvatã a navelor maritime <strong>de</strong><br />
supraveghere tip P157 (preluate<br />
<strong>de</strong> la Ministerul Fe<strong>de</strong>ral <strong>de</strong><br />
Interne German), ambarcaåiunile<br />
<strong>de</strong> abordare æi control aflate în<br />
prezent la bordul navelor fiind<br />
<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> uzate.<br />
Pentru rezolvarea acestei<br />
probleme, partea germanã a<br />
oferit, cu titlu <strong>de</strong> donaåie, IGPF<br />
9 ambarcaåiuni pneumatice<br />
cu motor ataæabil, <strong>de</strong>stinate<br />
securizãrii frontierei pe râurile<br />
Tisa, Someæ, Tur, Mureæ, cât æi la<br />
Marea Neagrã.<br />
Astfel, în data <strong>de</strong> 31 ianuarie<br />
a.c., la sediul IGPF a avut loc<br />
primirea acestor ambarcaåiuni,<br />
în prezenåa ministrului<br />
administraåiei æi internelor Vasile<br />
Blaga, inspectorului general al<br />
16<br />
poliåiei <strong>de</strong> frontierã române Nelu Pop,<br />
ambasadorului Germaniei Roland<br />
Lohkamp, ofiåerului <strong>de</strong> legãturã Michael<br />
Lange, reprezentanåi ai Ministerului<br />
Fe<strong>de</strong>ral <strong>de</strong> Interne German, precum æi<br />
specialiæti din IGPF.<br />
Donaåia se compune din: patru<br />
ambarcaåiuni Zodiac FC 420, ce au<br />
ca <strong>de</strong>stinaåie efectuarea misiunilor <strong>de</strong><br />
abordare æi control a navelor consi<strong>de</strong>rate,<br />
pe baza informaåiilor existente, ca<br />
fiind suspecte, ce tranziteazã zona<br />
<strong>de</strong> responsabilitate la<br />
Marea Neagrã, precum æi<br />
pentru cãutare – salvare<br />
<strong>de</strong> vieåi omeneæti pe mare.<br />
Caracteristicile tehnice ale<br />
acestora sunt: lungime 4,2<br />
m; lãåime 1,75 m; pescaj<br />
0,25 m; greutate 120 kg;<br />
motorizare: Suzuki 30 CP;<br />
capacitate 6 persoane.<br />
De asemenea, au mai<br />
fost primite drept donaåie<br />
alte cinci ambarcaåiuni<br />
Quicksilver 380 HD,<br />
<strong>de</strong>stinate securizãrii<br />
frontierei albastre æi<br />
combateri migraåiei æi a<br />
contraban<strong>de</strong>i, pe râurile<br />
<strong>de</strong> frontierã Tisa, Someæ,<br />
Tur, Mureæ. Acestea au<br />
urmãtoarele caracteristici:<br />
lungime 3,8 m; lãåime<br />
1,72 m; pescaj 0,20 m;<br />
greutate 75 kg; motorizare:<br />
Mercury 25 M SEA PRO;<br />
capacitate 6 persoane.<br />
Valoarea donaåiei se<br />
ridicã la 90.000 EURO.<br />
Tomiåã DOGARU<br />
û
Filierã transnaåionalã <strong>de</strong> traficanåi<br />
<strong>de</strong> minori, <strong>de</strong>zmembratã<br />
O filierã transnaåionalã <strong>de</strong> trafic<br />
<strong>de</strong> migranåi æi trafic <strong>de</strong> minori<br />
care „opera” pe relaåia România<br />
- Italia a fost anihilatã <strong>de</strong> poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã români æi procurorii<br />
D.I.I.C.O.T., dupã aproape un an <strong>de</strong><br />
investigaåii efectuate în colaborare<br />
cu autoritãåile italiene.<br />
Astfel, s-au obåinut, la începutul<br />
anului 2006, date æi informaåii<br />
certe, privind existenåa în zona <strong>de</strong><br />
competenåã a unui grup infracåional<br />
organizat care se ocupa cu traficul<br />
<strong>de</strong> minori pe relaåia România<br />
– Italia.<br />
Reåeaua<br />
Reåeaua, formatã din 15 membri, era<br />
condusã, în România, <strong>de</strong> Valentin C., în<br />
vârstã <strong>de</strong> 36 <strong>de</strong> ani æi Dumitru C., în vârstã<br />
<strong>de</strong> 33 <strong>de</strong> ani, ambii din municipiul Turnu<br />
Severin, iar, în Italia, <strong>de</strong> Mugurel B. æi<br />
Dumitru I., ambii în vârstã <strong>de</strong> 33 <strong>de</strong> ani.<br />
Aceætia au iniåiat æi organizat<br />
filiera infracåionalã care avea<br />
ca scop recrutarea <strong>de</strong> minori æi<br />
transportul acestora în oraæul<br />
Verona din Italia, inclusiv<br />
folosindu-se <strong>de</strong> documente<br />
false.<br />
Verificãrile autoritãåilor<br />
au scos la ivealã faptul cã, în<br />
perioada ianuarie–noiembrie<br />
2006, membrii reåelei au<br />
racolat, transportat, gãzduit<br />
æi exploatat un numãr <strong>de</strong> 8<br />
minori, cu vârste cuprinse<br />
între 10 æi 17 ani, pe care<br />
i-au folosit la comiterea <strong>de</strong><br />
spargeri æi furturi din magazine<br />
æi autoturisme, pe teritoriul<br />
Italiei, urmând ca bunurile<br />
sustrase sã fie valorificate pe<br />
piaåa neagrã din România.<br />
Modus operandi<br />
În data <strong>de</strong> 7 martie 2006, poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã români au fost informaåi <strong>de</strong><br />
poliåiætii italieni <strong>de</strong> la Chestura din Verona<br />
cã Marius M. – „omul <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re” al<br />
æefilor traficanåilor aflaåi în Italia, împreunã<br />
cu trei minori, au fost prinæi în timp ce<br />
spãrgeau un magazin <strong>de</strong> telefoane<br />
mobile.<br />
Din documentele trimise anchetatorilor<br />
români <strong>de</strong> cãtre Poliåia Naåionalã Italianã,<br />
a rezultat cã spãrgãtorii erau foarte bine<br />
organizaåi, dotaåi cu unelte speciale<br />
folosite la intrarea prin efracåie în incinta<br />
magazinului, în timp ce, în afara acestuia,<br />
erau aæteptaåi <strong>de</strong> un autoturism cu motorul<br />
û<br />
pornit, la volanul cãruia se afla unul dintre<br />
minori. Totodatã, poliåiætii italieni au<br />
stabilit cã maæina respectivã era furatã æi cã<br />
bunurile sustrase urmau sã fie transportate<br />
în locuinåa folositã <strong>de</strong> Dumitru I. – li<strong>de</strong>rul<br />
traficanåilor din Italia, pentru gãzduirea<br />
grupului infracåional.<br />
Lucrãtorii noætri care documentau<br />
activitatea infracåionalã a filierei <strong>de</strong><br />
pe teritoriul României au stabilit cã<br />
traficanåii îi recrutau pe minori din<br />
familii <strong>de</strong>zorganizate, le întocmeau<br />
procuri din care rezulta consimåãmântul<br />
pãrinåilor pentru <strong>de</strong>plasarea în strãinãtate<br />
æi îi transportau la Verona un<strong>de</strong>, sub<br />
supravegherea lui Mugurel B. æi Marius<br />
M., tinerii erau siliåi sã fure din autoturisme<br />
æi magazine.<br />
Bunurile furate erau preluate <strong>de</strong> un<br />
alt membru din „familia” traficanåilor,<br />
Valentin C., care le plãtea minorilor<br />
sume ce reprezentau aproximativ 15%<br />
din valoarea <strong>de</strong> magazin a acestora, iar<br />
apoi erau transportate æi valorificate, la<br />
suprapreå, în România, în special pe piaåa<br />
neagrã <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere din Turnu Severin.<br />
Ancheta<br />
Minorii au <strong>de</strong>clarat anchetatorilor cã<br />
erau obligaåi prin ameninåãri æi violenåã<br />
sã participe la comiterea <strong>de</strong> furturi din<br />
autoturisme æi spargeri <strong>de</strong> magazine<br />
<strong>de</strong> Dumitru C., cunoscut printre cei<br />
exploataåi ca fiind o persoanã extrem<br />
<strong>de</strong> violentã æi periculoasã. Victimele<br />
traficanåilor au mai relatat, la audieri,<br />
cã Dumitru C. îi „amenda” pe minori<br />
cu sume mari <strong>de</strong> bani (pânã la 3.000 <strong>de</strong><br />
euro), în momentele în care adolescenåii<br />
nu reuæeau „sã punã pe masa mafioåilor<br />
suficiente produse furate”. Mai mult, în<br />
timpul cercetãrilor, acelaæi Dumitru C.,<br />
împreunã cu Valentin C., mizând pe<br />
faptul cã victimelor le era teamã <strong>de</strong> el, a<br />
încercat sã-i influenåeze, prin intimidarea<br />
repetatã a familiilor acestora, ajungând<br />
chiar pânã la ameninåarea cu moartea a<br />
unora dintre ei.<br />
Flagrantul<br />
Documentarea sistematicã æi schimbul<br />
<strong>de</strong> informaåii permanent dintre autoritãåile<br />
române æi cele italiene au dus la realizarea<br />
unui plan <strong>de</strong> acåiune comun, pentru<br />
<strong>de</strong>zmembrarea filierei <strong>de</strong> traficanåi. În acest<br />
sens, dupã ce s-a stabilit cã toåi membrii<br />
reåelei se aflau pe teritoriul României, în<br />
data <strong>de</strong> 28 <strong>de</strong>cembrie 2006, poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã din cadrul <strong>de</strong>taæamentelor <strong>de</strong><br />
intervenåie rapidã ale IJPF Mehedinåi æi<br />
DPF Timiæoara, lucrãtori ai IPJ Mehedinåi,<br />
sub coordonarea procurorului DIICOT<br />
– Biroul Teritorial Mehedinåi, au <strong>de</strong>scins<br />
în trei locaåii, un<strong>de</strong> au <strong>de</strong>rulat percheziåii<br />
domiciliare.<br />
În urma <strong>de</strong>scin<strong>de</strong>rilor, s-a gãsit<br />
aparaturã electronicã performantã folositã<br />
la întocmirea <strong>de</strong> acte false, specimene<br />
<strong>de</strong> ætampilã a unor birouri notariale,<br />
documente æi înscrisuri ce aveau legãturã<br />
cu activitatea infracåionalã a grupului,<br />
1.969 suporturi DVD æi CD, haine æi<br />
încãlåãminte. A fost, <strong>de</strong> asemenea,<br />
instituit sechestru pe un numãr <strong>de</strong> patru<br />
autoturisme (Opel Astra, Fiat Ducato,<br />
Opel Zafira, Volkswagen Passat), pe care<br />
grupul infracåional le folosea la transportul<br />
minorilor æi bunurilor furate.<br />
Pe<strong>de</strong>apsa<br />
Prezentaåi <strong>de</strong> cãtre poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
procurorilor din cadrul D.I.I.C.O.T.<br />
Mehedinåi – Biroul Teritorial Mehedinåi,<br />
aceætia au pus în miæcare acåiunea<br />
penalã faåã <strong>de</strong> Valentin C. æi Dumitru C.<br />
(coordonatorii din România ai reåelei),<br />
instanåa competentã emiåând mandate<br />
<strong>de</strong> arestare preventivã pentru aceætia pe<br />
o duratã <strong>de</strong> 29 <strong>de</strong> zile.<br />
De asemenea, alåi 13 membri ai<br />
reåelei sunt cercetaåi pentru sãvâræirea<br />
infracåiunilor <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong> migranåi, trafic <strong>de</strong><br />
minori, fals material în înscrisuri oficiale,<br />
uz <strong>de</strong> fals, la finalizarea verificãrilor<br />
urmând a fi prezentaåi în faåa instanåelor,<br />
în ve<strong>de</strong>rea luãrii mãsurilor legale.<br />
Din datele <strong>de</strong>åinute <strong>de</strong> cãtre poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã, rezultã cã membrii grupului<br />
sunt implicaåi æi în comiterea altor<br />
fapte ilicite, cercetãrile continuând<br />
pentru documentarea întregii activitãåi<br />
infracåionale a acestora.<br />
Dacã vor fi gãsiåi vinovaåi, aceætia<br />
riscã pe<strong>de</strong>apsa cu închisoarea cuprinsã<br />
între 7 æi 18 ani.<br />
Biroul <strong>de</strong> Presã<br />
din cadrul IGPF<br />
17
Frãåia åigãrilor <strong>de</strong> contrabandã - patronatã <strong>de</strong> un<br />
viceprimar, falimentatã <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
Dupã o monitorizare <strong>de</strong> aproximativ o lunã, ofiåeri din cadrul DGA<br />
- Suceava, împreunã cu lucrãtori ai IJPF Suceava, sub directa coordonare<br />
a procurorului competent din cadrul DIICOT - Suceava, au anihilat o<br />
importantã reåea <strong>de</strong> contrabandã cu åigãri, poate cea mai amplã æi mai<br />
bine organizatã din aceastã parte a åãrii.<br />
Camuflajul luptãtorilor SASI a<br />
rezistat, aceætia nefiind <strong>de</strong>scoperiåi.<br />
Maæina s-a în<strong>de</strong>pãrtat æi a urmat o lungã<br />
æi chinuitoare aæteptare.<br />
În plin câmp, fãcuåi una cu pãmântul,<br />
poliåiætii au rãmas nemiæcaåi.<br />
Pentru prin<strong>de</strong>rea în flagrant a<br />
grupului <strong>de</strong> contrabandiæti autoritãåile<br />
au apelat la formaåiunea specializatã a<br />
IGPF, la Serviciul <strong>de</strong> Acåiuni Speciale æi<br />
Intervenåie.<br />
18<br />
„Tatonarea” terenului...<br />
Luptãtorii serviciului s-au <strong>de</strong>plasat în<br />
zona în care urma sã aibã loc flagrantul<br />
cu câteva zile înainte. Aici, folosind<br />
<strong>de</strong>ghizarea specificã zonei rurale în care<br />
se aflau, au reuæit sã facã o recunoaætere<br />
eficientã a locului „fierbinte”. Terenul<br />
în care urmau sã acåioneze nu oferea<br />
condiåii <strong>de</strong> protecåie, fiind în mare<br />
parte teren agricol æi, pentru aceasta,<br />
trebuia luate mãsuri speciale. În mod<br />
sigur, orice greæealã a acestora putea<br />
compromite munca tuturor celorlalåi<br />
colegi care lucraserã la caz. Însã, aceasta<br />
nu s-a întâmplat. Æi-au fixat puncte <strong>de</strong><br />
reper, æi-au fãcut un plan <strong>de</strong> acåiune æi<br />
au aæteptat ca procurorul DIICOT sã<br />
le <strong>de</strong>a semnalul cã operaåiunea poate<br />
începe.<br />
Monitorizarea<br />
N-au trebuit sã aætepte prea mult.<br />
Contrabandiætii urmau sã treacã la treabã<br />
în noaptea <strong>de</strong> 13 spre 14 <strong>de</strong>cembrie. S-<br />
au <strong>de</strong>plasat ocolind cu grijã satul în care<br />
locuia o parte din contrabandiæti, apoi<br />
pe câmp, cu mare grijã, evitând orice<br />
persoanã care putea sã-i <strong>de</strong>conspire,<br />
trebuia sã fie invizibili. Ajungând în<br />
apropierea frontierei, au avut grijã sã<br />
nu fie <strong>de</strong>tectaåi nici <strong>de</strong> patrulele poliåiei<br />
<strong>de</strong> frontierã.<br />
Împãråiåi în patru echipe, æi-au<br />
ocupat poziåiile dinainte stabilite, în<br />
jurul orei 23, la o distanåã care sã<br />
le permitã sã acåioneze la momentul<br />
oportun, dar æi <strong>de</strong> la care sã nu poatã<br />
fi <strong>de</strong>tectaåi. Aæezaåi în mici scobituri ale<br />
terenului, camuflaåi, au aæteptat apariåia<br />
infractorilor.<br />
Atacul contrabandiætilor<br />
În jurul orei 02, dinspre sat, au<br />
vãzut o pereche <strong>de</strong> faruri, iar o maæinã<br />
<strong>de</strong> teren a apãrut æi a<br />
început sã cerceteze<br />
zona, luminând<br />
cu proiectoarele<br />
câmpul. Cine se afla<br />
la volanul acestei<br />
maæini, aveau însã<br />
sã afle mai târziu.<br />
Un singur lucru era<br />
cert: se pregãtea<br />
sosirea maæinilor<br />
pentru transportul<br />
<strong>de</strong> åigãri.<br />
Percheziåii æi capturi<br />
Liniætea nopåii a fost<br />
tulburatã <strong>de</strong> sunetul surd<br />
al unui motor puternic<br />
<strong>de</strong> camion care venea <strong>de</strong><br />
dincolo <strong>de</strong> frontierã. De<br />
aici lucrurile au început<br />
sã se precipite pentru cã,<br />
imediat, ca un rãspuns,<br />
s-au vãzut farurile a douã<br />
autoutilitare ce veneau<br />
dinspre sat.<br />
Concomitent cu acåiunea <strong>de</strong> prin<strong>de</strong>re în flagrant, au fost organizate mai multe<br />
percheziåii domiciliare <strong>de</strong> cãtre poliåiætii <strong>de</strong> frontierã suceveni æi ofiåerii DGA Suceava,<br />
sprijiniåi <strong>de</strong> cadre ale Serviciului <strong>de</strong> investigarea frau<strong>de</strong>lor din cadrul IPJ Suceava,<br />
fiind gãsite æi ridicate 200 <strong>de</strong> baxuri <strong>de</strong> åigãri (100.000 pachete), cafea æi alcool în<br />
valoare <strong>de</strong> 5.500 RON, 9.800 euro, douã autoturisme (Dacia Logan æi Mitsubishi<br />
Pajero), precum æi cele douã autoutilitare folosite la transportul åigãrilor.<br />
Prin introducerea åigãrilor peste frontiera ver<strong>de</strong>, ar fi fost creat un prejudiciu <strong>de</strong><br />
circa 300.000 <strong>de</strong> euro, rezultat din valoarea taxelor legale ce trebuiau plãtite în<br />
vamã.<br />
Tribunalul Suceava a dispus arestarea preventivã pentru 29 zile, a numiåilor: B.<br />
Ætefan Mihai, 31 ani, din Fratãuåii Noi, U. Danuå, <strong>de</strong> 39 ani, din Suceava, C. Ilie,<br />
<strong>de</strong> 32 ani, din R. Ucraina, O. Vasile, <strong>de</strong> 38 ani, din R. Ucraina, 20 zile pentru U.<br />
Luminiåa, <strong>de</strong> 39 ani, soåia lui Dãnuå, pentru comiterea infracåiunilor <strong>de</strong> “constituirea<br />
unui grup infracåional organizat” æi contrabandã. Totodatã, pentru cei doi cetãåeni<br />
ucraineni, s-a pus în miæcare acåiunea penalã æi pentru comiterea infracåiunii <strong>de</strong><br />
trecere ilegalã a frontierei <strong>de</strong> stat a României.<br />
În cazul lui P. Radu Gheorghe æi a concubinei acestuia, G. Domnica Nadia, au<br />
fost emise mandate <strong>de</strong> arestare preventivã, în lipsã, pentru 30 <strong>de</strong> zile, urmând a se<br />
dispune punerea în urmãrire generalã.<br />
û
Contrabandiætii au trecut imediat la<br />
treabã. Metoda <strong>de</strong> trecere a åigãrilor<br />
peste linia <strong>de</strong> frontierã era extrem <strong>de</strong><br />
ingenioasã, contrabandiætii realizând<br />
un “covor” format din pãturi, cartoane<br />
æi saltele, peste care transportau<br />
åigãrile <strong>de</strong> la camionul ucrainean,<br />
la autoutilitarele aflate pe teritoriul<br />
românesc, fãrã a lãsa urme.<br />
Contraatacul poliåiætilor<br />
Luptãtorii au primit în cãæti<br />
semnalul æi, în ascuns, au început sã se<br />
<strong>de</strong>plaseze, strângând ca într-un cleæte<br />
grupul <strong>de</strong> contrabandiæti.<br />
Când au ajuns suficient <strong>de</strong><br />
aproape, au putut sesiza viteza cu<br />
care infractorii cãrau baxurile <strong>de</strong> åigãri<br />
peste frontierã. De acum, luptãtorii<br />
erau foarte aproape, chiar sub nasul<br />
contrabandiætilor æi aæteptau semnalul<br />
<strong>de</strong> atac.<br />
„Poliåia <strong>de</strong> frontierã, nu miæcã<br />
nimeni!” Marcatoarele cu laser ale<br />
pistoalelor s-au lipit <strong>de</strong> åintele lor.<br />
Acåiunea a fost fermã, elementul<br />
surprizã fiind <strong>de</strong>cisiv, astfel încât<br />
contrabandiætii nu au putut reacåiona.<br />
Aæa s-a reuæit prin<strong>de</strong>rea în flagrant<br />
a grupului <strong>de</strong> contrabandiæti, constituit<br />
din cetãåeni români æi ucraineni, chiar<br />
în momentul în care, peste frontiera<br />
ver<strong>de</strong>, treceau cantitatea <strong>de</strong> 340 baxuri<br />
åigãri „Ronson”, fabricate în R. Ucraina.<br />
În momentul prin<strong>de</strong>rii în flagrant, se<br />
reuæise <strong>de</strong>ja trecerea a 200 <strong>de</strong> baxuri<br />
åigãri (100.000 pachete), iar alte 140<br />
baxuri erau în camionul cu care au fost<br />
aduse în apropierea frontierei.<br />
Arestãrile<br />
În acest context, au fost reåinuåi<br />
cetãåenii ucraineni C. Ilie , <strong>de</strong> 32 ani,<br />
din localitatea Ciu<strong>de</strong>i, æi O. Vasile,<br />
<strong>de</strong> 38 ani, din localitatea Budinet<br />
- R. Ucraina, care participau efectiv<br />
la transportul åigãrilor æi încãrcarea<br />
acestora în douã autoutilitare, care se<br />
aflau în apropierea graniåei, pe teritoriul<br />
românesc. Alte cinci persoane, cetãåeni<br />
ucraineni, care ajutau la transportul æi<br />
încãrcarea åigãrilor au reuæit sa fugã,<br />
în momentul intervenåiei aflându-se<br />
pe teritoriul ucrainean, însã, ulterior,<br />
autoritãåile ucrainene, au i<strong>de</strong>ntificat æi<br />
reåinut trei dintre aceætia.<br />
La scurt timp, s-a reuæit i<strong>de</strong>ntificarea<br />
æi reåinerea lui B. Mihai Ætefan -<br />
viceprimarul comunei Frãtuåii Noi, el<br />
fiind cel care, înainte, dar æi pe timpul<br />
transportului åigãrilor peste frontierã,<br />
supraveghea drumul, folosindu-se <strong>de</strong><br />
un autoturism <strong>de</strong> teren, proprietatea<br />
lui P. Radu Gheorghe.<br />
Acesta din urmã æi soåia sa aveau, <strong>de</strong><br />
asemenea, un rol bine <strong>de</strong>finit în cadrul<br />
filierei, ei fiind cei care supravegheau<br />
cãile <strong>de</strong> acces din zonã.<br />
Iulian PUICÃ<br />
û<br />
Autoturism <strong>de</strong> 70.000 <strong>de</strong><br />
euro reåinut la PTF Turnu<br />
În ziua <strong>de</strong> 16 ianuarie<br />
a.c., în jurul orei 11.00, la<br />
PTF Turnu, s-a prezentat<br />
pentru a intra în åarã Vasile<br />
I., în vârstã <strong>de</strong> 31 <strong>de</strong> ani, cu<br />
domiciliul pe raza ju<strong>de</strong>åului<br />
Vrancea, conducând un<br />
autoturism marca „Volvo”,<br />
fabricat în anul 2006,<br />
înmatriculat în Italia.<br />
La controlul <strong>de</strong> frontierã,<br />
acesta a prezentat cartea <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate<br />
æi certificatul <strong>de</strong> înmatriculare pentru<br />
autoturismul în cauzã, eliberate<br />
<strong>de</strong> autoritãåile italiene, asigurarea<br />
tip carte ver<strong>de</strong> æi o procurã prin<br />
care era împuternicit sã conducã<br />
autovehiculul.<br />
Având suspiciuni cu privire<br />
la autenticitatea documentelor,<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, subinspectorul<br />
Aurelian-Ovidiu Simion, din cadrul<br />
Compartimentului CIT <strong>de</strong> la SPF<br />
Turnu æi agentul-æef Ovidiu Stan, din<br />
cadrul turei <strong>de</strong> serviciu, au efectuat<br />
verificãri la Punctul <strong>de</strong> Contact<br />
Ora<strong>de</strong>a, în urma cãrora s-a stabilit cã<br />
documentele autoturismului, respectiv<br />
Peste 28.000 pachete <strong>de</strong><br />
åigãri, scoase din „circuit”<br />
În data <strong>de</strong> 26 ianuarie a.c., lucrãtori<br />
din Biroul <strong>de</strong> Combatere a Infracåionalitãåii<br />
Transfrontaliere æi Cercetãri Penale<br />
din cadrul DPF Timiæoara, sprijiniåi <strong>de</strong><br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din <strong>de</strong>taæamentul<br />
<strong>de</strong> intervenåie, coordonaåi <strong>de</strong> procurorul<br />
<strong>de</strong>legat din partea DIICOT-Timiæ, pe<br />
baza unor informaåii obåinute anterior,<br />
au <strong>de</strong>scoperit, într-una din locaåiile<br />
vizate, peste 28 000 pachete <strong>de</strong> åigãri,<br />
diferite mãrci strãine, <strong>de</strong>stinate „pieåei<br />
negre”, în scopul<br />
recomercializãrii.<br />
Întreaga cantitate<br />
<strong>de</strong> åigãri, <strong>de</strong>scoperitã în<br />
locuinåa lui Marian C.,<br />
<strong>de</strong> 43 ani, din ju<strong>de</strong>åul<br />
Timiæ, era <strong>de</strong>stinatã<br />
revânzãrii. În timpul<br />
acåiunii, poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã au surprins<br />
câteva persoane chiar<br />
cartea <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate æi certificatul <strong>de</strong><br />
înmatriculare, figureazã furate în alb<br />
în cursul anului 2002, din Sicilia,<br />
iar seria <strong>de</strong> caroserie æi numerele <strong>de</strong><br />
înmatriculare nu sunt înregistrate în<br />
evi<strong>de</strong>nåele poliåiei italiene.<br />
De asemenea, din verificãrile<br />
efectuate, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au<br />
constatat cã împuternicirea prezentatã<br />
la controlul <strong>de</strong> frontierã este falsã.<br />
Autoturismul a fost indisponibilizat<br />
în ve<strong>de</strong>rea continuãrii verificãrilor,<br />
iar tânãrul este cercetat sub aspectul<br />
sãvâræirii infracåiunilor <strong>de</strong> conducere pe<br />
drumurile publice a unui autovehicul<br />
cu numere false æi uz <strong>de</strong> fals.<br />
Ætefan ANDREESCU<br />
în momentul în care tranzacåionau<br />
achiziåionarea unor cantitãåi diferite <strong>de</strong><br />
åigãri <strong>de</strong> la ingeniosul „întreprinzãtor”,<br />
direct <strong>de</strong> la domiciliul acestuia.<br />
În urma cercetãrilor efectuate æi<br />
pe baza <strong>de</strong>claraåiilor celui în cauzã,<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au stabilit cã<br />
acesta se „aprovizionase” <strong>de</strong> pe piaåa<br />
neorganizatã cu peste 1 500 pachete <strong>de</strong><br />
åigãri <strong>de</strong> producåie ucraineanã æi peste<br />
26.000 pachete <strong>de</strong> åigãri, netimbrate,<br />
diferite mãrci, încã <strong>de</strong> la<br />
sfâræitul anului trecut, le<br />
<strong>de</strong>pozitase la domiciliu,<br />
iar <strong>de</strong> aici le „livra” celor<br />
amatori, contra cost.<br />
Valoarea åigãrilor,<br />
<strong>de</strong>scoperite æi reåinute în<br />
ve<strong>de</strong>rea indisponibilizãrii <strong>de</strong><br />
cãtre poliåiætii <strong>de</strong> frontierã,<br />
este <strong>de</strong> peste 90 000 lei<br />
RON. (Viorel ALEXE)<br />
19
EVALUAREA ACTIVITÃÅII PFR - 2006<br />
În data <strong>de</strong> 26 ianuarie a.c., în prezenåa ministrului administraåiei æi<br />
internelor Vasile Blaga, a consilierului prezi<strong>de</strong>nåial, general <strong>de</strong> armatã (r.)<br />
Constantin Degeratu, a secretarului <strong>de</strong> stat, æeful Departamentului Ordine<br />
æi Siguranåã Publicã din MAI, chestor general dr. Anghel Andreescu, a<br />
secretarului general al MAI, chestor general Nicolae Berechet, a secretarului<br />
<strong>de</strong> stat pentru relaåia cu Parlamentul æi integrare europeanã, chestor-æef<br />
Alexandru Mircea, a unor æefi sau adjuncåi <strong>de</strong> structuri centrale ale MAI,<br />
Poliåiei, Jandarmeriei, ONR æi alte instituåii <strong>de</strong> colaborare (SRI, SIE, DGIPI<br />
etc.) a avut loc Evaluarea activitãåii PFR pe anul 2006.<br />
Vasile Blaga: „Importanåa <strong>de</strong>osebitã pe<br />
care am acordat-o PFR este <strong>de</strong>monstratã,<br />
pe <strong>de</strong> o parte, <strong>de</strong> nivelul <strong>de</strong> reprezentare<br />
a conducerii MAI la acest eveniment (n.r.<br />
– ministru, secretari <strong>de</strong> stat, secretar general,<br />
æefi <strong>de</strong> direcåii generale, direcåii), a celorlalåi<br />
æefi <strong>de</strong> armã æi principali colaboratori:<br />
DGIPI, ONR, Vamã, SIE, SRI etc., care<br />
<strong>de</strong>monstreazã importanåa pe care instituåia<br />
o ocupã în Sistemul <strong>de</strong> Ordine æi Siguranåã<br />
Publicã. Prin munca voastrã, a Poliåiei,<br />
Jandarmeriei, celelorlalte structuri ale MAI,<br />
am reuæit sã transformãm România într-unul<br />
dintre cele mai sigure state ale Europei, sã<br />
<strong>de</strong>pãæim restanåele pe care le aveam în<br />
urmã cu doi ani. Poliåia <strong>de</strong> Frontierã æi-a<br />
fãcut datoria foarte bine. Toate analizele,<br />
toåi indicatorii sunt buni æi au fost exprimaåi<br />
în bilanå (...) Libertatea <strong>de</strong> miæcare este cel<br />
mai important drept <strong>de</strong> care se bucurã<br />
cetãåenii statelor membre UE. Circulaåia pe<br />
baza cãråii <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate, la o singurã oprire,<br />
a fost un succes. Obligaåiile pe care le-aåi<br />
avut în ultimii doi ani le-aåi în<strong>de</strong>plinit. Am<br />
fãcut eforturi foarte mari pentru a acoperi<br />
<strong>de</strong>ficitul <strong>de</strong> personal, pe frontiera externã. Aåi<br />
fost cel mai mult monitorizaåi æi, împreunã,<br />
am reuæit sã pregãtim momentul 1 ianuarie<br />
<strong>2007</strong>. Negocierile nu au fost simple æi la<br />
încununarea succesului, în noaptea <strong>de</strong><br />
1 ianuarie <strong>2007</strong>, am fost cei mai fericiåi.<br />
Mai ales cã ne aæteptam la o presiune în<br />
frontierã din partea cetãåenilor care doreau<br />
sã verifice dacã, într-a<strong>de</strong>vãr, pot cãlãtori în<br />
baza cãråii <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate.(...) În continuare, sã<br />
acordãm încre<strong>de</strong>re în filtrul I, vor fi trimiæi<br />
ataæaåi <strong>de</strong> afaceri interne (...) sã fim atenåi la<br />
potenåialul infracåional din est. <strong>Frontiera</strong> <strong>de</strong><br />
est va trebui sã ne preocupe în continuare<br />
(...) Sã fim atenåi la Marea Neagrã (...) sã<br />
întãrim colaborarea pe filtrul II (...) Filtrul III,<br />
frontiera propriu-zisã, se aflã într-o continuã<br />
evoluåie (...) sã fiåi atenåi când se monteazã<br />
subsistemele, sã cunoaæteåi arhitectura lor,<br />
sã fiåi atenåi la calitatea lor, pentru cã este<br />
vorba <strong>de</strong>spre 1,1 miliar<strong>de</strong> euro investiåi<br />
pânã în 2012. Sã ne pregãtim din timp<br />
pentru a folosi aceastã dotare la parametri<br />
maximi, iar un moment important este legat<br />
<strong>de</strong> implementare. Sã nu se repete exemplul<br />
cu termoviziunea, care în multe cazuri nu<br />
funcåioneazã datoritã contractelor încheiate<br />
æi a mentenanåei aparaturii (...)<br />
De asemenea, sã aveåi în ve<strong>de</strong>re<br />
pregãtirea, ca prioritate pentru cã ea nu s-<br />
a <strong>de</strong>sfãæurat cum trebuie, mai ales în acest<br />
context în care am încadrat în ultimii doi ani<br />
6.500 poliåiæti <strong>de</strong> frontierã dintr-un total <strong>de</strong><br />
17.000. Sã se acor<strong>de</strong> importanåa cuvenitã æi<br />
sã se foloseascã ofiåerii psihologi, inclusiv<br />
în ce priveæte acest domeniu (...) Revin la<br />
munca operativã æi constat cã sunt IJPFuri<br />
în care sunt mulåi poliåiæti implicaåi în<br />
activitatea <strong>de</strong> birou. Se impune o reanalizare<br />
pentru ca majoritatea sã lucreze în operativ,<br />
un<strong>de</strong> resimåim lipsã. Doresc sã intensificaåi<br />
colaborarea cu Poliåia Naåionalã. Poliåiætii<br />
vor rãmâne în PFR sau Poliåia Naåionalã<br />
doar dacã sunt bine pregãtiåi æi manifestã<br />
interes. Nu <strong>de</strong>sfiinåãm Direcåiile PF, dar<br />
acestea trebuie auditate pentru a funcåiona<br />
eficient (...) Va trebui sã ridicãm numãrul <strong>de</strong><br />
poliåiæti pe kilometru <strong>de</strong> frontierã, <strong>de</strong> la 3,5<br />
la 5, dar în interiorul aceluiaæi numãr <strong>de</strong><br />
19.000 <strong>de</strong> posturi. De la frontiera internã<br />
vom muta posturi la cea externã (...) Atenåie<br />
la corupåie, faptele nu trebuie acoperite.<br />
Un caz mediatizat <strong>de</strong> poliåist corupt<br />
anuleazã munca <strong>de</strong> o lunã a colegilor.<br />
Faptele nelalocul lor, în cazuri <strong>de</strong> corupåie,<br />
încã intrã sub , colegii celor<br />
implicaåi ascund faptele, începând <strong>de</strong> la æefii<br />
<strong>de</strong> inspectorate. (...) Dupã cazul Hayssam<br />
s-a reconfigurat controlul la nave, în danã.<br />
Controlul pe chei æi la scara navei fusese<br />
eliminat pentru cã este o soluåie comunistã.<br />
În realitate, trebuia sã se fure în voie æi<br />
trebuia eliminatã Poliåia <strong>de</strong> Frontierã <strong>de</strong><br />
acolo. Astfel <strong>de</strong> situaåii sã fie anticipate.<br />
Cazul Hayssam este complicat æi <strong>de</strong>notã cât<br />
<strong>de</strong> importantã este cooperarea poliåieneascã<br />
în interior æi cea externã (...) în nici un caz nu<br />
trebuie aruncatã vina pe Poliåia <strong>de</strong> Frontierã<br />
(...) la Iaæi dorim sã fie înfiinåat un Punct <strong>de</strong><br />
colaborare FRONTEX, aceastã instituåie <strong>de</strong><br />
colaborare inter-agenåii adoptând sistemul<br />
nostru <strong>de</strong> supraveghere a frontierei (...) sã<br />
ne implicãm æi în programele <strong>de</strong> colaborare<br />
cu alte state în ce priveæte supravegherea<br />
frontierei æi altele (...) Mai este <strong>de</strong> lucru<br />
pentru a <strong>de</strong>veni stat Schengen (...) eu estimez<br />
ca termen realist pentru acest lucru 5 ani.<br />
<strong>Frontiera</strong> externã a României este cea mai<br />
lungã æi cea mai grea.”<br />
ARMONIZAREA LEGISLATIVÃ<br />
Au fost efectuate activitãåi pentru alinierea legislaåiei prin care se<br />
reglementeazã activitatea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, astfel încât sã fie evitate<br />
discordanåele æi paralelismele, scopul fiind în<strong>de</strong>plinirea recomandãrilor<br />
U.E. pe linia securizãrii frontierelor.<br />
Principalele acte normative care stau la baza activitãåii Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã:<br />
a. Acte normative europene:<br />
• Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European æi a Consiliului din<br />
29 aprilie 2004 privind dreptul la liberã circulaåie æi æe<strong>de</strong>re pe teritoriul<br />
statelor membre pentru cetãåenii Uniunii æi membrii familiilor acestora;<br />
• Manual Practic pentru poliåiætii <strong>de</strong> frontierã (Manualul Schengen);<br />
• Regulamentul (EC) <strong>Nr</strong> 562/2006 al Parlamentului European æi al<br />
Consiliului din 15 martie 2006 privind crearea unui Cod Comunitar asupra<br />
regulilor ce stau la baza liberei circulaåii a persoanelor peste frontiere<br />
(Codul Frontierelor Schengen).<br />
b. Acte normative interne:<br />
• Ordonanåa <strong>de</strong> Urgenåã nr. 104/27.06.2001 privind organizarea æi<br />
funcåionarea PFR, cu modificãrile æi completãrile ulterioare;<br />
• Ordonanåa <strong>de</strong> Urgenåã nr. 105/27.06.2001 privind frontiera <strong>de</strong> stat<br />
a României, cu modificãrile æi completãrile ulterioare;<br />
• Normele Metodologice din 9 mai 2002 <strong>de</strong> aplicare a Ordonanåei<br />
<strong>de</strong> Urgenåã nr. 105/2001 privind frontiera <strong>de</strong> stat a României;<br />
• Strategia Managementului Integrat al Frontierei <strong>de</strong> Stat a<br />
României.<br />
20<br />
ASIGURAREA RESURSELOR UMANE<br />
În anul 2006, pe linia managementului resurselor umane,<br />
3.163 persoane au fost încadrate, astfel:<br />
• 1.957 posturi au fost ocupate prin recrutarea candidaåilor<br />
din sursã externã:<br />
- 1.715 la frontiera externã, dupã cum urmeazã: 197 -<br />
I.J.P.F. Satu Mare, 487 - D.P.F. Iaæi, 336 - D.P.F. Timiæoara,<br />
420 - D.P.F. Constanåa, 275 - D.P.F. Rãdãuåi;<br />
- 242 la frontiera internã.<br />
La nivelul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române, procentul <strong>de</strong><br />
încadrare a funcåiilor este <strong>de</strong> 90,83 %, la frontiera externã<br />
gradul <strong>de</strong> încadrare fiind <strong>de</strong> 100 %.<br />
• 1.206 posturi au fost ocupate prin recrutarea candidaåilor<br />
din sursã internã:<br />
- 66 ofiåeri – promoåie – Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Poliåie „Alexandru<br />
Ioan Cuza”;<br />
- 1140 agenåi proveniåi din p.f.a.c.<br />
Procesul <strong>de</strong> transformare a posturilor <strong>de</strong> pfac în posturi <strong>de</strong><br />
agenåi, prin transformarea æi încadrarea a 1.140 posturi (ultima<br />
serie), s-a finalizat la data <strong>de</strong> 01.10.2006, astfel încât, din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al personalului, PFR este profesionalizatã complet.<br />
• Pregãtire în æcoli: 1.596 (1.100 agenåi + 496 ofiåeri)<br />
- În prezent sunt æcolarizaåi 1.100 elevi la Æcoala <strong>de</strong><br />
Pregãtire Agenåi P.F. Ora<strong>de</strong>a æi 496 stu<strong>de</strong>nåi în cadrul<br />
Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”<br />
û
SISTEMUL INTEGRAT DE SECURIZARE A FRONTIEREI (SISF)<br />
În anul 2006, IGPF, alãturi <strong>de</strong> celelalte<br />
structuri implicate în securizarea frontierei <strong>de</strong><br />
stat æi cu sprijinul direct al conducerii MAI<br />
a acordat o atenåie <strong>de</strong>osebitã implementãrii<br />
Sistemului Integrat <strong>de</strong> Securizare a Frontierei<br />
României, care este <strong>de</strong>stinat pentru<br />
supravegherea æi controlul frontierelor fiind<br />
structurat pe 4 filtre æi 9 subsisteme, dupã<br />
cum urmeazã:<br />
I. Primul filtru îl constituie operaåiunile<br />
<strong>de</strong>sfãæurate în alte åãri, prin intermediul<br />
ataæaåilor <strong>de</strong> afaceri interne, ofiåerilor <strong>de</strong><br />
legãturã æi prin colaborarea cu diferite<br />
instituåii internaåionale.<br />
II. Al doilea filtru îl constituie punctele<br />
<strong>de</strong> contact înfiinåate în cadrul activitãåilor<br />
<strong>de</strong> cooperare cu statele vecine æi cooperare<br />
internaåionalã.<br />
III. Al treilea filtru este reprezentat<br />
<strong>de</strong> frontiera propriu-zisã. Controlul æi<br />
supravegherea la frontierã se va realiza prin<br />
intermediul a 9 subsisteme:<br />
1. Subsistemul <strong>de</strong> control la trecerea<br />
frontierei;<br />
2. Subsistemul <strong>de</strong> supraveghere a<br />
frontierei;<br />
3. Subsistemul IT;<br />
4. Subsistemul <strong>de</strong> comunicaåii fixe;<br />
5. Subsistemul <strong>de</strong> comunicaåii, voce æi<br />
date;<br />
6. Subsistemul <strong>de</strong> comunicaåii mobile ;<br />
7. Subsistemul <strong>de</strong> infrastructurã;<br />
8. Subsistemul <strong>de</strong> mobilitate (terestrã æi<br />
navalã);<br />
9. Subsistemul <strong>de</strong> suport logistic integrat<br />
(pregãtire resurse umane æi mentenanåã).<br />
IV. Filtrul patru este reprezentat <strong>de</strong><br />
activitãåi <strong>de</strong>rulate pe teritoriul naåional pentru<br />
prevenirea migraåiei ilegale æi criminalitãåii<br />
transfrontaliere.<br />
Mãsurile luate <strong>de</strong> România în domeniul<br />
controlului æi supravegherii frontierei <strong>de</strong> stat,<br />
bazate pe analiza <strong>de</strong> risc, au constat în:<br />
• Completarea <strong>de</strong>ficitului <strong>de</strong> personal<br />
pe frontiera externã a României, care s-a<br />
în<strong>de</strong>plinit cu 6 luni în avans;<br />
• Implementarea subsistemului IT backup,<br />
realizat în <strong>de</strong>cembrie 2006, prin care<br />
se asigurã:<br />
- instalarea la toate Punctele <strong>de</strong> Trecere<br />
a Frontierei a echipamentelor æi aplicaåiilor<br />
necesare acordãrii vizelor, în condiåiile<br />
prevãzute în OUG 194/2002 republicatã;<br />
- echiparea tuturor locaåiilor operaåionale<br />
ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã cu o serie <strong>de</strong><br />
echipamente <strong>de</strong> IT æi comunicaåii în<br />
ve<strong>de</strong>rea mo<strong>de</strong>rnizãrii suportului tehnic<br />
pentru schimbul <strong>de</strong> informaåii (date æi voce)<br />
între structurile Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, prin<br />
asigurarea urmãtoarelor servicii:<br />
• voce;<br />
• poætã electronicã;<br />
• transfer <strong>de</strong> fiæiere prin reåea;<br />
• asigurarea liniilor <strong>de</strong> comunicaåii<br />
care sã permitã accesul on-line la aplicaåiile<br />
WEB disponibile în reåeaua M.A.I. privind<br />
consultarea bazelor <strong>de</strong> date centrale <strong>de</strong><br />
interes operativ;<br />
- verificarea bazelor <strong>de</strong> date privind<br />
evi<strong>de</strong>nåa persoanelor;<br />
- verificarea paæapoartelor;<br />
- verificarea numerelor înscrise pe<br />
plãcuåele <strong>de</strong> înmatriculare ale vehiculelor;<br />
- instalarea sau actualizarea unor aplicaåii<br />
în sistem on-line, <strong>de</strong> la IGPF, simultan, în<br />
toate structurile PFR sau numai în anumite<br />
locaåii selectate;<br />
- managementul centralizat al reåelei <strong>de</strong><br />
comunicaåii æi IT;<br />
- implementarea mãsurilor <strong>de</strong> securitate<br />
INFOSEC.<br />
- Pregãtirea personalului.<br />
MODERNIZAREA ECHIPAMENTULUI ÆI INFRASTRUCTURII LA FRONTIERA<br />
VERDE, ALBASTRÃ ÆI ÎN PUNCTELE DE TRECERE A FRONTIEREI<br />
În anul 2006, dotarea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
a cunoscut îmbunãtãåiri semnificative:<br />
- comunicaåii: La data <strong>de</strong> 8.03.2006<br />
s-a semnat contractul cu firma SELEX<br />
pentru realizarea sistemului integrat <strong>de</strong><br />
supraveghere æi control la Marea Neagrã<br />
– SCOMAR (Faza I). Extin<strong>de</strong>rea Sistemului<br />
<strong>de</strong> comunicaåii fixe voce-date în ju<strong>de</strong>åele<br />
BOTOÆANI, SUCEAVA. La data <strong>de</strong><br />
31.03.2006 s-a semnat contractul cu firma<br />
Siemens Austria, termenul <strong>de</strong> implementare<br />
fiind 28.02.<strong>2007</strong>. Se asigurã mentenanåa æi<br />
funcåionalitatea continuã pentru Sistemul<br />
fix <strong>de</strong> comunicaåii în ju<strong>de</strong>åele Iaæi, Vaslui,<br />
Galaåi, iar la data <strong>de</strong> 18.10.2006 s-a semnat<br />
contractul pentru extin<strong>de</strong>rea Sistemului <strong>de</strong><br />
comunicaåii fixe voce-date în ju<strong>de</strong>åele Satu<br />
Mare, Maramureæ, Timiæ, Caraæ Severin,<br />
Mehedinåi, termenul <strong>de</strong> implementare fiind<br />
18.10.<strong>2007</strong>.<br />
- mobilitate navalã: au fost introduse în<br />
dotarea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române 3 nave<br />
maritime <strong>de</strong> supraveghere proiect P – 157,<br />
s-au achiziåionat 10 remorci specializate<br />
pentru transportul ambarcaåiunilor, iar<br />
la Baza <strong>de</strong> Reparatii Nave Brãila au fost<br />
reparate 155 mijloace <strong>de</strong> mobilitate navalã.<br />
Pe frontierã, mobilitatea navalã, este<br />
FONDURI FINANCIARE ALOCATE<br />
PENTRU REALIZAREA SISF<br />
România va investi pentru securizarea frontierei, pânã în 2010, aproximativ 1.200<br />
mil. euro din care:<br />
• 524.5 mil euro contractul cu EADS;<br />
• 180 mil. euro PHARE;<br />
• 450 mil. euro contribuåii bugetare.<br />
Fonduri alocate prin planul unic multi anual <strong>de</strong> investiåii (mil. euro)<br />
Pentru în<strong>de</strong>plinirea obligaåiilor României referitoare la controlul frontierelor externe<br />
æi punerea în aplicare a acquis-ului Schengen, suplimentar faåã <strong>de</strong> fondurile enumerate<br />
mai sus, se vor utiliza cel puåin 50% din fondurile nerambursabile <strong>de</strong> care va beneficia<br />
România prin instrumentul <strong>de</strong> finanåare Schengen Facility, în valoare totalã <strong>de</strong> aproximativ<br />
560 milioane euro.<br />
2006 <strong>2007</strong> 2008 2009<br />
Buget 23,521 66,194 80,292 64,327<br />
Cofinanåare 3,876 11,377 23,100 2,750<br />
PHARE 12,526 33,938 69,230 8,250<br />
Credit extern 129,010 145,754 103,392 94,655<br />
û<br />
asiguratã în proporåie <strong>de</strong> 93 %.<br />
- mobilitate terestrã: Dotarea structurilor<br />
PFR cu 125 autoturisme Dacia Logan, iar<br />
pe frontiera externã, pentru supravegherea<br />
frontierei, sunt asigurate autospeciale pe<br />
principiul termoviziunii în proporåie <strong>de</strong><br />
100%.<br />
- alte dotãri pe linia controlului æi<br />
supravegherii la frontierã: 19 cpl. truse <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>tecåie stupefiante, 10 cpl. spectrografe<br />
portabile <strong>de</strong>tecåie substanåe narcotice æi<br />
explozive, 50 pagere <strong>de</strong> <strong>de</strong>tecåie radiaåii æi<br />
6 bustere <strong>de</strong> mãsurare a <strong>de</strong>nsitãåii donate <strong>de</strong><br />
Ambasada SUA<br />
- investiåii la frontiera externã - 2 clãdiri<br />
nou construite, 16 clãdiri reabilitate æi 43<br />
clãdiri în curs <strong>de</strong> reabilitare.<br />
ÎNTÃRIREA CAPACITÃÅII<br />
DE ANALIZÃ A RISCULUI<br />
Pentru a pune în practicã<br />
recomandãrile Uniunii Europene<br />
<strong>de</strong> realizare a mo<strong>de</strong>lului integrat<br />
al securizãrii frontierei, Biroul <strong>de</strong><br />
Analizã <strong>de</strong> Risc întocmeæte analizele<br />
<strong>de</strong> risc conform Mo<strong>de</strong>lului Comun al<br />
Analizei <strong>de</strong> Risc Integratã.<br />
Biroul Analizã <strong>de</strong> Risc<br />
gestioneazã atât informaåii strategice,<br />
<strong>de</strong>spre tendinåele existente æi<br />
trend-urile în curs <strong>de</strong> formare ale<br />
activitãåilor criminale, informarea<br />
asupra acestora având ca urmare<br />
mãsuri <strong>de</strong> combatere eficiente, cât<br />
æi informaåii tactice, referitoare la un<br />
eveniment anume care poate avea<br />
finalitate judiciarã.<br />
21
NOUA CONCEPÅIE<br />
DE SUPRAVEGHERE ÆI CONTROL<br />
Pentru supravegherea frontierei terestre,<br />
dispunerea foråelor æi mijloacelor tehnice se face,<br />
între punctele <strong>de</strong> trecere a frontierei, pe principiul<br />
celor 3 aliniamente:<br />
• Aliniamentul 1 - este situat la o distanåã <strong>de</strong><br />
cel mult 50 - 100 metri spre interior faåã <strong>de</strong> linia<br />
<strong>de</strong> frontierã;<br />
• Aliniamentul 2 - situat <strong>de</strong> regulã <strong>de</strong>-a lungul<br />
primei comunicaåii paralelã cu frontiera, sau,<br />
dupã caz, la o distanåã <strong>de</strong> 5 -10 km spre interior<br />
faåã <strong>de</strong> linia <strong>de</strong> frontierã;<br />
• Aliniamentul 3 - este dispus la o distanåã <strong>de</strong><br />
10 -30 km spre interior faåã <strong>de</strong> linia <strong>de</strong> frontierã.<br />
Principalele misiuni ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
pentru supravegherea æi controlul frontierei<br />
maritime se <strong>de</strong>sfãæoarã pe trei direcåii:<br />
• Supravegherea æi controlul în apele maritime<br />
interioare, marea teritorialã, zona contiguã æi zona<br />
economicã exclusivã. Navele vor fi monitorizate<br />
încã <strong>de</strong> la intrarea în marea teritorialã, acestea<br />
fiind direcåionate, pe baza analizei <strong>de</strong> risc, pentru<br />
a acosta la dane, un<strong>de</strong> vor fi supravegheate prin<br />
patrule, posturi <strong>de</strong> observare fixe æi alte mijloace<br />
specifice, atât dinspre apã cât æi dinspre uscat,<br />
pentru prevenirea æi combaterea încãlcãrilor<br />
regimului juridic al frontierei <strong>de</strong> stat, inclusiv în<br />
abordaj.<br />
• Controlul pentru trecerea frontierei în<br />
punctele <strong>de</strong>schise traficului naval internaåional;<br />
• Supravegherea æi controlul <strong>de</strong>-a lungul<br />
litoralului, între punctele <strong>de</strong> trecere a frontierei.<br />
Cele trei direcåii <strong>de</strong> acåiune sunt completate<br />
<strong>de</strong> executarea supravegherii æi controlului pe<br />
adâncimea zonei <strong>de</strong> competenåã.<br />
Supravegherea æi controlul se executã pe<br />
patru nivele:<br />
• Nivelul 1 – în zona contiguã æi zona<br />
economicã exclusivã (24 - 180 km.);<br />
• Nivelul 2 – în zona apelor maritime<br />
interioare æi a mãrii teritoriale (pânã la 24 km.<br />
<strong>de</strong> la åãrm);<br />
• Nivelul 3 – în zona portuarã æi <strong>de</strong> litoral<br />
(pânã la o distanåã <strong>de</strong> 10 -15 km. spre interior);<br />
• Nivelul 4 – în zona adiacentã litoralului (15<br />
– 30 km. în adâncime).<br />
COOPERAREA CU<br />
AGENÅIA FRONTEX<br />
Pregãtirea personalului<br />
birourilor æi punctelor <strong>de</strong> contact<br />
a fost intensificatã, pentru a<br />
optimiza schimbul <strong>de</strong> informaåii<br />
între IGPF æi Agenåia FRONTEX.<br />
Participarea, în continuare,<br />
la toate reuniunile organizate<br />
<strong>de</strong> Agenåia Europeanã pentru<br />
Managementul Frontierelor<br />
Externe ale Uniunii Europene<br />
(FRONTEX), la care România va<br />
fi invitatã.<br />
De asemenea, se va înfiinåa<br />
Punctul Naåional FRONTEX în<br />
cadrul Centrului Trilateral Galaåi,<br />
în scopul <strong>de</strong>zvoltãrii relaåiilor<br />
<strong>de</strong> colaborare între România<br />
æi Agenåia Europeanã pentru<br />
Managementul Frontierelor<br />
Externe ale Uniunii Europene.<br />
Obiectivele optimizãrii structurii Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />
• perfecåionarea structurii Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã Române pentru realizarea<br />
compatibilitãåii cu Poliåia Românã æi cu<br />
structuri similare din åãri ale Uniunii<br />
Europene;<br />
• <strong>de</strong>zvoltarea unei structuri fiabile<br />
æi suple æi eliminarea paralelismelor cu<br />
Poliåia Românã, în materie <strong>de</strong> constatare<br />
æi combatere a unor fapte <strong>de</strong> naturã<br />
penalã, pe linie <strong>de</strong> transporturi, poliåie<br />
rutierã æi poliåie judiciarã;<br />
• îmbunãtãåirea relaåionãrii între<br />
structuri æi compartimente, pe verticalã<br />
æi pe orizontalã;<br />
• întãrirea managementului la<br />
nivelul inspectoratelor ju<strong>de</strong>åene æi<br />
Sectoarelor P.F. / Grupuri <strong>de</strong> Nave;<br />
• <strong>de</strong>scentralizarea unor atribuåii<br />
æi responsabilitãåi pe diverse linii <strong>de</strong><br />
activitate.<br />
• în<strong>de</strong>plinirea în continuare a<br />
mãsurilor prevãzute în actele normative<br />
UE, Planul <strong>de</strong> Acåiune Schengen æi alte<br />
documente prin care se reglementeazã<br />
activitatea cu privire la frontierã;<br />
• monitorizarea activitãåii <strong>de</strong>sfãæurate<br />
conform noii concepåii <strong>de</strong> supraveghere<br />
æi control la frontierã;<br />
• continuarea procesului <strong>de</strong><br />
profesionalizare / specializare a<br />
poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã pe domenii <strong>de</strong><br />
infracåionalitate, cu accent pe pregãtirea<br />
continuã;<br />
• urmãrirea realizãrii etapizate<br />
a sistemului integrat <strong>de</strong> securizare<br />
a frontierei conform clauzelor<br />
contractuale;<br />
• menåinerea contactului permanent<br />
cu Unitatea Naåionalã EUROPOL,<br />
22<br />
ofiåerii <strong>de</strong> legãturã<br />
români din strãinãtate,<br />
æi cu cei strãini din<br />
România;<br />
• asigurarea<br />
coordonãrii liniilor <strong>de</strong><br />
muncã la nivel central<br />
æi teritorial;<br />
• continuarea<br />
activitãåilor <strong>de</strong><br />
sprijin, îndrumare<br />
æi control pe linia<br />
protecåiei informaåiilor<br />
clasificate, secretariat<br />
æi arhivã, la nivelul<br />
structurilor centrale æi<br />
teritoriale;<br />
• eficientizarea<br />
managementului la<br />
nivelul conducerii<br />
structurilor centrale æi<br />
teritoriale ale PFR.<br />
• monitorizarea<br />
activitãåii privind<br />
efectuarea controlului<br />
în comun la o singurã<br />
oprire la frontiera<br />
internã a UE (cu<br />
Bulgaria æi Ungaria);<br />
• <strong>de</strong>zvoltarea în continuare a<br />
cooperãrii interne æi internaåionale;<br />
• combaterea migraåiei ilegale æi a<br />
infracåionalitãåii transfrontaliere;<br />
• intensificarea acåiunilor concrete<br />
<strong>de</strong> cooperare cu toate structurile M.A.I.,<br />
în special cu cele cu profil informativ,<br />
în ve<strong>de</strong>rea intensificãrii activitãåii <strong>de</strong><br />
culegere æi schimb <strong>de</strong> informaåii;<br />
• efectuarea procedurilor <strong>de</strong> achiziåie<br />
pentru echipamente <strong>de</strong> supraveghere<br />
æi control la frontierã, mijloace <strong>de</strong><br />
transport pentru mobilitate terestrã æi<br />
navalã cuprinse în Planul Unic Multi-<br />
Anual (prin Programele PHARE æi <strong>de</strong> la<br />
bugetul <strong>de</strong> stat);<br />
• implementarea æi urmãrirea<br />
eficacitãåii æi calitãåii implementãrii<br />
Facilitãåii Schengen, modul <strong>de</strong> utilizare<br />
æi impactul acesteia, cu respectarea<br />
preve<strong>de</strong>rilor comunitare în materie.<br />
û
Statisticã operativã<br />
COMBATEREA TRAFICULUI DE PERSOANE<br />
În anul 2006, au fost înregistrate 120 cazuri <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong><br />
persoane, din care 38 filiere, în care au fost i<strong>de</strong>ntificaåi 293<br />
traficanåi æi 347 victime:<br />
- 71 cazuri <strong>de</strong> exploatare sexualã ( Spania, Austria, Italia,<br />
Turcia æi Franåa);<br />
- 41 cazuri <strong>de</strong> exploatare prin muncã (Spania, Grecia,<br />
Germania, Turcia æi Cipru);<br />
- 8 cazuri <strong>de</strong> exploatare prin ceræetorie (Italia æi Spania).<br />
COMBATEREA MIGRAÅIEI ILEGALE<br />
În anul 2006 au fost <strong>de</strong>pistate:<br />
- 37 filiere migraåie ilegalã, în care au fost implicate 417<br />
persoane (114 traficanåi æi 303 migranåi).<br />
- 69 cãlãuze / transportatori (56 cetãåeni români æi 13<br />
cetãåeni strãini) cu sprijinul cãrora diverse persoane încercau<br />
sã treacã ilegal frontiera <strong>de</strong> stat prin diferite meto<strong>de</strong>.<br />
COMBATEREA<br />
INFRACÅIONALITÃÅII<br />
TRANSFRONTALIERE<br />
a. Persoane care au comis<br />
infracåiuni<br />
- la regimul stupefiantelor – 129, <strong>de</strong><br />
naturã economico-financiarã - 411, la<br />
regimul armelor æi muniåiilor - 95, pe<br />
linia traficului cu autoturisme furate<br />
- 94.<br />
b. Valoarea bunurilor confiscate în<br />
cursul anului 2005 a fost <strong>de</strong> 75,2 mil.<br />
RON, iar în anul 2006 <strong>de</strong> aproximativ<br />
136,9 mil. RON.<br />
O mare parte din aceste bunuri<br />
o constituie produsele contrafãcute,<br />
principalele <strong>de</strong>scoperiri în 2006<br />
însumând 8.932 unitãåi <strong>de</strong> stocare<br />
optice, 132.023 produse cosmetice,<br />
230.883 produse electronice æi<br />
electrocasnice, 1.388.359 articole <strong>de</strong><br />
îmbrãcãminte æi încãlåãminte, precum<br />
æi 2.402.385 pachete åigãri.<br />
Valoarea aproximativã a bunurilor<br />
susceptibile <strong>de</strong> a aduce atingere<br />
drepturilor <strong>de</strong> proprietate intelectualã,<br />
confiscate <strong>de</strong> Poliåia <strong>de</strong> Frontierã în anul<br />
2006, este <strong>de</strong> 134.417.958 RON.<br />
Principalele <strong>de</strong>scoperiri:<br />
Arme æi muniåii: arme – 26, cartuæe –<br />
1.807, grena<strong>de</strong> – 1, materiale explozive<br />
– 5,593 Kg, materiale radioactive - 4,380<br />
kg., 99 åevi mitralierã cal. 7,62 mm.<br />
Droguri æi precursori total - 31,214<br />
kg droguri (15,320 kg heroinã, 0,249<br />
kg haæiæ, 8,414 kg canabis, 0,3794 kg<br />
cocainã, 2,785 kg opium æi 4,067 kg alte<br />
stupefiante) æi 0,010 kg precursori.<br />
Valutã falsã: euro - 2.851, dolari<br />
– 49.650<br />
Valutã ne<strong>de</strong>claratã : euro - 743.540,<br />
dolari - 308.801<br />
Metale preåioase: aur - 18,339 kg,<br />
argint - 16,429 kg<br />
Maæini furate din alte åãri - 94<br />
û<br />
23
REDISTRIBUIREA FUNCÅIILOR ÆI PREGÃTIREA CADRELOR<br />
În data <strong>de</strong> 25 ianuarie a.c., la sediul IGPF<br />
a avut loc Æedinåa Consiliului Consultativ<br />
Superior al instituåiei noastre pe trimestrul<br />
IV/2006.<br />
Primul subiect discutat <strong>de</strong> pe ordinea <strong>de</strong> zi<br />
a fost „Optimizarea structurii organizatorice”,<br />
fundamen-tarea restructurãrii la care se<br />
lucreazã în prezent printr-un grup <strong>de</strong> lucru<br />
condus <strong>de</strong> inspectorul general æi cei doi<br />
adjuncåi pe probleme operative æi care se<br />
realizeazã prin consultãri æi analize în care<br />
sunt implicaåi æefii <strong>de</strong> PPF-uri, <strong>de</strong> sectoare,<br />
IJPF-uri æi Direcåii PF.<br />
În prezent, la sectoarele PF, munca <strong>de</strong><br />
execuåie se regãseæte în procent <strong>de</strong> 60%,<br />
iar în noua variantã acest procent trebuie<br />
sã creascã æi sã se regãseascã toate liniile<br />
<strong>de</strong> muncã <strong>de</strong> la eæaloanele<br />
superioare din domeniile<br />
CIT æi CMI. La Direcåiile<br />
PF se va merge pe<br />
reducerea efectivelor, iar<br />
aceste structuri vor avea<br />
competenåe <strong>de</strong> conducere,<br />
coordonare, control, pentru<br />
a fi veritabile interfaåe ale<br />
IGPF cu IJPF-urile.<br />
Un alt aspect care<br />
preocupã conducerea IGPF,<br />
rezultat din rapoartele æi<br />
discuåiile cu directorii<br />
instituåiilor <strong>de</strong> învãåãmânt<br />
din Poliåia <strong>de</strong> Frontierã,<br />
dar æi cu beneficiarii<br />
activitãåilor <strong>de</strong>sfãæurate <strong>de</strong> aceste instituåii<br />
– structurile operative, constã în calitatea<br />
actului <strong>de</strong> învãåãmânt æi atitudinea unor<br />
poliåiæti <strong>de</strong> frontierã încadraåi din sursã<br />
externã vizavi <strong>de</strong> asimilarea cunoætinåelor<br />
cu specific poliåienesc. Se impune<br />
intensificarea dialogului cu aceætia, pentru<br />
ca ei sã înåeleagã faptul cã imaginea<br />
instituåiei începe cu åinuta poliåistului<br />
<strong>de</strong> frontierã, care trebuie sã impunã<br />
æi sã inspire respect, cu bagajul <strong>de</strong><br />
cunoætinåe la care acesta apeleazã<br />
în momentul în care aplicã legea<br />
sau când este întrebat <strong>de</strong> cetãåeni în<br />
legãturã cu o problemã profesionalã,<br />
care continuã cu respectarea<br />
valorilor instituåiei æi se sfâræeæte cu<br />
comportamentul în familie æi societate.<br />
În final, inspectorul general le-a cerut<br />
directorilor <strong>de</strong> æcoli æi structurilor <strong>de</strong><br />
pregãtire exigenåã 100%, mai ales<br />
cã în ultimii doi ani au fost angajaåi<br />
aproximativ 6.500 <strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong><br />
frontierã (luând în consi<strong>de</strong>rare æi<br />
transformarea funcåiilor <strong>de</strong> pfac în<br />
agent), din cei 17.000 poliåiæti câåi are PFR.<br />
Conform estimãrilor, în urmãtorii doi<br />
ani frontiera României va fi supusã presiunii<br />
întrucât frontiera Poloniei se va întãri prin<br />
dotãrile pe care le va primi structura care<br />
asigurã securizarea graniåei acestui stat.<br />
O primã etapã pentru creæterea gradului<br />
<strong>de</strong> securizare a frontierei rãsãritene a<br />
României va consta în transferul unui numãr<br />
<strong>de</strong> 1.000 funcåii neocupate în prezent <strong>de</strong> la<br />
frontiera <strong>de</strong> vest (viitoare internã) pe cea<br />
<strong>de</strong> est æi nord (externã). Pentru prevenirea<br />
unor probleme sociale, în viitorii ani<br />
– se estimeazã 5 – când România va<br />
în<strong>de</strong>plinii criteriile cerute pentru a <strong>de</strong>veni<br />
stat Schengen, iar la frontierele interne<br />
vor rãmâne efective reduse <strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong><br />
frontierã (o cifrã avansatã este <strong>de</strong> 30-40%),<br />
se vor i<strong>de</strong>ntifica din timp soluåii pentru<br />
transferul <strong>de</strong> personal la frontiera <strong>de</strong> nord,<br />
est, la Poliåie, Jandarmerie ori IGSU.<br />
S-a propus crearea unui grup <strong>de</strong> lucru<br />
Poliåie <strong>de</strong> Frontierã - Poliåie æi Jandarmerie,<br />
Inspectoratul General pentru Situaåii <strong>de</strong><br />
Urgenåã care sã analizeze necesarul æi<br />
eventuala dinamicã <strong>de</strong> personal.<br />
Temele discutate la æedinåã au mai vizat<br />
• eficienåa cooperãrii poliåieneæti interne,<br />
evaluare æi direcåii <strong>de</strong> acåiune pentru anul<br />
<strong>2007</strong> • analiza activitãåii <strong>de</strong> culegere a<br />
informaåiilor la nivelul structurilor teritoriale<br />
• concluzii æi perspective ale convenåiilor<br />
<strong>de</strong> înfrãåire instituåionalã • importanåa<br />
conceptului „Poliåie <strong>de</strong> proximitate æi<br />
implementarea acestuia în cadrul structurilor<br />
PFR •contribuåia Consiliului Departamental<br />
al CNP din IGPF la creæterea eficienåei<br />
activitãåii PFR (prezentat în revistã ca<br />
material <strong>de</strong> sine stãtãtor).<br />
În urma <strong>de</strong>zbaterilor pe marginea acestor<br />
subiecte au rezultat mai multe concluzii:<br />
• mai multã atenåie trebuie îndreptatã<br />
la controlul æi supravegherea frontierei.<br />
Trebuie sã ne facem propriile<br />
controale, nu sã aæteptãm<br />
sã ni le facã presa • este<br />
nevoie <strong>de</strong> intensificarea<br />
pregãtirii în domeniul muncii<br />
informative • trebuie sã se<br />
<strong>de</strong>zvolte cooperarea internã<br />
• se impune æi <strong>de</strong>zvoltarea<br />
cooperãrii cu celelalte<br />
structuri <strong>de</strong> cooperare din<br />
România • propunerile<br />
pentru noua structurã sã<br />
fie pertinente æi realiste<br />
• sã se lucreze mai mult pe<br />
previziuni.<br />
Marius IONESCU<br />
INSTRUIREA CA POLIÅIST DE PROXIMITATE<br />
În perioada 12 – 19 ianuarie a.c. a<br />
avut loc la Timiæoara, cea <strong>de</strong>-a treia etapã<br />
a analizei tranzacåionale AT 3, un<strong>de</strong>, în<br />
premierã s-au pregãtit opt instructoriformatori,<br />
care vor prelua activitatea<br />
elveåianului Christian Weidkuhn -<br />
reprezentant al guvernului elveåian, din<br />
Ministerul <strong>de</strong> Interne æi vor monitoriza æi<br />
supraveghea activitatea <strong>de</strong> implementare<br />
a acestui concept, împreunã cu alåi 20 <strong>de</strong><br />
ofiåeri ai poliåiei <strong>de</strong> frontierã.<br />
Cei opt instructori AT 3 care vor viza<br />
24<br />
æi ajuta la implementarea acestui concept<br />
sunt: Dorin Mitu - IGPF, Gabriela Radu -<br />
SFICPPF Constanåa, Adina Roæu - SFICPPF<br />
Giurgiu, Mariana Iridon - SFICPPF<br />
Timiæoara, Constantin Bãbuåã - IJPF Galaåi,<br />
Cãtãlin Parfene - IJPF Iaæi, Valentin Girigan<br />
- IJPF Arad, Ciprian Melnic - IJPF Tulcea.<br />
Cursul este o parte integrantã a<br />
conceptului Poliåiei <strong>de</strong> Proximitate (PdP),<br />
prin care se are în ve<strong>de</strong>re contactul direct<br />
cu cetãåeanul, o mai strânsã colaborare<br />
cu acesta, activitatea <strong>de</strong> prevenire æi<br />
<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re, precum æi transparenåa în<br />
relaåiile cu acesta.<br />
Luni 15 ianuarie a.c., au sosit la<br />
<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea oficialã a etapei proiectului,<br />
20 ofiåeri ai poliåiei <strong>de</strong> frontierã, psihologi,<br />
sociologi æi profesori <strong>de</strong> eticã poliåieneascã<br />
din æcolile instituåiei au fost pregãtiåi<br />
în perioada 15-19 ianuarie sã <strong>de</strong>vinã<br />
instructori-formatori pentru cursurile <strong>de</strong><br />
AT (Analiza tranzacåionalã), urmând ca<br />
în cursul anului <strong>2007</strong> sã-i pregãteascã pe<br />
colegii lor din structurile operative.<br />
û
148 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR<br />
Unirea <strong>de</strong> la 24 ianuarie 1859 a pus<br />
bazele <strong>de</strong>sãvâræirii procesului <strong>de</strong> fãurire<br />
a Statului Naåional Unitar România. În<br />
urmã cu 148 <strong>de</strong> ani, Camera Electivã<br />
l-a <strong>de</strong>semnat tot pe Alexandru Ioan Cuza<br />
ca domnitor al Munteniei, dupã ce, pe<br />
5 (17) ianuarie, fusese proclamat domn<br />
al Moldovei. Prin acest act, înaintaæii<br />
noætri au reuæit respectarea în totalitate a<br />
textului Convenåiei <strong>de</strong> la Paris din 7 (19)<br />
august 1958, cu privire la cele douã åãri,<br />
în care nu se preve<strong>de</strong>a ca domnitorii aleæi<br />
sã fie persoane diferite. Astfel, invocând<br />
principiul ce nu este interzis este permis,<br />
Europa a fost pusã în faåa faptului împlinit.<br />
Pe 24 ianuarie, când s-au împlinit 148<br />
<strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la acest eveniment, la sediul<br />
IGPF æi la cel al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Poliåie<br />
“Al. I. Cuza” au fost <strong>de</strong>puse coroane <strong>de</strong><br />
flori la monumentul lui Alexandru Ioan<br />
Cuza. La IGPF au fost <strong>de</strong>puse coroane <strong>de</strong><br />
flori <strong>de</strong> conducerea IGPF, PPP Aeroport<br />
Henri Coandã æi PPF Aeroport Aurel<br />
Vlaicu, iar la Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Poliåie "Al.<br />
I. Cuza" reprezentanåi ai structurilor MAI<br />
æi personalitãåi ale vieåii publice care au<br />
adus un omagiu unei personalitãåi ale<br />
istoriei care în ciuda vitregiilor vremii a<br />
reuæit sã facã din cele douã principate un<br />
singur stat.<br />
PORÅI MARAMUREÆENE<br />
«DESCHISE»<br />
Ziua Naåionalã a României, sãrbãtoritã<br />
pe mãsurã <strong>de</strong> cãtre <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nåii lui<br />
Decebal æi Traian, a primit noi conotaåii în<br />
cadrul SPF Sarasãu, prin faptul cã-n acea<br />
zi <strong>de</strong> sãrbãtoare a avut loc æi inaugurarea<br />
unui muzeu <strong>de</strong> tradiåii maramureæene.<br />
Cel care a avut iniåiativa realizãrii<br />
acestui muzeu, comisarul Mircea Nicolae,<br />
paradoxal, nu este moroæan, el vine din<br />
zona Târgoviætei, dar este cãsãtorit cu o<br />
moroæancã.<br />
Cu mic, cu mare, în timpul liber,<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, bine organizaåi,<br />
au început nemijlocit munca. Meritul a<br />
fost al tuturor, dar contribuåia majorã au<br />
avut-o: Gheorghe Turda, Gheorghe Ulici,<br />
Mihai Ble<strong>de</strong>a, Ioan Sav, Roland Roman,<br />
Daniel Pasere, Dan Coman, Liviu Codrea,<br />
Ioana Rachovan, Maria Grab, Vasile Pop,<br />
Zoltan Rusneac æi lista ar putea continua.<br />
La eveniment au luat parte personalitãåi<br />
locale, primarii, viceprimarii æi alåi<br />
reprezentanåi ai Consiliilor locale, ale<br />
comunelor din zona <strong>de</strong> responsabilitate<br />
û<br />
a sectorului,<br />
personalul æi<br />
conducerea IJPF<br />
Maramureæ, foarte<br />
mulåi localnici æi<br />
reprezentanåi ai<br />
mass-media.<br />
În cadrul<br />
cuvântului <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re, prof.<br />
dr. Mihai Dãncuæ a<br />
subliniat importanåa<br />
acestor locuri<br />
încãrcate <strong>de</strong> istorie,<br />
locuri în care<br />
maramureæenii s-au<br />
implicat cu toatã<br />
energia în actul<br />
Marii Uniri. Tot cu<br />
aceastã ocazie un sobor <strong>de</strong> preoåi a oficiat<br />
o slujbã æi a sfinåit muzeul dar æi alte multe<br />
lucruri frumoase care înnobileazã SPF<br />
Sarasãu (o filigorie, viitorul teren <strong>de</strong> fotbal,<br />
parcarea s.a.). La un asemenea eveniment<br />
nu putea sã lipseascã voia bunã. Publicul<br />
prezent, concomitent cu <strong>de</strong>gustarea unor<br />
bucate <strong>de</strong>licioase, a fost binedispus <strong>de</strong><br />
cãtre ansamblul folcloric, „Florile Izei” al<br />
IJPF Maramureæ æi ansamblul folcloric din<br />
localitatea Vadu Izei.<br />
L-am întrebat<br />
pe æeful sectorului,<br />
comisarul Mircea<br />
Nicolae, care este cheia<br />
succesului, iar acesta<br />
ne-a rãspuns „Lucrez cu<br />
oameni buni, valoroæi,<br />
începând cu adjunctul<br />
meu æi terminând cu<br />
cel mai nou încadrat<br />
agent, oameni pe care<br />
mã bazez æi alãturi<br />
<strong>de</strong> care am înåeles cã<br />
vom realiza lucruri<br />
<strong>de</strong>osebite”.<br />
Este un exemplu<br />
<strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> apropiere <strong>de</strong><br />
oameni, <strong>de</strong> dãrâmare a<br />
barierelor create cu ani<br />
în urmã între strãjuitorii<br />
frontierelor æi oamenii<br />
locului.<br />
Declarãm aici SPF<br />
Sarasãu - sectorul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã cu<br />
„poråile <strong>de</strong>schise”.<br />
Iulian PUICÃ<br />
25
TERORISMUL – <strong>de</strong> la „MAREA ENCICLOPEDIE A JIHADU<br />
26<br />
În contextul modificãrilor<br />
apãrute pe teatrul <strong>de</strong> operaåii<br />
al rãzboiului neconvenåional,<br />
constituirea unor structuri fiabile<br />
<strong>de</strong> ripostã antiteroristã reprezintã,<br />
din ce în ce mai mult, o preocupare<br />
majorã atât pentru foråele speciale,<br />
precum Comandoul U.S. Air Force<br />
pentru Operaåii Speciale, Delta<br />
Force, SEAL sau Echipa <strong>de</strong> Arme æi<br />
Tactici Speciale (SWAT), Brigada 44<br />
Paraæutiæti din Africa <strong>de</strong> Sud, Foråele<br />
Aeropurtate sau trupele SPETNAZ<br />
din Fe<strong>de</strong>raåia Rusã, cât æi pentru<br />
structurile <strong>de</strong> profil, <strong>de</strong> tip ACVILA<br />
sau Brigada Vlad Tepeæ, din MAI<br />
æi, nu în ultimul rând, din cadrul<br />
Serviciului <strong>de</strong> Protecåie æi Pazã.<br />
Necesitatea cunoaæterii în<br />
<strong>de</strong>taliu a pregãtirii psihice, fizice<br />
æi <strong>de</strong> specialitate a teroriætilor,<br />
în contextul spãlãrii creierelor<br />
viitorilor candidaåi la grupãrile<br />
teroriste, al îndoctrinãrii religioase<br />
æi nu numai, al instruirii pe baza<br />
unor mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong>sprinse din Marea<br />
Enciclopedie a Jihadului, Scrisoarea<br />
<strong>de</strong> la un membru Al-Queda, „Cum<br />
sã înfrunåi” æi sã reziæti în faåa<br />
anchetatorilor serviciilor speciale”,<br />
impune, mai mult <strong>de</strong>cât oricând,<br />
o atenåie aparte în înåelegerea<br />
reconfigurãrii grupãrilor teroriste æi o<br />
nouã viziune în selecåia æi pregãtirea<br />
luptãtorilor antiteroriæti.<br />
Organizaåia teroristã Al-Queda<br />
(„Qa idat al – Jihad”), dupã<br />
fuzionarea cu Al – Jihad („Jihadul<br />
Islamic Egiptean”), în iunie 2001,<br />
dispune <strong>de</strong> baze <strong>de</strong> antrenament<br />
din sudul Asiei, Asiei <strong>de</strong> Sud – Est æi<br />
pânã în Orientul Mijlociu. Este <strong>de</strong>ja<br />
cunoscut cã se manifestã <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong><br />
activ prin celule dispersate æi în spaåiul<br />
european, Al-Queda Albã („teroriætii<br />
cu tenul alb”), formatã din circa 800<br />
mujahedini bosniaci, autohtoni din<br />
Bosnia, fiind chiar un exemplu în<br />
acest sens. Scopul acesteia este dat<br />
<strong>de</strong> extin<strong>de</strong>rea Al-Queda în Europa æi<br />
împlinirea „Califatului pan- islamic”<br />
în întreaga lume.<br />
- prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,<br />
secretar <strong>de</strong> stat,<br />
æeful Departamentului Ordine<br />
æi Siguranåã Publicã din MAI<br />
- dr. Nicolae RADU,<br />
æeful Centrului Expertizã<br />
æi Asistenåã Psihologicã - SPP<br />
1. Geneza æi conceptualizarea terorii<br />
Fenomen social <strong>de</strong> facturã <strong>de</strong>osebitã,<br />
terorismul a cãpãtat la acest început<br />
<strong>de</strong> secol æi mileniu, prin amploarea<br />
æi diversitatea formelor sale <strong>de</strong><br />
manifestare, un caracter complex, extins<br />
la scara întregii planete. Omenirea este<br />
confruntatã, din ce în ce mai <strong>de</strong>s, cu o<br />
multitudine <strong>de</strong> acåiuni teroriste, unele<br />
<strong>de</strong> o violenåã inimaginabilã, care<br />
rãspân<strong>de</strong>sc groazã, tulburã profund viaåa<br />
normalã a societãåii, sfidând ordinea <strong>de</strong><br />
drept, internã æi internaåionalã, punând<br />
în pericol existenåa æi funcåionarea<br />
<strong>de</strong>mocraåiilor, securitatea naåionalã a<br />
statelor æi chiar pacea mondialã.<br />
Fãrã sã avem pretenåia unei<br />
exhaustivitãåi în documentare,<br />
conåinutul <strong>de</strong>mersului nostru este parte<br />
a unui plan <strong>de</strong> cercetare structurat în 6<br />
capitole, tema centralã fiind <strong>de</strong>criptarea<br />
fenomenului terorist. Aceastã intenåie nu<br />
ar fi adaptatã realitãåii dacã nu am aduce<br />
în atenåie conceptualizarea fenomenului<br />
terorist, pornind <strong>de</strong> la semnificaåiile<br />
<strong>de</strong>sprinse din sursele <strong>de</strong> documentare,<br />
precum: Marea Enciclopedie a Jihadului<br />
sau Scrisoarea <strong>de</strong> la un membru<br />
Al- Queda. Nu lipsite <strong>de</strong> interes sunt<br />
æi câteva repere i<strong>de</strong>ntitare istorice,<br />
geografice æi în<strong>de</strong>osebi psihologice,<br />
ce <strong>de</strong>finesc, în ansamblu, organizaåiile<br />
teroriste æi operaåiunile criminale<br />
întreprinse.<br />
În acest sens, încã <strong>de</strong> la început<br />
ne-am propus sã aducem în atenåie<br />
filosofia existenåialã a terorismului,<br />
filosofie i<strong>de</strong>ntificatã prin rãdãcini<br />
istorice <strong>de</strong>sprinse din operaåiuni<br />
û
LUI” la „TESTAMENTUL HAMAS” æi „AL - QUEDA ALBÔ<br />
criminale întreprinse în vremurile<br />
trecute. Este ætiut <strong>de</strong>ja cã terorismul nu<br />
reprezintã o problemã nouã. Fanaticii<br />
din Palestina au folosit tactica teroristã<br />
în lupta lor împotriva ocupaåiei romane,<br />
încã din primul secol <strong>de</strong> dupã Hristos.<br />
Momente <strong>de</strong> manifestare a terorismului,<br />
ca formã <strong>de</strong> expresie a terorii, ne sunt<br />
cunoscute încã din anul 2380<br />
i. Hr., an în care a v e m<br />
consemnatã Bãtãlia<br />
din Uruk, dintre<br />
hoarda semiticã<br />
a lui Sargon,<br />
zis æi Sharru<br />
- Kenu (suveran<br />
legitim) æi armata<br />
sumerianã a lui Lugalzagisi.<br />
Apreciatã drept o piatrã <strong>de</strong> hotar<br />
pentru ordinea mondialã, bãtãlia<br />
<strong>de</strong>schi<strong>de</strong> drumul lui Sargon,<br />
cândva grãdinarul curmalelor<br />
regale din Kish, apoi paharnic<br />
æi ministru al regelui Urzababa,<br />
spre noi atacuri æi cuceriri, <strong>de</strong> la<br />
vechiul Elam (Iranul <strong>de</strong> astãzi),<br />
pânã la Tilmun, cel mai important<br />
æi cel mai în<strong>de</strong>pãrtat centru comercial,<br />
aflat la marea inferioarã, adicã Golful<br />
Persic, loc consi<strong>de</strong>rat drept gradina<br />
E<strong>de</strong>nului.<br />
În Persia secolului al X–lea, se<br />
cunoaæte cã exista organizaåia secretã<br />
„Societatea Asasinilor” (mâncãtorii<br />
<strong>de</strong> haæiæ) a fanaticilor musulmani<br />
(mullahi), folositã pentru rãspândirea<br />
islamismului în Orientul Mijlociu, prin<br />
intimidarea oponenåilor. În întreaga<br />
istorie a omenirii nu existã vreo<br />
situaåie, experienåã, i<strong>de</strong>ologie care sã<br />
poatã fi comparatã cu foråa moralã<br />
pe care Islamul o insuflã luptãtorilor<br />
sãi. Spaima <strong>de</strong> moarte este înfrânatã,<br />
garantând în viaåa viitoare o poziåie<br />
privilegiatã în Rai, simåul milei faåã <strong>de</strong><br />
duæmani este reprimat blestemându-i,<br />
cupiditatea bunurilor duæmanului este<br />
justificatã æi sporitã, în timp ce duæmanii,<br />
adicã necredincioæii sunt <strong>de</strong>moralizaåi<br />
<strong>de</strong>oarece îæi dau seama cã îæi vor salva<br />
viaåa numai dacã se convertesc.<br />
Începând cu secolul al XIV–lea,<br />
perioada <strong>de</strong>schisã <strong>de</strong> epoca marilor<br />
<strong>de</strong>scoperiri geografice, terorismul æi<br />
violenåa organizatã se amplificã æi se<br />
diversificã în legãturã directã cu politica<br />
d e expansiune colonialã a<br />
marilor imperii ale<br />
timpului, ca<br />
instrumente <strong>de</strong><br />
spoliere economicã<br />
æi represiune a altor<br />
popoare.<br />
Iniåial, Portugalia,<br />
Spania æi Olanda, mai apoi<br />
Franåa æi Anglia, au fost primele åãri care<br />
au cotropit teritorii pe alte continente æi<br />
æi-au format un puternic sistem colonial.<br />
Jaful æi spolierea coloniilor au<br />
avut ca efecte <strong>de</strong>zvoltarea<br />
puternicã a industriei,<br />
comeråului æi armatei<br />
în metropole, dar æi<br />
lupta dintre imperii<br />
pentru menåinerea<br />
æi extin<strong>de</strong>rea<br />
dominaåiei æi<br />
a hegemoniei<br />
în diferite zone<br />
geografice.<br />
O d a t ã<br />
cu apariåia<br />
corporaåiilor<br />
industriale, comerciale æi turistice,<br />
precursoare ale neocolonialismului<br />
contemporan, în colonii avea sã aparã æi<br />
sã se <strong>de</strong>zvolte o rezistenåã tot mai activã<br />
a celor asupriåi æi sã se afirme tot mai<br />
puternic miæcãrile <strong>de</strong> eliberare naåionalã<br />
æi socialã. Marile imperii recurg tot mai<br />
frecvent, pentru stãpânirea situaåiei,<br />
la practici violente æi teroriste pentru<br />
reprimarea miæcãrilor <strong>de</strong> eliberare. De<br />
remarcat este æi faptul cã, pânã în anul<br />
1945, nu au existat acåiuni teroriste<br />
sistematice în Europa, <strong>de</strong>æi în unele<br />
state, precum Rusia, Croaåia æi Spania<br />
sau manifestat <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> viguros.<br />
2. Organizaåii teroriste sub <strong>de</strong>viza:<br />
„moarte pentru moarte”<br />
Experimentarea terorismului<br />
contemporan, a fost posibilã în unele<br />
åãri din America Latinã, un<strong>de</strong> în paralel<br />
cu miæcãrile revoluåionare, au apãrut<br />
grupãri æi organizaåii teroriste, ca <strong>de</strong><br />
exemplu Foråele Armate <strong>de</strong> Eliberare<br />
din Venezuela, Cinconceros din<br />
Honduras, Tupamaros din Uruguay,<br />
Alianåa Anticomunistã din Argentina.<br />
Activitatea acestor organizaåii a servit<br />
ca mo<strong>de</strong>l æi pentru Europa, susåinând<br />
acåiunile întreprinse <strong>de</strong> cãtre grupãri<br />
ca Baa<strong>de</strong>r – Meinhoff æi Miæcarea<br />
2 Iunie din Germania, Brigãzile<br />
roæii din Italia, Armata Secretã din<br />
Franåa, ETA din Spania sau Armata<br />
Republicanã Irlan<strong>de</strong>zã din Marea<br />
Britanie.<br />
Cu trecerea timpului,<br />
terorismul evolueazã spre<br />
noi trepte ale violenåei,<br />
fiind lansatã teoria moarte<br />
pentru moarte. Încep<br />
acåiunile <strong>de</strong> cooperare cu<br />
organizaåiile teroriste din<br />
zone geografice situate<br />
la mare distanåã, respectiv<br />
Armata Roæie Japonezã. La 30<br />
mai 1972, un grup <strong>de</strong> teroriæti<br />
japonezi sosesc cu un avion<br />
al companiei Air France la Tel<br />
Aviv, <strong>de</strong>schizând foc automat<br />
în Aeroportul Lod. Sunt ucise 27 <strong>de</strong><br />
persoane, alte 80 fiind rãnite.<br />
În acest context, pe lângã reactivarea<br />
Organizaåiei Fraåii Musulmani, au luat<br />
fiinåã Hesbollah, Hamas, Jihadul Islamic<br />
Palestinian æi grupãrile din Algeria æi<br />
Egipt, precum æi organizaåia Al-Queda<br />
a lui Osama Bin La<strong>de</strong>n.<br />
û<br />
- va urma -<br />
27
CNP: Respectaåi drepturile poliåistului!<br />
El îæi respectã obligaåiile sale!<br />
Demilitarizarea poliåiei æi implicit<br />
a poliåiei <strong>de</strong> frontierã a modificat<br />
substanåial regimul juridic al poliåistului,<br />
atât în plan profesional cât æi personal.<br />
Statutul funcåionarului public îl pune<br />
pe poliåistul <strong>de</strong> frontierã în situaåia <strong>de</strong><br />
risc profesional æi personal în faåa legii,<br />
a societãåii, a cetãåenilor, dar æi în raport<br />
cu æefii.<br />
O necesitate realã, istoricã æi din<br />
tot<strong>de</strong>auna râvnitã æi aæteptatã <strong>de</strong> poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã a reprezentat-o înfiinåarea æi<br />
funcåionarea organizaåiilor profesionale,<br />
care, sã obåinã, sã realizeze, sã apere æi<br />
sã supravegheze respectarea drepturilor<br />
æi intereselor poliåistului æi a profesiei<br />
sale.<br />
Dupã lungi aæteptãri, s-a<br />
creat æi posibilitatea legalã,<br />
ca interesele poliåiætilor sã<br />
poatã fi reprezentate <strong>de</strong><br />
o organizaåie proprie, cu<br />
membri aleæi din sânul lor,<br />
care sunt buni cunoscãtori<br />
ai problemelor cu care se<br />
confruntã. Prima asemenea<br />
organizaåie, care a apãrut<br />
chiar prin actul normativ prin<br />
care Poliåia s-a <strong>de</strong>militarizat,<br />
a fost Corpul Naåional al<br />
Poliåiætilor.<br />
C.N.P. este prima<br />
organizaåie legal constituitã<br />
la nivelul MAI, pe criteriu<br />
profesional æi nonprofit. Actul<br />
<strong>de</strong> naætere al CNP - Legea<br />
218/2002, actul <strong>de</strong> constituire<br />
Legea nr.360/2002 æi <strong>de</strong><br />
funcåionare H.G.1305/2002,<br />
cu modificãrile ulterioare.<br />
De la înfiinåare, C.N.P. a<br />
acåionat în principal pentru<br />
în<strong>de</strong>plinirea atribuåiilor funcåionale<br />
stabilite prin H.G.1305/2002, iar pe<br />
lângã acestea s-au avut în ve<strong>de</strong>re æi<br />
urmãtoarele obiective:<br />
- realizarea æi stabilirea pentru<br />
poliåiæti a unei norme sociale minime,<br />
dar care nu poate fi mai micã <strong>de</strong><br />
nivelul mediu, având în ve<strong>de</strong>re cã ei îæi<br />
vor <strong>de</strong>sfãæura activitatea într-o zonã <strong>de</strong><br />
graniåã a Europei, ce presupune eforturi<br />
fizice æi umane consi<strong>de</strong>rabile, dar æi a<br />
unor obligaåii æi rãspun<strong>de</strong>ri pe mãsurã.<br />
- individualizarea æi personalizarea<br />
profesiei <strong>de</strong> poliåist, care sã nu aibã<br />
nimic în comun cu ceea ce a apãrut<br />
în societatea româneascã, rezultat al<br />
libertãåii æi <strong>de</strong>mocraåiei (poliåia sanitarã,<br />
poliåia <strong>de</strong> mediu).<br />
28<br />
- asigurarea æi garantarea unei poziåii<br />
<strong>de</strong> neutralitate faåã <strong>de</strong> politic æi parti<strong>de</strong>le<br />
politice, care nu-æi ascund intenåia <strong>de</strong><br />
a controla în permanenåã serviciile<br />
publice, în care sunt incluse æi serviciile<br />
poliåiei.<br />
- asigurarea perenitãåii, in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nåei<br />
profesiei æi a serviciilor poliåiætilor.<br />
- conætientizarea tuturor foråelor ce<br />
<strong>de</strong>vin responsabile pentru serviciile<br />
publice asigurate æi prestate <strong>de</strong> poliåie,<br />
pentru eficienåa æi calitatea acestor<br />
servicii.<br />
- sensibilizarea societãåii, în sensul<br />
asumãrii responsabilitãåii funcåionãrii<br />
acestui sistem.<br />
S-a acåionat pentru aplicarea<br />
Codului European <strong>de</strong> Eticã al Poliåiei,<br />
care menåioneazã cã poliåia trebuie<br />
organizatã în aæa fel încât membri sãi sã<br />
beneficieze <strong>de</strong> respectul populaåiei, atât<br />
ca profesioniæti însãrcinaåi cu aplicarea<br />
legii cât æi ca prestatori <strong>de</strong> servicii.<br />
Consiliul Departamental al C.N.P.<br />
din P.F.R., împreunã cu cele 27 <strong>de</strong><br />
organizaåii teritoriale, au acåionat cu<br />
prioritate pentru apãrarea drepturilor<br />
æi intereselor profesionale æi sociale ale<br />
poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã. Dintre activitãåile<br />
punctuale <strong>de</strong>sfãæurate, menåionãm:<br />
- participarea la æedinåele <strong>de</strong><br />
comandã, atât la nivel central cât æi<br />
teritorial, ocazie cu care au susåinut æi<br />
apãrat interesele membrilor organizaåiei,<br />
totodatã au prezentat puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
pertinente faåã <strong>de</strong> problemele <strong>de</strong>zbãtute,<br />
puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re care în cele mai multe<br />
cazuri au fost însuæite <strong>de</strong> conducerea<br />
profesionalã.<br />
- reprezentanåii C.N.P. au fost<br />
prezenåi la toate concursurile organizate<br />
în cadrul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã pentru<br />
ocuparea posturilor vacante <strong>de</strong> ofiåeri<br />
æi agenåi, asigurând astfel garanåia cã<br />
aceste concursuri s-au <strong>de</strong>sfãæurat cu<br />
respectarea preve<strong>de</strong>rilor legale, atât<br />
privind organizarea, afiæarea criteriilor<br />
<strong>de</strong> concurs æi a biografiei la termenele<br />
stabilite. Totodatã, ca urmare a<br />
profesionalizãrii Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã,<br />
în unele zone, au fost situaåii când s-au<br />
reziliat contractele <strong>de</strong> muncã<br />
ale unor p.f.a.c. care nu au<br />
promovat examenul <strong>de</strong><br />
trecere în corpul agenåilor<br />
sau nu aveau liceul terminat,<br />
<strong>de</strong>æi aceste persoane nu<br />
fãceau parte din C.N.P.,<br />
Consiliile Teritoriale<br />
împreunã cu conducerile<br />
profesionale i-au sprijinit<br />
pe lângã Agenåiile Ju<strong>de</strong>åene<br />
pentru Ocuparea Foråei <strong>de</strong><br />
Muncã pentru ca aceste<br />
persoane sã-æi gãseascã un<br />
loc <strong>de</strong> muncã.<br />
- asistarea poliåiætilor<br />
<strong>de</strong> frontierã trimiæi în faåa<br />
Consiliilor <strong>de</strong> Disciplinã,<br />
urmãrindu-se în<strong>de</strong>aproape<br />
respectarea preve<strong>de</strong>rilor<br />
legale privind cercetarea<br />
æi sancåionarea poliåiætilor,<br />
insistând acolo un<strong>de</strong><br />
pe<strong>de</strong>psele propuse nu erau<br />
proporåionale cu faptele<br />
sãvâræite.<br />
- elaborarea unor analize <strong>de</strong> risc<br />
æi a unor planuri <strong>de</strong> mãsuri pentru<br />
prevenirea æi combaterea corupåiei<br />
în rândul personalului, ocazie cu<br />
care s-a avut în ve<strong>de</strong>re: <strong>de</strong>tectarea<br />
factorilor <strong>de</strong> risc æi a vulnerabilitãåilor,<br />
comportamentelor favorizante,<br />
gestionarea acestora, amenajarea<br />
spaåiului <strong>de</strong> lucru cu publicul în ve<strong>de</strong>rea<br />
asigurãrii transparenåei activitãåilor <strong>de</strong><br />
risc, respectiv a comisiilor <strong>de</strong> achiziåii<br />
publice, pentru examenele <strong>de</strong> ocupare<br />
a locurilor scoase la concurs, propuneri<br />
pentru promovarea personalului cu<br />
potenåial profesional æi etic ridicat,<br />
sporirea rezistenåei la corupåie a<br />
personalului prin asigurarea unor<br />
condiåii <strong>de</strong>cente æi a drepturilor legale,<br />
û
cunoaæterea æi obligarea la respectarea<br />
eticii æi <strong>de</strong>ontologiei profesionale.<br />
- propuneri pentru optimizarea<br />
unor activitãåi, rezultate din experienåa<br />
acumulatã, cunoætinåele dobândite<br />
la cursurile <strong>de</strong> perfecåionare æi<br />
management, iniåierea æi elaborarea<br />
unor proceduri <strong>de</strong> lucru pentru<br />
activitãåile un<strong>de</strong> nu existau metodologii<br />
æi tehnologii <strong>de</strong> muncã.<br />
- pornind <strong>de</strong> la problemele sesizate<br />
în cadrul adunãrilor generale, s-au fãcut<br />
propuneri <strong>de</strong> modificare a cadrului<br />
legislativ care reglementeazã activitatea<br />
la frontierã, dintre care enumerãm:<br />
* orele suplimentare efectuate <strong>de</strong><br />
cãtre poliåiæti sã fie compensate sau<br />
plãtite;<br />
* încadrarea cu personal a<br />
funcåiilor vacante existente la nivelul<br />
inspectoratelor, <strong>de</strong>grevând astfel<br />
supraîncãrcarea cu sarcini a celor aflaåi<br />
în activitate;<br />
* plata contribuåiilor pentru<br />
asigurãrile sociale <strong>de</strong> sãnãtate sã se<br />
facã din fondurile bugetare;<br />
* asigurarea la timp a drepturilor<br />
<strong>de</strong> echipament, dar æi a calitãåii celui<br />
distribuit;<br />
* elaborarea unui act normativ care<br />
sã reglementeze încheierea <strong>de</strong> asigurãri<br />
<strong>de</strong> viaåã pentru poliåiæti;<br />
* respectarea prezumåiei <strong>de</strong><br />
nevinovãåie în cazul poliåiætilor verificaåi<br />
<strong>de</strong> organele <strong>de</strong> control;<br />
- luarea unor poziåii combative faåã<br />
<strong>de</strong> abaterile disciplinare când vinovãåia<br />
æi culpabilitatea unor poliåiæti a fost<br />
doveditã.<br />
- iniåierea unor campanii privind<br />
combaterea unor fenomene ce se<br />
manifestã în rândul poliåiætilor <strong>de</strong><br />
frontierã, exemplificãm în acest<br />
sens campania privind prevenirea<br />
acci<strong>de</strong>ntelor <strong>de</strong> circulaåie æi conducerea<br />
autoturismelor sub influenåa bãuturilor<br />
alcoolice.<br />
- iniåierea sau participarea la<br />
activitãåile cu caracter sportiv æi cultural<br />
organizate <strong>de</strong> conducerile profesionale,<br />
ajutoare umanitare pentru colegii aflaåi<br />
în suferinåã, cadouri <strong>de</strong> sãrbãtori pentru<br />
copii minori ai membrilor C.N.P.<br />
În concluzie, se poate afirma<br />
cã prin însãæi existenåa Consiliului<br />
Departamental al C.N.P din P.F.R. æi a<br />
structurilor sale teritoriale, implicarea<br />
acestora în viaåa unitãåilor s-a dovedit<br />
a fi un factor pozitiv, atât pentru<br />
asigurarea æi protecåia drepturilor<br />
poliåiætilor, dar æi pentru sprijinirea<br />
conducerii profesionale în creæterea<br />
eficienåei activitãåii, asigurarea<br />
respectãrii legalitãåii, îmbunãtãåirea<br />
ordinii æi disciplinei, prevenirea æi<br />
combaterea corupåiei.<br />
Gheorghe ENACHE, preæedintele<br />
Consiliului Departamental<br />
al C.N.P. din P.F.R.<br />
û<br />
Atac al Sindicatului PRO LEX<br />
la marca æi sigla CNP<br />
Rãzboiul <strong>de</strong>clanæat CNP-ului <strong>de</strong><br />
cãtre Sindicatul PRO LEX intrã întro<br />
nouã fazã, care se va <strong>de</strong>sfãæura æi<br />
finaliza, cu siguranåã, în instanåã.<br />
În data <strong>de</strong> 25 ianuarie a.c.,<br />
redacåia FRONTIERA a intrat în<br />
posesia unui material tip comunicat<br />
<strong>de</strong> la CNP, având anexat o notificare<br />
a Sindicatului Naåional al Poliåiætilor<br />
æi Vameæilor PRO LEX”.<br />
Concret, PRO LEX-ul<br />
notificã CNP-ului faptul<br />
cã aceastã organizaåie<br />
(CNP-ul) foloseæte<br />
fãrã drept marca<br />
CORPUL NAÅIONAL<br />
AL POLIÅIÆTILOR æi<br />
elementul figurativ (sigla).<br />
De asemenea, se precizeazã<br />
în notificare faptul cã Sindicatul<br />
PRO LEX are constituit un<br />
<strong>de</strong>partament cu <strong>de</strong>numirea „Corpul<br />
Naåional al Poliåiætilor”. Surprizã æi<br />
stupoare totalã!<br />
În timp ce Corpul, aæa cum<br />
se anunåã în materialul primit <strong>de</strong><br />
la CNP, se ocupa cu obåinerea æi<br />
respectarea drepturilor poliåiætilor<br />
(primã <strong>de</strong> vacanåã, spor <strong>de</strong> fi<strong>de</strong>litate,<br />
trecerea agenåilor în corpul ofiåerilor,<br />
schimbarea programului <strong>de</strong> lucru,<br />
coeficienåi <strong>de</strong> ierarhizare la nivelul<br />
muncii prestate, ultragierea poliåiætilor,<br />
analiza în consilii <strong>de</strong> disciplinã etc.<br />
– vezi Dispoziåia I.G.P.R. 415/<br />
07.09.2006 – obiective<br />
realizate), PRO LEX-ul<br />
este acuzat <strong>de</strong> furt:<br />
furtul siglei, furtul<br />
membrilor, furtul<br />
muncii C.N.P. æi alte<br />
furturi.<br />
În ziua <strong>de</strong> 15.01.<strong>2007</strong>,<br />
prin notificarea<br />
fãcutã cãtre C.N.P. sub<br />
nr. 8227/09.01.<strong>2007</strong>, pe<br />
care o prezentãm alãturat, Sindicatul<br />
„PRO LEX”, revendicã <strong>de</strong>numirea<br />
æi elementul figurativ (sigla)<br />
CNP, exprimându-æi<br />
disponibilitatea <strong>de</strong> a<br />
ceda folosirea mãrcii<br />
contra sumei <strong>de</strong> 100.000<br />
euro/an.<br />
„Toate acestea<br />
(presiuni, atacuri, n.r.)<br />
- se precizeazã în finalul<br />
comunicatului - ne-au<br />
fãcut ca pentru puåin timp<br />
sã încetinim motoarele<br />
pentru dumneavoastrã,<br />
domnilor colegi poliåiæti<br />
æi sã ne ocupãm æi<br />
<strong>de</strong> ei (contracararea<br />
duæmanului), începând<br />
cu un dosar la Tribunalul<br />
Bucureæti sub nr. 1067/<br />
3/<strong>2007</strong>, prin care<br />
am solicitat anularea<br />
certificatului lor <strong>de</strong><br />
înregistrare a mãrcii.<br />
Asta nu este tot, ci<br />
doar începutul, iar o<br />
datã porniåi nu ne vom<br />
opri aici” - se încheie<br />
comunicatul Corpului<br />
Naåional al Poliåiætilor.<br />
Noi vã vom åine<br />
la curent, stimaåi<br />
cititori, cu <strong>de</strong>sfãæurarea<br />
evenimentelor.<br />
Marius IONESCU<br />
29
Arta negocierii, între impuls æi premeditare<br />
A negocia = a purta tratative în<br />
ve<strong>de</strong>rea încheierii unui acord sau a<br />
unei convenåii.<br />
De cele mai multe ori, însã,<br />
omul înåelege prin negociere o<br />
luptã pe viaåã æi pe moarte, lãsânduse<br />
ghidat <strong>de</strong> reacåii spontane. Sã<br />
stãpâneæti sentimentele implicate<br />
în negociere înseamnã sã nu te<br />
laæi purtat <strong>de</strong> valul instinctelor <strong>de</strong><br />
moment. Iar aæa poåi câætiga mult<br />
mai mult <strong>de</strong>cât ai face-o acåionând<br />
impulsiv.<br />
Cea mai bunã metodã, spun<br />
specialiætii, este tactica premeditatã<br />
sau “trucul” psihologic.<br />
Din nefericire, în viaåa realã,<br />
tactica premeditatã este ignoratã<br />
tocmai pentru cã impulsul primar<br />
acåioneazã imediat ce adversarul<br />
te atacã rapid, luându-te pe<br />
nepregãtite: urlã, bate din picior,<br />
te jigneæte, te loveæte. Aæa încât, nu<br />
faci altceva <strong>de</strong>cât sã aplici Legea<br />
Talionului: la rându-åi, urli, baåi din<br />
picior, jigneæti, loveæti. Evi<strong>de</strong>nt, o<br />
contraatacare … redundant fie spus,<br />
în replicã. Æi tot specialiætii spun, “a<br />
total failure”.<br />
Meto<strong>de</strong> instinctuale<br />
Metoda “plata cu aceeaæi monedã”<br />
Istoria umanã ne-a învãåat cã, mai<br />
niciodatã, replica bazatã pe “aceeaæi<br />
monedã” nu va convinge adversarul<br />
sã se opreascã. Aproape întot<strong>de</strong>auna,<br />
acest gen <strong>de</strong> tacticã duce la prelungirea<br />
conflictului, la lãrgirea cercului <strong>de</strong><br />
pioni æi, în cele din urmã la epuizarea<br />
participanåilor la “joc”. Iar toatã aceastã<br />
luptã instinctualã nu face altceva <strong>de</strong>cât<br />
sã <strong>de</strong>cimeze pânã æi cea mai micã<br />
æansã <strong>de</strong> negociere. Practic, negocierea<br />
dispare, lãsând loc unui rãzboi bazat pe<br />
urã, rãzbunare, rãzboi în urma cãruia<br />
nu mai existã <strong>de</strong>cât falæi câætigãtori æi<br />
falæi învinæi.<br />
Metoda “capitulãrii”<br />
O altã reacåie spontanã æi<br />
<strong>de</strong>zonorantã, dupã pãrerea mea,<br />
este capitularea fãrã condiåii. Æi<br />
recunoaæterea în faåa adversarului<br />
cã “ai abandonat pentru cã el este<br />
mai bun”. Sau cã nu-åi poåi mãsura<br />
foråele cu el. Când ne lãsãm mistuiåi<br />
<strong>de</strong> “apanajul” urlãtor al adversarului,<br />
recunoaætem cã suntem slabi, fãrã sã<br />
facem niciun efort sã ripostãm în vreun<br />
fel. Poate, pentru unii, este cea mai bunã<br />
metodã. Însã, hai<strong>de</strong>åi sã recunoaætem:<br />
<strong>de</strong> câte ori în viaåã aåi procedat aæa,<br />
aåi ieæit, e a<strong>de</strong>vãrat, din rãzboi, fãrã sã<br />
30<br />
vã epuizaåi, însã, mai apoi, aåi regretat<br />
fie æi cã nu v-aåi încercat spiritul într-o<br />
astfel <strong>de</strong> confruntare? Câte frãmântãri æi<br />
minimalizãri ale eforturilor <strong>de</strong>puse pe<br />
alte paliere au existat, ulterior?<br />
Metoda “neimplicãrii”<br />
Un al treilea tip <strong>de</strong> manifestare<br />
este încercarea <strong>de</strong> ieæire din conflict,<br />
amuåind. Sau, mai bine zis, o retragere<br />
tacitã, fãrã cap æi fãrã coadã. Nici nu<br />
spui cã ai capitulat æi te recunoæti<br />
învins, nici nu continui sã arãåi ce poåi.<br />
Abandonezi negocierile, astfel, cu mult<br />
înainte <strong>de</strong> a obåine ceva. Orice. Bun sau<br />
rãu, orice.<br />
Metoda “reprimãrii”<br />
Un al patrulea gen <strong>de</strong> reacåie<br />
spontanã este refuzul absolut <strong>de</strong> a<br />
recunoaæte existenåa conflictului.<br />
Motivaåiile acestui soi <strong>de</strong> atitudine au un<br />
singur numitor comun: teama. Teama<br />
<strong>de</strong> tine, <strong>de</strong> adversar, <strong>de</strong> confruntare, <strong>de</strong><br />
rezultatele confruntãrii.<br />
Însã, toate aceste manifestãri<br />
impulsive pot fi înlocuite cu succes<br />
<strong>de</strong> atitudinile luate fãrã a ne lãsa<br />
luaåi <strong>de</strong> valul instinctului primar, fãrã<br />
a fi influenåaåi <strong>de</strong> latura emoåionalã a<br />
fiecãruia dintre noi.<br />
Tactici premeditate,<br />
în negociere<br />
Tactica diplomaticã - un truc<br />
verbal<br />
“Da…, dar…” este genul <strong>de</strong> truc<br />
verbal care ne face mai “toleraåi” pentru<br />
partenerul <strong>de</strong> negociere. Nu costã<br />
nimic. Aceastã tacticã este <strong>de</strong>s utilizatã<br />
<strong>de</strong> diplomaåi. Ei nu spun niciodatã nu,<br />
chiar dacã ar refuza, instinctual, din<br />
prima. Este binecunoscut faptul cã<br />
NU-ul categoric rupe, taie, sfârtecã<br />
negocierea, blocând orice cale <strong>de</strong><br />
comunicare cu adversarul. În schimb,<br />
acest tip <strong>de</strong> formulare poate fi folosit<br />
ca nuanåare a aspectelor invocate æi<br />
are darul <strong>de</strong> a purta negocierile pe mai<br />
multe rute <strong>de</strong> acåiune, lãsând loc unor<br />
discuåii ulterioare, care pot ajuta.<br />
Tactica poliåieneascã – “duetul”<br />
“Furatã” din experienåa interogatoriilor<br />
poliåieneæti æi <strong>de</strong>s întâlnitã în cãråile<br />
<strong>de</strong> profil este o tacticã excelentã în<br />
negocierile colective.<br />
Unul dintre parteneri atacã dur æi<br />
nemilos. Însã, obligatoriu, imediat dupã<br />
ce-æi “face numãrul”, apare celãlalt,<br />
partenerul zâmbitorul indulgent. El<br />
trebuie sã parã impresionat <strong>de</strong> situaåia<br />
creatã æi sã încerce sã gãseascã soluåii.<br />
Diana PROTOPOPESCU<br />
Alternanåa repetatã a celor doi are rolul<br />
<strong>de</strong> a domoli adversarul, acesta din urmã<br />
lãsând la o parte vehemenåa æi gãsinduse,<br />
în final, o soluåie amiabilã.<br />
Tactica “actorului”<br />
Se mai numeæte metoda <strong>de</strong> negociere<br />
cu “actori” æi este acel gen <strong>de</strong> tacticã în<br />
care te <strong>de</strong>clari <strong>de</strong> la început <strong>de</strong> acord<br />
cu propunerile pãråii adverse. Aprobi<br />
totul, însã, “uiåi” sã baåi palma. Este<br />
obligatoriu ca, apoi, sã baåi puåin în<br />
retragere, scuzându-te. Dupã câteva<br />
zile <strong>de</strong> “tatonãri” <strong>de</strong> ambele pãråi,<br />
apari æi refaci “oferta”, modificãrile fiind<br />
întot<strong>de</strong>auna cele care te avantajeazã.<br />
Adversarul, însã, tocmai a eliminat<br />
ceilalåi “competitori”, în timpul scurs<br />
pentru tatonãrile <strong>de</strong> mai sus. Aæa încât,<br />
refuzul tãu, la fel <strong>de</strong> “actoricesc” ca æi<br />
metoda folositã, îl va întoarce la masa<br />
negocierilor, asigurându-åi o poziåie<br />
ofensivã.<br />
Tactica “liniætii aparente”<br />
Poåi apela la o atitudine liniætitã, în<br />
aparenåã, calmitate care va îngenunchia<br />
æi cei mai <strong>de</strong> temut competitori.<br />
“Înarmat” cu o astfel <strong>de</strong> purtare, îåi<br />
surprinzi adversarul care, <strong>de</strong> cele mai<br />
multe ori, se lasã indus în eroare <strong>de</strong><br />
acest apanaj æi lasã garda jos. Imediat<br />
ce simåi cã partea adversã oscileazã<br />
æi <strong>de</strong>vine maleabil, îl nãuceæti printr-o<br />
abordare concretã, în foråã, alternând,<br />
totodatã, ritmul, æi surpinzându-l <strong>de</strong><br />
aæa manierã încât se va lãsa “negociat”<br />
fãrã prea mult efort. Este un truc în care<br />
ai nevoie <strong>de</strong> luciditate, perseverenåã æi<br />
stãpânire <strong>de</strong> sine. Totul este sã ætii când<br />
sã <strong>de</strong>turnezi discuåiile, când sã aplici<br />
“schimbarea <strong>de</strong> macaz”.<br />
û
Despre drepturile poliåiætilor<br />
Concediu <strong>de</strong> odihnã<br />
„la maxim”<br />
Am <strong>de</strong>cis sã scriu acest articol<br />
întrucât, începând cu anul aceasta,<br />
personal, beneficiez <strong>de</strong> maximum <strong>de</strong><br />
zile <strong>de</strong> concediu, respectiv 38 <strong>de</strong> zile<br />
calendaristice.<br />
Cum am aflat <strong>de</strong> aceastã schimbare?<br />
Printr-un coleg æi <strong>de</strong> la o cunoætinåã care<br />
lucreazã la resurse umane într-o direcåie<br />
din minister. Nu râ<strong>de</strong>åi, însã aæa au stat<br />
lucrurile. De ce? Nu ætiu, poate pentru<br />
cã nu îmi cunosc în<strong>de</strong>ajuns <strong>de</strong> bine<br />
drepturile æi sigur pentru cã atunci când<br />
vin dimineaåã <strong>de</strong> dimineaåã la serviciu nu<br />
am în minte ce drepturi am mai dobândit<br />
astãzi. De ce scriu acest articol? Pentru cã<br />
trebuie din când în când sã existe cineva<br />
care sã se întrebe într-una din dimineåi „Ce<br />
drepturi am dobândit astãzi?”.<br />
Ce a trebuit sã fac pentru a mi se<br />
respecta acest drept? A trebuit sã-i<br />
arãt æefului meu preve<strong>de</strong>rile legale ce<br />
îmi confereau concediu <strong>de</strong> odihnã „la<br />
maxim”. De ce? M-am întrebat retoric.<br />
Pentru cã nimeni nu trebuie sã se implice,<br />
mai mult, în respectarea drepturilor proprii<br />
<strong>de</strong>cât noi înæine.<br />
Terminând cu introducerea sã dãm o<br />
veste bunã promoåiei 2001 a Aca<strong>de</strong>miei<br />
<strong>de</strong> Poliåie, din care fac æi eu parte, æi<br />
celor care anul acesta împlinesc 10 ani<br />
vechime în serviciu - <strong>2007</strong> aduce pe lângã<br />
Obligaåia instituåiilor <strong>de</strong><br />
învãåãmânt <strong>de</strong> a asigura<br />
cazare cursanåilor<br />
Numãrul mare <strong>de</strong> agenåi angajaåi din<br />
sursã externã, în ultimii doi ani, peste<br />
5.000, a ridicat o problemã juridicã,<br />
legatã <strong>de</strong> æcolarizare, în instituåiile <strong>de</strong><br />
învãåãmânt ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã: au<br />
sau nu dreptul aceæti agenåi la <strong>de</strong>contarea<br />
cheltuielilor <strong>de</strong> cazare pe perioada cât<br />
se aflã la cursurile <strong>de</strong> iniåiere în carierã,<br />
dacã instituåia <strong>de</strong> învãåãmânt nu le poate<br />
oferi spaåii <strong>de</strong> locuit?<br />
Legile æi ordinele ministrului<br />
administraåiei æi internelor nu fac referire<br />
la acest drept. Æi totuæi, existã sau nu?<br />
Cum practica în instituåia noastrã este cã,<br />
dacã nu scrie negru pe alb, „la Lege”, cã<br />
poliåistul X are dreptul la in<strong>de</strong>mnizaåia Y,<br />
„nu se poate” - rãspunsul este categoric<br />
NU. Fãrã a aprofunda meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong><br />
interpretare a preve<strong>de</strong>rilor legale în<br />
instituåia noastrã mã întreb, în continuare,<br />
dar dreptul acestor agenåi <strong>de</strong> a fi cazaåi în<br />
perioada <strong>de</strong> curs, în spaåiile instituåiilor<br />
<strong>de</strong> învãåãmânt un<strong>de</strong> îæi <strong>de</strong>sfãæoarã<br />
cursurile, existã? Existã æi este prevãzut<br />
û<br />
integrarea în UE æi dreptul la 38 <strong>de</strong> zile<br />
concediu. Dacã vã numãraåi printre cei<br />
ce primesc æi spor <strong>de</strong> radiaåii aveåi 38 + 6,<br />
adicã 44 zile <strong>de</strong> concediu, æi dacã mai pui<br />
la socotealã faptul cã ministerul a alocat<br />
fonduri pentru plata primelor <strong>de</strong> vacanåã<br />
în acest an sã tot îåi iei concediu.<br />
Preve<strong>de</strong>rile legale ce ne<br />
conferã acest drept:<br />
HOTÃRÂREA nr. 1.578 din 18<br />
<strong>de</strong>cembrie 2002 privind condiåiile în<br />
baza cãrora poliåistul are dreptul la<br />
concedii <strong>de</strong> odihnã...<br />
„ART. 1 (1) Poliåiætii au dreptul, în<br />
fiecare an calendaristic, la un concediu <strong>de</strong><br />
odihnã plãtit, a cãrui duratã se stabileæte<br />
în raport cu vechimea lor în serviciu, dupã<br />
cum urmeazã:<br />
a) 32 <strong>de</strong> zile calendaristice, pentru<br />
cei cu o vechime în serviciu <strong>de</strong> pânã la<br />
10 ani;<br />
b) 38 <strong>de</strong> zile calendaristice, pentru<br />
cei cu o vechime în serviciu <strong>de</strong> peste<br />
10 ani.<br />
(2) Vechimea în serviciu care se ia<br />
în consi<strong>de</strong>rare la <strong>de</strong>terminarea duratei<br />
concediului <strong>de</strong> odihnã este aceea pe<br />
care poliåiætii o împlinesc în cursul<br />
anului calendaristic pentru care li se<br />
acordã concediul æi se stabileæte potrivit<br />
legislaåiei pensiilor, aplicabilã acestei<br />
categorii profesionale.<br />
(3) Durata concediului <strong>de</strong> odihnã<br />
<strong>de</strong> art. 69 din OMAI nr. 136/2004, pentru<br />
aprobarea „Normelor metodologice<br />
privind drepturile <strong>de</strong> transport, acordarea<br />
in<strong>de</strong>mnizaåiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>legare, in<strong>de</strong>mnizaåiei<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>taæare æi <strong>de</strong>contarea cheltuielilor <strong>de</strong><br />
cazare poliåiætilor, elevilor æi stu<strong>de</strong>nåilor<br />
din instituåiile <strong>de</strong> învãåãmânt pentru<br />
formarea poliåiætilor ”, care face referire<br />
la cap.4 din anexa la HG nr. 543/1995,<br />
cu urmãtoarele preve<strong>de</strong>ri: „alin. (1)<br />
Cazarea persoanelor care urmeazã<br />
cursuri cu scoaterea <strong>de</strong> la locul <strong>de</strong><br />
muncã (perfecåionare, specializare,<br />
reciclare, examen <strong>de</strong> grad profesional<br />
etc. – n.a.: cursurile <strong>de</strong> iniåiere în<br />
carierã sunt incluse aici întrucât norma<br />
este extinctivã æi nu restrictivã) precum<br />
æi a celor care efectueazã stagiul <strong>de</strong><br />
practicã la unitãåi se asigurã gratuit <strong>de</strong><br />
unitãåile organizatoare ale activitãåilor<br />
respective, în spaåiile proprii <strong>de</strong> cazare<br />
sau închiriate în acest scop în limita<br />
tarifelor legale. Atunci când cursurile<br />
respective sunt organizate în unitãåi cu<br />
profil <strong>de</strong> învãåãmânt cazarea se asigurã<br />
gratuit în spaåiile <strong>de</strong> cazare proprii”.<br />
Din nefericire mai existã ceva,<br />
prejudiciul financiar adus agentului<br />
care a fost nevoit sã stea cu chirie sau la<br />
al poliåiætilor încadraåi în cursul anului<br />
se stabileæte proporåional cu perioada<br />
lucratã <strong>de</strong> la data încadrãrii pânã la finele<br />
anului calendaristic respectiv æi în raport<br />
cu vechimea în serviciu stabilitã potrivit<br />
alin. (2).<br />
ART. 2 (1) Concediul <strong>de</strong> odihnã se<br />
efectueazã pânã la finele anului calendaristic<br />
respectiv, integral sau fracåionat.<br />
(2) Concediul <strong>de</strong> odihnã poate fi<br />
fracåionat la cererea poliåiætilor, cu condiåia<br />
ca una din fracåiuni sã nu fie mai micã <strong>de</strong><br />
21 <strong>de</strong> zile calendaristice.”<br />
LEGE nr. 179 din 17 mai 2004 privind<br />
pensiile <strong>de</strong> stat si alte drepturi <strong>de</strong> asigurãri<br />
sociale ale poliåiætilor<br />
„ART. 18 Vechimea în serviciu care se<br />
ia în consi<strong>de</strong>rare la stabilirea pensiei este<br />
perioada în care persoana în cauzã s-a<br />
aflat în una dintre urmãtoarele situaåii:<br />
a) a avut calitatea <strong>de</strong> poliåist;<br />
b) a avut calitatea <strong>de</strong> militar;<br />
c) a în<strong>de</strong>plinit serviciul militar ca<br />
militar în termen sau militar cu termen<br />
redus;<br />
d) a fost elev al unei æcoli <strong>de</strong> subofiåeri<br />
sau agenåi <strong>de</strong> poliåie ori stu<strong>de</strong>nt al<br />
unei instituåii militare <strong>de</strong> învãåãmânt<br />
pentru formarea militarilor sau al unei<br />
instituåii <strong>de</strong> învãåãmânt pentru formarea<br />
poliåiætilor;<br />
e) a fost concentratã sau mobilizatã<br />
ca rezervist;<br />
f) a fost în captivitate.” (A.B.)<br />
hotel pentru cã instituåia <strong>de</strong> învãåãmânt<br />
nu a putut sã îi asigure cazare. Poate<br />
fi recuperat acest prejudiciu? Da, iar<br />
agenåii angajaåi din sursã externã, care<br />
pot dovedi acest prejudiciu, ar face bine<br />
sã se întrebe dacã nu cumva le-a fost<br />
încãlcat un drept legitim æi dacã nu ar<br />
fi cazul sã-æi recupereze banii plãtiåi pe<br />
aceastã chirie.<br />
Modalitatea <strong>de</strong> recuperare a<br />
prejudiciului este acåiunea în contencios<br />
administrativ æi în<strong>de</strong>plinirea procedurii<br />
prealabile obligatorii reglementate <strong>de</strong><br />
Legea nr. 554/2004 privind contenciosul<br />
administrativ. Nu este uæor sã dai în<br />
ju<strong>de</strong>catã instituåia la care lucrezi, însã<br />
atunci când drepturile tale sunt încãlcate<br />
nu este corect sã îåi asumi tu vina.<br />
Dar cine este vinovatul? Dacã instanåa<br />
va da câætig <strong>de</strong> cauzã reclamantului<br />
æi va obliga, pe pârât, la acoperirea<br />
prejudiciului, instituåia va trebui sã vadã:<br />
în ce mãsurã cadrul normativ intern<br />
æi factorul uman au condus la acest<br />
rezultat, dacã poate fi individualizatã<br />
rãspun<strong>de</strong>rea în aceastã cauzã, iar dacã<br />
DA, prin intermediul acåiunii în regres,<br />
sã acuze, iar instanåa sã <strong>de</strong>cidã cine, ce<br />
æi un<strong>de</strong> a greæit. (Alexandru Barbu)<br />
31
Vã cunoaæteåi drepturile?<br />
1. Sporul pentru condiåii vãtãmãtoare<br />
<strong>de</strong> muncã generate <strong>de</strong> activitatea<br />
permanentã <strong>de</strong> dactiloscopie, prelevare<br />
amprente, verificare autenticitate<br />
documente cu raze ultraviolete: acest<br />
spor reprezintã 15% din solda <strong>de</strong> bazã<br />
æi este prevãzut <strong>de</strong> articolul 8 lit. a din<br />
HG 281/1993 art. 23 din OG 38/2003;<br />
anexa 10 C din OMI 132/2004; Sporul<br />
este acordat în urma unor <strong>de</strong>terminãri<br />
sau mãsurãtori ce se efectueazã <strong>de</strong> cãtre<br />
Direcåia teritorialã <strong>de</strong> sãnãtate publicã,<br />
la solicitarea beneficiarului. La IGPF s-a<br />
acordat acest drept încã din luna iunie a<br />
anului trecut.<br />
2. Celor care lucreazã în condiåii<br />
<strong>de</strong>osebite sau speciale <strong>de</strong> muncã li se<br />
acordã un spor care pentru poliåiæti este<br />
stipulat în HG 1822/2004, OMI 489/2005<br />
æi OMI 283/2002. Pentru personalul<br />
contractual acest spor se acordã în urma<br />
expertizãrii æi evaluãrii locului <strong>de</strong> muncã,<br />
efectuatã <strong>de</strong> cãtre IGPF, iar avizarea<br />
dosarelor întocmite se face <strong>de</strong> cãtre MAI.<br />
Sunt consi<strong>de</strong>rate condiåii <strong>de</strong>osebite<br />
atunci când pentru un an lucrat se<br />
consi<strong>de</strong>rã un an æi trei luni æi condiåii<br />
speciale când pentru un an lucrat se<br />
consi<strong>de</strong>rã un an æi jumãtate; <strong>de</strong> asemenea,<br />
sunt prevãzute în aceleaæi acte normative<br />
æi alte condiåii speciale care sunt cuprinse<br />
între unul æi doi ani.<br />
3.Se acordã un spor <strong>de</strong> antenã în<br />
cuantum <strong>de</strong> 10% din salariu pentru<br />
condiåii grele <strong>de</strong> muncã generate <strong>de</strong><br />
acåiunea câmpurilor electromagnetice<br />
produse <strong>de</strong> emiåãtoarele <strong>de</strong> comunicaåii<br />
fixe, mobile æi portabile. Acest spor este<br />
prevãzute <strong>de</strong> articolul 8 litera c din HG<br />
281/1993, art 23 din OG 38/2003 æi<br />
ANEXA 10 E din OMI 132/2004;<br />
De acest spor beneficiazã tot<br />
personalul. Pentru acest spor este nevoie<br />
<strong>de</strong> efectuarea anualã <strong>de</strong> cãtre Direcåia <strong>de</strong><br />
Comunicaåii Bucureæti, a mãsurãtorilor pe<br />
teren a valorilor æi eliberarea unui Buletin<br />
<strong>de</strong> Determinãri ale cãrui valori se comparã<br />
cu cele din normele generale <strong>de</strong> protecåie<br />
a muncii.<br />
Cursul modular - o gaurã în bugetul poliåistului <strong>de</strong> frontierã<br />
Unul din principalele motive pentru<br />
care poliåistul <strong>de</strong> frontierã priveæte<br />
cu aversiune cursurile <strong>de</strong> pregãtire/<br />
perfecåionare se datoreazã sistemului<br />
în care acestea se <strong>de</strong>sfãæoarã, adicã<br />
în sistem modular – respectiv æase<br />
luni curs æi æase luni practicã (serviciu<br />
normal!) – cazul cursurilor <strong>de</strong> iniåiere în<br />
carierã, ori alte modalitãåi <strong>de</strong> alternare a<br />
perioa<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> curs cu practica în funcåie<br />
<strong>de</strong> durata cursului æi tematicã. Nu gândul<br />
<strong>de</strong> a se întoarce la serviciu - perioada<br />
<strong>de</strong> practicã, îl îngrozeæte pe poliåist, ci<br />
ziua <strong>de</strong> salariu. Nu îåi ca<strong>de</strong> bine când<br />
lucrezi cot la cot cu colegul <strong>de</strong> birou<br />
sau <strong>de</strong> patrulã æi tu iei salariul mai mic,<br />
cu aproximativ 25-40% mai puåini bani,<br />
în funcåie <strong>de</strong> sporurile pe care le pierzi.<br />
Æi nu se opreæte totul aici, mai <strong>de</strong>parte<br />
eæti exclus <strong>de</strong> la prima trimestrialã æi<br />
sã nu uitãm al 13-lea salariu, care se<br />
diminueazã corespunzãtor.<br />
Argumentele <strong>de</strong> mai sus cred cã<br />
au fost suficiente pentru ca factorii <strong>de</strong><br />
rãspun<strong>de</strong>re sã înåeleagã aceastã aversiune<br />
a poliåistului <strong>de</strong> frontierã faåã <strong>de</strong> cursurile<br />
modulare. Æi cred cã ar trebui sã se facã<br />
ceva în aceastã privinåã.<br />
Un<strong>de</strong> este problema? În raportul<br />
dintre timpul necesar pregãtirii æi<br />
perioada „<strong>de</strong> scoatere <strong>de</strong> la locul <strong>de</strong><br />
muncã”, care trebuie sã fie cât mai<br />
scurtã. Cursurile modulare sunt soluåia<br />
<strong>de</strong> compromis pe care instituåia noastrã<br />
a gãsit-o la aceastã problemã însã,<br />
potrivit legislaåiei actuale este æi o gaurã<br />
în bugetul poliåistului <strong>de</strong> frontierã.<br />
Legislaåia în vigoare este fãrã<br />
echivoc: poliåiætii, pe timpul cursurilor,<br />
beneficiazã <strong>de</strong> drepturile salariale<br />
reglementate <strong>de</strong> dispoziåia art. 35<br />
alin. (2) din Ordonanåa Guvernului<br />
nr. 38/2003 privind salarizarea æi alte<br />
drepturi ale poliåiætilor, aprobatã prin<br />
Legea nr. 353/2003, cu modificãrile æi<br />
completãrile ulterioare. În baza acestor<br />
dispoziåii, poliåiætii beneficiazã <strong>de</strong><br />
salariul <strong>de</strong> bazã avut la data începerii<br />
cursurilor cu excepåia in<strong>de</strong>mnizaåiei <strong>de</strong><br />
conducere æi, dupã, caz <strong>de</strong> sporurile<br />
aplicabile personalului din instituåia <strong>de</strong><br />
învãåãmânt, potrivit art. 23 din ordonanåã<br />
(dispoziåii legale privind sporuri pentru<br />
condiåii periculoase sau vãtãmãtoare,<br />
pentru activitãåi care solicitã o încordare<br />
psihicã foarte ridicatã sau care se<br />
<strong>de</strong>sfãæoarã în condiåii <strong>de</strong>osebite <strong>de</strong><br />
muncã, pentru condiåii grele <strong>de</strong> muncã,<br />
pentru activitatea <strong>de</strong>sfãæuratã în schimb<br />
<strong>de</strong> noapte ...). Salariul <strong>de</strong> bazã conform<br />
art. 2 din Ordonanåa Guvernului nr.<br />
38/2003 constã în: - ... salariul pentru<br />
funcåia în<strong>de</strong>plinitã, salariul pentru<br />
gradul profesional <strong>de</strong>åinut, gradaåii,<br />
sporul pentru misiune permanentã æi,<br />
dupã caz, in<strong>de</strong>mnizaåia <strong>de</strong> conducere<br />
æi salariul <strong>de</strong> merit.<br />
Problema cursurilor <strong>de</strong> pregãtire (a<br />
training-urilor cum spun specialiætii din<br />
domeniul privat), a timpului cât lucrãtorul<br />
este scos din producåie, nu este o problemã<br />
exclusivã a instituåiilor <strong>de</strong> stat, pentru<br />
societãåile private aceste cursuri sunt o<br />
necesitate prin prisma sporirii eficienåei<br />
æi, în final, a profitului firmei.<br />
Cursul <strong>de</strong> perfecåionare a angajatului<br />
trebuie, în termen mediu, sã acopere<br />
pier<strong>de</strong>rile firmei pe perioada cât nu a<br />
prestat serviciu, a costului cursului æi sã<br />
aducã profit. Soluåia societãåilor private<br />
pentru aceastã problemã a fost trainingurile<br />
(cursurile) <strong>de</strong> scurtã æi medie duratã,<br />
nemodulare, extrem <strong>de</strong> practice æi axate<br />
pe probleme <strong>de</strong> serviciu concrete.<br />
Concluzia: nemulåumirea poliåiætilor<br />
faåã <strong>de</strong> cursurile modulare nu este un<br />
semn <strong>de</strong> eficienåã.<br />
Alexandru BARBU<br />
32<br />
û
Obiænuim sã pãstrãm în sufletul<br />
nostru oamenii care ne-au influenåat<br />
cariera, viaåa, care au cerut fericirea<br />
doar din munca lor. Oamenii ce i-am<br />
admirat pentru foråa lor interioarã,<br />
pentru puterea lor <strong>de</strong> a-æi impune<br />
punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, <strong>de</strong> a organiza æi<br />
In Memoriam<br />
planifica activitãåi complexe, <strong>de</strong> a ieæi<br />
din situaåii critice. Scoæi din drumul<br />
activ al vieåii, presãrat cu ordine æi<br />
disciplinã <strong>de</strong>plinã, par rãtãciåi într-o<br />
lume haoticã. Se mulåumesc cu ocaziile<br />
rare ce le mai permit sã calce pãmântul<br />
ce l-au bãtãtorit peste trei etape <strong>de</strong> viaåã:<br />
adolescenåã, tinereåe, maturitate. Pentru<br />
cei rãmaæi în urma retragerii lor, pentru<br />
cei care le-au cunoscut foråa æi energia<br />
<strong>de</strong> odinioarã, rãmân doar o amintire vie.<br />
Iar atunci când se transformã în îngeri,<br />
rãmâne amintirea lor eternã. Faptele<br />
lor rãmân însã în istoria instituåiei, iar<br />
înåelepciunea lor îmbogãåeæte cu pagini<br />
grele cultura organizaåiei.<br />
Acesta este mersul firesc al creaåiei<br />
divine: un rãsãrit æi un apus pentru<br />
fiecare OM.<br />
Comisar SOARE CRISTIAN – s-a nãscut la data<br />
<strong>de</strong> 5 noiembrie 1959, în localitatea Strehaia, ju<strong>de</strong>åul<br />
Mehedinåi. Între anii 1979 – 1986 a urmat cursurile<br />
Facultãåii <strong>de</strong> Construcåii Timiæoara, în specializarea<br />
construcåii civile, industriale æi agricole.<br />
În ultimul an <strong>de</strong> facultate, la 26 ani, s-a cãsãtorit<br />
cu Mihaela Militaru, un nume pre<strong>de</strong>stinat carierei<br />
militare. Luna noiembrie a anului 1988 a reprezentat<br />
apariåia unui nou soare în viaåa tinerei familii<br />
– fiica lor Monica, nãscutã în ziua <strong>de</strong> 16 noiembrie<br />
1988.<br />
Dupã facultate, a lucrat ca inginer constructor la<br />
diferite instituåii pânã la 15 iulie 1994, când a fost activat ca<br />
ofiåer, la Brigada 2 Grãniceri Drobeta Turnu – Severin, un<strong>de</strong><br />
a în<strong>de</strong>plinit diferite funcåii.<br />
La 1 <strong>de</strong>cembrie 2004 a fost mutat la Æcoala<br />
<strong>de</strong> Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Oræova, un<strong>de</strong> a <strong>de</strong>sfãæurat activitatea ca ofiåer<br />
la Compartimentul Administrarea Patrimoniului<br />
Imobiliar. Aici s-a implicat în mod <strong>de</strong>osebit în<br />
activitãåile complexe <strong>de</strong> reabilitare a locaåiei <strong>de</strong><br />
la Turnu Severin. A plecat dintre noi tocmai în<br />
momentul în care se finaliza aceastã activitate prin<br />
inaugurarea locaåiei, el nemaiavând bucuria <strong>de</strong> a-æi<br />
ve<strong>de</strong>a opera <strong>de</strong>sãvâræitã.<br />
Îl vom pãstra mereu în amintirea noastrã, fiind<br />
alãturi <strong>de</strong> familia îndureratã.<br />
DUMNEZEU SÃ-L ODIHNEASCÃ ÎN PACE !<br />
Un Soare a apus în plinã iarnã<br />
(în memoria celui ce-a fost general<br />
- maior (r) Nicoale Soare)<br />
Generalul maior Nicolae Soare s-<br />
a nãscut la 23 <strong>de</strong>cembrie 1927 – zi<br />
apropiatã <strong>de</strong> naæterea Mântuitorului. A<br />
„rãsãrit” parcã în mod special pentru a<br />
lumina fruntariile åãrii, într-o perioadã<br />
grea pentru români. De copil a intrat<br />
în armata românã æi s-a înãlåat o datã<br />
cu ea. Timp <strong>de</strong> 24 ani (1964 – 1988)<br />
a condus Brigada 2 Grãniceri Drobeta<br />
Turnu Severin – cea mai mare structurã<br />
militarã din zonã. A iubit istoria åãrii æi<br />
æi haina <strong>de</strong> grãnicer, pe<br />
care a purtat-o cu onoare<br />
æi <strong>de</strong>mnitate.<br />
A ætiut sã insufle<br />
subordonaåilor siguranåã æi<br />
încre<strong>de</strong>re în foråele proprii.<br />
I-a protejat atunci când a<br />
fost nevoie, æi i-a ajutat<br />
sã înveåe din propriile<br />
greæeli.<br />
A trãit mãsurânduæi<br />
viaåa dupã gândire æi<br />
acåiune, æi nu dupã timp.<br />
Ca o ironie a soråii, boala<br />
i-a afectat tocmai aceste mecanisme,<br />
pierzându-se astfel <strong>de</strong>finitiv în<br />
lumea civilã. I-a permis însã<br />
sã retrãiascã etapa <strong>de</strong> viaåã<br />
pe care a trãit-o cel mai intens<br />
æi la care pare cã se blocase:<br />
viaåa <strong>de</strong> militar la frontierele<br />
României.<br />
A „apus” pe 11 <strong>de</strong>cembrie<br />
2006, lãsându-ne amintirea<br />
unui suflet nobil – mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong><br />
dreptate, curaj æi implicare.<br />
DUMNEZEU SÃ-L<br />
ODIHNEASCÃ ÎN PACE!<br />
Mariana CENEA<br />
APEL UMANITAR CATRE<br />
PERSONALUL PFR<br />
Vã rugãm sã ne ajutaåi æi Maria o sã<br />
vã fie recunoscãtoare <strong>de</strong> fiecare datã<br />
când va face câte un pas!<br />
Acesta este mesajul plin <strong>de</strong> speranåã<br />
al familiei agentului DRAGUÅU<br />
ADRIAN CRISTIAN din cadrul I.J.P.F.<br />
Botoæani - tatãl fetiåei MARIA-ELISA,<br />
care a venit pe lume pe 06 martie 2005,<br />
æi este diagnosticatã cu o malformaåie la<br />
coloana vertebralã. Medicii au spus ca<br />
micuåa trebuie operatã pentru a scãpa cu<br />
viaåã, iar dupã intervenåia chirurgicalã,<br />
fetiåa a rãmas cu picioarele inerte,<br />
æansele <strong>de</strong> a merge fiind inexistente.<br />
Dupã în<strong>de</strong>lungi cãutãri, in urma<br />
obåinerii informaåiilor necesare <strong>de</strong>spre<br />
o clinicã din China, la care au trimis<br />
datele legate <strong>de</strong> boala micuåei, parinåilor<br />
li s-a rãspuns cã i se poate face un<br />
implant cu celule <strong>de</strong> regenerare, care ar<br />
û<br />
ajuta-o sã-æi revinã. Astfel cã, fetiåa a fost<br />
programatã pentru operaåie pe 16 aprilie<br />
<strong>2007</strong>, operaåie estimatã la valoarea <strong>de</strong><br />
30 000 $, fãrã cheltuieli <strong>de</strong> transport, o<br />
suma imensã pentru familia Draguåu.<br />
Convinæi fiind <strong>de</strong> spiritul <strong>de</strong> corp<br />
æi <strong>de</strong> solidaritate, care caracterizeazã<br />
personalul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române, vã adresam rugãmintea <strong>de</strong><br />
a contribui, benevol, cu sume bãneæti<br />
pentru sprijinirea colegului nostru, în<br />
încercarea <strong>de</strong> a oferi o speranåã <strong>de</strong> viaåã<br />
normalã fiicei sale.<br />
Sumele pe care veåi dori sa le donaåi,<br />
pot fi virate in conturile <strong>de</strong>schise la<br />
BANCPOST, sucursala Botoæani (Titular<br />
cont : DRAGUÅU GABRIELA):<br />
RO 08 BPOS 07003830609 EUR 01;<br />
RO 52 BPOS 07003830609 USD 01;<br />
RO 73 BPOS 07003830609 RON 01;<br />
CNP.2830801070133<br />
REVEDERE<br />
Cms. Æef DOBREANU DÃNUÅ<br />
anunåã intenåia <strong>de</strong> a organiza<br />
întâlnirea <strong>de</strong> 25 <strong>de</strong> ani a promoåiei<br />
1982 a Æcolii militare <strong>de</strong> ofiåeri<br />
activi ,,Nicolae Bãlcescu”, arma<br />
,,Grãniceri”, plutoanele Bodoaæcã<br />
æi Gheorghiåã. Întîlnirea urmeazã<br />
sã aibã loc la Sibiu în <strong>de</strong>cada a<br />
3- a a lunii august <strong>2007</strong>. Colegii<br />
care doresc sã participe la aceastã<br />
activitate sunt rugaåi sã sune la<br />
numerele <strong>de</strong> telefon 0728282602,<br />
0743014119, 0742101498, pânã<br />
la data <strong>de</strong> 28 februarie <strong>2007</strong><br />
33
Mall-ul românesc<br />
Extraordinar. Este cuvântul pe care<br />
îl pronunåi involuntar <strong>de</strong> câte ori mergi<br />
acolo. De la intrare te plezneæte în<br />
sinusuri o aromã <strong>de</strong> scoråiæoarã <strong>de</strong> la<br />
prãjiturile <strong>de</strong> jos, <strong>de</strong> la parter. Mai faci<br />
doar 2-3 metri æi apare parfumul. De fapt<br />
miile <strong>de</strong> arome <strong>de</strong>sprinse <strong>de</strong> pe corpurile<br />
care formeazã Mall-ul. Pentru cã Mallul<br />
nu este un complex comercial un<strong>de</strong><br />
fugi sã îåi faci<br />
cumpãraturile.<br />
Este crem <strong>de</strong> la<br />
crem! Este locul<br />
un<strong>de</strong> mergi doar<br />
dupã ce îåi iei<br />
cele mai bune<br />
haine, bagi gel<br />
sau spumã,<br />
pui ceasul ãla<br />
scump, celularul<br />
æi cheile <strong>de</strong><br />
la maæinã în<br />
mânã, la ve<strong>de</strong>re.<br />
Dacã ai Dacie,<br />
o b l i g a t o r i u<br />
tragi un breloc<br />
Merce<strong>de</strong>s sau<br />
BMW la cheie.<br />
Dar sã vã<br />
povestesc: am<br />
fost cu niæte<br />
prieteni, urc la etajul trei sã mãnânc un<br />
KFC. Mã împiedic <strong>de</strong> vreo cinci copii<br />
æi mama lor blondã, mã împinge un<br />
musculos tupeist, fac un salt sã nu mã<br />
calce pe picioare trei æmecheraæi plini<br />
<strong>de</strong> cercei. Înaintez spre KFC, flãmând<br />
æi <strong>de</strong>ja puåin nervos. Alarma: se apropie<br />
trei pantere <strong>de</strong> Mall. Sunt acele femei<br />
ultra fardate, ale cãror trãsãturi <strong>de</strong> bazã<br />
nici Dumnezeu nu le mai intuieæte sub<br />
tonele <strong>de</strong> spoialã. Dar îmi plac... Au<br />
<strong>de</strong>colteuri adânci, sânii sunt împinæi<br />
la suprafaåã, iar una æi-a dat chiar cu<br />
sclipici pe piept. Vorbesc tare, aæa<br />
cum se ca<strong>de</strong> în lumea bunã. „Faaatã,<br />
l-am lãsat pe fraier cu buza umflatã!”<br />
„Vai, fatã...!” râ<strong>de</strong> amuzatã <strong>de</strong> tãria<br />
sufleteascã a prietenei ei. Le admir æi<br />
pantalonii. Super - mulaåi pe formele lor<br />
divine care ar fi fãcut sculptorii Greciei<br />
antice sã îæi rãsuceascã dalta în inimã.<br />
Poate se filmeazã o reclamã la OB-uri.<br />
Fetele trec în vitezã, râzând în gura<br />
mare scoasã în evi<strong>de</strong>nåã <strong>de</strong> rujul <strong>de</strong><br />
bunã calitate.<br />
Ajung la KFC. În faåa mea, la rând,<br />
sunt doi oameni. Un tip masiv, plin <strong>de</strong><br />
aur, care îæi ia patru ætiuleåi <strong>de</strong> porumb<br />
fiert pe lângã o basculantã <strong>de</strong> aripioare,<br />
æi o „subåiricã”. Micuåã ca o vrãbiuåã, cu<br />
unghiile murdare la mâini. La <strong>de</strong>getul<br />
mic al mâinii stângi are o unghie lungã<br />
æi lãcuitã. Restul par roase. Îmi comand<br />
mâncarea si caut o masã. Cam greu sã<br />
gãseæti o masã la Mall, chiar dacã e în<br />
timpul sãptãmânii. Odatã ce ai prins-o<br />
nu o mai laæi câteva ore. Tragi <strong>de</strong> un<br />
suc, dar ætii cã face. Pe masã poåi sã îåi<br />
pui celularul, pachetul <strong>de</strong> åigãri scumpe,<br />
cheile <strong>de</strong> la maæinã. Neapãrat æi brelocul<br />
æmecher. Tu nu prea îi vezi pe ceilalåi<br />
pentru cã ai ochelari <strong>de</strong> soare.<br />
Ai fãcut greæeala sã mergi la<br />
Mall fãrã ochelari <strong>de</strong> soare?<br />
Eæti un ratat. Pleacã acasã,<br />
åãrane! Încep sã mãnânc,<br />
prietenii cu care sunt încep sã<br />
povesteascã vrute æi nevrute.<br />
Simt o privire care ne<br />
fixeazã. E un tip respectabil<br />
(aæa pãrea) <strong>de</strong> la o masã<br />
alãturatã. Æi-a terminat<br />
<strong>de</strong>mult consumaåia, dar<br />
discuåia fetelor <strong>de</strong> la masa<br />
alãturatã l-a captivat atât <strong>de</strong><br />
mult încât nici mãcar nu îæi<br />
mai ascun<strong>de</strong> interesul. Aæa a<br />
stat douã ore. Nu exagerez.<br />
A stat æi a ascultat. Apoi s-a<br />
ridicat, cu un oftat. Probabil<br />
îl aætepta nevasta acasã. A<br />
plecat, distrus.<br />
Ce bine e la Mall. Plecãm<br />
æi noi, într-un târziu. Se însera <strong>de</strong>ja.<br />
Mall-ul începe sã fiarbã. Lume din ce<br />
în ce mai multã. Toate mesele ocupate,<br />
balustra<strong>de</strong>le tapetate cu æmecheri veniåi<br />
la agãåat. Babilonul la Mall, arca lui Noe<br />
pe uscat. Toate seminåiile pãmântului,<br />
toate graiurile planetei reunite sub<br />
cupola…circului. Cã asta e Mall-ul, un<br />
circ. Dar în nici un caz circul foamei...<br />
8 6 4 2 7 9 5 3 1<br />
7 3 9 1 8 5 2 6 4<br />
1 5 2 4 3 6 7 9 8<br />
4 1 3 8 6 7 9 5 2<br />
5 8 6 9 2 4 3 1 7<br />
2 9 7 5 1 3 8 4 6<br />
9 4 8 7 5 1 6 2 3<br />
3 7 5 6 4 2 1 8 9<br />
6 2 1 3 9 8 4 7 5<br />
rezolvare<br />
8 1 4 2 6 5 9 3 7<br />
7 5 6 3 9 1 2 4 8<br />
2 3 9 7 8 4 6 1 5<br />
6 9 8 5 3 2 1 7 4<br />
5 2 1 4 7 8 3 6 9<br />
3 4 7 9 1 6 5 8 2<br />
9 8 2 6 4 3 7 5 1<br />
1 6 5 8 2 7 4 9 3<br />
4 7 3 1 5 9 8 2 6<br />
rezolvare<br />
4 8 2 9<br />
9 5 4 7<br />
5 6 2<br />
4 8 7 2<br />
9<br />
1 6 7 4<br />
7 6 8<br />
4 5 2 9<br />
2 7 1 5<br />
34<br />
Regula cifrei unice: presupune completarea careului <strong>de</strong> 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice<br />
coloanã <strong>de</strong> 9 cãsuåe æi oricare pãtrat <strong>de</strong> 3x3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9.<br />
û
ZÂMBETE!<br />
Guma Orbit<br />
cu surprize<br />
NEA<br />
UIUM<br />
ARGEÆ<br />
(AUTO)<br />
ASIA!<br />
VAR DE<br />
TENCUIALÃ<br />
ANIN<br />
FEMEIA<br />
ZIDITÃ<br />
STÂNCÃ<br />
ÎNCEPE<br />
COBORÂREA !<br />
TRAG SANIA<br />
<strong>2007</strong><br />
OBICEI<br />
H2O<br />
LAVINÃ<br />
BUN LA<br />
SCRIS<br />
VULCAN<br />
ACTIV<br />
BLOC DE<br />
GHEAÅÃ<br />
ISLAZ<br />
ALUNECÃ<br />
PE ZÃPADÃ<br />
H I B E R N A R E<br />
3,14<br />
CAP DE<br />
PÂRTIE!<br />
TROIENE<br />
OFERIT<br />
OMUL<br />
URBEI<br />
ALBITE<br />
DE NEA<br />
REVENIT<br />
DOUÃ<br />
NORME!<br />
ROÆII ÎN<br />
LAN<br />
TÂRLIE<br />
ANOTIMP<br />
TEMATIC<br />
PAI<br />
INTRARE ÎN<br />
HORN<br />
LA CABANÃ!<br />
ÅEPENI<br />
SALON<br />
GOL!<br />
HAINA<br />
IERNII<br />
UN AVION<br />
ÅEAPÃ<br />
COLEA<br />
MENTAL<br />
DE LOCUL I<br />
(SIMBOL)<br />
ZÃPADÃ<br />
CAPETE!<br />
Integramã: Dumitru MOCANU<br />
DEFECTE<br />
APUS<br />
ÅARA<br />
ÆAHULUI<br />
TROFEE LA<br />
FOCURI DE<br />
IARNÃ<br />
LOC<br />
PENTRU<br />
ÎNTRECERI<br />
De la o vreme, <strong>de</strong> fapt mai<br />
<strong>de</strong> mult timp, pastila sau lama<br />
<strong>de</strong> Orbit a <strong>de</strong>venit monedã <strong>de</strong><br />
15-30 <strong>de</strong> bani (1500 - 3000 lei<br />
vechi). Mie aæa mi se pare,<br />
pentru cã, dacã restul care<br />
trebuie sã-l primeæti e sub 50<br />
<strong>de</strong> bani (5 mii lei vechi), te<br />
trezeæti cu guma`n braåe, fãrã<br />
sã te mai întrebe nimeni dacã<br />
mãnânci gumã...<br />
Într-o zi am coborât la<br />
magazinul <strong>de</strong> pe colå, sã-mi<br />
iau åigãri. 4,9 lei pachetul. Nu`s<br />
genul care sã aætept o mie <strong>de</strong><br />
lei, dar tura asta vroiam sã i-o<br />
coc vânzãtoarei cu pricina...<br />
Aæa cã mã uitam la ea, care<br />
se miæca cu viteza melcului<br />
turbat, în speranåa cã plec æi<br />
îi las mia...<br />
Eu nimic, bãgasem pachetul<br />
în buzunar, mã uitam la ea, æi<br />
aæteptam restul.<br />
- Ætiåi, n-am o mie, æi-mi<br />
întin<strong>de</strong> o pastilã <strong>de</strong> orbit.<br />
- Da` nu mai bine îmi daåi<br />
o pastilã <strong>de</strong> Mentos? întreb eu,<br />
ætiind ce va urma.<br />
- Pãi aia e 2 mii, îmi dã<br />
replica.<br />
În condiåiile astea, scot din<br />
buzunar altã pastilã <strong>de</strong> Orbit<br />
(primitã cu o searã înainte)<br />
i-o întind æi-i cer o pastilã <strong>de</strong><br />
Mentos, cã eu vreau Mentos,<br />
nu Orbit, æi nu conteazã ca nici<br />
Mentos nu mãnânc, conteazã<br />
cã, dacã Orbit a <strong>de</strong>venit<br />
monedã, vreau sã circule în<br />
ambele direcåii, nu numai <strong>de</strong><br />
la vânzãtori la clienåi...<br />
Vânzãtoarea <strong>de</strong>ja îæi cãuta<br />
fãlcile pe jos...Cãscase niæte<br />
ochi ca <strong>de</strong> melc...<br />
- Pãi...<br />
- Pãi ce? Adicã mie-mi dai<br />
rest Orbit, dar dacã åi-l dau<br />
înapoi nu-i bun?<br />
Liniæte. Se consultã cu<br />
colegele din priviri.<br />
- În cazul ãsta, nu-mi mai da<br />
rest la 100.000, dã-mi pastile<br />
<strong>de</strong> Orbit, ca sã nu-mi mai<br />
miroasã gura!<br />
Dupã semnele <strong>de</strong> aprobare<br />
primite, ia pastila mea <strong>de</strong> Orbit,<br />
si-mi dã un Mentos. Am luat<br />
Mentos-ul.<br />
Aætept acum sã n-am 2000<br />
<strong>de</strong> lei (vechi) vreodatã.<br />
û<br />
Responsabili <strong>de</strong> pagini Ætefan ANDREESCU æi Alexandru BARBU<br />
35
LEGIS<br />
ORDONANÅA DE URGENÅÃ<br />
nr. 105 din 27 iunie 2001 privind<br />
frontiera <strong>de</strong> stat a României<br />
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL<br />
nr. 352 din 30 iunie 2001;<br />
În temeiul preve<strong>de</strong>rilor art. 114 alin. (4)<br />
din Constituåia României,<br />
Guvernul României adoptã prezenta<br />
ordonanåã <strong>de</strong> urgenåã.<br />
CAP. 1<br />
Dispoziåii generale<br />
ART. 1 (modificat æi completat <strong>de</strong> art.<br />
1 O.U. nr. 108/2006)<br />
În sensul prezentei ordonanåe <strong>de</strong><br />
urgenåã, expresiile <strong>de</strong> mai jos au urmãtoarele<br />
semnificaåii:<br />
a) frontierã <strong>de</strong> stat - linia realã sau<br />
imaginarã care trece, în linie dreaptã, <strong>de</strong> la<br />
un semn <strong>de</strong> frontierã la altul ori, acolo un<strong>de</strong><br />
frontiera nu este marcatã în teren cu semne<br />
<strong>de</strong> frontierã, <strong>de</strong> la un punct <strong>de</strong> coordonate<br />
la altul; la fluviul Dunãrea æi celelalte ape<br />
curgãtoare frontiera <strong>de</strong> stat este cea stabilitã<br />
prin acordurile, convenåiile æi înåelegerile<br />
dintre România æi statele vecine, cu luarea în<br />
consi<strong>de</strong>rare a faptului cã principiul general<br />
acceptat <strong>de</strong> dreptul internaåional fluvial este<br />
acela cã frontiera trece pe mijlocul æenalului<br />
navigabil principal, iar la apele curgãtoare<br />
nenavigabile, pe la mijlocul pânzei <strong>de</strong> apã;<br />
la Marea Neagrã frontiera <strong>de</strong> stat trece pe la<br />
limita exterioarã æi limitele laterale ale mãrii<br />
teritoriale a României;<br />
b) culoar <strong>de</strong> frontierã - fâæia <strong>de</strong> teren<br />
situatã <strong>de</strong> o parte æi <strong>de</strong> alta a frontierei <strong>de</strong> stat,<br />
stabilitã în baza acordurilor æi convenåiilor<br />
<strong>de</strong> frontierã încheiate <strong>de</strong> România cu statele<br />
vecine în scopul evi<strong>de</strong>nåierii æi protejãrii<br />
semnelor <strong>de</strong> frontierã;<br />
c) fâæie <strong>de</strong> protecåie a frontierei <strong>de</strong><br />
stat - fâæia <strong>de</strong> teren constituitã <strong>de</strong>-a lungul<br />
frontierei <strong>de</strong> stat în scopul protejãrii<br />
semnelor <strong>de</strong> frontierã æi asigurãrii controlului<br />
accesului în apropierea liniei <strong>de</strong> frontierã;<br />
d) frontiere interne - frontierele comune<br />
terestre ale României cu fiecare dintre<br />
statele vecine cu care s-au încheiat acorduri,<br />
convenåii sau alte înåelegeri internaåionale<br />
privind eliminarea controlului la frontiera<br />
comunã, precum æi aeroporturile pentru<br />
zborurile externe, curse regulate æi<br />
neregulate, porturile maritime æi fluviale<br />
pentru liniile regulate <strong>de</strong> pasageri æi mãrfuri<br />
care au ca punct <strong>de</strong> plecare sau ca <strong>de</strong>stinaåie<br />
exclusivã alte aeroporturi sau porturi <strong>de</strong> pe<br />
teritoriile statelor sau comunitãåilor <strong>de</strong><br />
state cu care România a încheiat acorduri,<br />
convenåii sau alte înåelegeri internaåionale<br />
privind eliminarea controalelor la frontierã,<br />
fãrã escale în aeroporturi sau porturi din<br />
afara teritoriului acestora;<br />
e) frontiere externe - frontiera terestrã<br />
æi maritimã, precum æi aeroporturile æi<br />
porturile maritime æi fluviale, dacã acestea<br />
nu reprezintã frontiere interne;<br />
f) zbor intern - orice zbor care are ca<br />
punct <strong>de</strong> plecare sau ca <strong>de</strong>stinaåie teritoriul<br />
României, precum æi orice zbor care are ca<br />
punct <strong>de</strong> plecare sau ca <strong>de</strong>stinaåie exclusivã<br />
teritoriile statelor sau comunitãåilor <strong>de</strong> state<br />
cu care România a încheiat acorduri,<br />
convenåii sau alte înåelegeri internaåionale<br />
privind eliminarea controlului la frontierã,<br />
fãrã escalã pe teritoriul unui stat terå;<br />
g) stat terå - orice alt stat <strong>de</strong>cât statele cu<br />
care România a încheiat acorduri, convenåii<br />
sau alte înåelegeri internaåionale privind<br />
eliminarea controlului la frontierã;<br />
h) strãin semnalat ca inadmisibil -<br />
persoana care nu în<strong>de</strong>plineæte condiåiile<br />
<strong>de</strong> intrare în åarã prevãzute <strong>de</strong> legislaåia<br />
în vigoare privind regimul strãinilor æi<br />
persoana care nu în<strong>de</strong>plineæte condiåiile<br />
pentru acordarea unei forme <strong>de</strong> protecåie,<br />
conform dispoziåiilor referitoare la statutul<br />
æi regimul refugiaåilor;<br />
i) punct <strong>de</strong> trecere a frontierei - orice loc<br />
organizat æi autorizat <strong>de</strong> Guvernul României<br />
pentru trecerea frontierei <strong>de</strong> stat;<br />
j) punct <strong>de</strong> mic trafic æi punct <strong>de</strong>stinat<br />
trecerilor simplificate - orice loc organizat<br />
æi autorizat <strong>de</strong> Guvernul României pentru<br />
trecerea frontierei <strong>de</strong> stat a persoanelor din<br />
zona <strong>de</strong> frontierã, într-o formã simplificatã,<br />
convenitã prin convenåii æi acorduri<br />
încheiate cu statele vecine;<br />
k) control la frontierã - activitatea<br />
<strong>de</strong>sfãæuratã <strong>de</strong> personalul autoritãåilor<br />
competente pentru asigurarea respectãrii<br />
condiåiilor prevãzute <strong>de</strong> lege pentru trecerea<br />
frontierei <strong>de</strong> stat a persoanelor, mijloacelor<br />
<strong>de</strong> transport, mãrfurilor æi a altor bunuri;<br />
l) infracåiune <strong>de</strong> frontierã - fapta<br />
prevãzutã <strong>de</strong> lege ca infracåiune, sãvâræitã<br />
în scopul trecerii ilegale peste frontiera <strong>de</strong><br />
stat a persoanelor, mijloacelor <strong>de</strong> transport,<br />
mãrfurilor sau altor bunuri;<br />
m) trecere ilegalã a frontierei <strong>de</strong> stat -<br />
trecerea peste frontiera <strong>de</strong> stat în alte condiåii<br />
<strong>de</strong>cât cele prevãzute <strong>de</strong> legea românã;<br />
n) transportator - orice persoanã fizicã<br />
sau juridicã care asigurã, cu titlu profesional,<br />
transportul <strong>de</strong> persoane æi bunuri pe cale<br />
aerianã, navalã sau terestrã;<br />
o) regim <strong>de</strong> control al poliåiei <strong>de</strong><br />
frontierã - totalitatea normelor prevãzute<br />
<strong>de</strong> lege cu privire la verificãrile <strong>de</strong>sfãæurate<br />
<strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã asupra persoanelor,<br />
activitãåilor sau imobilelor aflate în zonele<br />
<strong>de</strong> competenåã ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã,<br />
pentru constatarea æi sancåionarea faptelor<br />
<strong>de</strong> încãlcare a normelor prevãzute <strong>de</strong> lege.<br />
CAP. 2<br />
<strong>Frontiera</strong> <strong>de</strong> stat a României<br />
ART. 2 (Referit indirect <strong>de</strong> Legea nr.<br />
599/2001)<br />
(1) <strong>Frontiera</strong> <strong>de</strong> stat a României<br />
<strong>de</strong>limiteazã teritoriul statului român <strong>de</strong><br />
teritoriul fiecãruia dintre statele vecine<br />
æi marea teritorialã a României <strong>de</strong> zona<br />
contiguã. În plan vertical frontiera <strong>de</strong> stat<br />
<strong>de</strong>limiteazã spaåiul aerian æi subsolul statului<br />
român <strong>de</strong> spaåiul aerian æi subsolul fiecãruia<br />
dintre statele vecine.<br />
(2) <strong>Frontiera</strong> <strong>de</strong> stat se stabileæte<br />
prin lege, în conformitate cu preve<strong>de</strong>rile<br />
tratatelor internaåionale, convenåiilor sau<br />
înåelegerilor încheiate <strong>de</strong> statul român cu<br />
statele vecine.<br />
(3) <strong>Frontiera</strong> <strong>de</strong> stat a României este<br />
marcatã, <strong>de</strong> regulã, în teren prin semne <strong>de</strong><br />
frontierã, ale cãror date topogeo<strong>de</strong>zice sunt<br />
prevãzute în documentele <strong>de</strong> <strong>de</strong>marcare<br />
bilaterale, încheiate <strong>de</strong> statul român cu<br />
statele vecine.<br />
ART. 3 (modificat <strong>de</strong> art. 1 O.U. nr.<br />
108/2006)<br />
(1) Pentru protecåia frontierei <strong>de</strong> stat æi a<br />
semnelor <strong>de</strong> frontierã se constituie culoarul<br />
<strong>de</strong> frontierã æi fâæia <strong>de</strong> protecåie a frontierei<br />
<strong>de</strong> stat.<br />
(2) Culoarul <strong>de</strong> frontierã æi lãåimea<br />
acestuia se convine <strong>de</strong> cãtre statul român<br />
cu fiecare dintre statele vecine, astfel încât<br />
sã asigure vizibilitatea æi protecåia semnelor<br />
<strong>de</strong> frontierã.<br />
(3) Fâæia <strong>de</strong> protecåie a frontierei <strong>de</strong><br />
stat se stabileæte <strong>de</strong> la linia <strong>de</strong> frontierã<br />
cãtre interior æi are o lãåime <strong>de</strong> 20 metri.<br />
La frontiera <strong>de</strong> apã sau în locurile din<br />
imediata apropiere a frontierei <strong>de</strong> stat, în<br />
care terenurile sunt mlãætinoase, supuse<br />
erodãrilor sau avalanæelor, fâæia <strong>de</strong> protecåie<br />
a frontierei <strong>de</strong> stat se constituie mai în<br />
adâncime. Fâæia <strong>de</strong> protecåie a frontierei <strong>de</strong><br />
stat se constituie æi se marcheazã prin grija<br />
administraåiei publice locale în colaborare<br />
cu Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã.<br />
(4) Nu se constituie fâæie <strong>de</strong> protecåie<br />
a frontierei <strong>de</strong> stat la frontierele interne,<br />
la åãrmul Mãrii Negre, la Dunãre, pe cãile<br />
<strong>de</strong> comunicaåie æi în zonele cu lucrãri<br />
hidrotehnice situate la frontierã.<br />
ART. 4 (modificat <strong>de</strong> art. 1 O.U. nr.<br />
108/2006)<br />
(1) Pentru asigurarea executãrii pazei<br />
æi controlului trecerii frontierei <strong>de</strong> stat se<br />
constituie zonã <strong>de</strong> frontierã.<br />
Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2007</strong><br />
1
(2) Zona <strong>de</strong> frontierã cuprin<strong>de</strong> teritoriul<br />
aflat pe o adâncime <strong>de</strong> 30 km faåã <strong>de</strong><br />
frontiera <strong>de</strong> stat æi åãrmul Mãrii Negre, cãtre<br />
interior.<br />
(3) În ju<strong>de</strong>åele din interiorul åãrii<br />
un<strong>de</strong> funcåioneazã aeroporturi æi porturi<br />
<strong>de</strong>schise traficului internaåional suprafaåa<br />
aeroportului sau a portului cu platformele,<br />
imobilele æi instalaåiile aferente reprezintã<br />
zona supusã regimului <strong>de</strong> control al poliåiei<br />
<strong>de</strong> frontierã.<br />
(4) Fâæiile <strong>de</strong> teren, situate pe o adâncime<br />
<strong>de</strong> 10 km <strong>de</strong> o parte æi <strong>de</strong> cealaltã a malurilor<br />
Dunãrii interioare, <strong>de</strong>schisã navigaåiei<br />
internaåionale, sunt supuse regimului <strong>de</strong><br />
control al poliåiei <strong>de</strong> frontierã.<br />
CAP. 3<br />
Regimul juridic al frontierei <strong>de</strong> stat<br />
SECÅIUNEA 1<br />
Dispoziåii generale<br />
ART. 5<br />
(1) Regimul juridic al frontierei <strong>de</strong> stat<br />
cuprin<strong>de</strong> totalitatea normelor prevãzute <strong>de</strong><br />
legislaåia internã care privesc frontiera <strong>de</strong><br />
stat æi <strong>de</strong>sfãæurarea diferitelor activitãåi în<br />
zona <strong>de</strong> frontierã, în zona aeroporturilor æi<br />
porturilor <strong>de</strong>schise traficului internaåional.<br />
(2) Asigurarea respectãrii regimului<br />
juridic al frontierei <strong>de</strong> stat revine autoritãåilor<br />
care au atribuåii privind controlul la trecerea<br />
frontierei <strong>de</strong> stat æi autoritãåilor administraåiei<br />
publice locale.<br />
ART. 6 (abrogat paråial <strong>de</strong> art. 1 O.U.<br />
nr. 108/2006)<br />
(1) <strong>Frontiera</strong> <strong>de</strong> stat a României poate<br />
avea regim <strong>de</strong> frontierã internã sau frontierã<br />
externã.<br />
(2) Regimul <strong>de</strong> frontierã internã se poate<br />
stabili pentru toate acåiunile <strong>de</strong> trecere a<br />
frontierei <strong>de</strong> stat sau numai pentru o parte<br />
din ele.<br />
(3) În situaåia în care România<br />
semneazã un document internaåional<br />
privind eliminarea controlului la frontierã<br />
cu un stat sau cu o comunitate <strong>de</strong> state cu<br />
care nu are frontiere comune, se consi<strong>de</strong>rã<br />
ca are frontierã internã cu acel stat sau cu<br />
acea comunitate <strong>de</strong> state prin frontierele<br />
aeroportuare sau portuare, dupã caz.<br />
ART. 7<br />
(1) Culoarul <strong>de</strong> frontierã æi fâæia <strong>de</strong><br />
protecåie a frontierei <strong>de</strong> stat fac parte<br />
din domeniul public al statului æi se<br />
administreazã <strong>de</strong> cãtre autoritãåile<br />
administraåiei publice locale, în condiåiile<br />
stabilite prin hotãrâre a Guvernului.<br />
(2) Administraåia publicã localã asigurã<br />
curãåarea æi întreåinerea culoarului <strong>de</strong><br />
frontierã, întreåinerea æi repararea semnelor<br />
<strong>de</strong> frontierã sau, la nevoie, înlocuirea<br />
acestora, conform preve<strong>de</strong>rilor documentelor<br />
bilaterale încheiate cu statele vecine. Aceste<br />
activitãåi se <strong>de</strong>sfãæoarã la termenele stabilite<br />
prin acordurile, convenåiile sau înåelegerile<br />
<strong>de</strong> frontierã încheiate cu statele vecine sau,<br />
ori <strong>de</strong> câte ori este nevoie, la cererea æi<br />
sub supravegherea nemijlocitã a Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române.<br />
(3) În fâæia <strong>de</strong> protecåie a frontierei<br />
<strong>de</strong> stat poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au dreptul sã<br />
instaleze mijloace <strong>de</strong> semnalare a trecerilor<br />
peste frontierã æi <strong>de</strong> supraveghere a liniei<br />
<strong>de</strong> frontierã. Dacã situaåia o impune, pentru<br />
termene limitate, pânã la dispariåia stãrii care<br />
<strong>de</strong>terminã necesitatea, în fâæia <strong>de</strong> protecåie<br />
a frontierei <strong>de</strong> stat se pot face æi alte lucrãri<br />
necesare în ve<strong>de</strong>rea în<strong>de</strong>plinirii atribuåiilor<br />
<strong>de</strong> cãtre poliåiætii <strong>de</strong> frontierã.<br />
(4) Suprafeåele <strong>de</strong> teren cuprinse între<br />
fâæia <strong>de</strong> protecåie a frontierei <strong>de</strong> stat æi<br />
culoarul <strong>de</strong> frontierã sau malul apelor, dupã<br />
caz, se administreazã <strong>de</strong> cãtre persoanele<br />
fizice sau juridice cãrora le aparåin, cu<br />
respectarea normelor prezentei ordonanåe<br />
<strong>de</strong> urgenåã.<br />
(5) Accesul persoanelor în fâæia <strong>de</strong><br />
protecåie a frontierei <strong>de</strong> stat pânã la culoarul<br />
<strong>de</strong> frontierã sau malul apelor, dupã caz, este<br />
permis în baza documentelor <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate,<br />
cu aprobarea administraåiei publice locale æi<br />
cu avizul æefului formaåiunii locale a poliåiei<br />
<strong>de</strong> frontierã.<br />
(6) Accesul persoanelor pentru efectuarea<br />
unor activitãåi dincolo <strong>de</strong> fâæia <strong>de</strong> protecåie a<br />
frontierei <strong>de</strong> stat, în situaåia în care aceasta<br />
se constituie mai în adâncime, precum æi<br />
în insulele æi ostroavele aparåinând statului<br />
român, situate în apele <strong>de</strong> frontierã, este<br />
permis numai prin locurile æi în condiåiile<br />
stabilite <strong>de</strong> administraåia publicã localã æi<br />
cu avizul æefului formaåiunii locale a poliåiei<br />
<strong>de</strong> frontierã.<br />
(7) Accesul persoanelor în insulele æi<br />
ostroavele <strong>de</strong> formaåiune nouã din apele<br />
<strong>de</strong> frontierã este permis numai dupã<br />
<strong>de</strong>terminarea apartenenåei acestora, pe baza<br />
înåelegerilor încheiate între statul român æi<br />
statul vecin.<br />
ART. 8 (modificat æi completat <strong>de</strong> art. 1<br />
O.U. nr. 108/2006)<br />
(1) Trecerea frontierei <strong>de</strong> stat a<br />
României <strong>de</strong> cãtre persoane, mijloace <strong>de</strong><br />
transport, mãrfuri æi alte bunuri se face<br />
prin punctele <strong>de</strong> trecere a frontierei <strong>de</strong> stat<br />
<strong>de</strong>schise traficului internaåional, <strong>de</strong>numite în<br />
continuare puncte <strong>de</strong> trecere.<br />
(2) Trecerea frontierei <strong>de</strong> stat a României<br />
se poate face æi prin alte locuri, în condiåiile<br />
stabilite <strong>de</strong> comun acord prin documente<br />
bilaterale încheiate <strong>de</strong> România cu statele<br />
vecine.<br />
(3) Trecerea frontierei <strong>de</strong> stat <strong>de</strong> cãtre<br />
persoane se face cu respectarea preve<strong>de</strong>rilor<br />
prezentei ordonanåe <strong>de</strong> urgenåã.<br />
(4) Trecerea frontierei <strong>de</strong> stat a<br />
mijloacelor <strong>de</strong> transport, mãrfurilor æi altor<br />
bunuri se face cu respectarea legilor ce<br />
reglementeazã regimul vamal.<br />
ART. 9 (modificat <strong>de</strong> art. 1 O.U. nr.<br />
108/2006)<br />
(1) Deschi<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> noi puncte <strong>de</strong> trecere<br />
sau închi<strong>de</strong>rea temporarã ori <strong>de</strong>finitivã<br />
a celor existente se face prin hotãrâre a<br />
Guvernului.<br />
(2) Guvernul României va da publicitãåii<br />
lista cuprinzând punctele <strong>de</strong> trecere<br />
a frontierei <strong>de</strong> stat <strong>de</strong>schise traficului<br />
internaåional, punctele <strong>de</strong> mic trafic æi <strong>de</strong><br />
treceri simplificate.<br />
(3) Denumirea punctului <strong>de</strong> trecere,<br />
suprafaåa pe care o cuprin<strong>de</strong>, specificul<br />
<strong>de</strong> activitate æi orarul <strong>de</strong> funcåionare se<br />
afiæeazã la loc vizibil, la intrarea în punctul<br />
<strong>de</strong> trecere.<br />
(4) Deschi<strong>de</strong>rea ocazionalã a unor<br />
puncte <strong>de</strong> trecere în ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>sfãæurãrii<br />
unor activitãåi cu caracter festiv sau religios<br />
æi orarul lor <strong>de</strong> funcåionare se efectueazã cu<br />
aprobarea inspectorului general al poliåiei<br />
<strong>de</strong> frontierã.<br />
(5) Punctele <strong>de</strong> trecere, punctele <strong>de</strong> mic<br />
trafic æi cele <strong>de</strong>stinate trecerilor simplificate<br />
funcåioneazã în subordinea Ministerului<br />
Administraåiei æi Internelor.<br />
ART. 10<br />
(1) Administratorii aeroporturilor æi<br />
porturilor în care funcåioneazã puncte <strong>de</strong><br />
trecere, precum æi cei ai punctelor <strong>de</strong> trecere<br />
rutiere care au douã sau mai multe fluxuri<br />
pe sens vor asigura în termen <strong>de</strong> un an <strong>de</strong> la<br />
data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanåe<br />
<strong>de</strong> urgenåã separarea fluxurilor <strong>de</strong> pasageri<br />
prin amenajarea unor puncte <strong>de</strong> control<br />
separate, individualizate astfel:<br />
a) pentru cetãåenii români sau<br />
aparåinând statelor cu care România a<br />
încheiat documente bilaterale <strong>de</strong> eliminare<br />
a controlului la frontierã, punctul <strong>de</strong> control<br />
va fi individualizat cu drapelul României æi<br />
al/ale statului/statelor parte la înåelegerea<br />
internaåionalã, urmate <strong>de</strong> <strong>de</strong>numirea în clar<br />
a acestora, în limba românã æi în limbile <strong>de</strong><br />
circulaåie internaåionalã;<br />
b) pentru cetãåenii altor state punctul<br />
<strong>de</strong> control va fi individualizat cu inscripåia<br />
“ALTE STATE”, în limba românã æi în limbile<br />
<strong>de</strong> circulaåie internaåionalã.<br />
(2) Imobilele în care funcåioneazã<br />
punctele <strong>de</strong> trecere æi terenurile aferente<br />
acestora, care constituie domeniu public<br />
al statului ori domeniu privat æi se<br />
administreazã <strong>de</strong> cãtre una dintre autoritãåile<br />
sau instituåiile prevãzute la art. 12 alin. (1)<br />
ori <strong>de</strong> alte persoane juridice, se pun în mod<br />
gratuit la dispoziåie celorlalte autoritãåi cu<br />
competenåe <strong>de</strong> control la trecerea frontierei<br />
<strong>de</strong> stat.<br />
(3) În situaåia în care trecerea frontierei<br />
se efectueazã temporar prin alte puncte<br />
<strong>de</strong> trecere care nu sunt <strong>de</strong>schise traficului<br />
internaåional <strong>de</strong> persoane æi mãrfuri,<br />
solicitantul asigurã, dupã aprobarea<br />
<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii temporare a punctului <strong>de</strong><br />
trecere, condiåii corespunzãtoare <strong>de</strong><br />
efectuare a controlului pentru trecerea<br />
frontierei, respectiv: punerea la dispoziåie<br />
a spaåiilor <strong>de</strong> lucru æi a utilitãåilor,<br />
transportul personalului, spaåii <strong>de</strong> cazare æi<br />
in<strong>de</strong>mnizaåiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare, conform legii.<br />
ART. 11<br />
(1) În punctele <strong>de</strong> trecere se organizeazã<br />
æi se efectueazã controlul <strong>de</strong> frontierã al<br />
persoanelor, mijloacelor <strong>de</strong> transport,<br />
mãrfurilor æi al altor bunuri atât la intrarea,<br />
cât æi la ieæirea din åarã.<br />
(2) Controlul efectuat la trecerea<br />
frontierei <strong>de</strong> stat are ca scop verificarea æi<br />
constatarea în<strong>de</strong>plinirii condiåiilor prevãzute<br />
<strong>de</strong> lege pentru intrarea æi ieæirea în/din åarã<br />
a persoanelor, mijloacelor <strong>de</strong> transport,<br />
mãrfurilor æi altor bunuri.<br />
ART. 12<br />
(1) În punctele <strong>de</strong> trecere îæi <strong>de</strong>sfãæoarã<br />
activitatea personalul tuturor autoritãåilor<br />
publice care au, potrivit legii, competenåe<br />
pe linia controlului la trecerea frontierei<br />
<strong>de</strong> stat.<br />
(2) Atribuåiile personalului prevãzut la<br />
alin. (1) se stabilesc <strong>de</strong> autoritãåile publice în<br />
structura cãrora acesta funcåioneazã, potrivit<br />
preve<strong>de</strong>rilor legale.<br />
(3) Autoritãåile publice prevãzute la<br />
alin. (1) colaboreazã æi rãspund, în limita<br />
competenåelor legale, <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfãæurarea<br />
în bune condiåii a traficului <strong>de</strong> cãlãtori,<br />
mijloace <strong>de</strong> transport, mãrfuri æi <strong>de</strong> alte<br />
bunuri.<br />
ART. 13<br />
(1) În baza documentelor bilaterale<br />
încheiate <strong>de</strong> statul român cu statele vecine<br />
se pot organiza puncte <strong>de</strong> trecere comune<br />
pe teritoriul uneia dintre pãråile semnatare<br />
ale acestora.<br />
(2) Regulile <strong>de</strong> lucru ale personalului<br />
fiecãreia dintre pãråi æi modul <strong>de</strong> cooperare<br />
în punctul <strong>de</strong> trecere comun se stabilesc prin<br />
documentul <strong>de</strong> înfiinåare a acestora.<br />
(3) Funcåionarii români care îæi<br />
2 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2007</strong>
<strong>de</strong>sfãæoarã activitatea în punctele <strong>de</strong> trecere<br />
comune aplicã preve<strong>de</strong>rile legii române cu<br />
privire la controlul trecerii frontierei <strong>de</strong><br />
stat.<br />
ART. 14 (modificat æi abrogat paråial <strong>de</strong><br />
art. 1 O.U. nr. 108/2006)<br />
(1) Æeful punctului <strong>de</strong> trecere este poliåist<br />
<strong>de</strong> frontierã æi coordoneazã întreaga activitate<br />
din punctul <strong>de</strong> trecere; acesta împreunã cu<br />
æefii unitãåilor tuturor autoritãåilor care au,<br />
potrivit legii, competenåe <strong>de</strong> control privind<br />
trecerea frontierei <strong>de</strong> stat organizeazã modul<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>sfãæurare a activitãåii echipelor <strong>de</strong><br />
control.<br />
(2) Æeful punctului <strong>de</strong> trecere verificã æi ia<br />
mãsurile corespunzãtoare pentru respectarea<br />
legalitãåii, pe timpul în<strong>de</strong>plinirii atribuåiilor<br />
<strong>de</strong> serviciu, <strong>de</strong> cãtre personalul propriu æi al<br />
celorlalte autoritãåi cu competenåe <strong>de</strong> control<br />
pentru trecerea frontierei care îæi <strong>de</strong>sfãæoarã<br />
activitatea în punctul <strong>de</strong> trecere.<br />
(3) Poliåistul <strong>de</strong> frontierã care îæi<br />
<strong>de</strong>sfãæoarã activitatea în punctul <strong>de</strong> trecere<br />
este obligat sã se sesizeze din oficiu asupra<br />
încãlcãrii preve<strong>de</strong>rilor legale referitoare la<br />
trecerea frontierei <strong>de</strong> stat æi la controlul<br />
trecerii frontierei <strong>de</strong> stat <strong>de</strong> cãtre participanåii<br />
la traficul <strong>de</strong> frontierã æi personalul prevãzut<br />
la art. 12 alin. (1).<br />
(4) Æeful punctului <strong>de</strong> trecere poate<br />
dispune efectuarea supracontrolului dupã<br />
încheierea controlului <strong>de</strong> frontierã, atât la<br />
intrarea, cât æi la ieæirea din åarã.<br />
(5) Accesul persoanelor în punctul <strong>de</strong><br />
trecere, altele <strong>de</strong>cât persoanele aparåinând<br />
autoritãåilor publice care au, potrivit legii,<br />
competenåe <strong>de</strong> control privind trecerea<br />
frontierei <strong>de</strong> stat, se stabileæte <strong>de</strong> æeful<br />
acestuia.<br />
ART. 15<br />
Regulile <strong>de</strong> exploatare æi întreåinere<br />
privind podurile, cãile ferate æi rutiere, liniile<br />
<strong>de</strong> comunicaåii æi apele care intersecteazã<br />
linia frontierei <strong>de</strong> stat ori au ax comun cu<br />
aceasta sunt stabilite prin acorduri, convenåii<br />
æi înåelegeri încheiate <strong>de</strong> statul român cu<br />
statele vecine.<br />
ART. 16<br />
(1) Pentru soluåionarea problemelor<br />
rezultate din înåelegerile bilaterale <strong>de</strong> frontierã<br />
se numesc, prin hotãrâre a Guvernului,<br />
reprezentanåi/împuterniciåi <strong>de</strong> frontierã æi<br />
locåiitori ai acestora, precum æi <strong>de</strong>legaåi în<br />
comisiile mixte interguvernamentale, din<br />
rândul funcåionarilor Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române, precum æi al altor reprezentanåi ai<br />
unor autoritãåi interesate.<br />
(2) Atribuåiile æi modul <strong>de</strong> lucru ale<br />
funcåionarilor prevãzuåi la alin. (1) se<br />
stabilesc prin acordurile, convenåiile<br />
æi înåelegerile <strong>de</strong> frontierã încheiate <strong>de</strong><br />
România cu statele vecine.<br />
SECÅIUNEA a 2-a<br />
Efectuarea controlului pentru trecerea<br />
frontierei <strong>de</strong> stat<br />
ART. 17 (modificat <strong>de</strong> art. 1 O.U. nr.<br />
108/2006)<br />
(1) Controlul pentru trecerea frontierei<br />
<strong>de</strong> stat române se efectueazã, <strong>de</strong> regulã, în<br />
echipã constituitã din personalul autoritãåilor<br />
prevãzute la art. 12 alin. (1). Æeful echipei <strong>de</strong><br />
control este poliåist <strong>de</strong> frontierã.<br />
(2) În punctele <strong>de</strong> trecere portuare, din<br />
echipa <strong>de</strong> control face parte æi reprezentantul<br />
cãpitãniei portului. Odatã cu echipa <strong>de</strong><br />
control au acces pe navele <strong>de</strong> mãrfuri æi<br />
reprezentanåii agenåiei <strong>de</strong> navlosire, precum<br />
æi alte persoane autorizate, conform legii.<br />
(3) În punctele <strong>de</strong> trecere aeroportuare<br />
echipa <strong>de</strong> control va fi însoåitã <strong>de</strong> un<br />
reprezentant al companiei aeriene<br />
reprezentate pe aeroport.<br />
(4) În situaåiile în care controlul nu se<br />
poate efectua în echipa constituitã potrivit<br />
alin. (1), personalul autoritãåii care trebuie<br />
sã îæi <strong>de</strong>sfãæoare activitatea separat <strong>de</strong><br />
restul echipei îl va informa, la terminarea<br />
controlului, pe æeful <strong>de</strong> turã al poliåiei <strong>de</strong><br />
frontierã <strong>de</strong>spre rezultatul controlului.<br />
ART. 18 (modificat <strong>de</strong> art. 1 O.U. nr.<br />
108/2006)<br />
(1) Controlul paæapoartelor æi al celorlalte<br />
documente pentru trecerea frontierei <strong>de</strong> stat<br />
române, eliberate <strong>de</strong> autoritãåile române,<br />
precum æi al celor eliberate <strong>de</strong> autoritãåile<br />
strãine, recunoscute sau acceptate <strong>de</strong><br />
statul român, potrivit legii, se face <strong>de</strong> cãtre<br />
poliåistul <strong>de</strong> frontierã.<br />
(2) La controlul <strong>de</strong> frontierã cetãåenii<br />
strãini sau apatrizii care intrã în România<br />
trebuie sã facã dovada cã în<strong>de</strong>plinesc<br />
condiåiile æi formalitãåile <strong>de</strong> intrare æi <strong>de</strong><br />
æe<strong>de</strong>re stabilite <strong>de</strong> statul român.<br />
(3) În cazurile în care se constatã cã<br />
documentele <strong>de</strong> cãlãtorie prevãzute la<br />
alin. (1) nu întrunesc condiåiile prevãzute<br />
<strong>de</strong> lege pentru a da dreptul titularului<br />
acestora sã intre ori sã iasã în/din åarã sau<br />
existã suspiciuni cu privire la autenticitatea<br />
documentelor, æeful punctului <strong>de</strong> trecere<br />
va dispune clarificarea situaåiei æi luarea<br />
mãsurilor prevãzute <strong>de</strong> lege.<br />
(4) Æeful punctului <strong>de</strong> trecere poate<br />
dispune întreruperea cãlãtoriei unei<br />
persoane dacã s-a constatat cã aceasta nu<br />
în<strong>de</strong>plineæte cerinåele prevãzute <strong>de</strong> lege<br />
pentru trecerea frontierei <strong>de</strong> stat române.<br />
ART. 19<br />
La trecerea frontierei <strong>de</strong> stat, dupã<br />
efectuarea controlului documentelor<br />
privind i<strong>de</strong>ntitatea persoanelor autoritatea<br />
vamalã efectueazã controlul vamal, potrivit<br />
reglementãrilor vamale.<br />
ART. 20<br />
(1) În punctul <strong>de</strong> trecere a frontierei<br />
<strong>de</strong> stat controlul sanitar-uman, sanitarveterinar,<br />
fitosanitar æi cel privind protecåia<br />
mediului se organizeazã æi se executã<br />
potrivit normelor stabilite <strong>de</strong> legislaåia în<br />
vigoare, în condiåiile prevãzute <strong>de</strong> prezenta<br />
ordonanåã <strong>de</strong> urgenåã, înainte <strong>de</strong> efectuarea<br />
celorlalte tipuri <strong>de</strong> control.<br />
(2) Controlul pentru protecåia sanitarã a<br />
teritoriului României æi cel privind protecåia<br />
mediului se executã, potrivit legii, asupra<br />
persoanelor, mijloacelor <strong>de</strong> transport,<br />
mãrfurilor æi altor bunuri, indiferent <strong>de</strong><br />
provenienåa æi <strong>de</strong>stinaåia lor. Persoana care<br />
nu se supune controlului sanitar nu i se<br />
permite trecerea frontierei <strong>de</strong> stat.<br />
(3) Autoritãåile publice centrale<br />
care rãspund <strong>de</strong> administraåia publicã,<br />
agriculturã, alimentaåie æi silviculturã, <strong>de</strong><br />
transport æi <strong>de</strong> protecåia mediului stabilesc<br />
prin ordin comun al miniætrilor punctele<br />
<strong>de</strong> trecere a frontierei <strong>de</strong> stat prin care se<br />
efectueazã importul, exportul æi tranzitul<br />
<strong>de</strong> animale æi produse animale, vegetale<br />
æi produse vegetale, <strong>de</strong>æeuri æi substanåe<br />
chimice periculoase. Trecerea mijloacelor<br />
<strong>de</strong> transport <strong>de</strong>stinate acestor transporturi<br />
prin alte puncte <strong>de</strong> trecere este interzisã.<br />
(4) În funcåie <strong>de</strong> volumul traficului,<br />
<strong>de</strong> situaåia epizootiilor, epifiåilor æi <strong>de</strong><br />
convenåiile încheiate cu alte state, în punctul<br />
<strong>de</strong> trecere se pot executa numai controlul<br />
documentelor <strong>de</strong> trecere a frontierei, al<br />
documentelor însoåitoare ale mãrfii æi<br />
controlul fizic al mijloacelor care transportã<br />
animale sau produse animale, vegetale ori<br />
produse vegetale æi <strong>de</strong>æeuri sau substanåe<br />
chimice periculoase. Controlul sanitarveterinar,<br />
fitosanitar æi pentru protecåia<br />
mediului în <strong>de</strong>taliu se efectueazã la locul<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>stinaåie al transportului, potrivit legii.<br />
(5) În situaåia în care punctul <strong>de</strong> trecere<br />
este <strong>de</strong>schis æi pentru trecerea persoanelor, a<br />
altor mijloace <strong>de</strong> transport, mãrfuri æi bunuri,<br />
pentru efectuarea controlului sanitarveterinar,<br />
fitosanitar æi pentru protecåia<br />
mediului se stabileæte în perimetrul punctului<br />
<strong>de</strong> trecere un spaåiu anume <strong>de</strong>stinat. Acesta<br />
va fi situat în lateral sau separat <strong>de</strong> spaåiul<br />
pentru controlul persoanelor, mijloacelor <strong>de</strong><br />
transport, mãrfurilor æi bunurilor care nu fac<br />
obiectul acestui tip <strong>de</strong> control.<br />
(6) În situaåia în care animalele æi<br />
produsele animale sau vegetalele æi<br />
produsele vegetale, <strong>de</strong>æeurile sau substanåele<br />
chimice periculoase nu corespund<br />
standar<strong>de</strong>lor prevãzute pentru trecerea<br />
frontierei <strong>de</strong> stat, personalul specializat<br />
al Poliåiei Sanitare-Veterinare, al Poliåiei<br />
Fitosanitare sau al autoritãåii <strong>de</strong> protecåie a<br />
mediului va interzice trecerea acestora peste<br />
frontierã, informându-i <strong>de</strong>spre aceasta pe<br />
æeful punctului <strong>de</strong> trecere æi pe æeful biroului<br />
vamal <strong>de</strong> control æi vãmuire la frontierã.<br />
(7) În cazul bolilor care impun instituirea<br />
carantinei, în situaåii care nu suferã amânare,<br />
autoritatea publicã centralã care rãspun<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong> sãnãtate æi/sau autoritatea publicã<br />
centralã care rãspun<strong>de</strong> <strong>de</strong> agriculturã,<br />
alimentaåie æi silviculturã iau/ia primele<br />
mãsuri <strong>de</strong> prevenire æi combatere a acestora,<br />
potrivit legii, pe care le comunicã <strong>de</strong> îndatã<br />
celorlalte autoritãåi interesate. În aceste<br />
cazuri controlul sanitar <strong>de</strong> specialitate æi<br />
mãsurile <strong>de</strong> prevenåie sanitarã se efectueazã<br />
în <strong>de</strong>taliu asupra tuturor persoanelor,<br />
mijloacelor <strong>de</strong> transport, mãrfurilor æi<br />
bunurilor. Cu sprijinul administraåiei publice<br />
locale se stabilesc spaåiile în care se aplicã<br />
mãsurile <strong>de</strong> profilaxie sanitarã, sanitarã<br />
veterinarã æi fitosanitarã.<br />
(8) În spaåiul <strong>de</strong>stinat controlului<br />
sanitar-veterinar se organizeazã æi se aplicã<br />
mãsurile <strong>de</strong> prevenire a rãspândirii bolilor<br />
<strong>de</strong> la animale la om, stabilite <strong>de</strong> inspectorii<br />
sanitari veterinari, conform legii. În acest<br />
spaåiu agenåii economici autorizaåi sã<br />
efectueze serviciile prevãzute <strong>de</strong> legea<br />
sanitar- veterinarã organizeazã æi dispun<br />
instalaåiile necesare.<br />
ART. 21<br />
(1) Trecerea peste frontiera <strong>de</strong> stat <strong>de</strong><br />
cãtre persoane fizice a armelor <strong>de</strong> vânãtoare,<br />
<strong>de</strong> tir æi muniåiilor aferente acestora, a<br />
armelor cu aer comprimat, precum æi a<br />
armelor <strong>de</strong> panoplie este permisã numai<br />
dacã acestea sunt înscrise în documentele<br />
<strong>de</strong> trecere a frontierei, <strong>de</strong> cãtre autoritãåile<br />
care au eliberat aceste documente sau au<br />
acordat viza românã.<br />
(2) Persoanele care la intrarea în<br />
România au asupra lor arme æi muniåii, altele<br />
<strong>de</strong>cât cele prevãzute la alin. (1), au obligaåia<br />
sã le <strong>de</strong>punã la poliåia <strong>de</strong> frontierã, urmând<br />
sã fie restituite proprietarului, potrivit legii.<br />
(3) Însoåitorii <strong>de</strong>legaåiilor strãine<br />
la nivelul æefilor <strong>de</strong> stat ori la nivel<br />
guvernamental, precum æi militarii pot<br />
avea asupra lor æi pot introduce în åarã<br />
arme <strong>de</strong> autoapãrare æi muniåiile aferente,<br />
pe bazã <strong>de</strong> reciprocitate, dacã acestea sunt<br />
notificate prin Ministerul Afacerilor Externe<br />
æi, respectiv, Ministerul Apãrãrii Naåionale<br />
Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2007</strong><br />
3
sau Ministerul Administraåiei æi Internelor.<br />
(4) La trecerea frontierei <strong>de</strong> stat militarii<br />
români participanåi la operaåiuni în sprijinul<br />
pãcii sau în scopuri umanitare, la exerciåii<br />
militare comune cu unitãåi din alte state,<br />
precum æi foråele militare strãine care<br />
participã la activitãåi ce implicã intrarea,<br />
staåionarea sau tranzitarea teritoriului<br />
României conform tratatelor æi înåelegerilor<br />
internaåionale la care România este parte,<br />
pot avea asupra lor armamentul, tehnica <strong>de</strong><br />
luptã æi muniåiile necesare, dacã acestea sunt<br />
notificate prin Ministerul Apãrãrii Naåionale<br />
sau Ministerul Administraåiei æi Internelor.<br />
ART. 22<br />
(1) Armele <strong>de</strong> vânãtoare, <strong>de</strong> tir, cu<br />
aer comprimat, muniåiile pentru acestea,<br />
precum æi armele <strong>de</strong> panoplie aflate asupra<br />
cãlãtorilor în tranzit, pe care aceætia le-au<br />
<strong>de</strong>clarat, se sigileazã la intrarea în åarã <strong>de</strong><br />
cãtre personalul poliåiei <strong>de</strong> frontierã.<br />
(2) Pe timpul tranzitãrii teritoriului<br />
României cãlãtorilor le este interzis sã<br />
înstrãineze armele æi muniåiile sau sã rupã<br />
sigiliile aplicate. La ieæirea din åarã se<br />
verificã integritatea æi autenticitatea sigiliilor<br />
æi dacã datele <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare a armelor æi<br />
muniåiilor corespund cu cele înscrise în<br />
documentul <strong>de</strong> trecere a frontierei <strong>de</strong> stat.<br />
Dacã sigiliile nu sunt intacte ori datele nu<br />
corespund cu cele înscrise în documentele<br />
<strong>de</strong> trecere a frontierei <strong>de</strong> stat sau armele æi<br />
muniåiile au fost înstrãinate integral ori în<br />
parte, cãlãtorilor în cauzã li se întrerupe<br />
cãlãtoria pânã la clarificarea situaåiei <strong>de</strong><br />
cãtre autoritãåile competente.<br />
(3) Tranzitarea prin România a armelor<br />
<strong>de</strong> vânãtoare sau <strong>de</strong> tir æi a muniåiilor<br />
corespunzãtoare, aparåinând unor persoane<br />
juridice strãine, se face cu aprobarea<br />
prealabilã a æefului direcåiei teritoriale a<br />
poliåiei <strong>de</strong> frontierã competente.<br />
ART. 23<br />
(1) Armele æi muniåiile prevãzute la art.<br />
21 alin. (1) æi (2), care nu au fost <strong>de</strong>clarate,<br />
precum æi alte arme æi muniåii <strong>de</strong>scoperite cu<br />
ocazia controlului pentru trecerea frontierei<br />
<strong>de</strong> stat se reåin în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii æi se<br />
predau pe bazã <strong>de</strong> proces-verbal autoritãåilor<br />
competente.<br />
(2) Persoanele în cauzã se reåin æi se<br />
predau autoritãåilor competente în ve<strong>de</strong>rea<br />
clarificãrii situaåiei lor.<br />
ART. 24<br />
Dispoziåiile art. 21 æi 23 se aplicã æi în<br />
cazul substanåelor explozive, al materialelor<br />
biologice cu potenåial <strong>de</strong> contaminare<br />
în masã, al substanåelor stupefiante sau<br />
psihotrope æi al medicamentelor care<br />
conåin substanåe stupefiante sau psihotrope<br />
în cantitãåi mai mari <strong>de</strong>cât cele necesare<br />
pentru tratamentul personal, precum æi al<br />
dispozitivelor sau recipientelor încãrcate<br />
cu substanåe toxice sau radioactive aflate<br />
asupra persoanelor sau, dupã caz, în<br />
mijloacele <strong>de</strong> transport rutiere, feroviare,<br />
navale ori aeriene care trec frontiera <strong>de</strong><br />
stat românã.<br />
ART. 25<br />
(1) La autoturismele, autobuzele,<br />
autocarele, automarfarele æi celelalte<br />
mijloace <strong>de</strong> transport rutiere care intrã<br />
sau ies din åarã controlul pentru trecerea<br />
frontierei se efectueazã în punctele <strong>de</strong><br />
trecere rutiere.<br />
(2) În punctele <strong>de</strong> trecere, în cazul<br />
transporturilor multimodale, controlul<br />
mijloacelor prevãzute la alin. (1) se efectueazã<br />
înainte <strong>de</strong> îmbarcarea/<strong>de</strong>barcarea în/<strong>de</strong> pe<br />
mijlocul <strong>de</strong> transport naval, aerian sau feroviar.<br />
ART. 26<br />
Controlul pentru trecerea frontierei al<br />
trenurilor se efectueazã în staåia <strong>de</strong> frontierã<br />
sau, pe parcurs, între staåia <strong>de</strong> frontierã æi o<br />
staåie interioarã.<br />
ART. 27<br />
(1) La navele care intrã sau ies din<br />
porturile româneæti în/din curse externe<br />
controlul pentru trecerea frontierei se<br />
efectueazã în punctele <strong>de</strong> trecere portuare.<br />
(2) La navele care urmeazã sã opreascã<br />
în porturile situate pe Dunãre, în care nu<br />
funcåioneazã puncte <strong>de</strong> trecere, controlul<br />
pentru trecerea frontierei se efectueazã în<br />
primul port, situat în amonte sau în aval <strong>de</strong><br />
acest port, în care funcåioneazã un punct<br />
<strong>de</strong> trecere. La ieæirea din åarã controlul se<br />
efectueazã în portul <strong>de</strong> un<strong>de</strong> pleacã nava<br />
în cursa externã, în situaåia în care în<br />
acesta existã un punct <strong>de</strong> trecere; în caz<br />
contrar, navele respective sunt obligate<br />
sã opreascã pentru control în unul dintre<br />
porturile Galaåi, Sulina, Tulcea, Constanåasud<br />
sau Moldova Veche.<br />
(3) La navele sub pavilion strãin care<br />
navigheazã în sectorul Dunãrii <strong>de</strong> Jos, între<br />
porturile Sulina æi Brãila, controlul pentru<br />
trecerea frontierei se efectueazã la intrare<br />
în portul Sulina, iar la ieæire, în unul dintre<br />
porturile Brãila, Galaåi, Tulcea sau Sulina,<br />
dacã din aceste porturi navele pleacã direct<br />
în cursele externe. Controlul navelor care<br />
navigheazã prin canalul Dunãre-Marea<br />
Neagrã se efectueazã la intrare în portul<br />
Constanåa-sud, iar la ieæire, în ultimul port<br />
românesc din care navele pleacã în cursã.<br />
(4) În portul Cernavodã se controleazã<br />
numai acele nave care sosesc sau pleacã<br />
în cursã externã din portul Basarabi, Poarta<br />
Albã, Medgidia sau Cernavodã.<br />
(5) Controlul pentru trecerea frontierei<br />
se efectueazã în portul Sulina asupra tuturor<br />
navelor care navigheazã prin acesta spre<br />
porturile Reni sau Ismail; în portul Sulina<br />
nu sunt supuse controlului navele româneæti<br />
æi strãine care vin din aceste porturi æi nu<br />
se opresc într-un port românesc, precum æi<br />
navele <strong>de</strong> mãrfuri æi pasageri sub pavilion<br />
românesc care navigheazã între porturile<br />
Constanåa, Sulina, Galaåi æi Brãila, la intrarea<br />
æi la ieæirea din sectorul Dunãrii <strong>de</strong> Jos.<br />
(6) Navele sub pavilion strãin care<br />
navigheazã în aval pe Dunãrea interioarã æi<br />
urmeazã sã o tranziteze cu oprire efectueazã<br />
controlul la intrarea în åarã în portul Cãlãraæi,<br />
iar pentru ieæirea din åarã, în ultimul port din<br />
care pleacã, dacã este organizat punct <strong>de</strong><br />
trecere a frontierei, sau în portul Galaåi.<br />
Pentru navigaåia în amonte <strong>de</strong> acest sector<br />
al Dunãrii controlul la intrarea în åarã se<br />
efectueazã în portul Galaåi, iar pentru ieæirea<br />
din åarã, în ultimul port din care pleacã<br />
nava, dacã este organizat punct <strong>de</strong> trecere<br />
a frontierei, sau în portul Cãlãraæi.<br />
(7) Navele sub pavilion strãin care<br />
navigheazã în tranzit fãrã oprire pe Dunãrea<br />
interioarã sau pe canalul Dunãre - Marea<br />
Neagrã sunt supuse controlului în portul<br />
Cãlãraæi, respectiv în portul Galaåi.<br />
ART. 28<br />
(1) În cazul în care în rada portului<br />
a eæuat o navã sau la bordul unei nave a<br />
izbucnit un incendiu, navele <strong>de</strong> salvare sau<br />
cele <strong>de</strong>semnate sã intervinã pentru salvare<br />
pot sã iasã în rada pentru acordare <strong>de</strong><br />
ajutor, fãrã a li se efectua controlul pentru<br />
trecerea frontierei. Aceste situaåii se aduc la<br />
cunoætinåa æefului punctului <strong>de</strong> trecere, <strong>de</strong><br />
îndatã, <strong>de</strong> cãtre cãpitãnia portului.<br />
(2) Când în port a izbucnit un incendiu<br />
sau a apãrut un pericol iminent care<br />
afecteazã siguranåa navelor ori care pune<br />
în pericol siguranåa navelor, acestora li se<br />
permite ieæirea din port în radã, fãrã a li se<br />
efectua controlul pentru trecerea frontierei.<br />
ART. 29<br />
(1) Activitatea <strong>de</strong> cãutare æi salvare a vieåii<br />
omeneæti în marea teritorialã se organizeazã<br />
æi se <strong>de</strong>sfãæoarã pe baza acordurilor bilaterale<br />
dintre statele riverane Mãrii Negre, încheiate<br />
în conformitate cu preve<strong>de</strong>rile Convenåiei<br />
internaåionale (SAR) din 1979 privind cãutarea<br />
æi salvarea pe mare, adoptatã la Hamburg la<br />
27 aprilie 1979.<br />
(2) Delimitarea regiunilor <strong>de</strong> cãutare/<br />
salvare între statele riverane Mãrii Negre<br />
nu este legatã <strong>de</strong> <strong>de</strong>limitarea liniei <strong>de</strong><br />
frontierã.<br />
(3) Serviciile <strong>de</strong> cãutare æi salvare se<br />
<strong>de</strong>sfãæoarã în conformitate cu principiul<br />
primului sosit la locul un<strong>de</strong> are loc<br />
activitatea <strong>de</strong> cãutare æi salvare, dacã prin<br />
acordurile bilaterale ale României cu statele<br />
riverane Mãrii Negre nu se stabileæte altfel.<br />
Salvatorul este obligat sã îæi anunåe prezenåa<br />
æi motivul acesteia în apele teritoriale ale<br />
României sau <strong>de</strong>asupra acestora, prin<br />
staåia radiocoastã care va informa imediat<br />
cãpitãnia portului în a cãrei zonã <strong>de</strong><br />
jurisdicåie se aflã salvatorul æi inspectoratul<br />
ju<strong>de</strong>åean al poliåiei <strong>de</strong> frontierã.<br />
(4) Pentru în<strong>de</strong>plinirea preve<strong>de</strong>rilor<br />
alin. (1) æi numai în scopul cãutãrii locului<br />
<strong>de</strong> producere a acci<strong>de</strong>ntelor maritime æi<br />
al salvãrii supravieåuitorilor, cu excepåia<br />
cazurilor în care statele riverane Mãrii<br />
Negre convin altfel, se autorizeazã intrarea<br />
imediatã în/<strong>de</strong>asupra mãrii teritoriale a<br />
României a unitãåilor <strong>de</strong> salvare aparåinând<br />
celorlalte state riverane.<br />
ART. 30<br />
(1) Controlul documentelor privind<br />
i<strong>de</strong>ntitatea strãinilor, membri ai echipajelor<br />
navelor care executã voiaje internaåionale,<br />
æi a pasagerilor pentru trecerea frontierei<br />
se efectueazã cu respectarea preve<strong>de</strong>rilor<br />
Hotãrârii Guvernului nr. 1.335/2000<br />
pentru aprobarea Normelor metodologice<br />
<strong>de</strong> punere în aplicare a preve<strong>de</strong>rilor<br />
Convenåiei privind facilitarea traficului<br />
maritim internaåional (FAL), adoptatã la<br />
Londra la 9 aprilie 1965, cu modificãrile æi<br />
completãrile ulterioare.<br />
(2) La navele româneæti <strong>de</strong> transport <strong>de</strong><br />
mãrfuri care, din motive justificate, sunt<br />
obligate sã staåioneze în rada portului,<br />
accesul la uscat al membrilor echipajelor<br />
este permis cu aprobarea æefului punctului<br />
<strong>de</strong> trecere. În acest caz controlul navelor<br />
se executã dupã intrarea lor în port,<br />
iar controlul carnetelor <strong>de</strong> marinar se<br />
efectueazã la coborârea pe uscat.<br />
ART. 31<br />
(1) Membrilor echipajelor navelor aflate<br />
în rada portului, asupra cãrora la sosire<br />
nu s-a efectuat controlul pentru trecerea<br />
frontierei, li se poate acorda asistenåã<br />
medicalã cu accesul medicului la bord,<br />
la cererea comandanåilor <strong>de</strong> navã æi cu<br />
aprobarea æefului punctului <strong>de</strong> trecere.<br />
(2) În baza avizului organelor sanitare<br />
competente <strong>de</strong>barcarea marinarilor strãini<br />
în ve<strong>de</strong>rea internãrii în unul dintre spitalele<br />
oraæului portuar se aprobã <strong>de</strong> æeful punctului<br />
<strong>de</strong> trecere, la cererea cãpitãniei portului.<br />
ART. 32<br />
(1) Marinarii rãmaæi pe teritoriul<br />
României dupã plecarea navei se vor<br />
prezenta la agenåia companiei <strong>de</strong> navigaåie<br />
<strong>de</strong> care aparåine nava, pentru a li se rezolva<br />
4 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2007</strong>
situaåia. Dacã în localitatea portuarã nu<br />
existã agenåie <strong>de</strong> navigaåie, æeful punctului<br />
<strong>de</strong> trecere permite marinarilor plecarea din<br />
åarã cu altã navã.<br />
(2) Marinarilor strãini aflaåi pe nave<br />
în porturile româneæti, care urmeazã sã<br />
se <strong>de</strong>plaseze în interes <strong>de</strong> serviciu întrun<br />
alt port sau într-o altã localitate <strong>de</strong> pe<br />
teritoriul României, pentru a lua legãtura cu<br />
misiunea diplomaticã sau cu oficiul consular<br />
al statului ai cãrui cetãåeni sunt, li se acordã,<br />
la cerere, vizã <strong>de</strong> intrare. Cererea <strong>de</strong> vizã<br />
se rezolvã prin agenåia <strong>de</strong> navlosire sau<br />
prin agenåia <strong>de</strong> navigaåie a statului <strong>de</strong> care<br />
aparåine nava ori <strong>de</strong> cãtre æefii punctelor <strong>de</strong><br />
trecere. În cazul <strong>de</strong>plasãrii marinarilor spre<br />
alte state li se acordã vize <strong>de</strong> tranzit.<br />
(3) Trecerea oricãrui membru al<br />
echipajului unei nave strãine în echipajul<br />
altei nave strãine, aflatã în unul dintre<br />
porturile româneæti, se face prin modificarea<br />
corespunzãtoare <strong>de</strong> cãtre comandanåii celor<br />
douã nave a listelor cuprinzând echipajul<br />
acestora, cu acordul agenåilor navelor.<br />
Listele cuprinzând echipajele sunt prezentate<br />
la cãpitãnia portului, la æeful punctului <strong>de</strong><br />
trecere a frontierei la biroul vamal æi la<br />
biroul direcåiei <strong>de</strong> sãnãtate publicã din port<br />
<strong>de</strong> cãtre agenåii navelor.<br />
ART. 33<br />
(1) La navele <strong>de</strong> pasageri sub pavilion<br />
românesc sau sub pavilion strãin, precum<br />
æi la pasagerii aflaåi pe navele <strong>de</strong> mãrfuri<br />
care vin sau pleacã în/din România controlul<br />
documentelor la trecerea frontierei se<br />
efectueazã asupra persoanelor æi bunurilor<br />
la <strong>de</strong>barcarea æi, respectiv, îmbarcarea la/<strong>de</strong><br />
pe nave.<br />
(2) Accesul pasagerilor strãini la uscat<br />
este permis numai dupã în<strong>de</strong>plinirea<br />
formalitãåilor legale pentru trecerea<br />
frontierei <strong>de</strong> stat.<br />
ART. 34<br />
Æefii misiunilor diplomatice, oficiilor<br />
consulare, precum æi æefii reprezentanåelor<br />
organizaåiilor internaåionale aflate pe<br />
teritoriul României, în limitele convenåiilor<br />
la care statul român este parte, au acces la<br />
bordul navelor <strong>de</strong> comerå strãine aflate în<br />
porturile sau apele teritoriale româneæti,<br />
în baza cãråilor <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate eliberate <strong>de</strong><br />
Ministerul Afacerilor Externe.<br />
ART. 35<br />
Accesul la bord al membrilor <strong>de</strong> familie<br />
ai marinarilor strãini îmbarcaåi pe navele<br />
aflate în porturile româneæti care navigheazã<br />
între porturile Constanåa, Sulina æi Moldova<br />
Veche se face pe baza paæapoartelor ori a<br />
altor documente <strong>de</strong> trecere a frontierei, la<br />
cererea comandantului navei æi cu avizul<br />
æefului punctului <strong>de</strong> trecere.<br />
ART. 36<br />
(1) În aeroporturi controlul pentru<br />
trecerea frontierei se face la plecarea<br />
æi la sosirea aeronavelor în/din curse<br />
internaåionale. Când din cauze <strong>de</strong> foråã<br />
majorã o aeronavã <strong>de</strong> transport internaåional<br />
nu îæi poate continua cursa æi cãlãtorii în<br />
tranzit nu au legãturi imediate, acestora li<br />
se permite, la cerere, accesul în localitate<br />
pânã la îmbarcarea în prima aeronavã<br />
sau tranzitarea teritoriului României cu<br />
alte mijloace <strong>de</strong> transport, în baza vizei<br />
<strong>de</strong> tranzit acordate în punctul <strong>de</strong> trecere,<br />
potrivit legii.<br />
(2) În cazul în care aeronavele care<br />
efectueazã curse internaåionale aterizeazã<br />
din cauze <strong>de</strong> foråã majorã pe aeroporturi<br />
care nu sunt <strong>de</strong>stinate traficului internaåional,<br />
situate în afara zonei <strong>de</strong> frontierã, controlul<br />
pentru trecerea frontierei se asigurã <strong>de</strong> cãtre<br />
unitatea <strong>de</strong> poliåie æi autoritatea vamalã cele<br />
mai apropiate.<br />
(3) Cãlãtorilor în tranzit, cu escalã în<br />
România, nu li se efectueazã controlul<br />
paæapoartelor dacã nu pãrãsesc aerogara,<br />
cu excepåia situaåiilor <strong>de</strong>osebite ce reclamã<br />
efectuarea acestui control.<br />
ART. 37<br />
Avioanele militare româneæti æi strãine<br />
si echipajele lor, atunci când aterizeazã<br />
sau <strong>de</strong>coleazã <strong>de</strong> pe aeroporturi româneæti<br />
<strong>de</strong>schise traficului internaåional, se supun<br />
regulilor prevãzute la art. 36.<br />
SECÅIUNEA a 3-a<br />
Accesul, circulaåia æi alte activitãåi ce<br />
se <strong>de</strong>sfãæoarã în zona <strong>de</strong> frontierã æi în<br />
punctele <strong>de</strong> trecere a frontierei <strong>de</strong> stat<br />
ART. 38<br />
(1) Zborurile aeronavelor civile care<br />
executã operaåiuni aeriene în spaåiul<br />
aferent zonei <strong>de</strong> frontierã vor fi comunicate<br />
Inspectoratului General al Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã <strong>de</strong> cãtre operatorii aerieni care<br />
efectueazã zborurile respective, cu cel puåin<br />
o orã înainte <strong>de</strong> <strong>de</strong>colare, cu precizarea<br />
tipului æi înmatriculãrii aeronavei, a<br />
itinerarului æi a orarului <strong>de</strong> zbor.<br />
(2) Zborurile având drept scop<br />
acordarea asistenåei medicale sau a<br />
ajutorului umanitar <strong>de</strong> urgenåã, efectuate<br />
în spaåiul aerian aferent zonei <strong>de</strong> frontierã,<br />
se comunicã Inspectoratului General al<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã <strong>de</strong> cãtre operatorii<br />
aerieni care executã zborurile respective,<br />
înainte <strong>de</strong> <strong>de</strong>colare, cu precizarea tipului æi<br />
înmatriculãrii aeronavei, a itinerarului æi a<br />
orarului <strong>de</strong> zbor.<br />
(3) Zborurile menåionate la alineatele<br />
prece<strong>de</strong>nte, pentru care, conform<br />
reglementãrilor aeronautice în vigoare,<br />
este necesarã obåinerea unei autorizaåii <strong>de</strong><br />
survol, se comunicã Inspectoratului General<br />
al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã <strong>de</strong> cãtre Autoritatea<br />
Aeronauticã Civilã Românã în momentul<br />
emiterii autorizaåiei respective.<br />
(4) Preve<strong>de</strong>rile prezentului articol<br />
nu se aplicã în cazul zborurilor efectuate<br />
pe cãile aeriene alocate traficului aerian<br />
internaåional.<br />
ART. 39<br />
În zonã <strong>de</strong> frontierã, pe adâncimea<br />
<strong>de</strong> 500 metri <strong>de</strong> la linia <strong>de</strong> frontierã cãtre<br />
interior, cu avizul direcåiei teritoriale a poliåiei<br />
<strong>de</strong> frontierã competente, se pot executa<br />
activitãåi cum sunt: mineritul, exploatãrile<br />
<strong>de</strong> åiåei, <strong>de</strong> gaze, <strong>de</strong> ape minerale, <strong>de</strong> ape<br />
termale, exploatãrile forestiere, balastiere<br />
sau <strong>de</strong> cariere, lucrãrile <strong>de</strong> îmbunãtãåiri<br />
funciare æi irigaåii, îndiguirile, lucrãrile sau<br />
construcåiile pe cursurile <strong>de</strong> apã, lucrãri<br />
<strong>de</strong> asigurare a condiåiilor <strong>de</strong> navigaåie,<br />
construcåiile æi amenajãrile turistice, <strong>de</strong><br />
agrement sau <strong>de</strong> altã naturã, cercetãrile sau<br />
prospectãrile geologice.<br />
ART. 40<br />
Pescuitul industrial æi sportiv în apele<br />
<strong>de</strong> frontierã, apele maritime interioare æi în<br />
marea teritorialã se efectueazã, în condiåiile<br />
legii, în locurile æi sectoarele stabilite <strong>de</strong><br />
autoritãåile competente, cu avizul prealabil<br />
al æefului inspectoratului ju<strong>de</strong>åean al poliåiei<br />
<strong>de</strong> frontierã.<br />
ART. 41 (modificat <strong>de</strong> Legea nr. 243/<br />
2002)<br />
Bãrcile æi ambarcaåiunile înmatriculate<br />
potrivit legii, aflate în apele <strong>de</strong> frontierã<br />
æi apele maritime interioare, se pãstreazã<br />
în locurile stabilite <strong>de</strong> cãpitãniile <strong>de</strong> port<br />
sau, dupã caz, <strong>de</strong> autoritãåile administraåiei<br />
publice locale, cu avizul æefilor sectoarelor<br />
poliåiei <strong>de</strong> frontierã, luându-se mãsuri <strong>de</strong><br />
cãtre cei care le <strong>de</strong>åin, pentru a se preveni<br />
folosirea acestora la trecerea ilegalã a<br />
frontierei <strong>de</strong> stat, la practicarea contraban<strong>de</strong>i<br />
sau la alte activitãåi ilicite.<br />
ART. 42 (modificat <strong>de</strong> art. 1 O.U. nr.<br />
108/2006)<br />
(1) Activitãåile <strong>de</strong> agrement æi sportive<br />
în apele <strong>de</strong> frontierã se pot <strong>de</strong>sfãæura cu<br />
aprobarea cãpitãniei <strong>de</strong> port sau, dupã caz,<br />
a administraåiei publice locale æi cu avizul<br />
æefului sectorului poliåiei <strong>de</strong> frontierã.<br />
(2) În apele <strong>de</strong> frontierã, în marea<br />
interioarã æi în marea teritorialã navele cu<br />
excursioniæti, precum æi orice altã navã<br />
sau ambarcaåiune nu au voie sã acosteze<br />
<strong>de</strong>cât în porturi sau în alte locuri special<br />
amenajate în acest scop. În caz <strong>de</strong> foråã<br />
majorã acostarea se poate face în orice<br />
punct <strong>de</strong> pe malul românesc, anunåânduse<br />
cea mai apropiatã formaåiune localã a<br />
poliåiei <strong>de</strong> frontierã sau, în lipsa acesteia,<br />
a poliåiei. Dispoziåiile acestui alineat nu<br />
se aplicã cetãåenilor români posesori <strong>de</strong><br />
bãrci.<br />
(3) Avizul direcåiei teritoriale a poliåiei<br />
<strong>de</strong> frontierã competente este obligatoriu<br />
pentru navele æi ambarcaåiunile strãine care<br />
navigheazã pe Dunãrea interioarã, pe braåul<br />
Tulcea æi braåul Sulina.<br />
ART. 43 (modificat <strong>de</strong> art. 1 O.U. nr.<br />
108/2006)<br />
Pãæunatul animalelor este permis în timpul<br />
zilei pânã la fâæia <strong>de</strong> protecåie a frontierei <strong>de</strong><br />
stat, la frontierã externã, sau pânã la culoarul<br />
<strong>de</strong> frontierã, la frontiera internã, iar noaptea,<br />
pânã la 500 metri faåã <strong>de</strong> acestea, cãtre<br />
interior, în locurile stabilite <strong>de</strong> autoritãåile<br />
administraåiei publice locale æi cu avizul<br />
æefului sectorului poliåiei <strong>de</strong> frontierã.<br />
ART. 44 (modificat <strong>de</strong> art. 1 O.U. nr.<br />
108/2006)<br />
(1) Vânãtoarea <strong>de</strong>-a lungul frontierei <strong>de</strong><br />
stat pe adâncimea <strong>de</strong> 500 metri <strong>de</strong> la fâæia<br />
<strong>de</strong> protecåie a frontierei <strong>de</strong> stat, la frontiera<br />
externã, sau <strong>de</strong> la culoarul <strong>de</strong> frontierã, la<br />
frontiera internã, cãtre interior, pentru frontiera<br />
<strong>de</strong> uscat, æi <strong>de</strong> la limita terenului inundabil,<br />
pentru frontiera <strong>de</strong> apã, este interzisã.<br />
(2) Vânãtoarea organizatã a animalelor<br />
<strong>de</strong> pradã, pe adâncimea prevãzutã la alin.<br />
(1), este admisã numai ziua æi numai <strong>de</strong><br />
la fâæia <strong>de</strong> protecåie a frontierei <strong>de</strong> stat,<br />
la frontiera externã, sau <strong>de</strong> la culoarul <strong>de</strong><br />
frontierã, la frontiera internã, cãtre interior,<br />
pe baza hotãrârilor consiliilor locale æi cu<br />
avizul prealabil al æefului sectorului poliåiei<br />
<strong>de</strong> frontierã.<br />
ART. 45 (completat æi abrogat paråial <strong>de</strong><br />
art. 1 O.U. nr. 108/2006)<br />
(1) Orice activitate în punctele <strong>de</strong> trecere<br />
a frontierei <strong>de</strong> stat, alta <strong>de</strong>cât efectuarea<br />
controlului <strong>de</strong> frontierã, se poate <strong>de</strong>sfãæura<br />
numai dupã obåinerea prealabilã a avizului<br />
din partea æefului direcåiei teritoriale a<br />
poliåiei <strong>de</strong> frontierã competente sau a<br />
æefului structurii <strong>de</strong> coordonare a punctelor<br />
<strong>de</strong> trecere aeroportuare, a autoritãåilor<br />
administraåiei publice locale æi a altor<br />
autoritãåi prevãzute <strong>de</strong> lege, dupã caz.<br />
(2) Încãlcarea condiåiilor prevãzute în<br />
avizul eliberat conform alin. (1) poate duce<br />
la retragerea avizului æi la sancåionarea<br />
contravenåionalã a titularului acestuia.<br />
ART. 46<br />
(1) Persoanelor care se <strong>de</strong>plaseazã<br />
sau care <strong>de</strong>sfãæoarã diferite activitãåi în<br />
Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2007</strong><br />
5
apropierea frontierei <strong>de</strong> stat le este interzis:<br />
a) sã tragã cu arma peste frontiera <strong>de</strong><br />
stat;<br />
b) sã <strong>de</strong>terioreze sau sã distrugã semnele<br />
<strong>de</strong> frontierã, instalaåiile sau mijloacele<br />
tehnice <strong>de</strong> pazã ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã;<br />
c) sã utilizeze focul <strong>de</strong>schis fãrã luarea<br />
mãsurilor pentru împiedicarea propagãrii<br />
focului la vecinãtãåi;<br />
d) sã fixeze pe bandã magneticã, pe<br />
hârtie sau alt suport imagini care sã re<strong>de</strong>a<br />
poråiuni din teritoriul statelor vecine;<br />
e) sã facã schimb <strong>de</strong> obiecte sau<br />
corespon<strong>de</strong>nåã peste frontiera <strong>de</strong> stat, în<br />
alte puncte <strong>de</strong>cât cele <strong>de</strong>stinate prin lege<br />
acestui scop;<br />
f) sã <strong>de</strong>sfãæoare activitãåi care pot polua<br />
apele, marea, aerul sau solul în zona <strong>de</strong><br />
frontierã, precum æi apele maritime aflate<br />
sub jurisdicåia statului român;<br />
g) sã poarte convorbiri neautorizate<br />
peste linia <strong>de</strong> frontierã;<br />
h) sã comitã fapte, gesturi sau sã<br />
profereze expresii jignitoare la adresa<br />
statului vecin sau a cetãåenilor acestuia.<br />
(2) Restricåiile prevãzute la alin. (1) lit.<br />
d), e) æi g) sunt aplicabile doar în situaåia în<br />
care acestea sunt prevãzute în acordurile sau<br />
convenåiile privitoare la frontierã încheiate<br />
<strong>de</strong> România cu statele vecine.<br />
ART. 47<br />
În situaåii <strong>de</strong>osebite, pe timpul unor<br />
acåiuni ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã, se poate<br />
opri temporar accesul æi <strong>de</strong>sfãæurarea unor<br />
activitãåi în apropierea frontierei <strong>de</strong> stat în<br />
afara localitãåilor. Aceste mãsuri vor fi aduse<br />
la cunoætinåa autoritãåilor administraåiei<br />
publice locale æi populaåiei în timp util.<br />
CAP. 4<br />
Sistemul <strong>de</strong> Informare Naåional privind<br />
circulaåia persoanelor æi bunurilor prin<br />
frontierã (SIF)<br />
SECÅIUNEA 1<br />
Dispoziåii privind înfiinåarea, scopul<br />
funcåionãrii æi gestionarea SIF<br />
ART. 48<br />
Se înfiinåeazã Sistemul <strong>de</strong> Informare<br />
Naåional privind circulaåia persoanelor<br />
æi bunurilor prin frontierã, <strong>de</strong>numit în<br />
continuare SIF, sistem unitar la nivel<br />
naåional, prin care se åine evi<strong>de</strong>nåa, se<br />
prelucreazã æi se valorificã informaåiile cu<br />
privire la criminalitatea transfrontalierã æi<br />
infracåiunile <strong>de</strong> frontierã, la persoane æi<br />
bunuri.<br />
ART. 49<br />
(1) Scopul funcåionãrii SIF constã în<br />
sprijinirea acåiunilor <strong>de</strong> menåinere a ordinii<br />
publice æi siguranåei naåionale æi aplicarea<br />
preve<strong>de</strong>rilor legale cu privire la circulaåia<br />
persoanelor æi bunurilor pe teritoriul<br />
României.<br />
(2) Autoritatea publicã centralã care<br />
gestioneazã æi rãspun<strong>de</strong> <strong>de</strong> SIF este<br />
Ministerul Administraåiei æi Internelor.<br />
ART. 50<br />
(1) SIF cuprin<strong>de</strong> acele categorii <strong>de</strong><br />
date referitoare la persoane fizice æi bunuri<br />
care sunt furnizate <strong>de</strong> autoritãåile publice,<br />
<strong>de</strong>numite în continuare autoritãåi semnalate,<br />
necesare asigurãrii respectãrii regimului<br />
juridic al frontierei <strong>de</strong> stat, precum æi altor<br />
interese legitime ale statului.<br />
(2) Autoritãåile semnalate rãspund <strong>de</strong><br />
veridicitatea datelor introduse sau transmise<br />
pentru a fi introduse în SIF.<br />
ART. 51<br />
Utilizarea SIF se face cu respectarea<br />
dispoziåiilor legale privind protecåia datelor,<br />
precum æi protecåia persoanei împotriva<br />
prelucrãrii automate neautorizate a datelor<br />
referitoare la persoane.<br />
SECÅIUNEA a 2-a<br />
Funcåionarea SIF<br />
ART. 52<br />
În SIF pot sã introducã date, sã le<br />
modifice, sã le æteargã æi sã le prelucreze<br />
autoritãåile cu atribuåii în domeniul apãrãrii<br />
naåionale, ordinii publice æi siguranåei<br />
naåionale, cele cu atribuåii în domeniul<br />
respectãrii regimului juridic al frontierei <strong>de</strong><br />
stat, precum æi autoritatea ju<strong>de</strong>cãtoreascã,<br />
potrivit competenåelor legale, pe baza<br />
protocoalelor încheiate <strong>de</strong> Ministerul<br />
Administraåiei æi Internelor cu fiecare<br />
autoritate.<br />
ART. 53<br />
(1) Cu privire la persoane sunt introduse<br />
urmãtoarele date:<br />
a) numele æi prenumele, numele<br />
anterior, pseudonimele sau poreclele care<br />
au fost eventual înregistrate separat;<br />
b) semnele fizice particulare, obiective<br />
æi inalterabile;<br />
c) prima literã a celui <strong>de</strong>-al doilea<br />
prenume;<br />
d) data æi locul naæterii;<br />
e) sexul;<br />
f) cetãåenia;<br />
g) menåiunea cã persoanele în cauzã<br />
sunt înarmate, dupã caz;<br />
h) menåiunea cã persoanele în cauzã<br />
sunt violente, dupã caz;<br />
i) motivul semnalãrii;<br />
j) mãsura care trebuie luatã.<br />
(2) Inclu<strong>de</strong>rea altor date cu privire la<br />
persoane se face potrivit legii.<br />
ART. 54<br />
Datele privind strãinii semnalaåi ca<br />
inadmisibili sunt introduse în SIF în temeiul<br />
unei comunicãri fãcute <strong>de</strong> o autoritate<br />
administrativã sau ju<strong>de</strong>cãtoreascã, potrivit<br />
legii.<br />
ART. 55<br />
(1) Datele privind persoanele cãutate în<br />
ve<strong>de</strong>rea extrãdãrii sau expulzãrii se introduc<br />
sau se transmit <strong>de</strong> cãtre autoritatea care a<br />
dispus mãsura, potrivit legii.<br />
(2) În situaåia în care motivul semnalãrii<br />
este sãvâræirea unei infracåiuni, autoritatea<br />
semnalant comunicã, o datã cu semnalarea,<br />
documentele æi urmãtoarele informaåii care<br />
privesc cazul:<br />
a) autoritatea care a emis cererea;<br />
b) începerea urmãririi penale, existenåa<br />
unui mandat <strong>de</strong> arestare, a unui mandat <strong>de</strong><br />
aducere ori a unei hotãrâri ju<strong>de</strong>cãtoreæti<br />
executorii;<br />
c) natura æi calificarea juridicã a<br />
infracåiunii;<br />
d) <strong>de</strong>scrierea circumstanåelor sãvâræirii<br />
infracåiunii, inclusiv momentul, locul, gradul<br />
<strong>de</strong> participare la infracåiuni a persoanei<br />
semnalate;<br />
e) consecinåele infracåiunii, în mãsura<br />
posibilitãåilor.<br />
ART. 56<br />
(1) Datele privind persoanele dispãrute<br />
se introduc <strong>de</strong> organele abilitate ale<br />
Ministerului Administraåiei æi Internelor æi<br />
ale Ministerului Justiåiei.<br />
(2) În SIF pot fi introduse, <strong>de</strong> cãtre<br />
autoritãåile autorizate sau la solicitarea<br />
autoritãåilor interesate, æi date referitoare<br />
la persoanele care necesitã o formã <strong>de</strong><br />
protecåie, potrivit legii.<br />
ART. 57<br />
(1) Pentru a preveni sãvâræirea<br />
infracåiunilor <strong>de</strong> frontierã æi ameninåãrilor la<br />
ordinea publicã în SIF pot fi introduse date<br />
provizorii referitoare la persoane sau bunuri,<br />
în scopul urmãririi lor æi al controlului la<br />
frontierã, dacã:<br />
a) existã indicii temeinice cã persoana<br />
în cauzã intenåioneazã sã comitã sau comite<br />
infracåiuni;<br />
b) aprecierea persoanei în cauzã<br />
permite, în temeiul faptelor sancåionate<br />
<strong>de</strong> lege, comise pânã în prezent, sã se<br />
presupunã cã aceasta va comite æi în viitor<br />
alte asemenea fapte.<br />
(2) O semnalare poate fi introdusã în<br />
SIF <strong>de</strong> cãtre sau la cererea autoritãåilor<br />
responsabile pentru siguranåa naåionalã,<br />
dacã permite sã se presupunã cã informaåiile<br />
prevãzute la alin. (4) sunt necesare pentru<br />
prevenirea unei ameninåãri grave din partea<br />
persoanei în cauzã sau a altor ameninåãri<br />
grave pentru siguranåa internã æi externã a<br />
României.<br />
(3) În cadrul supravegherii sub acoperire<br />
urmãtoarele informaåii pot fi culese æi<br />
introduse în SIF, în totul sau în parte, cu<br />
ocazia controlului la frontierã sau a altor<br />
controale poliåieneæti æi vamale efectuate în<br />
interiorul åãrii:<br />
a) faptul cã persoana sau vehiculul<br />
semnalat a fost gãsit;<br />
b) locul, momentul sau motivul<br />
verificãrii;<br />
c) itinerarul æi <strong>de</strong>stinaåia cãlãtoriei;<br />
d) persoanele care însoåesc persoana în<br />
cauzã sau ocupanåii vehiculului;<br />
e) vehiculul utilizat;<br />
f) obiectele transportate;<br />
g) circumstanåele în care a fost gãsitã<br />
persoana sau vehiculul.<br />
(4) Cu ocazia culegerii informaåiilor<br />
se iau mãsuri pentru a nu pune în pericol<br />
caracterul discret al supravegherii.<br />
(5) În cadrul controlului specific<br />
menåionat la alin. (1) persoanele, vehiculele<br />
æi bunurile transportate pot fi percheziåionate,<br />
pentru realizarea scopului prevãzut la alin.<br />
(2) si (3); dacã controlul specific nu este<br />
autorizat, acesta se va transforma, în mod<br />
automat, în supraveghere.<br />
ART. 58<br />
(1) Datele privind bunurile cãutate<br />
pentru a fi confiscate sau pentru a fi utilizate<br />
ca probe într-un proces penal se introduc<br />
în SIF.<br />
(2) Dacã în urma unei cãutãri se<br />
<strong>de</strong>scoperã existenåa unei semnalãri privind<br />
un bun gãsit, poliåia <strong>de</strong> frontierã contacteazã<br />
autoritatea semnalatã pentru a conveni<br />
asupra mãsurilor necesare; în acest scop pot<br />
fi transmise æi date cu caracter personal, cu<br />
respectarea preve<strong>de</strong>rilor legale privind<br />
protecåia datelor cu caracter personal.<br />
(3) în SIF se introduc date referitoare la<br />
urmãtoarele categorii <strong>de</strong> bunuri:<br />
a) vehiculele cu motor cu o capacitate<br />
cilindricã mai mare <strong>de</strong> 50 cmc, furate sau<br />
pierdute;<br />
b) remorcile æi rulotele care au o<br />
masã netã mai mare <strong>de</strong> 750 kg, furate sau<br />
pierdute;<br />
c) armele <strong>de</strong> foc furate sau pierdute;<br />
d) formulare cu regim special, în alb,<br />
furate sau pierdute;<br />
e) documentele care atestã i<strong>de</strong>ntitatea<br />
persoanei (documente <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate,<br />
paæapoarte, permise <strong>de</strong> conducere), care<br />
au fost furate sau pierdute;<br />
f) bancnotele sau titlurile <strong>de</strong> valoare<br />
6 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2007</strong>
suspecte;<br />
g) alte bunuri cu regim special, potrivit<br />
legii, furate sau pierdute.<br />
ART. 59<br />
(1) În afara autoritãåilor prevãzute la<br />
art. 52 alin. (1) pot avea acces la datele<br />
introduse în SIF æi alte autoritãåi publice,<br />
în baza protocolului încheiat cu Ministerul<br />
Administraåiei æi Internelor.<br />
(2) Autoritãåile prevãzute la alin. (1) æi<br />
cele prevãzute la art. 52 alin. (1), stabilite sã<br />
utilizeze baza <strong>de</strong> date a SIF, vor comunica<br />
Ministerului Administraåiei æi Internelor,<br />
pentru autorizare, structurile proprii<br />
<strong>de</strong>semnate sã utilizeze SIF. Autorizarea va<br />
cuprin<strong>de</strong> datele care se pot cãuta æi scopul<br />
pentru care poate fi efectuatã cãutarea.<br />
(3) Mijloacele tehnice æi costurile<br />
necesare realizãrii accesului se asigurã <strong>de</strong><br />
fiecare autoritate interesatã, cu respectarea<br />
cerinåelor <strong>de</strong> naturã tehnicã impuse <strong>de</strong><br />
gestionarul SIF.<br />
SECÅIUNEA a 3-a<br />
Controlul<br />
ART. 60<br />
(1) Orice autoritate dintre cele prevãzute<br />
la art. 52 alin. (1) æi la art. 59 alin. (1)<br />
poate reproduce date introduse în SIF <strong>de</strong><br />
altã autoritate numai cu acordul acesteia<br />
æi numai pentru în<strong>de</strong>plinirea atribuåiilor<br />
legale.<br />
(2) Semnalãrile autoritãåilor altor state,<br />
care au un sistem similar <strong>de</strong> informare, la<br />
care Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã, Poliåia<br />
Românã sau Direcåia Generalã a Vãmilor<br />
au acces conform unui document bilateral,<br />
se utilizeazã în conformitate cu preve<strong>de</strong>rile<br />
acelui document.<br />
ART. 61<br />
(1) Orice modificare a scopului utilizãrii<br />
datelor din SIF se face cu acordul autoritãåii<br />
române sau strãine semnalate æi numai<br />
pentru a preveni o ameninåare gravã æi<br />
iminentã pentru interesul public, ordinea<br />
publicã æi siguranåa naåionalã ori sãvâræirea<br />
altor fapte grave.<br />
(2) Datele nu pot fi utilizate în scopuri<br />
administrative; fac excepåie datele privind<br />
strãinii semnalaåi ca inadmisibili.<br />
ART. 62<br />
(1) Autoritãåile prevãzute la art. 52 alin.<br />
(1) æi la art. 59 alin. (1) sunt responsabile<br />
pentru exactitatea, actualitatea æi legalitatea<br />
introducerii datelor în SIF. Numai autoritatea<br />
în cauzã are dreptul sã modifice, din proprie<br />
iniåiativã sau la solicitarea gestionarului SIF,<br />
sã adauge sau sã æteargã datele pe care le-a<br />
introdus.<br />
(2) Dacã o altã autoritate, un alt organ<br />
al administraåiei <strong>de</strong> stat sau o altã persoanã,<br />
alta <strong>de</strong>cât cea semnalatã, <strong>de</strong>åine probe cã<br />
unele date introduse în SIF nu corespund<br />
stãrii <strong>de</strong> fapt, informeazã fãrã întârziere<br />
gestionarul SIF, care are obligaåia sã cearã<br />
autoritãåii semnalate corectarea sau ætergerea<br />
datelor în cauzã.<br />
ART. 63<br />
Fiecare autoritate prevãzutã la art. 52<br />
alin. (1) æi la art. 59 alin. (1) <strong>de</strong>semneazã<br />
un organ <strong>de</strong> control însãrcinat sã verifice<br />
corectitudinea introducerii datelor proprii<br />
în SIF sau dacã prelucrarea æi utilizarea<br />
acestor date nu încalcã drepturile persoanei<br />
la care se referã. În acest scop organul <strong>de</strong><br />
control are acces la secåiunea <strong>de</strong> date proprii<br />
introduse în SIF.<br />
ART. 64<br />
(1) Datele introduse în SIF, referitoare la<br />
persoanele prevãzute la art. 56, se pãstreazã<br />
numai pe durata necesarã atingerii scopului<br />
pentru care au fost furnizate. Necesitatea<br />
pãstrãrii acestor date se examineazã<br />
periodic, la un interval <strong>de</strong> cel mult 3 ani<br />
<strong>de</strong> la introducerea lor, <strong>de</strong> cãtre autoritatea<br />
semnalatã. Datele referitoare la bunuri<br />
æi obiecte se examineazã periodic, la un<br />
interval <strong>de</strong> cel mult 1 an.<br />
(2) Organul <strong>de</strong> control poate stabili,<br />
dupã caz, termene <strong>de</strong> examinare mai scurte,<br />
dacã împrejurãrile sau faptele semnalate<br />
permit acest lucru.<br />
(3) Gestionarul SIF informeazã<br />
autoritãåile prevãzute la art. 52 alin. (1) æi<br />
la art. 59 alin. (1) <strong>de</strong>spre ætergerile <strong>de</strong> date<br />
programate în sistem, acordând un preaviz<br />
<strong>de</strong> o lunã.<br />
(4) Autoritatea semnalatã poate <strong>de</strong>ci<strong>de</strong><br />
în termenul <strong>de</strong> examinare sã menåinã<br />
semnalarea, dacã menåinerea ei este<br />
necesarã scopurilor pentru care a fost fãcutã.<br />
Orice prelungire fãcutã trebuie comunicatã<br />
gestionarului SIF. Dispoziåiile alin. (1) sunt<br />
aplicabile æi pentru semnalãrile care au fost<br />
prelungite.<br />
ART. 65<br />
(1) Celelalte date, altele <strong>de</strong>cât cele<br />
prevãzute la art. 64, sunt pãstrate cel mult<br />
10 ani, datele referitoare la documentele<br />
<strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate eliberate æi la bancnotele<br />
înregistrate cel mult 5 ani, iar cele referitoare<br />
la vehiculele cu motor, remorci æi rulote cel<br />
mult 3 ani.<br />
(2) Dupã intervalul <strong>de</strong> timp prevãzut la<br />
alin. (1) datele respective se mai pãstreazã<br />
timp <strong>de</strong> un an într-o arhivã constituitã la<br />
gestionarul SIF. Arhiva se va putea consulta<br />
numai în scopul verificãrii ulterioare a<br />
exactitãåii æi legalitãåii introducerii datelor<br />
în SIF. Dupã trecerea acestui interval datele<br />
vor fi distruse.<br />
ART. 66<br />
Fiecare autoritate prevãzutã la art. 52<br />
alin. (1) æi la art. 59 alin. (1) rãspun<strong>de</strong> pentru<br />
orice prejudiciu cauzat unei persoane prin<br />
utilizarea fiæierului SIF.<br />
ART. 67<br />
(1) Fiecare autoritate prevãzutã la art. 52<br />
alin. (1) æi art. 59 alin. (1) adoptã, în ceea<br />
ce priveæte domeniul sãu <strong>de</strong> responsabilitate<br />
din cadrul SIF, mãsurile necesare pentru:<br />
a) a preveni accesul oricãrei persoane<br />
neautorizate la instalaåiile utilizate pentru<br />
prelucrarea datelor personale;<br />
b) a preveni citirea, copierea,<br />
modificarea sau eliminarea suporturilor <strong>de</strong><br />
date <strong>de</strong> cãtre persoane neautorizate;<br />
c) a preveni introducerea neautorizatã<br />
a unor date în fiæier æi orice consultare,<br />
modificare sau ætergere neautorizatã a unor<br />
date personale introduse în fiæier;<br />
d) a preveni utilizarea sistemului <strong>de</strong><br />
prelucrare automatã a datelor <strong>de</strong> cãtre<br />
persoane neautorizate prin intermediul<br />
echipamentelor <strong>de</strong> transmitere a datelor;<br />
e) a garanta cã, în ceea ce priveæte<br />
utilizarea unui sistem automat <strong>de</strong><br />
prelucrare a datelor, persoanele autorizate<br />
au acces numai la datele pentru care sunt<br />
responsabile;<br />
f) a garanta cã se pot controla æi stabili<br />
autoritãåile cãrora li s-au transmis date<br />
personale prin echipamentul <strong>de</strong> transmitere<br />
a datelor;<br />
g) a garanta cã se poate controla æi<br />
stabili, ulterior, care date personale au fost<br />
introduse în sistemul <strong>de</strong> prelucrare automatã<br />
a datelor, precum æi momentul æi persoanele<br />
care le-au introdus;<br />
h) a preveni citirea, copierea,<br />
modificarea sau ætergerea datelor personale<br />
în timpul transmiterii lor sau al transportului<br />
suporturilor <strong>de</strong> date.<br />
(2) Pentru prelucrarea datelor în<br />
secåiunea sa fiecare autoritate poate <strong>de</strong>semna<br />
numai persoane cu calificare specialã,<br />
supuse controalelor <strong>de</strong> securitate la accesul<br />
în spaåiile <strong>de</strong> lucru æi la instalaåiile utilizate<br />
pentru prelucrarea datelor personale.<br />
CAP. 5<br />
Rãspun<strong>de</strong>ri æi sancåiuni<br />
ART. 68<br />
Încãlcarea dispoziåiilor prevãzute în<br />
prezenåa ordonanåã <strong>de</strong> urgenåã atrage,<br />
dupã caz, rãspun<strong>de</strong>rea penalã, civilã,<br />
contravenåionalã sau administrativã a<br />
persoanei vinovate.<br />
ART. 69<br />
Pentru faptele prevãzute la art. 46 lit. f)<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã æi organele specializate<br />
ale administraåiei publice centrale æi locale<br />
aplicã preve<strong>de</strong>rile dispoziåiilor legale privind<br />
protecåia mediului.<br />
ART. 70 (neconstituåionalitate respinsã<br />
<strong>de</strong>z. 106/2006) (neconstituåionalitate<br />
respinsã <strong>de</strong>z. 220/2005) (completat <strong>de</strong> art.<br />
5 Legea nr. 278/2006) (completat <strong>de</strong> art.<br />
29 Legea nr. 39/2003)<br />
(1) Intrarea sau ieæirea din åarã prin<br />
trecerea ilegalã a frontierei <strong>de</strong> stat constituie<br />
infracåiune æi se pe<strong>de</strong>pseæte cu închisoare <strong>de</strong><br />
la 3 luni la 2 ani.<br />
(2) Dacã fapta prevãzutã la alin. (1)<br />
a fost sãvâræitã în scopul sustragerii <strong>de</strong> la<br />
executarea unei pe<strong>de</strong>pse, fapta se pe<strong>de</strong>pseæte<br />
cu închisoare <strong>de</strong> la 6 luni la 3 ani.<br />
ART. 71 (modificat <strong>de</strong> art. 29 din Legea<br />
nr. 39/2003)<br />
(1) Fapta persoanei care racoleazã,<br />
îndrumã sau cãlãuzeæte una sau mai multe<br />
persoane în scopul trecerii frauduloase a<br />
frontierei <strong>de</strong> stat, precum æi a celei care<br />
organizeazã aceasta activitate constituie<br />
infracåiune æi se pe<strong>de</strong>pseæte cu închisoare<br />
<strong>de</strong> la 2 la 7 ani.<br />
(2) Fapta <strong>de</strong> a se asocia sau a iniåia<br />
constituirea unei asocieri în scopul sãvâræirii<br />
faptei prevãzute la alin. (1) ori a<strong>de</strong>rarea sau<br />
sprijinirea sub orice formã a unei astfel <strong>de</strong><br />
asocieri se pe<strong>de</strong>pseæte cu închisoare <strong>de</strong> la<br />
3 la 10 ani.<br />
ART. 72 (abrogat <strong>de</strong> art. 29 din Legea<br />
nr. 39/2003)<br />
Tentativa la infracåiunile prevãzute la<br />
art. 70 æi 71 se pe<strong>de</strong>pseæte.<br />
ART. 73<br />
Bunurile æi valorile care au servit<br />
sau care au fost <strong>de</strong>stinate sã serveascã<br />
la sãvâræirea infracåiunilor prevãzute la<br />
art. 70 æi 71 ori care au fost obåinute prin<br />
sãvâræirea acestor infracåiuni, dacã sunt ale<br />
infractorului, se confiscã.<br />
ART. 74<br />
Orice utilizare a datelor din SIF care<br />
nu este conformã cu dispoziåiile legii<br />
constituie abuz în serviciu contra intereselor<br />
persoanelor æi se pe<strong>de</strong>pseæte conform<br />
Codului penal.<br />
ART. 75 (modificat <strong>de</strong> Legea 243/2002)<br />
(modificat <strong>de</strong> art. 1 O.U. nr. 108/2006)<br />
Sunt contravenåii, dacã potrivit legii<br />
penale nu sunt consi<strong>de</strong>rate infracåiuni,<br />
urmãtoarele fapte:<br />
a) tragerea cu arma peste frontiera <strong>de</strong><br />
stat, <strong>de</strong>teriorarea ori distrugerea semnelor<br />
<strong>de</strong> frontierã, a instalaåiilor sau mijloacelor<br />
tehnice <strong>de</strong> pazã, supraveghere æi control<br />
Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2007</strong><br />
7
ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române, utilizarea<br />
focului <strong>de</strong>schis fãrã luarea mãsurilor pentru<br />
împiedicarea propagãrii focului la vecinãtãåi,<br />
în apropierea liniei <strong>de</strong> frontierã;<br />
b) aducerea în România <strong>de</strong> cãtre<br />
transportatorii aerieni, navali sau tereætri<br />
a cetãåenilor strãini sau apatrizi fãrã<br />
documente <strong>de</strong> trecere a frontierei, cu<br />
documente sau vize false ori falsificate, sau<br />
ascunæi în mijloacele <strong>de</strong> transport;<br />
c) refuzul sub orice formã <strong>de</strong> a<br />
permite autoritãåilor <strong>de</strong> frontierã vizitarea<br />
aeronavelor, navelor, mijloacelor <strong>de</strong><br />
transport rutiere sau feroviare, a magaziilor,<br />
hambarelor æi a altor locuri ce prezintã<br />
interes pentru controlul <strong>de</strong> frontierã;<br />
d) refuzul unei persoane <strong>de</strong> a da relaåii<br />
pentru stabilirea i<strong>de</strong>ntitãåii sale, <strong>de</strong> a se<br />
legitima cu actele <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate ori <strong>de</strong> a<br />
prezenta la control bagajele sau mijloacele<br />
<strong>de</strong> transport, la cererea organelor poliåiei <strong>de</strong><br />
frontierã sau ale poliåiei;<br />
e) accesul la uscat fãrã aprobarea<br />
æefului punctului <strong>de</strong> trecere al membrilor<br />
echipajelor navelor româneæti <strong>de</strong> transport<br />
<strong>de</strong> mãrfuri care din motive justificate sunt<br />
obligate sã staåioneze în raza portului;<br />
neprezentarea dupã plecarea navei a<br />
marinarilor rãmaæi pe teritoriul României,<br />
la agenåia companiei <strong>de</strong> navigaåie <strong>de</strong> care<br />
aparåine nava, pentru a li se rezolva situaåia;<br />
accesul la bord al membrilor <strong>de</strong> familie ai<br />
marinarilor strãini îmbarcaåi pe navele aflate<br />
în porturile româneæti care navigheazã între<br />
porturile Constanåa, Sulina æi Moldova Veche<br />
fãrã paæaport ori alte documente <strong>de</strong> trecere<br />
a frontierei sau fãrã avizul æefului punctului<br />
<strong>de</strong> trecere; <strong>de</strong>sfãæurarea oricãrei activitãåi în<br />
punctele <strong>de</strong> trecere a frontierei <strong>de</strong> stat, alta<br />
<strong>de</strong>cât efectuarea controlului <strong>de</strong> frontierã,<br />
fãrã avizul æefului direcåiei teritoriale a<br />
poliåiei <strong>de</strong> frontierã competente, al æefului<br />
structurii <strong>de</strong> coordonare a punctelor <strong>de</strong><br />
trecere aeroportuare, al administraåiei<br />
publice locale sau al altei autoritãåi<br />
prevãzute <strong>de</strong> lege, dupã caz;<br />
f) accesul persoanelor în fâæia <strong>de</strong><br />
protecåie a frontierei <strong>de</strong> stat pânã la culoarul<br />
<strong>de</strong> frontierã sau malul apelor, dupã caz, fãrã<br />
documente <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate sau fãrã aprobarea<br />
administraåiei publice sau avizul æefului<br />
formaåiunii locale a poliåiei <strong>de</strong> frontierã;<br />
accesul persoanelor pentru efectuarea unor<br />
activitãåi dincolo <strong>de</strong> fâæia <strong>de</strong> protecåie a<br />
frontierei <strong>de</strong> stat, în situaåia în care aceasta<br />
se constituie mai în adâncime, precum æi<br />
în insulele æi ostroavele aparåinând statului<br />
român, situate în apele <strong>de</strong> frontierã, prin<br />
alte locuri sau în alte condiåii <strong>de</strong>cât cele<br />
stabilite <strong>de</strong> administraåia publicã localã<br />
sau fãrã avizul æefului formaåiunii locale a<br />
poliåiei <strong>de</strong> frontierã; accesul persoanelor în<br />
insulele æi ostroavele <strong>de</strong> formaåiune nouã din<br />
apele <strong>de</strong> frontierã înainte <strong>de</strong> <strong>de</strong>terminarea<br />
apartenenåei acestora; <strong>de</strong>sfãæurarea<br />
activitãåilor prevãzute la art. 39 fãrã avizul<br />
direcåiilor teritoriale ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã;<br />
efectuarea pescuitului în apele <strong>de</strong> frontierã<br />
în alte locuri sau alte sectoare <strong>de</strong>cât cele<br />
stabilite <strong>de</strong> autoritãåile competente; pãstrarea<br />
bãrcilor æi ambarcaåiunilor aflate în apele <strong>de</strong><br />
frontierã sau în apele maritime interioare în<br />
alte locuri <strong>de</strong>cât cele stabilite <strong>de</strong> autoritãåile<br />
competente sau neluarea <strong>de</strong> cãtre cei care le<br />
<strong>de</strong>åin a mãsurilor necesare pentru a preveni<br />
folosirea acestora la trecerea ilegalã a<br />
frontierei <strong>de</strong> stat, la practicarea contraban<strong>de</strong>i<br />
sau la alte activitãåi ilicite; <strong>de</strong>sfãæurarea<br />
activitãåilor <strong>de</strong> agrement æi sportive în apele<br />
<strong>de</strong> frontierã fãrã aprobarea cãpitãniei <strong>de</strong><br />
port sau, dupã caz, a administraåiei publice<br />
locale sau fãrã avizul æefului sectorului<br />
poliåiei <strong>de</strong> frontierã; acostarea fãrã drept<br />
a navelor ambarcaåiunilor cu excursioniæti<br />
în alte locuri <strong>de</strong>cât porturile sau locurile<br />
special amenajate în acest scop sau lipsa<br />
avizului direcåiei teritoriale a poliåiei <strong>de</strong><br />
frontierã competente în cazul navelor æi<br />
ambarcaåiunilor strãine care navigheazã<br />
pe Dunãrea interioarã pe braåul Tulcea<br />
æi braåul Sulina; pãæunatul animalelor în<br />
timpul zilei dincolo <strong>de</strong> fâæia <strong>de</strong> protecåie<br />
a frontierei <strong>de</strong> stat, la frontiera externã sau<br />
dincolo <strong>de</strong> culoarul <strong>de</strong> frontierã, la frontiera<br />
internã; pãæunatul animalelor în timpul<br />
nopåii în alte locuri <strong>de</strong>cât cele stabilite <strong>de</strong><br />
autoritãåile administraåiei publice locale<br />
sau fãrã avizul æefului sectorului poliåiei <strong>de</strong><br />
frontierã; vânãtoarea <strong>de</strong>-a lungul frontierei<br />
<strong>de</strong> stat, pe adâncimea <strong>de</strong> 500 metri <strong>de</strong> la<br />
fâæia <strong>de</strong> protecåie a frontierei <strong>de</strong> stat, la<br />
frontierã externã, sau <strong>de</strong> la culoarul <strong>de</strong><br />
frontierã, la frontiera internã, cãtre interior,<br />
pentru frontierã <strong>de</strong> uscat, æi <strong>de</strong> la limita<br />
terenului inundabil, pentru frontierã <strong>de</strong><br />
apã; <strong>de</strong>sfãæurarea vânãtorii, prevãzutã la<br />
art. 44 alin (2), fãrã avizul prealabil al æefului<br />
sectorului poliåiei <strong>de</strong> frontierã; fixarea pe<br />
bandã magneticã, pe hârtie sau pe alt suport<br />
a imaginilor care redau poråiuni din teritoriul<br />
statelor vecine, <strong>de</strong> cãtre persoanele care<br />
se <strong>de</strong>plaseazã sau care <strong>de</strong>sfãæoarã diferite<br />
activitãåi în apropierea frontierei <strong>de</strong> stat, dacã<br />
acest lucru este prevãzut în acordurile sau<br />
convenåiile privitoare la frontierã încheiate<br />
<strong>de</strong> România cu statele vecine; purtarea <strong>de</strong><br />
convorbiri neautorizate peste linia <strong>de</strong> frontierã,<br />
dacã acest lucru este prevãzut în acordurile<br />
sau convenåiile privitoare la frontierã încheiate<br />
<strong>de</strong> România cu statele vecine; comiterea<br />
sau proferarea <strong>de</strong> cãtre persoanele care<br />
se <strong>de</strong>plaseazã sau <strong>de</strong>sfãæoarã activitãåi în<br />
apropierea frontierei <strong>de</strong> stat <strong>de</strong> fapte, gesturi<br />
sau expresii jignitoare la adresa statului vecin<br />
sau a cetãåenilor acestuia, dacã acestea<br />
sunt prevãzute în acordurile sau convenåiile<br />
privitoare la frontierã încheiate <strong>de</strong> România<br />
cu statele vecine.<br />
ART. 76 (modificat <strong>de</strong> Legea nr. 243/<br />
2002) (modificat æi completat <strong>de</strong> art. 1 O.U.<br />
nr. 108/2006)<br />
(1) Contravenåiile prevãzute la art. 75 se<br />
sancåioneazã dupã cum urmeazã:<br />
a) cu închisoare contravenåionalã <strong>de</strong> la 15<br />
zile la 3 luni sau cu amendã <strong>de</strong> la 5.000.000<br />
lei la 50.000.000 lei cele <strong>de</strong> la lit. a);<br />
b) cu amendã <strong>de</strong> la 30.000.000 lei la<br />
150.000.000 lei cele <strong>de</strong> la lit. b);<br />
c) cu amendã <strong>de</strong> la 5.000.000 lei la<br />
25.000.000 lei cele <strong>de</strong> la lit. e);<br />
d) cu amendã <strong>de</strong> la 3.000.000 lei la<br />
15.000.000 lei cele <strong>de</strong> la lit. c) æi d);<br />
e) cu amendã <strong>de</strong> la 1.000.000 lei la<br />
10.000.000 lei cele <strong>de</strong> la lit. f).<br />
2) Sancåiunea prevãzutã la alin. (1) lit.<br />
b) se aplicã transportatorului pentru fiecare<br />
persoanã transportatã.<br />
(3) Preve<strong>de</strong>rile prezentei ordonanåe <strong>de</strong><br />
urgenåã se completeazã cu dispoziåiile Legii<br />
nr. 32/1968 privind stabilirea æi sancåionarea<br />
contravenåiilor. Fac excepåie contravenåiile<br />
prevãzute la alin. (1) lit. a) æi b), cãrora nu<br />
li se aplicã dispoziåiile art. 25-27.<br />
(4) Cuantumul amenzilor se actualizeazã<br />
prin hotãrâre a Guvernului.<br />
ART. 77 (modificat <strong>de</strong> Legea nr. 243/<br />
2002)<br />
(1) Contravenåiile prevãzute la art. 75<br />
se constatã æi sancåiunile se aplicã, potrivit<br />
legii, dupã caz, <strong>de</strong> cãtre personalul Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã Române, al Poliåiei Române<br />
sau <strong>de</strong> cãtre împuterniciåii autoritãåilor<br />
administraåiei publice locale.<br />
(2) În cazul sancåiunilor cu amendã<br />
contravenientul poate face plângere, în termen<br />
<strong>de</strong> 15 zile <strong>de</strong> la comunicarea procesuluiverbal<br />
<strong>de</strong> constatare a contravenåiei, la instanåa<br />
<strong>de</strong> ju<strong>de</strong>catã, potrivit legii.<br />
(3) În cazul contravenåiilor prevãzute<br />
la art. 75 lit. a), dacã agentul constatator<br />
apreciazã cã sancåiunea amenzii este<br />
în<strong>de</strong>stulãtoare, aplicã amenda. În caz contrar<br />
procesul-verbal <strong>de</strong> constatare a contravenåiei<br />
se trimite <strong>de</strong> îndatã ju<strong>de</strong>cãtoriei în a cãrei<br />
razã teritorialã a fost sãvâræitã contravenåia.<br />
Împotriva hotãrârii pronunåate <strong>de</strong> instanåã<br />
se poate face cerere <strong>de</strong> reexaminare, în<br />
termen <strong>de</strong> 24 <strong>de</strong> ore <strong>de</strong> la pronunåare, dacã<br />
contravenientul a fost prezent la <strong>de</strong>zbateri,<br />
sau <strong>de</strong> la comunicare, dacã a lipsit <strong>de</strong> la<br />
<strong>de</strong>zbateri.<br />
(4) Sancåiunea închisorii contravenåionale<br />
poate fi aplicatã minorilor numai dacã<br />
au împlinit vârsta <strong>de</strong> 16 ani; în acest caz<br />
limitele sancåiunii prevãzute în prezenta<br />
ordonanåã <strong>de</strong> urgenåã se reduc la jumãtate.<br />
(5) În cazul minorilor care nu au împlinit<br />
vârsta <strong>de</strong> 16 ani se aplicã preve<strong>de</strong>rile legii<br />
privind regimul ocrotirii unor categorii <strong>de</strong><br />
minori.<br />
ART. 78 (modificat <strong>de</strong> art. 1 O.U. nr.<br />
108/2006)<br />
Din sumele rezultate din amenzile<br />
aplicate conform art. 76, precum æi din<br />
valorificarea bunurilor <strong>de</strong> contrabandã sau<br />
a altor bunuri supuse confiscãrii, conform<br />
legii, o cotã <strong>de</strong> 50% va reveni Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române, Poliåiei Române sau<br />
autoritãåii publice locale din care face<br />
parte agentul constatator. Aceastã sumã<br />
se reåine integral ca venituri extrabugetare,<br />
cu titlu permanent, æi va fi repartizat astfel:<br />
20% pentru premierea persoanelor care au<br />
<strong>de</strong>scoperit sãvâræirea faptei æi au aplicat<br />
sancåiunea, iar 80% pentru finanåarea<br />
cheltuielilor materiale æi <strong>de</strong> capital; sumele<br />
rãmase necheltuite la sfâræitul fiecãrui an se<br />
reporteazã în anul urmãtor, având aceeaæi<br />
<strong>de</strong>stinaåie.<br />
ART. 79<br />
Amenzile aplicate persoanelor fizice sau<br />
juridice strãine pot fi plãtite æi în valutã liber<br />
convertibilã, prin transformarea amenzilor<br />
din lei în valutã convertibilã, la cursul<br />
valutar oficial în vigoare la data sãvâræirii<br />
contravenåiei.<br />
CAP. 6<br />
Dispoziåii finale æi tranzitorii<br />
ART. 80<br />
Dispoziåiile prezentei ordonanåe <strong>de</strong> urgenåã<br />
se completeazã cu preve<strong>de</strong>rile acordurilor,<br />
convenåiilor æi altor înåelegeri internaåionale<br />
în materie, încheiate <strong>de</strong> România cu teråe<br />
state, ratificate potrivit legii.<br />
ART. 81<br />
Ministerul Administraåiei æi Internelor<br />
va elabora normele <strong>de</strong> aplicare a prezentei<br />
ordonanåe <strong>de</strong> urgenåã, pe care le va supune<br />
Guvernului spre adoptare în termen <strong>de</strong><br />
40 <strong>de</strong> zile <strong>de</strong> la data intrãrii în vigoare a<br />
prezentei ordonanåe <strong>de</strong> urgenåã.<br />
ART. 82<br />
La intrarea în vigoare a prezentei<br />
ordonanåe <strong>de</strong> urgenåã se abrogã Legea nr.<br />
56/1992 privind frontiera <strong>de</strong> stat a României,<br />
republicatã în Monitorul Oficial al României,<br />
Partea I, nr. 396 din 24 august 2000, precum<br />
æi orice alte dispoziåii contrare.<br />
* Sumele <strong>de</strong> bani sunt exprimate în lei<br />
vechi.<br />
8 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2007</strong>