Nr. 1/2007 - Politia de Frontiera

Revistã editatã de
Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã
• NR. 1/2007 • 36 PAGINI
UN POD ISTORIC,
PENTRU
O NOUÃ ISTORIE
pag. 10

2
• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT •
Seminar internaåional SNPPC
În perioada 14-17 decembrie 2006
a avut loc la Bucureæti, la Centrul
Cultural al MAI, în organizarea
Sindicatului Naåional al Poliåiætilor
æi Personalului Contractual din MAI,
seminarul internaåional cu tema „Poliåia
æi integrarea în Europa”. La lucrãri au
participat Bert van Caelenberg, secretarul
general al EUROFEDOP (Federaåia
Europeanã a lucrãtorilor din serviciile
publice - inclusiv poliåia), reprezentanåi
ai sindicatului Poliåiei Olandeze - ACP
- Evert Terpstra æi Jan van den Houten,
ai conducerii MAI, IGPF, IGP æi ai Cartel
Alfa, Mihai Dumitrache din cadrul
Misiunii României pe lângã Uniunea
Europeanã, preæedintele Federaåiei
Sindicatelor din Administraåia Naåionalã
a Penitenciarelor, Stere Giovani.
Între temele discutate s-a aflat æi
responsabilitatea Poliåiei de Frontierã
Române la graniåa externã a Uniunii
Europene, prezentatã de reprezentantul
IGPFR, directorul DMRU, comisar-æef
Ionel Tîrsînoagã.
Preæedinåii Birourilor teritoriale ale
SNPPC din cadrul Poliåiei de Frontierã
æi Poliåie, prezenåi la seminar, au
avut ocazia de a prezenta realizãrile
æi dificultãåile cu care se confruntã
organizaåiile pe care le reprezintã, de a
schimba pãreri æi idei cu reprezentanåii
strãini æi conducerea Biroului Executiv
Central al SNPPC, de a adresa cereri
reprezentanåilor conducerilor instituåilor
în care-æi desfãæoarã activitatea. Între
ideile dezbãtute, cu aplicabilitate
imediatã, s-a numãrat æi propunerea
ca æefii Birourilor teritoriale ale SNPPC
din Poliåia de Frontierã Românã, dupã
modelul MAI, unde preæedintele
SNPPC este invitat în æedinåa de
Colegiu, dar æi IGPR, sã fie invitaåi la
æedinåele de comandã ale æefilor de
inspectorate judeåene ale PF.
De asemenea, s-a concluzionat cã
este foarte important ca poliåiætii sã
ætie ce (poate) face sindicatul pentru
ei - prin editarea unor broæuri, prin
pagina web, prin abordarea personalã
a membrilor de sindicat.
La încheierea seminarului
internaåional, secretarul general al
EUROFEDOP, împreunã cu experåii
ACP Olanda æi reprezentanåii SNPPC au
elaborat un Plan comun de acåiune pentru
2007, care cuprinde patru seminarii cu
diferite teme din domeniul activitãåii
sindicale, printre care enumerãm:
tehnica negocierii contractelor colective
de muncã la nivelul MAI; dialogul
social - prezent æi viitor - formarea
liderilor de structuri de poliåie care sã
participe la dialogul social; rezolvarea
conflictelor de interese; îmbunãtãåirea
imaginii poliåistului – etica profesionalã
æi integritatea moralã a acestuia.
Marius IONESCU
Poliåiæti de frontierã români
detaæaåi la Chiæinãu
Introducerea obligativitãåii vizelor
pentru Republica Moldova, începând
cu data de 1 ianuarie 2007, a dus la
o creætere semnificativã a solicitãrilor
cetãåenilor moldoveni de obåinere a vizei
pentru România. Din acest considerent,
Ministerul Afacerilor Externe a hotãrât
începând cu 25 ianuarie suplimentarea
numãrului de persoane din cadrul
Ambasadei Române la Chiæinãu, prin
detaæarea a zece lucrãtori din cadrul
Poliåiei de Frontierã. Aceætia au misiunea
de sprijin æi îndrumare în domeniul
identificãrii documentelor de cãlãtorie
false æi falsificate precum æi implementarea
datelor din cererile de acordare a vizei
pentru cetãåenii moldoveni în baza de
date din sistemul de date on-line. Astfel,
timp de æase luni, insp. Ivan Feodor (IJPF
Galaåi), insp. Manuel Nancu (IJPF Vaslui),
sinsp. Alexandra Andronache (IJPF Iaæi),
ag. pr. Ionuå Adrian Burlibaæa (IJPF Galaåi)
æi agenåii Ionel Fratiman, Daniel Zvancã
(IJPF Iaæi), Anca Cucu (IJPF Iaæi), Mioara
Faraon (IJPF Iaæi) Constantin Tãnasã (IJPF
Vaslui) æi Aurelian Trifan (IJPF Vaslui)
vor împãråi din experienåa lor colegilor
români din cadrul ambasadei. Succes æi
aæteptãm veæti!
Gabriel CRÃCIUN
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
• Serie nouã - nr. 661
www.politiadefrontiera.ro
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,
Intranet: frontiera@igpf.net)
Redactor-æef
Subcomisar Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
inspector Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
Editor coordonator:
Diana Maria PROTOPOPESCU
Redactori:
inspector Alexandru BARBU
subinspector Ætefan ANDREESCU
subinspector Iulian PUICÃ
Fotoreporter
agent Mihai BEJENARU
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
Copertele I æi IV: Iulian Puicã
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector
6, Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-316.84.32;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Cont virament-abonamente IGPF
Bucureæti, deschis sub nr.
RO81TREZ7005009XXX000252,
la Direcåia de Trezorerie æi
Contabilitate Publicã a Municipiului
Bucureæti.
Cod fiscal: 4193222
Responsabil de numãr
Inspector Alexandru BARBU
Layout: Alexandru BARBU
Tipar
S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti
Tel./fax: 021 - 344 10 74
e-mail: office@ammaprint.ro
Ediåia s-a încheiat la
5 februarie 2007
Preå: 3 lei
Reproducerea materialelor din cuprins
este permisã numai cu menåionarea
sursei
(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare nu
se înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru
conåinutul articolului æi informaåiile
cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din
Codul penal, autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România
û

• DIN SUMAR •
v
Revelionul integrãrii
pag. 4-9
Drumul fãrã obstacole
nu duce nicãieri
v Marian Sîntion, „doctorul”
de la Interne
pag. 14-15
v EVALUAREA ACTIVITÃÅII
PFR - 2006
pag. 21-24
v Punctul de contact Porubne
- cooperare româno-ucraineanã
................................ pag. 10-11
v Analiza controlului comun la
frontierã ...................... pag. 16
v Nouã ambarcaåiuni donate PFR
.................................... pag. 16
v Ætiri ................... pag. 17-19
v Redistribuirea funcåiilor æi
Pregãtirea cadrelor ........ pag. 24
v CNP: Respectaåi drepturile
poliåistului! El îæi respectã
obligaåiile sale! .............. pag. 28
v Divertisment ...... pag. 34-35
û
A
m
tras linia cu numãrul 2006. Am adunat æi
bune æi rele. Ne-am bucurat, am fost æi triæti.
Ne-am strãduit, am sperat. Am încercat sã
demonstrãm tuturor cã se poate. Æi
putem spune cã am reuæit.
Haideåi, totuæi, sã nu privim bilanåul
ca pe o radiografie a trecutului. Ci ca
pe-un moment în care îåi faci planuri
de viitor, analizând punctele de pornire.
El trebuie invocat de noi toåi ca pe-o
condiåie a clarificãrii æi esenåializãrii.
S-au greæit multe. Dar cel mai
important este cã s-au realizat æi mai
multe. Iar cea mai mare realizare, nu
doar pentru Poliåia de Frontierã Românã,
ci pentru întreaga suflare româneascã este cã Europa ne-a
primit în rândurile ei. Am depãæit, astfel, pericolul unei
amânãri. Am învins teama de a nu ne numãra printre cei
norocoæi. Ne-am bucurat, în noaptea dintre ani, cã, dupã
eforturi susåinute, ne-am ocupat locul meritat. Însã, acum,
dacã tot ne-am potrivit mersul în ritmul Europei, trebuie
sã åinem pasul cu ea.
C
u
Nelu Pop,
inspector general
toåii ætim cã nu va fi uæor. De fapt, mai bine
zis, ætim cã de-acum va fi æi mai greu. Însã,
aæa cum spunea J.F. Keneddy, „dacã gãseæti
un drum fãrã obstacole, probabil cã drumul acela nu
duce nicãieri”.
Sã ne lãsam, aæadar, antrenaåi æi fortificaåi de
tentaåia viitorului. Sã inventãm sau, mai degrabã, sã
„euroinventãm” trecutul, prezentul æi viitorul. Æi încep
prin a-mi dori, pentru noi toåi, sã folosim trecutul doar
când vrem sã corectãm greæeli, prezentul sã-l definim ca
motor de propulsare în viitor, iar viitorul ca moment al
declanæãrii mutaåiei genetice prin care ne adunãm, nu
ne destrãmãm.
Pentru cã doar împreunã vom ajunge sã uitãm cum
este sã-mpãråim neajunsurile æi sã ajungem sã împãråim
bunãstarea.
3

REVELIONUL INTEGRÃRII
La Boræ, Anul Nou a venit cu o orã mai târziu
Frontiera de vest, punctul de trecere
a frontierei Boræ, ora 01, ziua 01, anul
01 al integrãrii
Un foc de artificii
O singurã emoåie
O singurã oprire
Un singur control
Mulåi oameni, mulåi români…
fericiåi.
Am fost ironic æi am gândit cã, la
12 noaptea, cerul se va deschide æi,
de undeva din beznã, va exploda o
luminã intensã de un albastru profund,
pãtat de steluåe aurii, vreo 12 la numãr.
Mã gândeam cu neîncrederea specificã
jurnalistului cã frigul pãtrunzãtor de
afarã æi cãldura cãminelor îi va åine
departe de frontierã pe locuitorii marelui
oraæ.
Trecusem cu câteva ceasuri în urmã
prin Oradea æi centrul municipiului,
pregãtit de sãrbãtoare, îæi îmbia locuitorii
la petrecere. Lasere, lumini, muzicã,
peruci colorate, mãæti medievale,
grãtare fumegânde, vin fiert, veselie,-de
toate! Cum ai fi putut sã te desprinzi de
aici! M-am îndepãrtat spre ieæirea din
oraæ fredonând o melodie prinsã din
zbor de la magicianul Riky Dandel æi,
pe mãsurã ce distanåa creætea, strãzile
deveneau tot mai pustii.
În Punct tot oameni, tot tineri, însã
liniæte, multã liniæte, se auzea doar
sunetul staåiilor de emisie-recepåie.
Poliåiætii de frontierã erau de serviciu,
turã completã ca în zilele cu trafic
intens.
4
La intrarea în clãdirea
punctului, neobositul
purtãtor de cuvânt al DPF
Oradea, subcomisarul Mircea
Chiorean, în calitate de gazdã,
aætepta ziariætii. Era în punct
încã de dimineaåã, pentru
cã douã televiziuni centrale
transmiteau în direct imagini
de aici chiar de la primele ore
ale dimineåii.
Æeful de turã, un poliåist
de frontierã plin de energie,
se miæca cu mare vitezã dintrun
colå în altul al punctului.
L-am oprit pentru câteva clipe
æi l-am întrebat de “sãnãtate”.
Inspectorul Daniel Bic (27de
ani, în Boræ din decembrie
2004) a avut æansa, dupã
cum îmi mãrturisea el, sã fie
în acest moment istoric de
serviciu, alãturi de colegii
lui. „...e cea mai interesantã
turã pe care lucrez, am astãzi
ocazia sã prind cele douã metode de
control, una înainte æi cealaltã dupã
unu noaptea. Deæi este noaptea de
Anul Nou, situaåia operativã a impus
planificarea tuturor elementelor
æi închiderea principalelor direcåii
probabile folosite de cãtre migranåi. Le
mulåumesc colegilor æi le urez sã aibã
multã încredere în ceea ce fac æi mã
adresez în general tinerilor, celor din
generaåia mea, pentru cã mai avem un
pas important de trecut, admiterea în
spaåiul Schengen, acolo unde circulaåia
persoanelor, a mãrfurilor æi serviciilor
este pe deplin liberã.”
În dispeceratul punctului erau la
datorie agenåii Ramona Gabor, Adrian
Marchiæ æi agentul-æef Anica Olaru.
Æeful SPF Oradea, comisarul
Nicolaie Iancu m-a invitat în biroul
sãu de la etajul clãdirii punctului,
unde am remarcat imediat tezaurul
de cupe câætigate de echipa de fotbaltenis
a asociaåiei sportive AC Frontiera
Oradea.
Am vorbit despre activitatea
sectorului dar æi despre marea pasiune
û

a sa, sportul. Însã timpul se scurgea
cu repeziciune. Am coborât în sala
de la parterul clãdirii, care devenise
neîncãpãtoare. Între timp, un numãr
mare de colegi din presa de limbã
românã dar æi de limbã maghiarã îæi
fãcuserã apariåia.
Când a sosit, dupã un tur al zonei de
responsabilitate, æeful Direcåiei Poliåiei
de Frontierã Oradea, comisarul-æef
Ioan Buda, a fost asaltat de jurnaliætii
prezenåi cu întrebãri despre cum se
vor desfãæura activitãåile de schimbare
a aliniamentelor de control pentru
trecerea frontierei, cum va decurge
controlul începând cu ora 1 æi multe
alte întrebãri despre ceea ce urma sã
se întâmple.
În apropierea Anului Nou au sosit la
PPF Boræ oaspeåi de seamã, Episcopul
de Gyula, Sofronie Drincec, împreunã
cu un sobor de preoåi, printre care æi
û
pãrintele Origen Sabãu, de la parohia
din Apateu-Ungaria.
Ora 12, ora României a venit pe
neaæteptate, am ciocnit o cupã cu
æampanie, ne-am urat La mulåi ani, însã
toåi cei prezenåi ætiam cã Revelionul
nostru din acea noapte venea cu o orã
mai târziu.
Vântul sufla tãios dinspre pusta
maghiarã, dar febra pregãtirilor ne
cuprinsese pe toåi. Ne-am deplasat
spre linia roæie ce desparte România de
Ungaria. Dinspre Ungaria se apropia
un grup de grãniceri. I-a întâmpinat
inspectorul æef al IJPF Bihor, comisarul
Luncan Dumitru æi i-a condus pânã
lângã poliåiætii de frontierã români.
Delegaåia maghiarã, condusã de æeful
Reprezentanåei de Grãniceri Bihar
Kerestesz, s-a aæezat, dupã fireætile
strângeri de mânã, alãturi de români æi
festivitatea a început.
Pe trei catarge au fost ridicate
simultan drapelele Uniunii Europene,
României æi Ungariei, ca semn al
apartenenåei celor douã state vecine la
acelaæi sistem de valori, al libertãåii de
circulaåie.
A urmat apoi un tedeum susåinut de
soborul de preoåi din Episcopia românilor
ortodocæi din Gyula(Ungaria), moment
în care preasfinåitul Sofronie, a rostit un
discurs despre rãdãcinile europene ale
neamului român æi apoi, întorcânduse
cu faåa spre åarã, a urat fericire æi
prosperitate poporului nostru.
Cerul a fost luminat de un foc
de artificii impresionant, în timp ce
ceasul bãtea de ora unu, ora 00.00 a
Bruxelului.
În acel moment cerul nu s-a
deschis dar s-a întâmplat un lucru
extraordinar:
În spatele maæinii poliåiei de
frontierã, care se deplasa
cu lucrãtorii pe noul loc
de serviciu din Ungaria,
se aflau români care
veniserã cu mic, cu
mare, sã verifice noua
foråã, miraculoasã, a
cãråii lor de identitate.
Æi nu erau puåini,
erau cu sutele æi fericiåi.
Un bãtrân cânta imnul
Europei în timp ce
fãcea semnul crucii, un
altul striga „Dumnezeu
sã binecuvânteze
România, Dumnezeu sã
binecuvânteze Europa!
Am suferit prea mult,
dar am ajuns aici!”
Noua putere a cãråii
de identitate a fost
testatã în acea noapte
de aproape 1.000 de
români, alãturi de care
æi eu am simåit cã, întradevãr,
am redevenit ce
am fost dintotdeauna
- cetãåeni ai Europei.
Iulian PUICÃ
5

Noapte de sãrbãtoare la Nãdlac
În marea noapte a integrãrii, la
cumpãna dintre ani, redactori din
cadrul Revistei Frontiera s-au alãturat
colegilor poliåiæti de frontierã europeni,
pe frontiera de vest, pentru a lua contact
direct cu sentimentul european. În
noaptea de 31 decembrie 2006 spre 1
ianuarie 2007, la ora 23, când am ajuns
în PPF Nãdlac, judeåul Arad, i-am întâlnit
pe comisarii-æef Ioan Handra-inspectorul
æef al IJPF Arad æi Constantin Maftei-æeful
sectorului, subcomisarul Cosmin Boldiææeful
de punct æi purtãtorul de cuvânt al
inspectoratului, Florin Opriæa care erau
deja sosiåi. Invitat de onoare a fost, în
afarã de jurnaliæti, subprefectul de Arad
Levente Horvath.
La ora 23.00 o masã de oameni din
Nãdlac, în frunte cu staff-ul primãriei,
au ajuns în punct pentru întâlnirea cu
omologii maghiari. În sunetul fanfarei,
6
primarul Vasile Ciceac,
însoåit de subprefect
æi urmaåi de o formaåie
de majorete au început
deplasarea spre linia de
frontierã. Aici erau aæteptaåi
de conducerea primãriei din
localitatea corespondentã
Nagylak, în frunte cu
primarul acesteia Andras
Gzarmati.
La întâlnirea dintre cei
doi, primarul Nãdlacului,
cu emoåie în glas, a declarat
cã „este cea mai frumoasã zi
din viaåa noastrã, a tuturor
românilor, fiind o ocazie
unicã pentru mine. Ca æi
primar, aæteptam de mult
timp acest moment æi s-a
adeverit cã pot sã preiau
steagul Europei. Este un vis
frumos, care s-a realizat æi
vã mulåumesc foarte mult
cã aåi fost alãturi de noi æi vã
invitãm sã veniåi împreunã
cu noi, sã fiåi oaspeåii noætri,
sã vã simåiåi ca acasã,
întrucât e marea casã a Europei.”
A urmat preluarea drapelului de la
primarul localitãåii Nagylak æi cu toåii s-
au deplasat în centrul Nãdlacului pentru
a continua petrecerea.
Dupã aceastã ceremonie am stat de
vorbã æi cu subprefectul Levente Horvath,
care ne-a declarat vizavi de controlul
comun la frontierã:
„- Sãptãmâna trecutã am avut o
discuåie cu reprezentanåii ambelor pãråi
vizavi de acest tip de control, verificând,
inclusiv, cum se efectueazã controlul
între partea austriacã æi cea maghiarã. Va
fi exact acelaæi tip de control æi aici la noi,
între Ungaria æi România, se verificã actul
de identitate sau paæaportul cetãåenilor
care nu sunt membrii ai Uniunii Europene.
Lucrãtorii de la frontierã nu au dreptul sã
întrebe scopul cãlãtoriei æi dacã sunt
anumite, ca sã zic aæa, dubii, vizavi de
identitatea persoanei care doreæte sã
traverseze frontiera atunci poate sã punã
niæte întrebãri suplimentare æi sã verifice
eventual maæina æi ceea ce transportã
cetãåeanul respectiv.”
La miezul nopåii, ora României, am
bãut un pahar cu æampanie cu colegii
poliåiæti de frontierã æi jurnaliætii prezenåi.
Doi dintre ziariætii care ni s-au alãturat mai
târziu erau de la o televiziune italianã.
Însoåiåi apoi de lucrãtorii ce trebuiau
sã se deplaseze la tonetele de pe teritoriul
maghiar, am pornit spre linia de frontierã
pentru marea întâlnire. La linia de
despãråire, maæinile au oprit iar la ora zero
a Bruxelles-ului æi a Republicii Ungare,
ora unu a României, æefii de turã æi-au
dat mâna, dupã care fiecare maæinã æi-a
continuat drumul: românii spre punctul
grãnicerilor, iar maghiarii spre tonetele
poliåiætilor de frontierã români.
Ne-am postat exact lângã echipa
comunã de control formatã din poliåistul
de frontierã român æi grãnicerul maghiar.
În prima maæinã care a sosit erau trei
persoane. Cãråile de identitate ale
acestora au fost verificate, mai întâi
de colegul nostru, agentul-æef adjunct
Ioan Borodin. Apoi documentele au
fost predate colegului maghiar æi, dupã
confruntarea cu persoanele respective, leau
fost înmânate documentele pentru a-æi
continua cãlãtoria. Imediat au fost luaåi în
primire de ziariæti, având în vedere cã erau
primele persoane care au trecut frontiera,
în baza cãråii de identitate, care le-au pus
o serie de întrebãri, începând cu æoferul:
„- Pentru ce aåi venit æi cum treceåi
în Ungaria?”/ „- Dorim sã mergem în
Ungaria, sã fim primii care vom trece
û

cu buletinul!”/ „- Nu vi s-a mai cerut
paæaportul?”/„- Nu. Este un moment
istoric. Este extraordinar.”
Apoi, a fost luat la întrebãri un pasager
din spatele æoferului:
„- Cum aåi trecut?”/ „- Cu buletinul.” /„-
A fost uæor?”/ „- Da, deocamdatã da.”/ „-
Mult mai uæor ca pânã acum?”/ „- Da.”
O a doua maæinã a apãrut imediat la
controlul de frontierã:
„- Sunteåi cetãåean român?/ „- Da.”/
„- Cum vã simåiåi ca fiind unul din primii
români care trece frontiera prin PPF
Nãdlac?”/ „- Foarte mândru, mi se pare
foarte normal!”/ „- Unde mergeåi?”/ „- În
Ungaria.”/ „- Dar de ce la ora asta?”/ „- Am
vrut sã fim primii.”
O altã pasagerã:
„- Cu ce ocazie mergeåi?”/ „- Ca sã
bem o bere în comunitatea europeanã!”/
„- A câta oarã treceåi în Ungaria?”/
û
„- Trebuie sã recunosc cã nu am trecut în
Ungaria pânã acum.”
Agentul-æef adjunct Ioan Borodin este
primul poliåist de frontierã din PPF Nãdlac
care a verificat cãråile de identitate la
ieæirea din åarã. Am profitat æi noi de acest
moment pentru a ne spune câte ceva:
„- Este un moment emoåionant pentru
noi, cã ne-am întâlnit cu colegii maghiari.
Vom lucra împreunã de acum înainte æi
este un moment foarte important pentru
Poliåia de Frontierã Românã. Cãlãtorii
s-au prezentat deja la control cu cãråile
de identitate. Este un lucru mare pentru
cetãåenii români cã de acum pot circula
fãrã paæapoarte în spaåiul Uniunii
Europene.”
Trebuie sã amintim de cei doi jurnaliæti
italieni care s-au postat la ieæirea din
punctul grãnicerilor maghiari spre
Ungaria æi au desfãæurat un banner de
mici dimensiuni pe care era înscris „Merge
cineva în Italia?”, ca æi cum ar sta la „iamã
nene”. Ne-am dus sã stãm de vorbã
cu ei, sã ne explice ce vrea sã însemne
asta. Ne-au spus cã realizeazã o emisiune
de divertisment, ceva de genul „Cronica
Cârcotaæilor”, dar exact nu ne-au explicat
ce vrea sã însemne acel banner. Probabil
cã încercau sã facã aluzie la afluxul de
români care, se presupunea, cã or sã iasã
din åarã acum cã circulaåia persoanelor în
UE s-a simplificat foarte mult, cu destinaåia
Italia, åarã în care se ætie cã sunt foarte
mulåi cetãåeni români care lucreazã. Dar
se pare cã au pãåit acelaæi lucru ca æi
colegii jurnaliæti din Marea Britanie, dar
pe aeroportul din Londra, când în locul
unei aeronave pline de români, cum se
aæteptau aceætia sã fie, surprizã: doar trei
români au ocupat locuri în acea cursã.
Oricum le-am urat drum bun în caz cã or
sã gãseascã „ocazie” pânã în Italia.
A urmat apoi deplasarea cãtre tonetele
situate pe teritoriul României. Pe drum
am reuæit sã aflãm æi câteva cuvinte de la
inspectorul æef Ioan Handra:
„- Consider cã acest moment de
integrare în Uniunea Europeanã este
unul istoric pentru Poliåia de Frontierã
Românã, de altfel, ca æi pentru întreaga
naåiune românã. Din acest moment noi
lucrãm în colaborare cu partea maghiarã,
atât pe teritoriul nostru cât æi în Ungaria.
Dupã cum vedeåi, noi ne-am deplasat
pe teritoriul maghiar, vom lucra ieæirea
din România la colegii maghiari, iar ei
se deplaseazã pe
teritoriul nostru
unde vor lucra pe
sensul de intrare
în åara noastrã.
Activitatea, dupã
cum vedeåi, se
desfãæoarã în foarte
bune condiåii æi cred
cã va continua la fel
pe tot parcursul.”
La punctul
românilor, controlul
se desfãæoarã
exact în oglindã,
adicã primul
care controleazã
documentele este
grãnicerul maghiar, iar apoi poliåistul de
frontierã român.
A apãrut æi primul incident, la
aproximativ o jumãtate de orã dupã ora
unu. Un microbuz în care se afla un
cetãåean din R. Moldova s-a prezentat
pentru intrarea în åarã. Problema era cã,
începând cu momentul aderãrii, cetãåenii
din R. Moldova au nevoie de vize pentru
a intra în România. Astfel cã cetãåeanului
respectiv nu i s-a permis intrarea în åarã,
explicându-i-se, totodatã, motivele æi
îndrumându-l cãtre cel mai apropiat
consulat al R. Moldova din R. Ungarã.
Spre dimineaåã, dupã ce am mai
servit o cupã de æampanie împreunã cu
conducerea inspectoratului æi a sectorului,
ne-am urat „Un an nou fericit” æi „La mulåi
ani”, æi ne-am despãråit pentru a reveni
a doua zi ca sã surprindem æi la lumina
naturalã cum se executã controlul în
comun. Dupã ce am tras pe luminã,
câteva cadre i-am lãsat pe poliåiætii de
frontierã europeni sã aibã ei grijã de
traficul din punct, iar noi sã ne ocupãm
de imaginea lor în rândul europenilor.
Gabi CRÃCIUN
Ætefan ANDREESCU
7

Revelionul integrãrii la CENAD
Încã de la ora
21.00, aproape 20 de
jurnaliæti români au
ajuns la PPF Cenad,
judeåul Timiæ, pentru a
fi prezenåi la cel mai
important eveniment al
anului 2007, integrarea
României în Uniunea
Europeanã.
Mai mulåi oameni
au fost curioæi, s-au
urcat în maæini æi au
sosit la Cenad, cu puåin
timp înaintea orelor
24.00, ora României,
pentru a vedea cu ochii
lor dacã pot trece în
Ungaria doar cu cartea
de identitate, dar æi
surprizele pregãtite de
poliåiætii de frontierã în
punctul de trecere a
frontierei.
Intrarea în noul an
s-a marcat de douã ori: la ora 00.00 æi la
ora 01.00, cei prezenåi îmbrãåiæându-se,
ciocnind cupe de æampanie æi urându-æi
un an mai bun.
Momentul a fost marcat în mod
festiv, alãturi de poliåiætii de frontierã
æi ceilalåi cãlãtori, fiind prezenåi,
printre alåii, æi prefectul judeåului Timiæ,
Ovidiu Drãgãnescu, fostul consul
german la Timiæoara, Klauss Peter
Marte, conducerea DPF Timiæoara,
8
prin directorul instituåiei (la acea vreme),
comisarul-æef Mircea Chirilã æi æeful IJPF
Timiæ, comisarul-æef Ioan Tiriac.
Arborarea drapelului, intonarea
imnului de stat al României æi cel al
Uniunii Europene, eliberarea a zeci
de porumbei æi focurile de artificii au
marcat intrarea României în Uniunea
Europeanã æi în noul an.
Ultimii cetãåeni români, soå æi soåie,
din Timiæoara, care au trecut frontiera în
anul 2006 s-au prezentat cu puåin timp
înainte de trecerea
în noul an, la orele
23.58, poliåiætii de
frontierã români de la
PPF Cenad aplicând
pentru ultima datã
vechea ætampilã în
paæapoartele româneæti
prezentate la control.
Ulterior ætampilele au
fost retrase æi sigilate,
începând cu orele
00.00 ale zilei de 1
ianuarie 2007, când
au fost introduse în
lucru euro-ætampilele
de trafic.
Cu puåin timp
înaintea orei 1.00 a
României, ora 00.00
a Ungariei, autoritãåile
de frontierã ale
României æi Ungariei,
sub privirile asistenåei,
æi-au ocupat noile
locuri de serviciu, astfel încât, la ora
exactã, poliåiætii de frontierã români
au fost gata de lucru în PTF Kiszombor
(Ungaria), alãturi de colegii lor maghiari,
iar grãnicerii maghiari au venit în PPF
Cenad, trecând în acest mod la noile
proceduri europene de lucru, formând
echipe mixte, astfel încât primii
cetãåeni români, respectiv maghiari, au
beneficiat de avantajele controlului unic
la frontiera internã a Uniunii Europene,
dintre România æi Ungaria.
Dupã momentul festiv, poliåiætii de
frontierã români au dus un imens tort
cu harta UE la Kiszombor, unde primii
cetãåeni care au intrat în Ungaria au
primit câte o felie de tort æi un pahar
de æampanie chiar din mâna prefectului
judeåului Timiæ, Ovidiu Drãgãnescu. Din
„tortul aderãrii” au gustat æi poliåiætii de
frontierã români æi grãnicerii maghiari,
aflaåi la post în noaptea de Revelion, la
Kiszombor æi Cenad.
Primul cetãåean român care a ieæit
din åarã, pe la PPF Cenad-Kiszombor,
cu cartea de identitate a fost un jurnalist
de la Evenimentul Zilei-Ediåia de Vest,
Georgeta Petrovici.
În primele ore ale anului integrãrii,
pânã în dimineaåa zilei de 1 ianuarie
a.c., prin PPF Cenad, au trecut frontiera,
dinspre Ungaria, 76 de români æi 182 de
cetãåeni strãini æi au ieæit din åarã 88 de
români æi 230 de strãini.
Viorel ALEXE
û

Otopeni - 2007
Bucureæti, 31 decembrie 2006, ora
19.00, mai sunt câteva ore pânã la
momentul integrãrii. La Otopeni, în
Aeroportul Henri Coandã, se schimbã
tura de serviciu. Cei care îæi încheie
activitatea se gândesc la Revelionul de
acasã, cu familia sau prietenii ori la cele
organizate în Capitalã – Revelioanele
integrãrii: din Piaåa Universitãåii, din
Piaåa Revoluåiei sau de la ROMEXPO.
Totuæi, nu-æi pot ascunde curiozitatea
... „sã ne spuneåi æi nouã cum a fost”
(cu ieæirea pe baza cãråii de identitate
- n.r.), spun aceætia la plecare, luându-æi
la revedere de la colegi æi urându-le „La
mulåi ani”. Parcã nici lor nu le venea sã
creadã cã, din acea noapte, românii pot
cãlãtori în baza acestui document. Cei
care intrã în turã sunt emoåionaåi. Vor fi
primii „operatori” æi
„martori” ai acestui
moment istoric.
Schimbul decurge
normal, fiecare
lucrãtor primeæte
misiunea, se verificã
åinuta æi se explicã
fiecãrui poliåist de
frontierã, în cazul în
care existã întrebãri,
ce trebuie sã facã; se
prelucreazã ordine,
speåe etc. æi sunt
declarate sumele
de bani în registrul
åinut special pentru
acest lucru. S-au
primit ætampile noi
în punct aæa cã,
începând cu acea noapte, cele vechi
sunt de domeniul istoriei. Sunt trecute în
registru æi li se explicã lucrãtorilor cum
funcåioneazã. Toåi sunt curioæi sã vadã
cum aratã pe hârtie amprenta/desenul
acestora.
Îi las sã-æi exprime pãrerile,
comentariile æi îi însoåesc pe æeful de
turã æi pe un alt coleg care trebuia
sã lipeascã noi afiæe pe geamurile de
la ghiæee, din filtre. Din acea noapte
aparåinem spaåiului UE aæa cã afiæajele
de sus nu mai corespund … de fapt …
doar cel cu „cetãåeni români” pentru cã,
gata, suntem marcã înregistratã.
... „Atenåie! Este un control relaxat.
Nu mai întrebaåi nici un cetãåean care
se prezintã la ghiæeu despre scopul
cãlãtoriei, sume de bani, data pânã
la care stã în Uniune. Doar destinaåia
finalã. Dacã pleacã în alt stat decât UE
se aplicã ætampila. Spre exemplu în
SUA...” – spune ferm æeful de turã, aflat
û
în al doilea an consecutiv, de Revelion,
în serviciu.
Inspectorul Ionuå Osiac, æeful de turã
din acea noapte, a absolvit Academia
de poliåie „Al. I. Cuza” în 2004, Arma
Poliåie de Frontierã, ca æef de promoåie
æi a fost repartizat
în PPF Aeroport
Bucureæti-Otopeni, în
funcåia de locåiitor æef
de turã. Spune cã îi
place munca pe care o
desfãæoarã, o activitate
peste aæteptãrile
avute la terminarea
Academiei.
Referitor la
transformãrile prin care
trece instituåia, crede cã
de acum activitatea va
fi mult mai interesantã,
mai dinamicã, speåele
vor deveni din ce în
ce mai complexe, mai
complicate, având în
vedere cã aeroporturile
vor fi frontiere externe.
Având în vedere cã urma sã facem
Revelionul împreunã, iar primele curse,
dupã miezul nopåii, pe sensul de ieæire,
erau la 4 dimineaåa, am schimbat mai
multe impresii cu tânãrul ofiåer despre
acel moment, despre Poliåia de Frontierã
æi viitorul acestei instituåii, despre
efectele integrãrii în Uniunea Europeanã
asupra muncii noastre, a poliåiætilor de
frontierã æi, nu în ultimul rând, despre
ce se va întâmpla odatã cu semnarea
Acordului Schengen. Nu îi este teamã
ci chiar este optimist cu privire la viitor.
Este de pãrere cã activitatea în punct va
deveni mai complexã æi nu se va mai
rezuma la ghiæee/filtre. Acum trebuie
sã fi mai atent, într-un timp mult mai
scurt trebuie sã descoperi ilegalitãåile,
persoanele care vor sã intre în UE
eludând legea. Din punct de vedere al
migraåiei, al factorilor de risc, trebuie
sã avem în vedere cã, odatã trecuåi
de noi, cetãåenii strãini intrã în UE.
Nu trebuie sã ne speriem de cartea de
identitate româneascã, sã ne gândim la
comentariile, uneori în necunoætinåã
de cauzã, cã nu este sigurã. Ea are
suficiente elemente de securizare, nu
este nici cea mai sigurã dar nici cea mai
nesigurã dintre cãråile de identitate din
statele UE. Noi suntem pregãtiåi pentru
acest risc, al falsului privind identitatea
persoanei. Se eliminã interviul cu
cetãåenii români.
Timplu a trecut æi a început efectuarea
formalitãåilor pentru îmbarcare – checkin.
Primele curse erau Germania-
Frankfurt, KLM - Amsterdam, Al Italia
- Milano.
La Aeroport este prezent æi
inspectorul general al PFR, chestorul
principal Nelu Pop, care, alãturi de æeful
de punct æi de ziariæti, asistã la momentul
istoric al liberei circulaåii a cetãåenilor
români, de a cãlãtori în baza cãråii de
identitate. Luminile cameramanilor se
aprind, reportofoanele înregistreazã æi
aparatele de fotografiat surprind imagini
pe fondul cãrora se distinge declaraåia
æefului Poliåiei de Frontierã: „Culoarele
au fost amenajate. Poliåiætii de frontierã
au posibilitatea æi onoarea de a lucra
primele curse de cetãåeni români care
ies prin poråile aeriene ale României.
Am recomandat cetãåenilor români sã
aibã æi paæapoartele asupra lor, pentru
a nu exista incidente la intrarea în åãrile
UE. Cetãåenii români sunt conætienåi de
momentul deosebit pe care-l traversãm
æi importanåa imaginii åãrii. Dupã cum
vedeåi, totul se desfãæoarã normal. La
mulåi ani cetãåeni europeni!”
Urmeazã luarea unor interviuri,
primului cetãåean român care a cãlãtorit
prin principala poartã aerianã a României.
Ca ironie, acesta este o femeie care
cãlãtorea în Marea Britanie - singurul
membru al UE care ne impunea vizã.
Marius IONESCU
9

UN POD ISTORIC, PENTRU
O NOUÃ ISTORIE
Sighetu-Marmaåiei a devenit la, 15 ianuarie 2007, o poartã de intrare în Uniunea Europeanã prin
deschiderea la frontiera cu Ucraina a unui nou punct de trecere a frontierei. În aceeaæi zi, preæedinåii
României æi Ucrainei, Traian Bãsescu æi Viktor Iuscenko, au tãiat panglica de inaugurare a podului
istoric peste Tisa, ce leagã cele douã åãri.
Dacã vrei sã ajungi iarna la Sighetu-
Marmaåiei poåi lua acceleratul de ora
æaptesprezece æi jumãtate din Gara de
Nord, a Bucureætiului. Dupã ce scapi
cu greu de agitaåia capitalei urmeazã
o cãlãtorie de 14 ore prin noapte, cu
opriri lungi æi dezorientante schimbãri
de direcåie.
Însã trenul se opreæte, e capãt de
linie. Prin ceaåa dimineåii vezi o garã
micã, aproape goalã. Un acar grãbit
loveæte o roatã æi fierul sunã prea strident
æi diferit. Pe peron, o siluetã ruptã parcã
de pe columna lui Traian, cu o cãciulã
mare de blanã de oaie pe vârful capului,
aæteaptã un tren.
Ai sentimentul cã te afli într-o altã
lume, într-un alt timp …
Dar asta pânã când soarele se
ridicã, inundã cu luminã depresiunea
Maramureæului, alungã ceaåa æi totul
prinde viaåã.
Municipiul Sighetu-Marmaåiei este al
doilea oraæ, ca mãrime æi importanåã,
din Maramureæ, dupã reæedinåa de
judeå Baia Mare. Este situat în partea
nordicã a depresiunii Maramureæului,
la o altitudine de 274 m, între râurile
Iza æi Tisa (ultimul realizând æi graniåa
cu Ucraina), a cãror confluenåã se
realizeazã în imediata vecinãtate a
oraæului. Dealu Solovan (619 m) æi cele
douã cursuri de apã sunt elementele
care determinã configuraåia oraæului,
acesta fiind mai dezvoltat în partea de
est, iar în partea vesticã îngustându-æi
vatra.
Dezvoltarea industrialã a dus
la o creætere demograficã, datoratã
populaåiei venite de la sate. Ca
urmare, zona rezidenåialã a oraæului
s-a dezvoltat. S-au construit blocuri
de locuinåe, majoritatea la marginile
oraæului (ex. cartierele: Bogdan Vodã,
Unirii, Independenåei).
Sighetu-Marmaåiei, martorul unor
pagini importante din istoria zbuciumatã
a României, a avut parcã în ultimii ani
un moment de odihnã, însã pentru
istorie aceæti ani sunt ca o secundã.
10
û

Începutul acestui an, marcat de
integrarea în Uniunea Europeanã, are
pentru Sighet o semnificaåie deosebita,
cu o valoare care depãæeæte poate, în
importanåã, tot ceea ce s-a întâmplat în
ultimii ani aici.
Data de 15 ianuarie 2007 va rãmâne
în istoria oraæului ca datã în care
preæedintele României, Traian Bãsescu,
æi omologul sãu ucrainean, Viktor
Iuscenko, au inaugurat Punctul de
Trecere a Frontierei Sighetu Marmaåiei
- Solotvino æi podul rutier peste Tisa.
La aceastã inaugurare, Poliåia de
Frontierã Românã a fost prezentã în
dublã ipostazã. În primul rând cea de
gazdã, inspectorul general al Poliåiei
de Frontierã Române, chestor principal
de poliåie Nelu Pop fiind cel care,
alãturi de poliåiætii de frontierã din noul
PPF Sighetu-Marmaåiei, a întâmpinat
cu pâine æi cu sare înalåii oaspeåi la
inaugurarea noului pod, dar æi de
beneficiar al noului æi modernului punct
de trecere a frontierei.
Podul de la Sighet deschide o
nouã legãturã rutierã între România æi
Ucraina, dar æi una spiritualã.
Podul peste râul Tisa, ale cãrui
rãmãæiåe se mai vãd încã, a fost
distrus în timpul celui de-al Doilea
Rãzboi Mondial. El fãcea legãtura
între localitãåile Sighetu Marmaåiei æi
Slatina, astãzi localitate în Ucraina
(Solotvina, raionul Teacevo/Teceu,
regiunea Zakarpatia/Transcarpatia).
„Podul are o valoare sentimentalã
deosebitã æi prin faptul cã, în apropierea
graniåei româneæti, dincolo de râul Tisa,
pe teritoriul statului ucrainean, trãiesc
cel puåin 45.000 de români. „Aceætia
pot acum ajunge mai uæor la rudele
din Maramureæ, trecând fie cu maæina,
fie pe jos”, a declarat vicepreæedintele
Consiliului Judeåean Maramureæ, Pamfil
Berceanu.
Înainte de 1944, românii de pe
malurile Tisei erau în legãturi foarte
apropiate, râul fiind traversat de nu mai
puåin de 11 poduri rutiere, æapte mari æi
patru mici, precum æi de o cale feratã,
întinse pe o distanåã de 60 kilometri.
Dupã terminarea rãzboiului, peste Tisa
nu a mai rãmas nici un pod rutier, toate
fiind aruncate în aer, iar în perioada
sovieticã nu au mai fost refãcute din
cauza politicii de izolare a românilor
din spaåiul fostei URSS.
Pe podul istoric de peste râul Tisa
vor putea trece în localitatea ucraineanã
Solotvino atât pietoni, cât æi maæini de
tonaj mic.
Dupã ceremonia de inaugurare a
urmat o întâlnire de lucru a celor doi
æefi de stat, care s-a åinut la primãria din
Sighet. Preæedintele României æi cel al
Ucrainei au discutat politica economicã
æi energeticã în regiune, dar æi susåinerea
minoritãåilor.
Preæedintele Iuscenko a precizat cã
în curând românii vor putea cãlãtori în
Ucraina fãrã vize, iar vizele de România
pentru ucraineni vor fi gratuite.
În acelaæi
timp, într-o altã
salã, avea loc
un alt eveniment
important, o
întâlnire de
lucru pe linia
supravegherii
æi controlului
trecerii frontierei de stat românoucrainene,
între delegaåiile Poliåiei de
Frontierã Române æi a structurii similare
din Ucraina.
Din delegaåia românã, condusã de
cãtre inspectorul general al Poliåiei de
Frontierã, chestorul principal de poliåie
Nelu Pop au fãcut parte directorul
Direcåiei Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi,
comisar-æef de poliåie Ion Pop, æeful
I.J.P.F. Suceava cms.-æef Gheorghe
Robu æi prim-adjunct al æefului IJPF
Maramureæ, scms. Liviu Bute.
Delegaåia ucraineanã a fost formatã
din æeful Direcåiei Regionale de Vest
din cadrul Serviciului Frontierei de Stat
a Ucrainei, locåiitor al Împuternicitului
de Frontierã Principal al Ucrainei,
generalul locotenent Karasi V.V. æi
locotenentul colonel Motroselov V.I.,
æeful Detaæamentului de Grãniceri
Mukacevo. În cadrul acestei întâlniri au
fost dezbãtute probleme privind noutãåile
pe linia supravegherii æi controlului
trecerii frontierei de stat în condiåiile în
care frontiera dintre România æi Ucraina
a devenit frontiera externã a Uniunii
Europene, precum æi aspecte legate de
prevenirea æi combaterea criminalitãåii
transfrontaliere.
Podul a fost construit sã reziste la
30 de tone greutate, însã va exista o
û
11

limitare a tonajului pânã la 3,5 tone.
Fondurile pentru construcåia podului
au fost alocate de statul român (4,1
milioane de lei) æi prin programul Phare
(300.000 de euro). Construcåia podului
a fost terminatã în anul 2001.
“Podul acesta aratã voinåa a trei
pãråi - Uniunea Europeanã, România
æi Ucraina - care au dorit ca, prin efort
comun, sã lege mai bine cele douã
popoare. Semnificaåia acestui moment
nu este doar simpla deschidere a
podului, ci aceea cã România este
ea însãæi un pod de trecere pentru
ucraineni în Uniunea Europeanã”,
a spus preæedintele Traian Bãsescu.
Domnia sa a adãugat cã România, ca
åarã de frontierã a UE, nu îi va izola pe
locuitorii åãrilor estice vecine, ci va fi
deschisã pentru trecerea acestora. De
asemenea, preæedintele Traian Bãsescu
a punctat importanåa acestui pod pentru
refacerea legãturilor dintre românii din
Ucraina Transcarpaticã æi åara mamã,
dar æi între ucrainenii din Maramureæul
românesc æi cei de peste graniåã. Æeful
statului a subliniat necesitatea ca
autoritãåile consulare din cele douã
åãri sã acorde cât mai repede viza de
trecere, dând asigurãri cã, în cele douã
consulate româneæti care vor fi deschise
în Transcarpatia, nu va fi o problemã
eliberarea cât mai rapidã a vizei. La
rândul sãu, preæedintele ucrainean a
subliniat importanåa inaugurãrii podului
peste Tisa pentru comunitãåile locale din
Sighet æi Solotvino. Pe podul de peste
râul Tisa, al 20-lea punct de trecere
12
al graniåei românoucrainene,
de peste 640
de km, vor putea trece
în localitatea ucraineanã
Solotvino atât pietoni, cât
æi maæini de tonaj mic,
iar autoritãåile locale
de la Sighet æi cele din
Ucraina sunt convinse cã
deschiderea punctului de
frontierã va avea un efect
benefic pentru economia
localitãåilor aflate la
graniåa dintre cele
douã åãri. Podul a fost
refãcut printr-un proiect
PHARE, æeful Delegaåiei
Comisiei Europene
la Bucureæti, Donato
Chiarini, precizând cã
UE a acordat 298.000
de euro pentru
reconstrucåia acestuia.
El a subliniat cã acest
proiect nu are numai o
importanåã tehnicã, ci una politicã æi
administrativã.
Despre noul Punct al PF Sighet æi
poliåiætii de frontierã de aici am avut
ocazia sã ne formãm o primã impresie
în urma discuåiei cu subinspectorul Adi
Pop - æeful acestei noi structuri.
În Poliåia de Frontierã a intrat ca
agent, lucrãtor în trafic, însã fiind
deåinãtorul unor „secrete valoroase”
el a reuæit sã devinã ofiåer æi, iatã, æef
de punct. Am insistat sã divulge aceste
secrete tuturor colegilor pentru ca, de
ce nu, sã poatã constitui un exemplu
demn de urmat.
Æi iatã ce-am aflat: „Perseverenåã
în pregãtirea profesionalã æi generalã,
loialitate instituåiei æi corpului
profesional din care faci parte, dar mai
ales un poliåist de frontierã trebuie sã
demonstreze disciplinã æi probitate
moralã în întreaga activitate, adicã
prin întregul comportament trebuie
sã se arate demn de consideraåia æi
încrederea impuse de aceastã profesie”.
Mai adãugãm noi: o facultate de profil,
douã masterate în derulare æi multã,
multã ambiåie.
L-am întrebat pe proaspãtul æef de
punct pe ce aspecte va pune accentul
pentru ca treaba sã meargã bine încã
de la început, iar rãspunsul a venit
prompt.
„- Pe trei lucruri: 1 - Prevenirea
actelor de corupåie; 2 - Respectarea
participanåilor în trafic; 3 - Pregãtirea
continuã a personalului din
subordine.”
Activitatea în PPF Sighetu-Marmaåiei
a debutat în foråã, în primele 24 de ore
de la deschiderea punctului au trecut
peste podul istoric în jur de 1000 de
persoane.
Subinspectorul Adi Pop a åinut sã ne
vorbeascã despre buna colaborare cu
omologii ucraineni, care s-a intensificat
odatã cu deschiderea noului punct. În
acest moment, la schimbarea fiecãrei
ture de serviciu, are loc o întrevedere
între Poliåia de Frontierã Românã æi cea
ucraineanã pentru un schimb reciproc,
util æi rapid al informaåiilor pe care le
deåin cele douã pãråi.
Nu putem decât sã le urãm succes
în activitate colegilor din cel mai nou
punct de trecere a frontierei, deschis
traficului internaåional, aflat la frontiera
externã a Uniunii Europene.
Iulian PUICÃ
Mihai BEJENARU
û

Punctul de contact Porubne
- cooperare româno-ucraineanã
În ziua de 27 ianuarie a.c. a avut
loc deschiderea oficialã a Punctului
de Contact Porubne, înfiinåat în baza
Protocolului din 07.02.2006 încheiat
între IGPF æi Administraåia Serviciului
Frontierei de stat a Ucrainei.
Deschiderea oficialã a punctului
s-a realizat în prezenåa inspectorului
general al Poliåiei de Frontierã Române,
chestorul principal de poliåie Nelu
Pop, æeful Serviciului Frontierei de Stat
a Ucrainei, general colonel Mikola
Litvin, guvernatorul Regiunii Cernãuåi,
Volodmir Culici, preæedintele Consiliului
Regional Ivan Selepnischi, prefectul
judeåului Suceava Orest Onofrei,
primarul Sighetului Vasile Tablan æi
viceprimarul Dragoæ Ungureanu. Din
delegaåia românã au mai fãcut parte
adjunctul inspectorului general al PFR
chestorul de poliåie Vasile Moåoc,
directorul DPF Rãdãuåi, comisarul-æef
Ion Pop, precum æi alåi ofiåeri cu funcåii
de conducere.
Dupã tãierea panglicii inaugurale,
a fost prezentat sediul Punctului de
Contact, ocazie cu care autoritãåile
ucrainene au organizat o expoziåie
de tehnicã de luptã æi aparate de
supraveghere pe timp de noapte.
Punctul de Contact funcåioneazã
în punctul de trecere a frontierei de
stat Porubne, pe teritoriul
Ucrainei æi are ca scop
eficientizarea luptei
împotriva infracåionalitãåii
transfrontaliere, sprijinirea
securitãåii naåionale æi ordinii
publice în zona frontierei,
precum æi dezvoltarea
schimbului operativ de date æi
informaåii dintre autoritãåile de
frontierã române æi ucrainene.
Obiectivul principal
îl constituie schimbul de
informaåii privind: schimbãrile
din legislaåia de frontierã
ale celor douã state; apariåia
unor situaåii excepåionale în
punctele de trecere a frontierei
de stat æi pe cãile de comunicaåie ce duc
cãtre acestea; situaåiile care pot influenåa
efectuarea controalelor de frontierã,
vamal sau de alte tipuri, în punctele de
trecere a frontierei de stat; persoanele
cãrora li s-a refuzat intrarea pe teritoriile
celor douã state æi cauzele refuzului;
încãlcãrile sau tentativele de încãlcare
a legislaåiilor statelor pãråilor pe timpul
trecerii frontierei de stat; combaterea
û
infracåiunilor legate de traficul de
persoane æi migraåia ilegalã; prevenirea
infracåiunilor legate de contrabandã,
precum æi de trecerea ilegalã peste
frontiera de stat de armament, dispozitive
explozive, muniåie, materiale explozive
æi radioactive, droguri æi precursori;
combaterea traficului de autoturisme
furate peste frontiera de stat; specimene
de documente care se utilizeazã pentru
sãvâræirea de activitãåi ilegale la frontiera
de stat.
Punctul de Contact va funcåiona
permanent (24 din 24 de ore), iar
poliåiætii de frontierã români æi grãnicerii
ucraineni care îæi desfãæoarã activitatea
vor lucra în ture de serviciu. Lucrãtorii
îæi îndeplinesc sarcinile în conformitate
cu legislaåia naåionalã a statului -parte
pe care o reprezintã æi respectã legislaåia
statului pe al cãror teritoriu se aflã sediul
Punctului de Contact.
Numirea lucrãtorilor punctului de
contact se face la paritate, în numãr
care sã permitã asigurarea operativitãåii
primirii æi transmiterii informaåiei, o
condiåie necesarã fiind cunoaæterea
limbilor oficiale ale celor douã
state. În punctul de contact îæi
vor desfãæura activitatea æase
poliåiæti de frontierã români æi æase
grãniceri ucraineni. Activitatea
poliåiætilor de frontierã români
va fi coordonatã de inspectorul
Antonica Ciorteanu.
Dotarea încãperilor este
asiguratã de partea ucraineanã,
în acelaæi timp, fiecare dintre pãråi
asigurând lucrãtorilor dotarea
logisticã. În acest sens, poliåiætii
de frontierã români au fost dotaåi
cu douã computere, imprimantã,
fax, scaner, mijloace de legãturã æi
alte dotãri auxiliare necesare bunei
desfãæurãri a activitãåii. Graficul cu
activitãåile ce se desfãæoarã în Punctul
de Contact, precum æi modificãri ale
acestora, se aprobã în comun, de
directorul Direcåiei PF Rãdãuåi æi de
æeful Direcåiei Regionale de Vest din
cadrul Serviciului Frontierei de Stat a
Ucrainei, prin schimb de scrisori.
Ilie Seriåan POROCH
13

Marian Sîntion,
„doctorul” de la Interne
Reporter: Unde aåi lucrat înainte de a fi numit director
al Direcåiei Generalã Anticorupåie æi când aåi preluat æefia
DGA?
Marian Sîntion: Din anul 1996 am fost procuror, mai întâi
la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Constanåa, apoi, în 1999,
la Parchetul de pe lângã Tribunalul Constanåa æi, ulterior, la
Parchetul General – DIICOT. În 9 martie 2005 am fost numit
director al Direcåiei Generale Anticorupåie, în cadrul MAI.
Credeåi cã meseria de procuror a reprezentat un atu în
numirea dumneavoastrã la conducerea unei direcåii atât de
importante a Ministerului Administraåiei æi Internelor?
Da, evident, pentru cã liderii de proiect au susåinut aceastã
idee. Eu am venit aici sã particip la formarea unui sistem
care sã funcåioneze, nu neapãrat sã elimin definitiv corupåia.
Românii nu sunt constanåi, în general, în acåiuni æi rolul meu
a fost æi este în continuare sã încerc sã induc corectitudinea
æi constanåa în mintea colegilor noætri.
Ce reprezintã pentru dumneavoastrã DGA æi cu ce planuri
aåi pornit pe acest drum?
Am crezut cu tãrie în proiectul DGA, ca sistem funcåional
în cadrul MAI, si nu numai atât, ci æi în cadrul sistemului
general al instituåiilor publice.
Chiar de la început am fost întrebat dacã DGA va rezista
æi auzeam tot timpul cã aceastã structurã nu are viitor. Noi,
neavând tradiåie, ca structurã, a trebuit sã ne producem tradiåie
în scurt timp. Æi chiar cred cã am reuæit, însã, ca orice manager
eu îmi doresc mult mai mult. Trebuie sã înåeleagã toatã lumea
cã DGA - ul nu reprezintã un pericol pentru colegii corecåi.
Nu trebuie sã fie privit ca o sperietoare pentru cei care au
înåeles care le este menirea, care îæi vãd de treabã. Însã, aceia
care ætiu cã au astfel de probleme trebuie sã ætie cã dacã avem
14
fie æi un centimetru de unde sã pornim nu ne vom lãsa æi îi
vom trimite acolo unde le e locul, indiferent de grad, funcåie
æi chiar sistem relaåional.
Din nefericire, cât timp omul va avea tendinåa sã înæele,
sã fure, sã mintã sãrind etape, încãlcând legea æi batjocorind
valorile morale, va exista corupåie. Însã, scopul nostru este
sã lucrãm pe fenomen, nu individualizat. Pe noi nu ne-au
interesat nume, ci fapte.
Dacã ar fi sã faceåi o analizã a activitãåii dumneavoastrã
la æefia DGA, care este lucrul cel mai important pe care l-aåi
realizat?
Aæa cum v-am mai spus, am participat la toate etapele
formãrii acestei structuri, de când am venit. Am participat la
formarea unui sistem care, spre surprinderea multora, iatã,
funcåioneazã. Existãm æi trebuie sã se åinã cont de noi. Asta,
pentru mine, este cea mai mare realizare.
Puteåi contura æi reproæul cel mai semnificativ pe care
l-aåi avea legat de activitatea Direcåiei Generale pe care o
conduceåi?
Regret mentalitatea anumitor colegi din DGA, dar æi din
exteriorul direcåiei, pentru cã, din pãcate nu toåi au înåeles ce
înseamnã profesionalismul, pentru cã nu toåi ætiu sã lucreze
în echipã. Unii au venit strict pentru un spor salarial. Æi, dupã
pãrerea mea, „ciocnirea” cu astfel de mentalitate, în afara
faptului cã nu te ajutã sã faci performanåe, întârzie acåiunile
pe care ni le propunem.
Un reproæ pe care mi l-aæ face este acela cã, în anumite
situaåii, poate, nu am gãsit cele mai bune metode sã rezolv
aceastã problemã de schimbare de mentalitate. Ætiåi bine
cã românul suferã de scenaritã, bârfomitã æi trebuie sã mã
strãduiesc mai mult ca, cel puåin în aceastã structurã, sã încerc
û

sã îi determin sã lase la o parte acest soi de gândire æi sã se axeze
pe ceea ce au cu adevãrat de fãcut.
Este bine cunoscut faptul cã, în trecut, poliåistul de frontierã
se afla în topul poliåiætilor corupåi. Æi, cu toate acestea, în 2006,
numãrul cazurilor de refuz de mitã la Poliåia de Frontierã a crescut
cu peste 60%. Care credeåi cã este motivul?
Motivele ar fi: în primul rând cooperarea între DGA æi PFR,
creæterea gradului de profesionalism în cadrul angajaåilor PFR,
mãsurile dispuse de conducerea IGPF pe aceastã linie, mediatizarea
rapidã a cazurilor privind acest aspect, faptul cã poliåiætii de frontierã
au început sã îæi cunoascã nu numai drepturile ci æi obligaåiile æi,
nu în ultimul rând, frica de puæcãrie.
Dacã ar fi sã faceåi o analizã punctualã pe linia cooperãrii cu PF
care ar fi punctele forte æi, bineînåeles, punctele cel mai slabe?
Cele mai tari puncte pe acest palier sunt: comunicarea între
angajaåii ambelor structuri, dar æi comunicarea cu societatea
civilã, cooperarea atât la nivel managerial cât æi la celelalte nivele
ierarhizate, dorinåa comunã de a schimba imaginea poliåiætilor de
frontierã care, aæa cum spuneaåi mai devreme, pânã nu demult
se aflau în topul poliåiætilor corupåi. În ceea ce priveæte punctul
slab în cooperarea cu Poliåia de Frontierã pot spune cã nu au
fost probleme deosebite, pentru cã, de fiecare datã când am avut
situaåii dificile, le-am rezolvat pentru cã am comunicat între noi.
Æi, pentru a veni în completarea primului punct forte subliniat mai
sus – comunicarea între cele douã structuri –, trebuie sã vã spun cã
un gen de comunicare ce ne-a adus rezultate extrem de bune a fost
acela bazat pe diplomaåie æi respect. Nu am dat dovadã de orgolii ci
am muncit dublu împreunã pe baza principiilor æi a strategiilor.
Dacã ar fi sã notaåi pe o scarã de la 1 la 10, ce notã aåi da
cooperãrii DGA cu PFR?
Nouã! Æi asta pentru cã 10 este nota perfecåiunii. Iar noi încã nu
suntem perfecåi, ci doar corecåi.
Vã propun un exerciåiu de sinceritate: Ce credeåi cã trebuie
menåinut æi, totodatã, ce anume trebuie schimbat în DGA?
În primul rând, vreau sã menåin ritmul accelerat pe care l-am avut
pânã acum. Sã arãt, în continuare, oamenilor principiile care stau la
baza activitãåii noastre. Am dat dovadã de constanåã în relaåionare,
am respectat participanåii mai vechi sau mai noi – Parchet, Servicii
de Informaåii, alte instituåii publice, mass-media, societatea civilã.
Am ajutat unde a fost cazul æi cred cã, cel puåin în relaåia cu
partenerii, am devenit un reper de onestitate. Mi-aæ dori sã pãstrez
toate acestea æi sã le duc mai departe, chiar sã le îmbunãtãåesc, dacã
este cazul, pentru cã acesta a fost unul dintre secretele cu ajutorul
cãruia am încercat sã ne ridicãm æi sã ne identificãm.
Aæ schimba atitudinea unor colegi care nu înåeleg încã faptul cã
sunt plãtiåi din bani publici æi cred cã rolul lor e acela de a aætepta
leafa…sau æpaga.
Vreau sã las în DGA oameni pregãtiåi care sã îi reprezinte pe
cei din cadrul MAI, care sã dea dovadã de discreåie, raåionament,
echilibru æi sã elimin cazurile în care vreun lucrãtor de-al nostru
sã se foloseascã de acest mecanism al instituåiei pentru a „face” pe
cineva.
Dacã ar fi sã fac o comparaåie, noi trebuie sã fim doctorii care
încearcã sã trateze pacientul, pentru a nu ajunge la operaåie. Æi de
aceea, pun mare accent pe prevenire. Sunt o persoanã realistã sau
cel puåin aæa am vãzut cã sunt perceput. Nu vreau sã defilez cu
slogane gen „Vom elimina definitiv corupåia”, „Voi fi cel care scoate
din vocabular acest cuvânt”, „Cât timp va fi DGA-ul, corupåia nu va
mai exista”. Æi ca sã revin la comparaåia fãcutã mai sus, atunci când
medicina va eradica bolile, vom stârpi æi noi, definitiv, corupåia.
Trebuie, însã, sã facem tot posibilul pentru ca numãrul celor care
comit fapte de corupåie sã scadã, sã le arãtãm cã luarea sau darea de
mitã nu reprezintã altceva decât metoda prin care din niæte oameni
liberi devin, peste noapte, deåinuåi.
CURRICULUM VITAE
Nume: SÎNTION
Prenume: Marian
Data naæterii: 25.08.1974
Starea civilã: Cãsãtorit
STUDII:
Instituåia: Facultatea de Drept „A. I. Cuza Iaæi”
De la data: octombrie 1992
Pânã la data: Iunie 1996
Diploma obåinutã: Diplomã de licenåã
Limbi strãine: Engleza, nivel mediu
Alte abilitãåi: cunoætinåe informatice
EXPERIENÅÃ PROFESIONALÃ:
De la data: 01.12.1996
Pânã la data: 01.03.1999
Localitatea: Constanåa
Instituåia: Parchetul de pe lângã Judecãtoria
Constanåa
Funcåia: Procuror de supraveghere Cercetãri
Penale, procuror criminalist
Descrierea activitãåilor: Activitãåi judiciare:
procuror de instanåã, procuror privind accidentele
de muncã
De la data: 01.03.1999
Pânã la data: 14.01.2001
Localitatea: Constanåa
Instituåia: Parchetul de pe lângã Tribunalul
Constanåa
Funcåia: Procuror criminalist
Procuror la omoruri æi accidente de muncã
Procuror de instanåã
Procuror anticorupåie
Descrierea activitãåilor: Activitãåi judiciare
De la data: 14.01.2001
Pânã la data: 09.03.2005
Localitatea: Bucureæti
Instituåia: Parchetul de pe lângã Curtea Supremã
de Justiåie
Funcåia: Procuror de combatere a crimei
organizate si antidrog (DIICOT)
Descrierea activitãåilor: Activitãåi judiciare
De la data: 09.03.2005
Pânã la data: Prezent
Localitatea: Bucureæti
Instituåia: Ministerul Administraåiei si Internelor
– Direcåia Generalã Anticorupåie
Funcåia: Director General
Descrierea Activitãåilor: Managementul politicii
anticorupåie în MAI
A consemnat
Diana PROTOPOPESCU
û
15

Analiza controlului comun la frontierã
În ziua de 4 ianuarie a.c., la Punctul
de Trecerea Frontierei Boræ, jud. Bihor,
a avut loc o întâlnire de lucru între
conducerea Inspectoratului General al
Poliåiei de Frontierã Române,
reprezentatã de inspectorul
general chestor principal
de poliåie Pop Nelu, æi
cea a Comandamentului
de Grãniceri din Ungaria,
reprezentatã de generalul
locotenent Jozsef Bendek,
comandantul Trupelor de
Grãniceri Maghiari. Cu
aceastã ocazie s-a fãcut o
analizã a controlului comun
care se desfãæoarã la frontiera
comunã româno-maghiarã,
începând cu data de 1 ianuarie a.c.,
ora 01.00 (ora României, ora 00.00 a
Europei Occidentale).
Pe întreaga duratã a discuåiilor,
conducerile celor
douã instituåii au
apreciat efortul
poliåiætilor de
frontierã români
æi a omologilor
maghiari pentru
buna desfãæurare
a controlului în
comun, precum æi
pentru asigurarea
unei fluidizãri
a traficului de
marfã æi cãlãtori,
timpii de staåionare reducându-se
cu aproximativ 70% de la aplicarea
acestui tip de control.
De asemenea, la finalul întâlnirii s-
a semnat de cãtre inspectorul general
al Poliåiei de Frontierã Române æi
de cãtre comandantul Trupelor de
Grãniceri Maghiari, Procesul-Verbal
privind executarea controlului în
comun la frontiera comunã românomaghiarã,
în urma semnãrii Acordului
privind controlul traficului de frontierã,
semnat între Guvernele celor douã åãri
la data de 21 decembrie 2006.
Mircea CHIOREAN
Nouã ambarcaåiuni donate PFR
Cu ocazia vizitelor în frontierã
întreprinse de cãtre ofiåerul de legãturã
BPOL la Ambasada Republicii Federale
Germania, Michael Lange, s-a constatat
faptul cã în zona râurilor Tisa, Someæ,
Tur æi Mureæ supravegherea se
desfãæoarã cu dificultate, iar
introducerea în dotare a unor
ambarcaåiuni pneumatice ar
duce la un randament mai mare
în combaterea infracåionalitãåii
transfrontaliere. De asemenea,
s-a mai constatat necesitatea
achiziåionãrii unor astfel de
echipamente æi pentru dotarea
adecvatã a navelor maritime de
supraveghere tip P157 (preluate
de la Ministerul Federal de
Interne German), ambarcaåiunile
de abordare æi control aflate în
prezent la bordul navelor fiind
destul de uzate.
Pentru rezolvarea acestei
probleme, partea germanã a
oferit, cu titlu de donaåie, IGPF
9 ambarcaåiuni pneumatice
cu motor ataæabil, destinate
securizãrii frontierei pe râurile
Tisa, Someæ, Tur, Mureæ, cât æi la
Marea Neagrã.
Astfel, în data de 31 ianuarie
a.c., la sediul IGPF a avut loc
primirea acestor ambarcaåiuni,
în prezenåa ministrului
administraåiei æi internelor Vasile
Blaga, inspectorului general al
16
poliåiei de frontierã române Nelu Pop,
ambasadorului Germaniei Roland
Lohkamp, ofiåerului de legãturã Michael
Lange, reprezentanåi ai Ministerului
Federal de Interne German, precum æi
specialiæti din IGPF.
Donaåia se compune din: patru
ambarcaåiuni Zodiac FC 420, ce au
ca destinaåie efectuarea misiunilor de
abordare æi control a navelor considerate,
pe baza informaåiilor existente, ca
fiind suspecte, ce tranziteazã zona
de responsabilitate la
Marea Neagrã, precum æi
pentru cãutare – salvare
de vieåi omeneæti pe mare.
Caracteristicile tehnice ale
acestora sunt: lungime 4,2
m; lãåime 1,75 m; pescaj
0,25 m; greutate 120 kg;
motorizare: Suzuki 30 CP;
capacitate 6 persoane.
De asemenea, au mai
fost primite drept donaåie
alte cinci ambarcaåiuni
Quicksilver 380 HD,
destinate securizãrii
frontierei albastre æi
combateri migraåiei æi a
contrabandei, pe râurile
de frontierã Tisa, Someæ,
Tur, Mureæ. Acestea au
urmãtoarele caracteristici:
lungime 3,8 m; lãåime
1,72 m; pescaj 0,20 m;
greutate 75 kg; motorizare:
Mercury 25 M SEA PRO;
capacitate 6 persoane.
Valoarea donaåiei se
ridicã la 90.000 EURO.
Tomiåã DOGARU
û

Filierã transnaåionalã de traficanåi
de minori, dezmembratã
O filierã transnaåionalã de trafic
de migranåi æi trafic de minori
care „opera” pe relaåia România
- Italia a fost anihilatã de poliåiætii
de frontierã români æi procurorii
D.I.I.C.O.T., dupã aproape un an de
investigaåii efectuate în colaborare
cu autoritãåile italiene.
Astfel, s-au obåinut, la începutul
anului 2006, date æi informaåii
certe, privind existenåa în zona de
competenåã a unui grup infracåional
organizat care se ocupa cu traficul
de minori pe relaåia România
– Italia.
Reåeaua
Reåeaua, formatã din 15 membri, era
condusã, în România, de Valentin C., în
vârstã de 36 de ani æi Dumitru C., în vârstã
de 33 de ani, ambii din municipiul Turnu
Severin, iar, în Italia, de Mugurel B. æi
Dumitru I., ambii în vârstã de 33 de ani.
Aceætia au iniåiat æi organizat
filiera infracåionalã care avea
ca scop recrutarea de minori æi
transportul acestora în oraæul
Verona din Italia, inclusiv
folosindu-se de documente
false.
Verificãrile autoritãåilor
au scos la ivealã faptul cã, în
perioada ianuarie–noiembrie
2006, membrii reåelei au
racolat, transportat, gãzduit
æi exploatat un numãr de 8
minori, cu vârste cuprinse
între 10 æi 17 ani, pe care
i-au folosit la comiterea de
spargeri æi furturi din magazine
æi autoturisme, pe teritoriul
Italiei, urmând ca bunurile
sustrase sã fie valorificate pe
piaåa neagrã din România.
Modus operandi
În data de 7 martie 2006, poliåiætii
de frontierã români au fost informaåi de
poliåiætii italieni de la Chestura din Verona
cã Marius M. – „omul de încredere” al
æefilor traficanåilor aflaåi în Italia, împreunã
cu trei minori, au fost prinæi în timp ce
spãrgeau un magazin de telefoane
mobile.
Din documentele trimise anchetatorilor
români de cãtre Poliåia Naåionalã Italianã,
a rezultat cã spãrgãtorii erau foarte bine
organizaåi, dotaåi cu unelte speciale
folosite la intrarea prin efracåie în incinta
magazinului, în timp ce, în afara acestuia,
erau aæteptaåi de un autoturism cu motorul
û
pornit, la volanul cãruia se afla unul dintre
minori. Totodatã, poliåiætii italieni au
stabilit cã maæina respectivã era furatã æi cã
bunurile sustrase urmau sã fie transportate
în locuinåa folositã de Dumitru I. – liderul
traficanåilor din Italia, pentru gãzduirea
grupului infracåional.
Lucrãtorii noætri care documentau
activitatea infracåionalã a filierei de
pe teritoriul României au stabilit cã
traficanåii îi recrutau pe minori din
familii dezorganizate, le întocmeau
procuri din care rezulta consimåãmântul
pãrinåilor pentru deplasarea în strãinãtate
æi îi transportau la Verona unde, sub
supravegherea lui Mugurel B. æi Marius
M., tinerii erau siliåi sã fure din autoturisme
æi magazine.
Bunurile furate erau preluate de un
alt membru din „familia” traficanåilor,
Valentin C., care le plãtea minorilor
sume ce reprezentau aproximativ 15%
din valoarea de magazin a acestora, iar
apoi erau transportate æi valorificate, la
suprapreå, în România, în special pe piaåa
neagrã de desfacere din Turnu Severin.
Ancheta
Minorii au declarat anchetatorilor cã
erau obligaåi prin ameninåãri æi violenåã
sã participe la comiterea de furturi din
autoturisme æi spargeri de magazine
de Dumitru C., cunoscut printre cei
exploataåi ca fiind o persoanã extrem
de violentã æi periculoasã. Victimele
traficanåilor au mai relatat, la audieri,
cã Dumitru C. îi „amenda” pe minori
cu sume mari de bani (pânã la 3.000 de
euro), în momentele în care adolescenåii
nu reuæeau „sã punã pe masa mafioåilor
suficiente produse furate”. Mai mult, în
timpul cercetãrilor, acelaæi Dumitru C.,
împreunã cu Valentin C., mizând pe
faptul cã victimelor le era teamã de el, a
încercat sã-i influenåeze, prin intimidarea
repetatã a familiilor acestora, ajungând
chiar pânã la ameninåarea cu moartea a
unora dintre ei.
Flagrantul
Documentarea sistematicã æi schimbul
de informaåii permanent dintre autoritãåile
române æi cele italiene au dus la realizarea
unui plan de acåiune comun, pentru
dezmembrarea filierei de traficanåi. În acest
sens, dupã ce s-a stabilit cã toåi membrii
reåelei se aflau pe teritoriul României, în
data de 28 decembrie 2006, poliåiætii de
frontierã din cadrul detaæamentelor de
intervenåie rapidã ale IJPF Mehedinåi æi
DPF Timiæoara, lucrãtori ai IPJ Mehedinåi,
sub coordonarea procurorului DIICOT
– Biroul Teritorial Mehedinåi, au descins
în trei locaåii, unde au derulat percheziåii
domiciliare.
În urma descinderilor, s-a gãsit
aparaturã electronicã performantã folositã
la întocmirea de acte false, specimene
de ætampilã a unor birouri notariale,
documente æi înscrisuri ce aveau legãturã
cu activitatea infracåionalã a grupului,
1.969 suporturi DVD æi CD, haine æi
încãlåãminte. A fost, de asemenea,
instituit sechestru pe un numãr de patru
autoturisme (Opel Astra, Fiat Ducato,
Opel Zafira, Volkswagen Passat), pe care
grupul infracåional le folosea la transportul
minorilor æi bunurilor furate.
Pedeapsa
Prezentaåi de cãtre poliåiætii de frontierã
procurorilor din cadrul D.I.I.C.O.T.
Mehedinåi – Biroul Teritorial Mehedinåi,
aceætia au pus în miæcare acåiunea
penalã faåã de Valentin C. æi Dumitru C.
(coordonatorii din România ai reåelei),
instanåa competentã emiåând mandate
de arestare preventivã pentru aceætia pe
o duratã de 29 de zile.
De asemenea, alåi 13 membri ai
reåelei sunt cercetaåi pentru sãvâræirea
infracåiunilor de trafic de migranåi, trafic de
minori, fals material în înscrisuri oficiale,
uz de fals, la finalizarea verificãrilor
urmând a fi prezentaåi în faåa instanåelor,
în vederea luãrii mãsurilor legale.
Din datele deåinute de cãtre poliåiætii
de frontierã, rezultã cã membrii grupului
sunt implicaåi æi în comiterea altor
fapte ilicite, cercetãrile continuând
pentru documentarea întregii activitãåi
infracåionale a acestora.
Dacã vor fi gãsiåi vinovaåi, aceætia
riscã pedeapsa cu închisoarea cuprinsã
între 7 æi 18 ani.
Biroul de Presã
din cadrul IGPF
17

Frãåia åigãrilor de contrabandã - patronatã de un
viceprimar, falimentatã de poliåiætii de frontierã
Dupã o monitorizare de aproximativ o lunã, ofiåeri din cadrul DGA
- Suceava, împreunã cu lucrãtori ai IJPF Suceava, sub directa coordonare
a procurorului competent din cadrul DIICOT - Suceava, au anihilat o
importantã reåea de contrabandã cu åigãri, poate cea mai amplã æi mai
bine organizatã din aceastã parte a åãrii.
Camuflajul luptãtorilor SASI a
rezistat, aceætia nefiind descoperiåi.
Maæina s-a îndepãrtat æi a urmat o lungã
æi chinuitoare aæteptare.
În plin câmp, fãcuåi una cu pãmântul,
poliåiætii au rãmas nemiæcaåi.
Pentru prinderea în flagrant a
grupului de contrabandiæti autoritãåile
au apelat la formaåiunea specializatã a
IGPF, la Serviciul de Acåiuni Speciale æi
Intervenåie.
18
„Tatonarea” terenului...
Luptãtorii serviciului s-au deplasat în
zona în care urma sã aibã loc flagrantul
cu câteva zile înainte. Aici, folosind
deghizarea specificã zonei rurale în care
se aflau, au reuæit sã facã o recunoaætere
eficientã a locului „fierbinte”. Terenul
în care urmau sã acåioneze nu oferea
condiåii de protecåie, fiind în mare
parte teren agricol æi, pentru aceasta,
trebuia luate mãsuri speciale. În mod
sigur, orice greæealã a acestora putea
compromite munca tuturor celorlalåi
colegi care lucraserã la caz. Însã, aceasta
nu s-a întâmplat. Æi-au fixat puncte de
reper, æi-au fãcut un plan de acåiune æi
au aæteptat ca procurorul DIICOT sã
le dea semnalul cã operaåiunea poate
începe.
Monitorizarea
N-au trebuit sã aætepte prea mult.
Contrabandiætii urmau sã treacã la treabã
în noaptea de 13 spre 14 decembrie. S-
au deplasat ocolind cu grijã satul în care
locuia o parte din contrabandiæti, apoi
pe câmp, cu mare grijã, evitând orice
persoanã care putea sã-i deconspire,
trebuia sã fie invizibili. Ajungând în
apropierea frontierei, au avut grijã sã
nu fie detectaåi nici de patrulele poliåiei
de frontierã.
Împãråiåi în patru echipe, æi-au
ocupat poziåiile dinainte stabilite, în
jurul orei 23, la o distanåã care sã
le permitã sã acåioneze la momentul
oportun, dar æi de la care sã nu poatã
fi detectaåi. Aæezaåi în mici scobituri ale
terenului, camuflaåi, au aæteptat apariåia
infractorilor.
Atacul contrabandiætilor
În jurul orei 02, dinspre sat, au
vãzut o pereche de faruri, iar o maæinã
de teren a apãrut æi a
început sã cerceteze
zona, luminând
cu proiectoarele
câmpul. Cine se afla
la volanul acestei
maæini, aveau însã
sã afle mai târziu.
Un singur lucru era
cert: se pregãtea
sosirea maæinilor
pentru transportul
de åigãri.
Percheziåii æi capturi
Liniætea nopåii a fost
tulburatã de sunetul surd
al unui motor puternic
de camion care venea de
dincolo de frontierã. De
aici lucrurile au început
sã se precipite pentru cã,
imediat, ca un rãspuns,
s-au vãzut farurile a douã
autoutilitare ce veneau
dinspre sat.
Concomitent cu acåiunea de prindere în flagrant, au fost organizate mai multe
percheziåii domiciliare de cãtre poliåiætii de frontierã suceveni æi ofiåerii DGA Suceava,
sprijiniåi de cadre ale Serviciului de investigarea fraudelor din cadrul IPJ Suceava,
fiind gãsite æi ridicate 200 de baxuri de åigãri (100.000 pachete), cafea æi alcool în
valoare de 5.500 RON, 9.800 euro, douã autoturisme (Dacia Logan æi Mitsubishi
Pajero), precum æi cele douã autoutilitare folosite la transportul åigãrilor.
Prin introducerea åigãrilor peste frontiera verde, ar fi fost creat un prejudiciu de
circa 300.000 de euro, rezultat din valoarea taxelor legale ce trebuiau plãtite în
vamã.
Tribunalul Suceava a dispus arestarea preventivã pentru 29 zile, a numiåilor: B.
Ætefan Mihai, 31 ani, din Fratãuåii Noi, U. Danuå, de 39 ani, din Suceava, C. Ilie,
de 32 ani, din R. Ucraina, O. Vasile, de 38 ani, din R. Ucraina, 20 zile pentru U.
Luminiåa, de 39 ani, soåia lui Dãnuå, pentru comiterea infracåiunilor de “constituirea
unui grup infracåional organizat” æi contrabandã. Totodatã, pentru cei doi cetãåeni
ucraineni, s-a pus în miæcare acåiunea penalã æi pentru comiterea infracåiunii de
trecere ilegalã a frontierei de stat a României.
În cazul lui P. Radu Gheorghe æi a concubinei acestuia, G. Domnica Nadia, au
fost emise mandate de arestare preventivã, în lipsã, pentru 30 de zile, urmând a se
dispune punerea în urmãrire generalã.
û

Contrabandiætii au trecut imediat la
treabã. Metoda de trecere a åigãrilor
peste linia de frontierã era extrem de
ingenioasã, contrabandiætii realizând
un “covor” format din pãturi, cartoane
æi saltele, peste care transportau
åigãrile de la camionul ucrainean,
la autoutilitarele aflate pe teritoriul
românesc, fãrã a lãsa urme.
Contraatacul poliåiætilor
Luptãtorii au primit în cãæti
semnalul æi, în ascuns, au început sã se
deplaseze, strângând ca într-un cleæte
grupul de contrabandiæti.
Când au ajuns suficient de
aproape, au putut sesiza viteza cu
care infractorii cãrau baxurile de åigãri
peste frontierã. De acum, luptãtorii
erau foarte aproape, chiar sub nasul
contrabandiætilor æi aæteptau semnalul
de atac.
„Poliåia de frontierã, nu miæcã
nimeni!” Marcatoarele cu laser ale
pistoalelor s-au lipit de åintele lor.
Acåiunea a fost fermã, elementul
surprizã fiind decisiv, astfel încât
contrabandiætii nu au putut reacåiona.
Aæa s-a reuæit prinderea în flagrant
a grupului de contrabandiæti, constituit
din cetãåeni români æi ucraineni, chiar
în momentul în care, peste frontiera
verde, treceau cantitatea de 340 baxuri
åigãri „Ronson”, fabricate în R. Ucraina.
În momentul prinderii în flagrant, se
reuæise deja trecerea a 200 de baxuri
åigãri (100.000 pachete), iar alte 140
baxuri erau în camionul cu care au fost
aduse în apropierea frontierei.
Arestãrile
În acest context, au fost reåinuåi
cetãåenii ucraineni C. Ilie , de 32 ani,
din localitatea Ciudei, æi O. Vasile,
de 38 ani, din localitatea Budinet
- R. Ucraina, care participau efectiv
la transportul åigãrilor æi încãrcarea
acestora în douã autoutilitare, care se
aflau în apropierea graniåei, pe teritoriul
românesc. Alte cinci persoane, cetãåeni
ucraineni, care ajutau la transportul æi
încãrcarea åigãrilor au reuæit sa fugã,
în momentul intervenåiei aflându-se
pe teritoriul ucrainean, însã, ulterior,
autoritãåile ucrainene, au identificat æi
reåinut trei dintre aceætia.
La scurt timp, s-a reuæit identificarea
æi reåinerea lui B. Mihai Ætefan -
viceprimarul comunei Frãtuåii Noi, el
fiind cel care, înainte, dar æi pe timpul
transportului åigãrilor peste frontierã,
supraveghea drumul, folosindu-se de
un autoturism de teren, proprietatea
lui P. Radu Gheorghe.
Acesta din urmã æi soåia sa aveau, de
asemenea, un rol bine definit în cadrul
filierei, ei fiind cei care supravegheau
cãile de acces din zonã.
Iulian PUICÃ
û
Autoturism de 70.000 de
euro reåinut la PTF Turnu
În ziua de 16 ianuarie
a.c., în jurul orei 11.00, la
PTF Turnu, s-a prezentat
pentru a intra în åarã Vasile
I., în vârstã de 31 de ani, cu
domiciliul pe raza judeåului
Vrancea, conducând un
autoturism marca „Volvo”,
fabricat în anul 2006,
înmatriculat în Italia.
La controlul de frontierã,
acesta a prezentat cartea de identitate
æi certificatul de înmatriculare pentru
autoturismul în cauzã, eliberate
de autoritãåile italiene, asigurarea
tip carte verde æi o procurã prin
care era împuternicit sã conducã
autovehiculul.
Având suspiciuni cu privire
la autenticitatea documentelor,
poliåiætii de frontierã, subinspectorul
Aurelian-Ovidiu Simion, din cadrul
Compartimentului CIT de la SPF
Turnu æi agentul-æef Ovidiu Stan, din
cadrul turei de serviciu, au efectuat
verificãri la Punctul de Contact
Oradea, în urma cãrora s-a stabilit cã
documentele autoturismului, respectiv
Peste 28.000 pachete de
åigãri, scoase din „circuit”
În data de 26 ianuarie a.c., lucrãtori
din Biroul de Combatere a Infracåionalitãåii
Transfrontaliere æi Cercetãri Penale
din cadrul DPF Timiæoara, sprijiniåi de
poliåiætii de frontierã din detaæamentul
de intervenåie, coordonaåi de procurorul
delegat din partea DIICOT-Timiæ, pe
baza unor informaåii obåinute anterior,
au descoperit, într-una din locaåiile
vizate, peste 28 000 pachete de åigãri,
diferite mãrci strãine, destinate „pieåei
negre”, în scopul
recomercializãrii.
Întreaga cantitate
de åigãri, descoperitã în
locuinåa lui Marian C.,
de 43 ani, din judeåul
Timiæ, era destinatã
revânzãrii. În timpul
acåiunii, poliåiætii de
frontierã au surprins
câteva persoane chiar
cartea de identitate æi certificatul de
înmatriculare, figureazã furate în alb
în cursul anului 2002, din Sicilia,
iar seria de caroserie æi numerele de
înmatriculare nu sunt înregistrate în
evidenåele poliåiei italiene.
De asemenea, din verificãrile
efectuate, poliåiætii de frontierã au
constatat cã împuternicirea prezentatã
la controlul de frontierã este falsã.
Autoturismul a fost indisponibilizat
în vederea continuãrii verificãrilor,
iar tânãrul este cercetat sub aspectul
sãvâræirii infracåiunilor de conducere pe
drumurile publice a unui autovehicul
cu numere false æi uz de fals.
Ætefan ANDREESCU
în momentul în care tranzacåionau
achiziåionarea unor cantitãåi diferite de
åigãri de la ingeniosul „întreprinzãtor”,
direct de la domiciliul acestuia.
În urma cercetãrilor efectuate æi
pe baza declaraåiilor celui în cauzã,
poliåiætii de frontierã au stabilit cã
acesta se „aprovizionase” de pe piaåa
neorganizatã cu peste 1 500 pachete de
åigãri de producåie ucraineanã æi peste
26.000 pachete de åigãri, netimbrate,
diferite mãrci, încã de la
sfâræitul anului trecut, le
depozitase la domiciliu,
iar de aici le „livra” celor
amatori, contra cost.
Valoarea åigãrilor,
descoperite æi reåinute în
vederea indisponibilizãrii de
cãtre poliåiætii de frontierã,
este de peste 90 000 lei
RON. (Viorel ALEXE)
19

EVALUAREA ACTIVITÃÅII PFR - 2006
În data de 26 ianuarie a.c., în prezenåa ministrului administraåiei æi
internelor Vasile Blaga, a consilierului prezidenåial, general de armatã (r.)
Constantin Degeratu, a secretarului de stat, æeful Departamentului Ordine
æi Siguranåã Publicã din MAI, chestor general dr. Anghel Andreescu, a
secretarului general al MAI, chestor general Nicolae Berechet, a secretarului
de stat pentru relaåia cu Parlamentul æi integrare europeanã, chestor-æef
Alexandru Mircea, a unor æefi sau adjuncåi de structuri centrale ale MAI,
Poliåiei, Jandarmeriei, ONR æi alte instituåii de colaborare (SRI, SIE, DGIPI
etc.) a avut loc Evaluarea activitãåii PFR pe anul 2006.
Vasile Blaga: „Importanåa deosebitã pe
care am acordat-o PFR este demonstratã,
pe de o parte, de nivelul de reprezentare
a conducerii MAI la acest eveniment (n.r.
– ministru, secretari de stat, secretar general,
æefi de direcåii generale, direcåii), a celorlalåi
æefi de armã æi principali colaboratori:
DGIPI, ONR, Vamã, SIE, SRI etc., care
demonstreazã importanåa pe care instituåia
o ocupã în Sistemul de Ordine æi Siguranåã
Publicã. Prin munca voastrã, a Poliåiei,
Jandarmeriei, celelorlalte structuri ale MAI,
am reuæit sã transformãm România într-unul
dintre cele mai sigure state ale Europei, sã
depãæim restanåele pe care le aveam în
urmã cu doi ani. Poliåia de Frontierã æi-a
fãcut datoria foarte bine. Toate analizele,
toåi indicatorii sunt buni æi au fost exprimaåi
în bilanå (...) Libertatea de miæcare este cel
mai important drept de care se bucurã
cetãåenii statelor membre UE. Circulaåia pe
baza cãråii de identitate, la o singurã oprire,
a fost un succes. Obligaåiile pe care le-aåi
avut în ultimii doi ani le-aåi îndeplinit. Am
fãcut eforturi foarte mari pentru a acoperi
deficitul de personal, pe frontiera externã. Aåi
fost cel mai mult monitorizaåi æi, împreunã,
am reuæit sã pregãtim momentul 1 ianuarie
2007. Negocierile nu au fost simple æi la
încununarea succesului, în noaptea de
1 ianuarie 2007, am fost cei mai fericiåi.
Mai ales cã ne aæteptam la o presiune în
frontierã din partea cetãåenilor care doreau
sã verifice dacã, într-adevãr, pot cãlãtori în
baza cãråii de identitate.(...) În continuare, sã
acordãm încredere în filtrul I, vor fi trimiæi
ataæaåi de afaceri interne (...) sã fim atenåi la
potenåialul infracåional din est. Frontiera de
est va trebui sã ne preocupe în continuare
(...) Sã fim atenåi la Marea Neagrã (...) sã
întãrim colaborarea pe filtrul II (...) Filtrul III,
frontiera propriu-zisã, se aflã într-o continuã
evoluåie (...) sã fiåi atenåi când se monteazã
subsistemele, sã cunoaæteåi arhitectura lor,
sã fiåi atenåi la calitatea lor, pentru cã este
vorba despre 1,1 miliarde euro investiåi
pânã în 2012. Sã ne pregãtim din timp
pentru a folosi aceastã dotare la parametri
maximi, iar un moment important este legat
de implementare. Sã nu se repete exemplul
cu termoviziunea, care în multe cazuri nu
funcåioneazã datoritã contractelor încheiate
æi a mentenanåei aparaturii (...)
De asemenea, sã aveåi în vedere
pregãtirea, ca prioritate pentru cã ea nu s-
a desfãæurat cum trebuie, mai ales în acest
context în care am încadrat în ultimii doi ani
6.500 poliåiæti de frontierã dintr-un total de
17.000. Sã se acorde importanåa cuvenitã æi
sã se foloseascã ofiåerii psihologi, inclusiv
în ce priveæte acest domeniu (...) Revin la
munca operativã æi constat cã sunt IJPFuri
în care sunt mulåi poliåiæti implicaåi în
activitatea de birou. Se impune o reanalizare
pentru ca majoritatea sã lucreze în operativ,
unde resimåim lipsã. Doresc sã intensificaåi
colaborarea cu Poliåia Naåionalã. Poliåiætii
vor rãmâne în PFR sau Poliåia Naåionalã
doar dacã sunt bine pregãtiåi æi manifestã
interes. Nu desfiinåãm Direcåiile PF, dar
acestea trebuie auditate pentru a funcåiona
eficient (...) Va trebui sã ridicãm numãrul de
poliåiæti pe kilometru de frontierã, de la 3,5
la 5, dar în interiorul aceluiaæi numãr de
19.000 de posturi. De la frontiera internã
vom muta posturi la cea externã (...) Atenåie
la corupåie, faptele nu trebuie acoperite.
Un caz mediatizat de poliåist corupt
anuleazã munca de o lunã a colegilor.
Faptele nelalocul lor, în cazuri de corupåie,
încã intrã sub , colegii celor
implicaåi ascund faptele, începând de la æefii
de inspectorate. (...) Dupã cazul Hayssam
s-a reconfigurat controlul la nave, în danã.
Controlul pe chei æi la scara navei fusese
eliminat pentru cã este o soluåie comunistã.
În realitate, trebuia sã se fure în voie æi
trebuia eliminatã Poliåia de Frontierã de
acolo. Astfel de situaåii sã fie anticipate.
Cazul Hayssam este complicat æi denotã cât
de importantã este cooperarea poliåieneascã
în interior æi cea externã (...) în nici un caz nu
trebuie aruncatã vina pe Poliåia de Frontierã
(...) la Iaæi dorim sã fie înfiinåat un Punct de
colaborare FRONTEX, aceastã instituåie de
colaborare inter-agenåii adoptând sistemul
nostru de supraveghere a frontierei (...) sã
ne implicãm æi în programele de colaborare
cu alte state în ce priveæte supravegherea
frontierei æi altele (...) Mai este de lucru
pentru a deveni stat Schengen (...) eu estimez
ca termen realist pentru acest lucru 5 ani.
Frontiera externã a României este cea mai
lungã æi cea mai grea.”
ARMONIZAREA LEGISLATIVÃ
Au fost efectuate activitãåi pentru alinierea legislaåiei prin care se
reglementeazã activitatea Poliåiei de Frontierã, astfel încât sã fie evitate
discordanåele æi paralelismele, scopul fiind îndeplinirea recomandãrilor
U.E. pe linia securizãrii frontierelor.
Principalele acte normative care stau la baza activitãåii Poliåiei de
Frontierã:
a. Acte normative europene:
• Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European æi a Consiliului din
29 aprilie 2004 privind dreptul la liberã circulaåie æi æedere pe teritoriul
statelor membre pentru cetãåenii Uniunii æi membrii familiilor acestora;
• Manual Practic pentru poliåiætii de frontierã (Manualul Schengen);
• Regulamentul (EC) Nr 562/2006 al Parlamentului European æi al
Consiliului din 15 martie 2006 privind crearea unui Cod Comunitar asupra
regulilor ce stau la baza liberei circulaåii a persoanelor peste frontiere
(Codul Frontierelor Schengen).
b. Acte normative interne:
• Ordonanåa de Urgenåã nr. 104/27.06.2001 privind organizarea æi
funcåionarea PFR, cu modificãrile æi completãrile ulterioare;
• Ordonanåa de Urgenåã nr. 105/27.06.2001 privind frontiera de stat
a României, cu modificãrile æi completãrile ulterioare;
• Normele Metodologice din 9 mai 2002 de aplicare a Ordonanåei
de Urgenåã nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României;
• Strategia Managementului Integrat al Frontierei de Stat a
României.
20
ASIGURAREA RESURSELOR UMANE
În anul 2006, pe linia managementului resurselor umane,
3.163 persoane au fost încadrate, astfel:
• 1.957 posturi au fost ocupate prin recrutarea candidaåilor
din sursã externã:
- 1.715 la frontiera externã, dupã cum urmeazã: 197 -
I.J.P.F. Satu Mare, 487 - D.P.F. Iaæi, 336 - D.P.F. Timiæoara,
420 - D.P.F. Constanåa, 275 - D.P.F. Rãdãuåi;
- 242 la frontiera internã.
La nivelul Poliåiei de Frontierã Române, procentul de
încadrare a funcåiilor este de 90,83 %, la frontiera externã
gradul de încadrare fiind de 100 %.
• 1.206 posturi au fost ocupate prin recrutarea candidaåilor
din sursã internã:
- 66 ofiåeri – promoåie – Academia de Poliåie „Alexandru
Ioan Cuza”;
- 1140 agenåi proveniåi din p.f.a.c.
Procesul de transformare a posturilor de pfac în posturi de
agenåi, prin transformarea æi încadrarea a 1.140 posturi (ultima
serie), s-a finalizat la data de 01.10.2006, astfel încât, din punct
de vedere al personalului, PFR este profesionalizatã complet.
• Pregãtire în æcoli: 1.596 (1.100 agenåi + 496 ofiåeri)
- În prezent sunt æcolarizaåi 1.100 elevi la Æcoala de
Pregãtire Agenåi P.F. Oradea æi 496 studenåi în cadrul
Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”
û

SISTEMUL INTEGRAT DE SECURIZARE A FRONTIEREI (SISF)
În anul 2006, IGPF, alãturi de celelalte
structuri implicate în securizarea frontierei de
stat æi cu sprijinul direct al conducerii MAI
a acordat o atenåie deosebitã implementãrii
Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei
României, care este destinat pentru
supravegherea æi controlul frontierelor fiind
structurat pe 4 filtre æi 9 subsisteme, dupã
cum urmeazã:
I. Primul filtru îl constituie operaåiunile
desfãæurate în alte åãri, prin intermediul
ataæaåilor de afaceri interne, ofiåerilor de
legãturã æi prin colaborarea cu diferite
instituåii internaåionale.
II. Al doilea filtru îl constituie punctele
de contact înfiinåate în cadrul activitãåilor
de cooperare cu statele vecine æi cooperare
internaåionalã.
III. Al treilea filtru este reprezentat
de frontiera propriu-zisã. Controlul æi
supravegherea la frontierã se va realiza prin
intermediul a 9 subsisteme:
1. Subsistemul de control la trecerea
frontierei;
2. Subsistemul de supraveghere a
frontierei;
3. Subsistemul IT;
4. Subsistemul de comunicaåii fixe;
5. Subsistemul de comunicaåii, voce æi
date;
6. Subsistemul de comunicaåii mobile ;
7. Subsistemul de infrastructurã;
8. Subsistemul de mobilitate (terestrã æi
navalã);
9. Subsistemul de suport logistic integrat
(pregãtire resurse umane æi mentenanåã).
IV. Filtrul patru este reprezentat de
activitãåi derulate pe teritoriul naåional pentru
prevenirea migraåiei ilegale æi criminalitãåii
transfrontaliere.
Mãsurile luate de România în domeniul
controlului æi supravegherii frontierei de stat,
bazate pe analiza de risc, au constat în:
• Completarea deficitului de personal
pe frontiera externã a României, care s-a
îndeplinit cu 6 luni în avans;
• Implementarea subsistemului IT backup,
realizat în decembrie 2006, prin care
se asigurã:
- instalarea la toate Punctele de Trecere
a Frontierei a echipamentelor æi aplicaåiilor
necesare acordãrii vizelor, în condiåiile
prevãzute în OUG 194/2002 republicatã;
- echiparea tuturor locaåiilor operaåionale
ale Poliåiei de Frontierã cu o serie de
echipamente de IT æi comunicaåii în
vederea modernizãrii suportului tehnic
pentru schimbul de informaåii (date æi voce)
între structurile Poliåiei de Frontierã, prin
asigurarea urmãtoarelor servicii:
• voce;
• poætã electronicã;
• transfer de fiæiere prin reåea;
• asigurarea liniilor de comunicaåii
care sã permitã accesul on-line la aplicaåiile
WEB disponibile în reåeaua M.A.I. privind
consultarea bazelor de date centrale de
interes operativ;
- verificarea bazelor de date privind
evidenåa persoanelor;
- verificarea paæapoartelor;
- verificarea numerelor înscrise pe
plãcuåele de înmatriculare ale vehiculelor;
- instalarea sau actualizarea unor aplicaåii
în sistem on-line, de la IGPF, simultan, în
toate structurile PFR sau numai în anumite
locaåii selectate;
- managementul centralizat al reåelei de
comunicaåii æi IT;
- implementarea mãsurilor de securitate
INFOSEC.
- Pregãtirea personalului.
MODERNIZAREA ECHIPAMENTULUI ÆI INFRASTRUCTURII LA FRONTIERA
VERDE, ALBASTRÃ ÆI ÎN PUNCTELE DE TRECERE A FRONTIEREI
În anul 2006, dotarea Poliåiei de Frontierã
a cunoscut îmbunãtãåiri semnificative:
- comunicaåii: La data de 8.03.2006
s-a semnat contractul cu firma SELEX
pentru realizarea sistemului integrat de
supraveghere æi control la Marea Neagrã
– SCOMAR (Faza I). Extinderea Sistemului
de comunicaåii fixe voce-date în judeåele
BOTOÆANI, SUCEAVA. La data de
31.03.2006 s-a semnat contractul cu firma
Siemens Austria, termenul de implementare
fiind 28.02.2007. Se asigurã mentenanåa æi
funcåionalitatea continuã pentru Sistemul
fix de comunicaåii în judeåele Iaæi, Vaslui,
Galaåi, iar la data de 18.10.2006 s-a semnat
contractul pentru extinderea Sistemului de
comunicaåii fixe voce-date în judeåele Satu
Mare, Maramureæ, Timiæ, Caraæ Severin,
Mehedinåi, termenul de implementare fiind
18.10.2007.
- mobilitate navalã: au fost introduse în
dotarea Poliåiei de Frontierã Române 3 nave
maritime de supraveghere proiect P – 157,
s-au achiziåionat 10 remorci specializate
pentru transportul ambarcaåiunilor, iar
la Baza de Reparatii Nave Brãila au fost
reparate 155 mijloace de mobilitate navalã.
Pe frontierã, mobilitatea navalã, este
FONDURI FINANCIARE ALOCATE
PENTRU REALIZAREA SISF
România va investi pentru securizarea frontierei, pânã în 2010, aproximativ 1.200
mil. euro din care:
• 524.5 mil euro contractul cu EADS;
• 180 mil. euro PHARE;
• 450 mil. euro contribuåii bugetare.
Fonduri alocate prin planul unic multi anual de investiåii (mil. euro)
Pentru îndeplinirea obligaåiilor României referitoare la controlul frontierelor externe
æi punerea în aplicare a acquis-ului Schengen, suplimentar faåã de fondurile enumerate
mai sus, se vor utiliza cel puåin 50% din fondurile nerambursabile de care va beneficia
România prin instrumentul de finanåare Schengen Facility, în valoare totalã de aproximativ
560 milioane euro.
2006 2007 2008 2009
Buget 23,521 66,194 80,292 64,327
Cofinanåare 3,876 11,377 23,100 2,750
PHARE 12,526 33,938 69,230 8,250
Credit extern 129,010 145,754 103,392 94,655
û
asiguratã în proporåie de 93 %.
- mobilitate terestrã: Dotarea structurilor
PFR cu 125 autoturisme Dacia Logan, iar
pe frontiera externã, pentru supravegherea
frontierei, sunt asigurate autospeciale pe
principiul termoviziunii în proporåie de
100%.
- alte dotãri pe linia controlului æi
supravegherii la frontierã: 19 cpl. truse de
detecåie stupefiante, 10 cpl. spectrografe
portabile detecåie substanåe narcotice æi
explozive, 50 pagere de detecåie radiaåii æi
6 bustere de mãsurare a densitãåii donate de
Ambasada SUA
- investiåii la frontiera externã - 2 clãdiri
nou construite, 16 clãdiri reabilitate æi 43
clãdiri în curs de reabilitare.
ÎNTÃRIREA CAPACITÃÅII
DE ANALIZÃ A RISCULUI
Pentru a pune în practicã
recomandãrile Uniunii Europene
de realizare a modelului integrat
al securizãrii frontierei, Biroul de
Analizã de Risc întocmeæte analizele
de risc conform Modelului Comun al
Analizei de Risc Integratã.
Biroul Analizã de Risc
gestioneazã atât informaåii strategice,
despre tendinåele existente æi
trend-urile în curs de formare ale
activitãåilor criminale, informarea
asupra acestora având ca urmare
mãsuri de combatere eficiente, cât
æi informaåii tactice, referitoare la un
eveniment anume care poate avea
finalitate judiciarã.
21

NOUA CONCEPÅIE
DE SUPRAVEGHERE ÆI CONTROL
Pentru supravegherea frontierei terestre,
dispunerea foråelor æi mijloacelor tehnice se face,
între punctele de trecere a frontierei, pe principiul
celor 3 aliniamente:
• Aliniamentul 1 - este situat la o distanåã de
cel mult 50 - 100 metri spre interior faåã de linia
de frontierã;
• Aliniamentul 2 - situat de regulã de-a lungul
primei comunicaåii paralelã cu frontiera, sau,
dupã caz, la o distanåã de 5 -10 km spre interior
faåã de linia de frontierã;
• Aliniamentul 3 - este dispus la o distanåã de
10 -30 km spre interior faåã de linia de frontierã.
Principalele misiuni ale Poliåiei de Frontierã
pentru supravegherea æi controlul frontierei
maritime se desfãæoarã pe trei direcåii:
• Supravegherea æi controlul în apele maritime
interioare, marea teritorialã, zona contiguã æi zona
economicã exclusivã. Navele vor fi monitorizate
încã de la intrarea în marea teritorialã, acestea
fiind direcåionate, pe baza analizei de risc, pentru
a acosta la dane, unde vor fi supravegheate prin
patrule, posturi de observare fixe æi alte mijloace
specifice, atât dinspre apã cât æi dinspre uscat,
pentru prevenirea æi combaterea încãlcãrilor
regimului juridic al frontierei de stat, inclusiv în
abordaj.
• Controlul pentru trecerea frontierei în
punctele deschise traficului naval internaåional;
• Supravegherea æi controlul de-a lungul
litoralului, între punctele de trecere a frontierei.
Cele trei direcåii de acåiune sunt completate
de executarea supravegherii æi controlului pe
adâncimea zonei de competenåã.
Supravegherea æi controlul se executã pe
patru nivele:
• Nivelul 1 – în zona contiguã æi zona
economicã exclusivã (24 - 180 km.);
• Nivelul 2 – în zona apelor maritime
interioare æi a mãrii teritoriale (pânã la 24 km.
de la åãrm);
• Nivelul 3 – în zona portuarã æi de litoral
(pânã la o distanåã de 10 -15 km. spre interior);
• Nivelul 4 – în zona adiacentã litoralului (15
– 30 km. în adâncime).
COOPERAREA CU
AGENÅIA FRONTEX
Pregãtirea personalului
birourilor æi punctelor de contact
a fost intensificatã, pentru a
optimiza schimbul de informaåii
între IGPF æi Agenåia FRONTEX.
Participarea, în continuare,
la toate reuniunile organizate
de Agenåia Europeanã pentru
Managementul Frontierelor
Externe ale Uniunii Europene
(FRONTEX), la care România va
fi invitatã.
De asemenea, se va înfiinåa
Punctul Naåional FRONTEX în
cadrul Centrului Trilateral Galaåi,
în scopul dezvoltãrii relaåiilor
de colaborare între România
æi Agenåia Europeanã pentru
Managementul Frontierelor
Externe ale Uniunii Europene.
Obiectivele optimizãrii structurii Poliåiei de Frontierã Române
• perfecåionarea structurii Poliåiei
de Frontierã Române pentru realizarea
compatibilitãåii cu Poliåia Românã æi cu
structuri similare din åãri ale Uniunii
Europene;
• dezvoltarea unei structuri fiabile
æi suple æi eliminarea paralelismelor cu
Poliåia Românã, în materie de constatare
æi combatere a unor fapte de naturã
penalã, pe linie de transporturi, poliåie
rutierã æi poliåie judiciarã;
• îmbunãtãåirea relaåionãrii între
structuri æi compartimente, pe verticalã
æi pe orizontalã;
• întãrirea managementului la
nivelul inspectoratelor judeåene æi
Sectoarelor P.F. / Grupuri de Nave;
• descentralizarea unor atribuåii
æi responsabilitãåi pe diverse linii de
activitate.
• îndeplinirea în continuare a
mãsurilor prevãzute în actele normative
UE, Planul de Acåiune Schengen æi alte
documente prin care se reglementeazã
activitatea cu privire la frontierã;
• monitorizarea activitãåii desfãæurate
conform noii concepåii de supraveghere
æi control la frontierã;
• continuarea procesului de
profesionalizare / specializare a
poliåiætilor de frontierã pe domenii de
infracåionalitate, cu accent pe pregãtirea
continuã;
• urmãrirea realizãrii etapizate
a sistemului integrat de securizare
a frontierei conform clauzelor
contractuale;
• menåinerea contactului permanent
cu Unitatea Naåionalã EUROPOL,
22
ofiåerii de legãturã
români din strãinãtate,
æi cu cei strãini din
România;
• asigurarea
coordonãrii liniilor de
muncã la nivel central
æi teritorial;
• continuarea
activitãåilor de
sprijin, îndrumare
æi control pe linia
protecåiei informaåiilor
clasificate, secretariat
æi arhivã, la nivelul
structurilor centrale æi
teritoriale;
• eficientizarea
managementului la
nivelul conducerii
structurilor centrale æi
teritoriale ale PFR.
• monitorizarea
activitãåii privind
efectuarea controlului
în comun la o singurã
oprire la frontiera
internã a UE (cu
Bulgaria æi Ungaria);
• dezvoltarea în continuare a
cooperãrii interne æi internaåionale;
• combaterea migraåiei ilegale æi a
infracåionalitãåii transfrontaliere;
• intensificarea acåiunilor concrete
de cooperare cu toate structurile M.A.I.,
în special cu cele cu profil informativ,
în vederea intensificãrii activitãåii de
culegere æi schimb de informaåii;
• efectuarea procedurilor de achiziåie
pentru echipamente de supraveghere
æi control la frontierã, mijloace de
transport pentru mobilitate terestrã æi
navalã cuprinse în Planul Unic Multi-
Anual (prin Programele PHARE æi de la
bugetul de stat);
• implementarea æi urmãrirea
eficacitãåii æi calitãåii implementãrii
Facilitãåii Schengen, modul de utilizare
æi impactul acesteia, cu respectarea
prevederilor comunitare în materie.
û

Statisticã operativã
COMBATEREA TRAFICULUI DE PERSOANE
În anul 2006, au fost înregistrate 120 cazuri de trafic de
persoane, din care 38 filiere, în care au fost identificaåi 293
traficanåi æi 347 victime:
- 71 cazuri de exploatare sexualã ( Spania, Austria, Italia,
Turcia æi Franåa);
- 41 cazuri de exploatare prin muncã (Spania, Grecia,
Germania, Turcia æi Cipru);
- 8 cazuri de exploatare prin ceræetorie (Italia æi Spania).
COMBATEREA MIGRAÅIEI ILEGALE
În anul 2006 au fost depistate:
- 37 filiere migraåie ilegalã, în care au fost implicate 417
persoane (114 traficanåi æi 303 migranåi).
- 69 cãlãuze / transportatori (56 cetãåeni români æi 13
cetãåeni strãini) cu sprijinul cãrora diverse persoane încercau
sã treacã ilegal frontiera de stat prin diferite metode.
COMBATEREA
INFRACÅIONALITÃÅII
TRANSFRONTALIERE
a. Persoane care au comis
infracåiuni
- la regimul stupefiantelor – 129, de
naturã economico-financiarã - 411, la
regimul armelor æi muniåiilor - 95, pe
linia traficului cu autoturisme furate
- 94.
b. Valoarea bunurilor confiscate în
cursul anului 2005 a fost de 75,2 mil.
RON, iar în anul 2006 de aproximativ
136,9 mil. RON.
O mare parte din aceste bunuri
o constituie produsele contrafãcute,
principalele descoperiri în 2006
însumând 8.932 unitãåi de stocare
optice, 132.023 produse cosmetice,
230.883 produse electronice æi
electrocasnice, 1.388.359 articole de
îmbrãcãminte æi încãlåãminte, precum
æi 2.402.385 pachete åigãri.
Valoarea aproximativã a bunurilor
susceptibile de a aduce atingere
drepturilor de proprietate intelectualã,
confiscate de Poliåia de Frontierã în anul
2006, este de 134.417.958 RON.
Principalele descoperiri:
Arme æi muniåii: arme – 26, cartuæe –
1.807, grenade – 1, materiale explozive
– 5,593 Kg, materiale radioactive - 4,380
kg., 99 åevi mitralierã cal. 7,62 mm.
Droguri æi precursori total - 31,214
kg droguri (15,320 kg heroinã, 0,249
kg haæiæ, 8,414 kg canabis, 0,3794 kg
cocainã, 2,785 kg opium æi 4,067 kg alte
stupefiante) æi 0,010 kg precursori.
Valutã falsã: euro - 2.851, dolari
– 49.650
Valutã nedeclaratã : euro - 743.540,
dolari - 308.801
Metale preåioase: aur - 18,339 kg,
argint - 16,429 kg
Maæini furate din alte åãri - 94
û
23

REDISTRIBUIREA FUNCÅIILOR ÆI PREGÃTIREA CADRELOR
În data de 25 ianuarie a.c., la sediul IGPF
a avut loc Æedinåa Consiliului Consultativ
Superior al instituåiei noastre pe trimestrul
IV/2006.
Primul subiect discutat de pe ordinea de zi
a fost „Optimizarea structurii organizatorice”,
fundamen-tarea restructurãrii la care se
lucreazã în prezent printr-un grup de lucru
condus de inspectorul general æi cei doi
adjuncåi pe probleme operative æi care se
realizeazã prin consultãri æi analize în care
sunt implicaåi æefii de PPF-uri, de sectoare,
IJPF-uri æi Direcåii PF.
În prezent, la sectoarele PF, munca de
execuåie se regãseæte în procent de 60%,
iar în noua variantã acest procent trebuie
sã creascã æi sã se regãseascã toate liniile
de muncã de la eæaloanele
superioare din domeniile
CIT æi CMI. La Direcåiile
PF se va merge pe
reducerea efectivelor, iar
aceste structuri vor avea
competenåe de conducere,
coordonare, control, pentru
a fi veritabile interfaåe ale
IGPF cu IJPF-urile.
Un alt aspect care
preocupã conducerea IGPF,
rezultat din rapoartele æi
discuåiile cu directorii
instituåiilor de învãåãmânt
din Poliåia de Frontierã,
dar æi cu beneficiarii
activitãåilor desfãæurate de aceste instituåii
– structurile operative, constã în calitatea
actului de învãåãmânt æi atitudinea unor
poliåiæti de frontierã încadraåi din sursã
externã vizavi de asimilarea cunoætinåelor
cu specific poliåienesc. Se impune
intensificarea dialogului cu aceætia, pentru
ca ei sã înåeleagã faptul cã imaginea
instituåiei începe cu åinuta poliåistului
de frontierã, care trebuie sã impunã
æi sã inspire respect, cu bagajul de
cunoætinåe la care acesta apeleazã
în momentul în care aplicã legea
sau când este întrebat de cetãåeni în
legãturã cu o problemã profesionalã,
care continuã cu respectarea
valorilor instituåiei æi se sfâræeæte cu
comportamentul în familie æi societate.
În final, inspectorul general le-a cerut
directorilor de æcoli æi structurilor de
pregãtire exigenåã 100%, mai ales
cã în ultimii doi ani au fost angajaåi
aproximativ 6.500 de poliåiæti de
frontierã (luând în considerare æi
transformarea funcåiilor de pfac în
agent), din cei 17.000 poliåiæti câåi are PFR.
Conform estimãrilor, în urmãtorii doi
ani frontiera României va fi supusã presiunii
întrucât frontiera Poloniei se va întãri prin
dotãrile pe care le va primi structura care
asigurã securizarea graniåei acestui stat.
O primã etapã pentru creæterea gradului
de securizare a frontierei rãsãritene a
României va consta în transferul unui numãr
de 1.000 funcåii neocupate în prezent de la
frontiera de vest (viitoare internã) pe cea
de est æi nord (externã). Pentru prevenirea
unor probleme sociale, în viitorii ani
– se estimeazã 5 – când România va
îndeplinii criteriile cerute pentru a deveni
stat Schengen, iar la frontierele interne
vor rãmâne efective reduse de poliåiæti de
frontierã (o cifrã avansatã este de 30-40%),
se vor identifica din timp soluåii pentru
transferul de personal la frontiera de nord,
est, la Poliåie, Jandarmerie ori IGSU.
S-a propus crearea unui grup de lucru
Poliåie de Frontierã - Poliåie æi Jandarmerie,
Inspectoratul General pentru Situaåii de
Urgenåã care sã analizeze necesarul æi
eventuala dinamicã de personal.
Temele discutate la æedinåã au mai vizat
• eficienåa cooperãrii poliåieneæti interne,
evaluare æi direcåii de acåiune pentru anul
2007 • analiza activitãåii de culegere a
informaåiilor la nivelul structurilor teritoriale
• concluzii æi perspective ale convenåiilor
de înfrãåire instituåionalã • importanåa
conceptului „Poliåie de proximitate æi
implementarea acestuia în cadrul structurilor
PFR •contribuåia Consiliului Departamental
al CNP din IGPF la creæterea eficienåei
activitãåii PFR (prezentat în revistã ca
material de sine stãtãtor).
În urma dezbaterilor pe marginea acestor
subiecte au rezultat mai multe concluzii:
• mai multã atenåie trebuie îndreptatã
la controlul æi supravegherea frontierei.
Trebuie sã ne facem propriile
controale, nu sã aæteptãm
sã ni le facã presa • este
nevoie de intensificarea
pregãtirii în domeniul muncii
informative • trebuie sã se
dezvolte cooperarea internã
• se impune æi dezvoltarea
cooperãrii cu celelalte
structuri de cooperare din
România • propunerile
pentru noua structurã sã
fie pertinente æi realiste
• sã se lucreze mai mult pe
previziuni.
Marius IONESCU
INSTRUIREA CA POLIÅIST DE PROXIMITATE
În perioada 12 – 19 ianuarie a.c. a
avut loc la Timiæoara, cea de-a treia etapã
a analizei tranzacåionale AT 3, unde, în
premierã s-au pregãtit opt instructoriformatori,
care vor prelua activitatea
elveåianului Christian Weidkuhn -
reprezentant al guvernului elveåian, din
Ministerul de Interne æi vor monitoriza æi
supraveghea activitatea de implementare
a acestui concept, împreunã cu alåi 20 de
ofiåeri ai poliåiei de frontierã.
Cei opt instructori AT 3 care vor viza
24
æi ajuta la implementarea acestui concept
sunt: Dorin Mitu - IGPF, Gabriela Radu -
SFICPPF Constanåa, Adina Roæu - SFICPPF
Giurgiu, Mariana Iridon - SFICPPF
Timiæoara, Constantin Bãbuåã - IJPF Galaåi,
Cãtãlin Parfene - IJPF Iaæi, Valentin Girigan
- IJPF Arad, Ciprian Melnic - IJPF Tulcea.
Cursul este o parte integrantã a
conceptului Poliåiei de Proximitate (PdP),
prin care se are în vedere contactul direct
cu cetãåeanul, o mai strânsã colaborare
cu acesta, activitatea de prevenire æi
deschidere, precum æi transparenåa în
relaåiile cu acesta.
Luni 15 ianuarie a.c., au sosit la
deschiderea oficialã a etapei proiectului,
20 ofiåeri ai poliåiei de frontierã, psihologi,
sociologi æi profesori de eticã poliåieneascã
din æcolile instituåiei au fost pregãtiåi
în perioada 15-19 ianuarie sã devinã
instructori-formatori pentru cursurile de
AT (Analiza tranzacåionalã), urmând ca
în cursul anului 2007 sã-i pregãteascã pe
colegii lor din structurile operative.
û

148 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR
Unirea de la 24 ianuarie 1859 a pus
bazele desãvâræirii procesului de fãurire
a Statului Naåional Unitar România. În
urmã cu 148 de ani, Camera Electivã
l-a desemnat tot pe Alexandru Ioan Cuza
ca domnitor al Munteniei, dupã ce, pe
5 (17) ianuarie, fusese proclamat domn
al Moldovei. Prin acest act, înaintaæii
noætri au reuæit respectarea în totalitate a
textului Convenåiei de la Paris din 7 (19)
august 1958, cu privire la cele douã åãri,
în care nu se prevedea ca domnitorii aleæi
sã fie persoane diferite. Astfel, invocând
principiul ce nu este interzis este permis,
Europa a fost pusã în faåa faptului împlinit.
Pe 24 ianuarie, când s-au împlinit 148
de ani de la acest eveniment, la sediul
IGPF æi la cel al Academiei de Poliåie
“Al. I. Cuza” au fost depuse coroane de
flori la monumentul lui Alexandru Ioan
Cuza. La IGPF au fost depuse coroane de
flori de conducerea IGPF, PPP Aeroport
Henri Coandã æi PPF Aeroport Aurel
Vlaicu, iar la Academia de Poliåie "Al.
I. Cuza" reprezentanåi ai structurilor MAI
æi personalitãåi ale vieåii publice care au
adus un omagiu unei personalitãåi ale
istoriei care în ciuda vitregiilor vremii a
reuæit sã facã din cele douã principate un
singur stat.
PORÅI MARAMUREÆENE
«DESCHISE»
Ziua Naåionalã a României, sãrbãtoritã
pe mãsurã de cãtre descendenåii lui
Decebal æi Traian, a primit noi conotaåii în
cadrul SPF Sarasãu, prin faptul cã-n acea
zi de sãrbãtoare a avut loc æi inaugurarea
unui muzeu de tradiåii maramureæene.
Cel care a avut iniåiativa realizãrii
acestui muzeu, comisarul Mircea Nicolae,
paradoxal, nu este moroæan, el vine din
zona Târgoviætei, dar este cãsãtorit cu o
moroæancã.
Cu mic, cu mare, în timpul liber,
poliåiætii de frontierã, bine organizaåi,
au început nemijlocit munca. Meritul a
fost al tuturor, dar contribuåia majorã au
avut-o: Gheorghe Turda, Gheorghe Ulici,
Mihai Bledea, Ioan Sav, Roland Roman,
Daniel Pasere, Dan Coman, Liviu Codrea,
Ioana Rachovan, Maria Grab, Vasile Pop,
Zoltan Rusneac æi lista ar putea continua.
La eveniment au luat parte personalitãåi
locale, primarii, viceprimarii æi alåi
reprezentanåi ai Consiliilor locale, ale
comunelor din zona de responsabilitate
û
a sectorului,
personalul æi
conducerea IJPF
Maramureæ, foarte
mulåi localnici æi
reprezentanåi ai
mass-media.
În cadrul
cuvântului de
deschidere, prof.
dr. Mihai Dãncuæ a
subliniat importanåa
acestor locuri
încãrcate de istorie,
locuri în care
maramureæenii s-au
implicat cu toatã
energia în actul
Marii Uniri. Tot cu
aceastã ocazie un sobor de preoåi a oficiat
o slujbã æi a sfinåit muzeul dar æi alte multe
lucruri frumoase care înnobileazã SPF
Sarasãu (o filigorie, viitorul teren de fotbal,
parcarea s.a.). La un asemenea eveniment
nu putea sã lipseascã voia bunã. Publicul
prezent, concomitent cu degustarea unor
bucate delicioase, a fost binedispus de
cãtre ansamblul folcloric, „Florile Izei” al
IJPF Maramureæ æi ansamblul folcloric din
localitatea Vadu Izei.
L-am întrebat
pe æeful sectorului,
comisarul Mircea
Nicolae, care este cheia
succesului, iar acesta
ne-a rãspuns „Lucrez cu
oameni buni, valoroæi,
începând cu adjunctul
meu æi terminând cu
cel mai nou încadrat
agent, oameni pe care
mã bazez æi alãturi
de care am înåeles cã
vom realiza lucruri
deosebite”.
Este un exemplu
deosebit de apropiere de
oameni, de dãrâmare a
barierelor create cu ani
în urmã între strãjuitorii
frontierelor æi oamenii
locului.
Declarãm aici SPF
Sarasãu - sectorul Poliåiei de Frontierã cu
„poråile deschise”.
Iulian PUICÃ
25

TERORISMUL – de la „MAREA ENCICLOPEDIE A JIHADU
26
În contextul modificãrilor
apãrute pe teatrul de operaåii
al rãzboiului neconvenåional,
constituirea unor structuri fiabile
de ripostã antiteroristã reprezintã,
din ce în ce mai mult, o preocupare
majorã atât pentru foråele speciale,
precum Comandoul U.S. Air Force
pentru Operaåii Speciale, Delta
Force, SEAL sau Echipa de Arme æi
Tactici Speciale (SWAT), Brigada 44
Paraæutiæti din Africa de Sud, Foråele
Aeropurtate sau trupele SPETNAZ
din Federaåia Rusã, cât æi pentru
structurile de profil, de tip ACVILA
sau Brigada Vlad Tepeæ, din MAI
æi, nu în ultimul rând, din cadrul
Serviciului de Protecåie æi Pazã.
Necesitatea cunoaæterii în
detaliu a pregãtirii psihice, fizice
æi de specialitate a teroriætilor,
în contextul spãlãrii creierelor
viitorilor candidaåi la grupãrile
teroriste, al îndoctrinãrii religioase
æi nu numai, al instruirii pe baza
unor modele desprinse din Marea
Enciclopedie a Jihadului, Scrisoarea
de la un membru Al-Queda, „Cum
sã înfrunåi” æi sã reziæti în faåa
anchetatorilor serviciilor speciale”,
impune, mai mult decât oricând,
o atenåie aparte în înåelegerea
reconfigurãrii grupãrilor teroriste æi o
nouã viziune în selecåia æi pregãtirea
luptãtorilor antiteroriæti.
Organizaåia teroristã Al-Queda
(„Qa idat al – Jihad”), dupã
fuzionarea cu Al – Jihad („Jihadul
Islamic Egiptean”), în iunie 2001,
dispune de baze de antrenament
din sudul Asiei, Asiei de Sud – Est æi
pânã în Orientul Mijlociu. Este deja
cunoscut cã se manifestã deosebit de
activ prin celule dispersate æi în spaåiul
european, Al-Queda Albã („teroriætii
cu tenul alb”), formatã din circa 800
mujahedini bosniaci, autohtoni din
Bosnia, fiind chiar un exemplu în
acest sens. Scopul acesteia este dat
de extinderea Al-Queda în Europa æi
împlinirea „Califatului pan- islamic”
în întreaga lume.
- prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,
secretar de stat,
æeful Departamentului Ordine
æi Siguranåã Publicã din MAI
- dr. Nicolae RADU,
æeful Centrului Expertizã
æi Asistenåã Psihologicã - SPP
1. Geneza æi conceptualizarea terorii
Fenomen social de facturã deosebitã,
terorismul a cãpãtat la acest început
de secol æi mileniu, prin amploarea
æi diversitatea formelor sale de
manifestare, un caracter complex, extins
la scara întregii planete. Omenirea este
confruntatã, din ce în ce mai des, cu o
multitudine de acåiuni teroriste, unele
de o violenåã inimaginabilã, care
rãspândesc groazã, tulburã profund viaåa
normalã a societãåii, sfidând ordinea de
drept, internã æi internaåionalã, punând
în pericol existenåa æi funcåionarea
democraåiilor, securitatea naåionalã a
statelor æi chiar pacea mondialã.
Fãrã sã avem pretenåia unei
exhaustivitãåi în documentare,
conåinutul demersului nostru este parte
a unui plan de cercetare structurat în 6
capitole, tema centralã fiind decriptarea
fenomenului terorist. Aceastã intenåie nu
ar fi adaptatã realitãåii dacã nu am aduce
în atenåie conceptualizarea fenomenului
terorist, pornind de la semnificaåiile
desprinse din sursele de documentare,
precum: Marea Enciclopedie a Jihadului
sau Scrisoarea de la un membru
Al- Queda. Nu lipsite de interes sunt
æi câteva repere identitare istorice,
geografice æi îndeosebi psihologice,
ce definesc, în ansamblu, organizaåiile
teroriste æi operaåiunile criminale
întreprinse.
În acest sens, încã de la început
ne-am propus sã aducem în atenåie
filosofia existenåialã a terorismului,
filosofie identificatã prin rãdãcini
istorice desprinse din operaåiuni
û

LUI” la „TESTAMENTUL HAMAS” æi „AL - QUEDA ALBÔ
criminale întreprinse în vremurile
trecute. Este ætiut deja cã terorismul nu
reprezintã o problemã nouã. Fanaticii
din Palestina au folosit tactica teroristã
în lupta lor împotriva ocupaåiei romane,
încã din primul secol de dupã Hristos.
Momente de manifestare a terorismului,
ca formã de expresie a terorii, ne sunt
cunoscute încã din anul 2380
i. Hr., an în care a v e m
consemnatã Bãtãlia
din Uruk, dintre
hoarda semiticã
a lui Sargon,
zis æi Sharru
- Kenu (suveran
legitim) æi armata
sumerianã a lui Lugalzagisi.
Apreciatã drept o piatrã de hotar
pentru ordinea mondialã, bãtãlia
deschide drumul lui Sargon,
cândva grãdinarul curmalelor
regale din Kish, apoi paharnic
æi ministru al regelui Urzababa,
spre noi atacuri æi cuceriri, de la
vechiul Elam (Iranul de astãzi),
pânã la Tilmun, cel mai important
æi cel mai îndepãrtat centru comercial,
aflat la marea inferioarã, adicã Golful
Persic, loc considerat drept gradina
Edenului.
În Persia secolului al X–lea, se
cunoaæte cã exista organizaåia secretã
„Societatea Asasinilor” (mâncãtorii
de haæiæ) a fanaticilor musulmani
(mullahi), folositã pentru rãspândirea
islamismului în Orientul Mijlociu, prin
intimidarea oponenåilor. În întreaga
istorie a omenirii nu existã vreo
situaåie, experienåã, ideologie care sã
poatã fi comparatã cu foråa moralã
pe care Islamul o insuflã luptãtorilor
sãi. Spaima de moarte este înfrânatã,
garantând în viaåa viitoare o poziåie
privilegiatã în Rai, simåul milei faåã de
duæmani este reprimat blestemându-i,
cupiditatea bunurilor duæmanului este
justificatã æi sporitã, în timp ce duæmanii,
adicã necredincioæii sunt demoralizaåi
deoarece îæi dau seama cã îæi vor salva
viaåa numai dacã se convertesc.
Începând cu secolul al XIV–lea,
perioada deschisã de epoca marilor
descoperiri geografice, terorismul æi
violenåa organizatã se amplificã æi se
diversificã în legãturã directã cu politica
d e expansiune colonialã a
marilor imperii ale
timpului, ca
instrumente de
spoliere economicã
æi represiune a altor
popoare.
Iniåial, Portugalia,
Spania æi Olanda, mai apoi
Franåa æi Anglia, au fost primele åãri care
au cotropit teritorii pe alte continente æi
æi-au format un puternic sistem colonial.
Jaful æi spolierea coloniilor au
avut ca efecte dezvoltarea
puternicã a industriei,
comeråului æi armatei
în metropole, dar æi
lupta dintre imperii
pentru menåinerea
æi extinderea
dominaåiei æi
a hegemoniei
în diferite zone
geografice.
O d a t ã
cu apariåia
corporaåiilor
industriale, comerciale æi turistice,
precursoare ale neocolonialismului
contemporan, în colonii avea sã aparã æi
sã se dezvolte o rezistenåã tot mai activã
a celor asupriåi æi sã se afirme tot mai
puternic miæcãrile de eliberare naåionalã
æi socialã. Marile imperii recurg tot mai
frecvent, pentru stãpânirea situaåiei,
la practici violente æi teroriste pentru
reprimarea miæcãrilor de eliberare. De
remarcat este æi faptul cã, pânã în anul
1945, nu au existat acåiuni teroriste
sistematice în Europa, deæi în unele
state, precum Rusia, Croaåia æi Spania
sau manifestat destul de viguros.
2. Organizaåii teroriste sub deviza:
„moarte pentru moarte”
Experimentarea terorismului
contemporan, a fost posibilã în unele
åãri din America Latinã, unde în paralel
cu miæcãrile revoluåionare, au apãrut
grupãri æi organizaåii teroriste, ca de
exemplu Foråele Armate de Eliberare
din Venezuela, Cinconceros din
Honduras, Tupamaros din Uruguay,
Alianåa Anticomunistã din Argentina.
Activitatea acestor organizaåii a servit
ca model æi pentru Europa, susåinând
acåiunile întreprinse de cãtre grupãri
ca Baader – Meinhoff æi Miæcarea
2 Iunie din Germania, Brigãzile
roæii din Italia, Armata Secretã din
Franåa, ETA din Spania sau Armata
Republicanã Irlandezã din Marea
Britanie.
Cu trecerea timpului,
terorismul evolueazã spre
noi trepte ale violenåei,
fiind lansatã teoria moarte
pentru moarte. Încep
acåiunile de cooperare cu
organizaåiile teroriste din
zone geografice situate
la mare distanåã, respectiv
Armata Roæie Japonezã. La 30
mai 1972, un grup de teroriæti
japonezi sosesc cu un avion
al companiei Air France la Tel
Aviv, deschizând foc automat
în Aeroportul Lod. Sunt ucise 27 de
persoane, alte 80 fiind rãnite.
În acest context, pe lângã reactivarea
Organizaåiei Fraåii Musulmani, au luat
fiinåã Hesbollah, Hamas, Jihadul Islamic
Palestinian æi grupãrile din Algeria æi
Egipt, precum æi organizaåia Al-Queda
a lui Osama Bin Laden.
û
- va urma -
27

CNP: Respectaåi drepturile poliåistului!
El îæi respectã obligaåiile sale!
Demilitarizarea poliåiei æi implicit
a poliåiei de frontierã a modificat
substanåial regimul juridic al poliåistului,
atât în plan profesional cât æi personal.
Statutul funcåionarului public îl pune
pe poliåistul de frontierã în situaåia de
risc profesional æi personal în faåa legii,
a societãåii, a cetãåenilor, dar æi în raport
cu æefii.
O necesitate realã, istoricã æi din
totdeauna râvnitã æi aæteptatã de poliåiætii
de frontierã a reprezentat-o înfiinåarea æi
funcåionarea organizaåiilor profesionale,
care, sã obåinã, sã realizeze, sã apere æi
sã supravegheze respectarea drepturilor
æi intereselor poliåistului æi a profesiei
sale.
Dupã lungi aæteptãri, s-a
creat æi posibilitatea legalã,
ca interesele poliåiætilor sã
poatã fi reprezentate de
o organizaåie proprie, cu
membri aleæi din sânul lor,
care sunt buni cunoscãtori
ai problemelor cu care se
confruntã. Prima asemenea
organizaåie, care a apãrut
chiar prin actul normativ prin
care Poliåia s-a demilitarizat,
a fost Corpul Naåional al
Poliåiætilor.
C.N.P. este prima
organizaåie legal constituitã
la nivelul MAI, pe criteriu
profesional æi nonprofit. Actul
de naætere al CNP - Legea
218/2002, actul de constituire
Legea nr.360/2002 æi de
funcåionare H.G.1305/2002,
cu modificãrile ulterioare.
De la înfiinåare, C.N.P. a
acåionat în principal pentru
îndeplinirea atribuåiilor funcåionale
stabilite prin H.G.1305/2002, iar pe
lângã acestea s-au avut în vedere æi
urmãtoarele obiective:
- realizarea æi stabilirea pentru
poliåiæti a unei norme sociale minime,
dar care nu poate fi mai micã de
nivelul mediu, având în vedere cã ei îæi
vor desfãæura activitatea într-o zonã de
graniåã a Europei, ce presupune eforturi
fizice æi umane considerabile, dar æi a
unor obligaåii æi rãspunderi pe mãsurã.
- individualizarea æi personalizarea
profesiei de poliåist, care sã nu aibã
nimic în comun cu ceea ce a apãrut
în societatea româneascã, rezultat al
libertãåii æi democraåiei (poliåia sanitarã,
poliåia de mediu).
28
- asigurarea æi garantarea unei poziåii
de neutralitate faåã de politic æi partidele
politice, care nu-æi ascund intenåia de
a controla în permanenåã serviciile
publice, în care sunt incluse æi serviciile
poliåiei.
- asigurarea perenitãåii, independenåei
profesiei æi a serviciilor poliåiætilor.
- conætientizarea tuturor foråelor ce
devin responsabile pentru serviciile
publice asigurate æi prestate de poliåie,
pentru eficienåa æi calitatea acestor
servicii.
- sensibilizarea societãåii, în sensul
asumãrii responsabilitãåii funcåionãrii
acestui sistem.
S-a acåionat pentru aplicarea
Codului European de Eticã al Poliåiei,
care menåioneazã cã poliåia trebuie
organizatã în aæa fel încât membri sãi sã
beneficieze de respectul populaåiei, atât
ca profesioniæti însãrcinaåi cu aplicarea
legii cât æi ca prestatori de servicii.
Consiliul Departamental al C.N.P.
din P.F.R., împreunã cu cele 27 de
organizaåii teritoriale, au acåionat cu
prioritate pentru apãrarea drepturilor
æi intereselor profesionale æi sociale ale
poliåiætilor de frontierã. Dintre activitãåile
punctuale desfãæurate, menåionãm:
- participarea la æedinåele de
comandã, atât la nivel central cât æi
teritorial, ocazie cu care au susåinut æi
apãrat interesele membrilor organizaåiei,
totodatã au prezentat puncte de vedere
pertinente faåã de problemele dezbãtute,
puncte de vedere care în cele mai multe
cazuri au fost însuæite de conducerea
profesionalã.
- reprezentanåii C.N.P. au fost
prezenåi la toate concursurile organizate
în cadrul Poliåiei de Frontierã pentru
ocuparea posturilor vacante de ofiåeri
æi agenåi, asigurând astfel garanåia cã
aceste concursuri s-au desfãæurat cu
respectarea prevederilor legale, atât
privind organizarea, afiæarea criteriilor
de concurs æi a biografiei la termenele
stabilite. Totodatã, ca urmare a
profesionalizãrii Poliåiei de Frontierã,
în unele zone, au fost situaåii când s-au
reziliat contractele de muncã
ale unor p.f.a.c. care nu au
promovat examenul de
trecere în corpul agenåilor
sau nu aveau liceul terminat,
deæi aceste persoane nu
fãceau parte din C.N.P.,
Consiliile Teritoriale
împreunã cu conducerile
profesionale i-au sprijinit
pe lângã Agenåiile Judeåene
pentru Ocuparea Foråei de
Muncã pentru ca aceste
persoane sã-æi gãseascã un
loc de muncã.
- asistarea poliåiætilor
de frontierã trimiæi în faåa
Consiliilor de Disciplinã,
urmãrindu-se îndeaproape
respectarea prevederilor
legale privind cercetarea
æi sancåionarea poliåiætilor,
insistând acolo unde
pedepsele propuse nu erau
proporåionale cu faptele
sãvâræite.
- elaborarea unor analize de risc
æi a unor planuri de mãsuri pentru
prevenirea æi combaterea corupåiei
în rândul personalului, ocazie cu
care s-a avut în vedere: detectarea
factorilor de risc æi a vulnerabilitãåilor,
comportamentelor favorizante,
gestionarea acestora, amenajarea
spaåiului de lucru cu publicul în vederea
asigurãrii transparenåei activitãåilor de
risc, respectiv a comisiilor de achiziåii
publice, pentru examenele de ocupare
a locurilor scoase la concurs, propuneri
pentru promovarea personalului cu
potenåial profesional æi etic ridicat,
sporirea rezistenåei la corupåie a
personalului prin asigurarea unor
condiåii decente æi a drepturilor legale,
û

cunoaæterea æi obligarea la respectarea
eticii æi deontologiei profesionale.
- propuneri pentru optimizarea
unor activitãåi, rezultate din experienåa
acumulatã, cunoætinåele dobândite
la cursurile de perfecåionare æi
management, iniåierea æi elaborarea
unor proceduri de lucru pentru
activitãåile unde nu existau metodologii
æi tehnologii de muncã.
- pornind de la problemele sesizate
în cadrul adunãrilor generale, s-au fãcut
propuneri de modificare a cadrului
legislativ care reglementeazã activitatea
la frontierã, dintre care enumerãm:
* orele suplimentare efectuate de
cãtre poliåiæti sã fie compensate sau
plãtite;
* încadrarea cu personal a
funcåiilor vacante existente la nivelul
inspectoratelor, degrevând astfel
supraîncãrcarea cu sarcini a celor aflaåi
în activitate;
* plata contribuåiilor pentru
asigurãrile sociale de sãnãtate sã se
facã din fondurile bugetare;
* asigurarea la timp a drepturilor
de echipament, dar æi a calitãåii celui
distribuit;
* elaborarea unui act normativ care
sã reglementeze încheierea de asigurãri
de viaåã pentru poliåiæti;
* respectarea prezumåiei de
nevinovãåie în cazul poliåiætilor verificaåi
de organele de control;
- luarea unor poziåii combative faåã
de abaterile disciplinare când vinovãåia
æi culpabilitatea unor poliåiæti a fost
doveditã.
- iniåierea unor campanii privind
combaterea unor fenomene ce se
manifestã în rândul poliåiætilor de
frontierã, exemplificãm în acest
sens campania privind prevenirea
accidentelor de circulaåie æi conducerea
autoturismelor sub influenåa bãuturilor
alcoolice.
- iniåierea sau participarea la
activitãåile cu caracter sportiv æi cultural
organizate de conducerile profesionale,
ajutoare umanitare pentru colegii aflaåi
în suferinåã, cadouri de sãrbãtori pentru
copii minori ai membrilor C.N.P.
În concluzie, se poate afirma
cã prin însãæi existenåa Consiliului
Departamental al C.N.P din P.F.R. æi a
structurilor sale teritoriale, implicarea
acestora în viaåa unitãåilor s-a dovedit
a fi un factor pozitiv, atât pentru
asigurarea æi protecåia drepturilor
poliåiætilor, dar æi pentru sprijinirea
conducerii profesionale în creæterea
eficienåei activitãåii, asigurarea
respectãrii legalitãåii, îmbunãtãåirea
ordinii æi disciplinei, prevenirea æi
combaterea corupåiei.
Gheorghe ENACHE, preæedintele
Consiliului Departamental
al C.N.P. din P.F.R.
û
Atac al Sindicatului PRO LEX
la marca æi sigla CNP
Rãzboiul declanæat CNP-ului de
cãtre Sindicatul PRO LEX intrã întro
nouã fazã, care se va desfãæura æi
finaliza, cu siguranåã, în instanåã.
În data de 25 ianuarie a.c.,
redacåia FRONTIERA a intrat în
posesia unui material tip comunicat
de la CNP, având anexat o notificare
a Sindicatului Naåional al Poliåiætilor
æi Vameæilor PRO LEX”.
Concret, PRO LEX-ul
notificã CNP-ului faptul
cã aceastã organizaåie
(CNP-ul) foloseæte
fãrã drept marca
CORPUL NAÅIONAL
AL POLIÅIÆTILOR æi
elementul figurativ (sigla).
De asemenea, se precizeazã
în notificare faptul cã Sindicatul
PRO LEX are constituit un
departament cu denumirea „Corpul
Naåional al Poliåiætilor”. Surprizã æi
stupoare totalã!
În timp ce Corpul, aæa cum
se anunåã în materialul primit de
la CNP, se ocupa cu obåinerea æi
respectarea drepturilor poliåiætilor
(primã de vacanåã, spor de fidelitate,
trecerea agenåilor în corpul ofiåerilor,
schimbarea programului de lucru,
coeficienåi de ierarhizare la nivelul
muncii prestate, ultragierea poliåiætilor,
analiza în consilii de disciplinã etc.
– vezi Dispoziåia I.G.P.R. 415/
07.09.2006 – obiective
realizate), PRO LEX-ul
este acuzat de furt:
furtul siglei, furtul
membrilor, furtul
muncii C.N.P. æi alte
furturi.
În ziua de 15.01.2007,
prin notificarea
fãcutã cãtre C.N.P. sub
nr. 8227/09.01.2007, pe
care o prezentãm alãturat, Sindicatul
„PRO LEX”, revendicã denumirea
æi elementul figurativ (sigla)
CNP, exprimându-æi
disponibilitatea de a
ceda folosirea mãrcii
contra sumei de 100.000
euro/an.
„Toate acestea
(presiuni, atacuri, n.r.)
- se precizeazã în finalul
comunicatului - ne-au
fãcut ca pentru puåin timp
sã încetinim motoarele
pentru dumneavoastrã,
domnilor colegi poliåiæti
æi sã ne ocupãm æi
de ei (contracararea
duæmanului), începând
cu un dosar la Tribunalul
Bucureæti sub nr. 1067/
3/2007, prin care
am solicitat anularea
certificatului lor de
înregistrare a mãrcii.
Asta nu este tot, ci
doar începutul, iar o
datã porniåi nu ne vom
opri aici” - se încheie
comunicatul Corpului
Naåional al Poliåiætilor.
Noi vã vom åine
la curent, stimaåi
cititori, cu desfãæurarea
evenimentelor.
Marius IONESCU
29

Arta negocierii, între impuls æi premeditare
A negocia = a purta tratative în
vederea încheierii unui acord sau a
unei convenåii.
De cele mai multe ori, însã,
omul înåelege prin negociere o
luptã pe viaåã æi pe moarte, lãsânduse
ghidat de reacåii spontane. Sã
stãpâneæti sentimentele implicate
în negociere înseamnã sã nu te
laæi purtat de valul instinctelor de
moment. Iar aæa poåi câætiga mult
mai mult decât ai face-o acåionând
impulsiv.
Cea mai bunã metodã, spun
specialiætii, este tactica premeditatã
sau “trucul” psihologic.
Din nefericire, în viaåa realã,
tactica premeditatã este ignoratã
tocmai pentru cã impulsul primar
acåioneazã imediat ce adversarul
te atacã rapid, luându-te pe
nepregãtite: urlã, bate din picior,
te jigneæte, te loveæte. Aæa încât, nu
faci altceva decât sã aplici Legea
Talionului: la rându-åi, urli, baåi din
picior, jigneæti, loveæti. Evident, o
contraatacare … redundant fie spus,
în replicã. Æi tot specialiætii spun, “a
total failure”.
Metode instinctuale
Metoda “plata cu aceeaæi monedã”
Istoria umanã ne-a învãåat cã, mai
niciodatã, replica bazatã pe “aceeaæi
monedã” nu va convinge adversarul
sã se opreascã. Aproape întotdeauna,
acest gen de tacticã duce la prelungirea
conflictului, la lãrgirea cercului de
pioni æi, în cele din urmã la epuizarea
participanåilor la “joc”. Iar toatã aceastã
luptã instinctualã nu face altceva decât
sã decimeze pânã æi cea mai micã
æansã de negociere. Practic, negocierea
dispare, lãsând loc unui rãzboi bazat pe
urã, rãzbunare, rãzboi în urma cãruia
nu mai existã decât falæi câætigãtori æi
falæi învinæi.
Metoda “capitulãrii”
O altã reacåie spontanã æi
dezonorantã, dupã pãrerea mea,
este capitularea fãrã condiåii. Æi
recunoaæterea în faåa adversarului
cã “ai abandonat pentru cã el este
mai bun”. Sau cã nu-åi poåi mãsura
foråele cu el. Când ne lãsãm mistuiåi
de “apanajul” urlãtor al adversarului,
recunoaætem cã suntem slabi, fãrã sã
facem niciun efort sã ripostãm în vreun
fel. Poate, pentru unii, este cea mai bunã
metodã. Însã, haideåi sã recunoaætem:
de câte ori în viaåã aåi procedat aæa,
aåi ieæit, e adevãrat, din rãzboi, fãrã sã
30
vã epuizaåi, însã, mai apoi, aåi regretat
fie æi cã nu v-aåi încercat spiritul într-o
astfel de confruntare? Câte frãmântãri æi
minimalizãri ale eforturilor depuse pe
alte paliere au existat, ulterior?
Metoda “neimplicãrii”
Un al treilea tip de manifestare
este încercarea de ieæire din conflict,
amuåind. Sau, mai bine zis, o retragere
tacitã, fãrã cap æi fãrã coadã. Nici nu
spui cã ai capitulat æi te recunoæti
învins, nici nu continui sã arãåi ce poåi.
Abandonezi negocierile, astfel, cu mult
înainte de a obåine ceva. Orice. Bun sau
rãu, orice.
Metoda “reprimãrii”
Un al patrulea gen de reacåie
spontanã este refuzul absolut de a
recunoaæte existenåa conflictului.
Motivaåiile acestui soi de atitudine au un
singur numitor comun: teama. Teama
de tine, de adversar, de confruntare, de
rezultatele confruntãrii.
Însã, toate aceste manifestãri
impulsive pot fi înlocuite cu succes
de atitudinile luate fãrã a ne lãsa
luaåi de valul instinctului primar, fãrã
a fi influenåaåi de latura emoåionalã a
fiecãruia dintre noi.
Tactici premeditate,
în negociere
Tactica diplomaticã - un truc
verbal
“Da…, dar…” este genul de truc
verbal care ne face mai “toleraåi” pentru
partenerul de negociere. Nu costã
nimic. Aceastã tacticã este des utilizatã
de diplomaåi. Ei nu spun niciodatã nu,
chiar dacã ar refuza, instinctual, din
prima. Este binecunoscut faptul cã
NU-ul categoric rupe, taie, sfârtecã
negocierea, blocând orice cale de
comunicare cu adversarul. În schimb,
acest tip de formulare poate fi folosit
ca nuanåare a aspectelor invocate æi
are darul de a purta negocierile pe mai
multe rute de acåiune, lãsând loc unor
discuåii ulterioare, care pot ajuta.
Tactica poliåieneascã – “duetul”
“Furatã” din experienåa interogatoriilor
poliåieneæti æi des întâlnitã în cãråile
de profil este o tacticã excelentã în
negocierile colective.
Unul dintre parteneri atacã dur æi
nemilos. Însã, obligatoriu, imediat dupã
ce-æi “face numãrul”, apare celãlalt,
partenerul zâmbitorul indulgent. El
trebuie sã parã impresionat de situaåia
creatã æi sã încerce sã gãseascã soluåii.
Diana PROTOPOPESCU
Alternanåa repetatã a celor doi are rolul
de a domoli adversarul, acesta din urmã
lãsând la o parte vehemenåa æi gãsinduse,
în final, o soluåie amiabilã.
Tactica “actorului”
Se mai numeæte metoda de negociere
cu “actori” æi este acel gen de tacticã în
care te declari de la început de acord
cu propunerile pãråii adverse. Aprobi
totul, însã, “uiåi” sã baåi palma. Este
obligatoriu ca, apoi, sã baåi puåin în
retragere, scuzându-te. Dupã câteva
zile de “tatonãri” de ambele pãråi,
apari æi refaci “oferta”, modificãrile fiind
întotdeauna cele care te avantajeazã.
Adversarul, însã, tocmai a eliminat
ceilalåi “competitori”, în timpul scurs
pentru tatonãrile de mai sus. Aæa încât,
refuzul tãu, la fel de “actoricesc” ca æi
metoda folositã, îl va întoarce la masa
negocierilor, asigurându-åi o poziåie
ofensivã.
Tactica “liniætii aparente”
Poåi apela la o atitudine liniætitã, în
aparenåã, calmitate care va îngenunchia
æi cei mai de temut competitori.
“Înarmat” cu o astfel de purtare, îåi
surprinzi adversarul care, de cele mai
multe ori, se lasã indus în eroare de
acest apanaj æi lasã garda jos. Imediat
ce simåi cã partea adversã oscileazã
æi devine maleabil, îl nãuceæti printr-o
abordare concretã, în foråã, alternând,
totodatã, ritmul, æi surpinzându-l de
aæa manierã încât se va lãsa “negociat”
fãrã prea mult efort. Este un truc în care
ai nevoie de luciditate, perseverenåã æi
stãpânire de sine. Totul este sã ætii când
sã deturnezi discuåiile, când sã aplici
“schimbarea de macaz”.
û

Despre drepturile poliåiætilor
Concediu de odihnã
„la maxim”
Am decis sã scriu acest articol
întrucât, începând cu anul aceasta,
personal, beneficiez de maximum de
zile de concediu, respectiv 38 de zile
calendaristice.
Cum am aflat de aceastã schimbare?
Printr-un coleg æi de la o cunoætinåã care
lucreazã la resurse umane într-o direcåie
din minister. Nu râdeåi, însã aæa au stat
lucrurile. De ce? Nu ætiu, poate pentru
cã nu îmi cunosc îndeajuns de bine
drepturile æi sigur pentru cã atunci când
vin dimineaåã de dimineaåã la serviciu nu
am în minte ce drepturi am mai dobândit
astãzi. De ce scriu acest articol? Pentru cã
trebuie din când în când sã existe cineva
care sã se întrebe într-una din dimineåi „Ce
drepturi am dobândit astãzi?”.
Ce a trebuit sã fac pentru a mi se
respecta acest drept? A trebuit sã-i
arãt æefului meu prevederile legale ce
îmi confereau concediu de odihnã „la
maxim”. De ce? M-am întrebat retoric.
Pentru cã nimeni nu trebuie sã se implice,
mai mult, în respectarea drepturilor proprii
decât noi înæine.
Terminând cu introducerea sã dãm o
veste bunã promoåiei 2001 a Academiei
de Poliåie, din care fac æi eu parte, æi
celor care anul acesta împlinesc 10 ani
vechime în serviciu - 2007 aduce pe lângã
Obligaåia instituåiilor de
învãåãmânt de a asigura
cazare cursanåilor
Numãrul mare de agenåi angajaåi din
sursã externã, în ultimii doi ani, peste
5.000, a ridicat o problemã juridicã,
legatã de æcolarizare, în instituåiile de
învãåãmânt ale Poliåiei de Frontierã: au
sau nu dreptul aceæti agenåi la decontarea
cheltuielilor de cazare pe perioada cât
se aflã la cursurile de iniåiere în carierã,
dacã instituåia de învãåãmânt nu le poate
oferi spaåii de locuit?
Legile æi ordinele ministrului
administraåiei æi internelor nu fac referire
la acest drept. Æi totuæi, existã sau nu?
Cum practica în instituåia noastrã este cã,
dacã nu scrie negru pe alb, „la Lege”, cã
poliåistul X are dreptul la indemnizaåia Y,
„nu se poate” - rãspunsul este categoric
NU. Fãrã a aprofunda metodele de
interpretare a prevederilor legale în
instituåia noastrã mã întreb, în continuare,
dar dreptul acestor agenåi de a fi cazaåi în
perioada de curs, în spaåiile instituåiilor
de învãåãmânt unde îæi desfãæoarã
cursurile, existã? Existã æi este prevãzut
û
integrarea în UE æi dreptul la 38 de zile
concediu. Dacã vã numãraåi printre cei
ce primesc æi spor de radiaåii aveåi 38 + 6,
adicã 44 zile de concediu, æi dacã mai pui
la socotealã faptul cã ministerul a alocat
fonduri pentru plata primelor de vacanåã
în acest an sã tot îåi iei concediu.
Prevederile legale ce ne
conferã acest drept:
HOTÃRÂREA nr. 1.578 din 18
decembrie 2002 privind condiåiile în
baza cãrora poliåistul are dreptul la
concedii de odihnã...
„ART. 1 (1) Poliåiætii au dreptul, în
fiecare an calendaristic, la un concediu de
odihnã plãtit, a cãrui duratã se stabileæte
în raport cu vechimea lor în serviciu, dupã
cum urmeazã:
a) 32 de zile calendaristice, pentru
cei cu o vechime în serviciu de pânã la
10 ani;
b) 38 de zile calendaristice, pentru
cei cu o vechime în serviciu de peste
10 ani.
(2) Vechimea în serviciu care se ia
în considerare la determinarea duratei
concediului de odihnã este aceea pe
care poliåiætii o împlinesc în cursul
anului calendaristic pentru care li se
acordã concediul æi se stabileæte potrivit
legislaåiei pensiilor, aplicabilã acestei
categorii profesionale.
(3) Durata concediului de odihnã
de art. 69 din OMAI nr. 136/2004, pentru
aprobarea „Normelor metodologice
privind drepturile de transport, acordarea
indemnizaåiei de delegare, indemnizaåiei
de detaæare æi decontarea cheltuielilor de
cazare poliåiætilor, elevilor æi studenåilor
din instituåiile de învãåãmânt pentru
formarea poliåiætilor ”, care face referire
la cap.4 din anexa la HG nr. 543/1995,
cu urmãtoarele prevederi: „alin. (1)
Cazarea persoanelor care urmeazã
cursuri cu scoaterea de la locul de
muncã (perfecåionare, specializare,
reciclare, examen de grad profesional
etc. – n.a.: cursurile de iniåiere în
carierã sunt incluse aici întrucât norma
este extinctivã æi nu restrictivã) precum
æi a celor care efectueazã stagiul de
practicã la unitãåi se asigurã gratuit de
unitãåile organizatoare ale activitãåilor
respective, în spaåiile proprii de cazare
sau închiriate în acest scop în limita
tarifelor legale. Atunci când cursurile
respective sunt organizate în unitãåi cu
profil de învãåãmânt cazarea se asigurã
gratuit în spaåiile de cazare proprii”.
Din nefericire mai existã ceva,
prejudiciul financiar adus agentului
care a fost nevoit sã stea cu chirie sau la
al poliåiætilor încadraåi în cursul anului
se stabileæte proporåional cu perioada
lucratã de la data încadrãrii pânã la finele
anului calendaristic respectiv æi în raport
cu vechimea în serviciu stabilitã potrivit
alin. (2).
ART. 2 (1) Concediul de odihnã se
efectueazã pânã la finele anului calendaristic
respectiv, integral sau fracåionat.
(2) Concediul de odihnã poate fi
fracåionat la cererea poliåiætilor, cu condiåia
ca una din fracåiuni sã nu fie mai micã de
21 de zile calendaristice.”
LEGE nr. 179 din 17 mai 2004 privind
pensiile de stat si alte drepturi de asigurãri
sociale ale poliåiætilor
„ART. 18 Vechimea în serviciu care se
ia în considerare la stabilirea pensiei este
perioada în care persoana în cauzã s-a
aflat în una dintre urmãtoarele situaåii:
a) a avut calitatea de poliåist;
b) a avut calitatea de militar;
c) a îndeplinit serviciul militar ca
militar în termen sau militar cu termen
redus;
d) a fost elev al unei æcoli de subofiåeri
sau agenåi de poliåie ori student al
unei instituåii militare de învãåãmânt
pentru formarea militarilor sau al unei
instituåii de învãåãmânt pentru formarea
poliåiætilor;
e) a fost concentratã sau mobilizatã
ca rezervist;
f) a fost în captivitate.” (A.B.)
hotel pentru cã instituåia de învãåãmânt
nu a putut sã îi asigure cazare. Poate
fi recuperat acest prejudiciu? Da, iar
agenåii angajaåi din sursã externã, care
pot dovedi acest prejudiciu, ar face bine
sã se întrebe dacã nu cumva le-a fost
încãlcat un drept legitim æi dacã nu ar
fi cazul sã-æi recupereze banii plãtiåi pe
aceastã chirie.
Modalitatea de recuperare a
prejudiciului este acåiunea în contencios
administrativ æi îndeplinirea procedurii
prealabile obligatorii reglementate de
Legea nr. 554/2004 privind contenciosul
administrativ. Nu este uæor sã dai în
judecatã instituåia la care lucrezi, însã
atunci când drepturile tale sunt încãlcate
nu este corect sã îåi asumi tu vina.
Dar cine este vinovatul? Dacã instanåa
va da câætig de cauzã reclamantului
æi va obliga, pe pârât, la acoperirea
prejudiciului, instituåia va trebui sã vadã:
în ce mãsurã cadrul normativ intern
æi factorul uman au condus la acest
rezultat, dacã poate fi individualizatã
rãspunderea în aceastã cauzã, iar dacã
DA, prin intermediul acåiunii în regres,
sã acuze, iar instanåa sã decidã cine, ce
æi unde a greæit. (Alexandru Barbu)
31

Vã cunoaæteåi drepturile?
1. Sporul pentru condiåii vãtãmãtoare
de muncã generate de activitatea
permanentã de dactiloscopie, prelevare
amprente, verificare autenticitate
documente cu raze ultraviolete: acest
spor reprezintã 15% din solda de bazã
æi este prevãzut de articolul 8 lit. a din
HG 281/1993 art. 23 din OG 38/2003;
anexa 10 C din OMI 132/2004; Sporul
este acordat în urma unor determinãri
sau mãsurãtori ce se efectueazã de cãtre
Direcåia teritorialã de sãnãtate publicã,
la solicitarea beneficiarului. La IGPF s-a
acordat acest drept încã din luna iunie a
anului trecut.
2. Celor care lucreazã în condiåii
deosebite sau speciale de muncã li se
acordã un spor care pentru poliåiæti este
stipulat în HG 1822/2004, OMI 489/2005
æi OMI 283/2002. Pentru personalul
contractual acest spor se acordã în urma
expertizãrii æi evaluãrii locului de muncã,
efectuatã de cãtre IGPF, iar avizarea
dosarelor întocmite se face de cãtre MAI.
Sunt considerate condiåii deosebite
atunci când pentru un an lucrat se
considerã un an æi trei luni æi condiåii
speciale când pentru un an lucrat se
considerã un an æi jumãtate; de asemenea,
sunt prevãzute în aceleaæi acte normative
æi alte condiåii speciale care sunt cuprinse
între unul æi doi ani.
3.Se acordã un spor de antenã în
cuantum de 10% din salariu pentru
condiåii grele de muncã generate de
acåiunea câmpurilor electromagnetice
produse de emiåãtoarele de comunicaåii
fixe, mobile æi portabile. Acest spor este
prevãzute de articolul 8 litera c din HG
281/1993, art 23 din OG 38/2003 æi
ANEXA 10 E din OMI 132/2004;
De acest spor beneficiazã tot
personalul. Pentru acest spor este nevoie
de efectuarea anualã de cãtre Direcåia de
Comunicaåii Bucureæti, a mãsurãtorilor pe
teren a valorilor æi eliberarea unui Buletin
de Determinãri ale cãrui valori se comparã
cu cele din normele generale de protecåie
a muncii.
Cursul modular - o gaurã în bugetul poliåistului de frontierã
Unul din principalele motive pentru
care poliåistul de frontierã priveæte
cu aversiune cursurile de pregãtire/
perfecåionare se datoreazã sistemului
în care acestea se desfãæoarã, adicã
în sistem modular – respectiv æase
luni curs æi æase luni practicã (serviciu
normal!) – cazul cursurilor de iniåiere în
carierã, ori alte modalitãåi de alternare a
perioadelor de curs cu practica în funcåie
de durata cursului æi tematicã. Nu gândul
de a se întoarce la serviciu - perioada
de practicã, îl îngrozeæte pe poliåist, ci
ziua de salariu. Nu îåi cade bine când
lucrezi cot la cot cu colegul de birou
sau de patrulã æi tu iei salariul mai mic,
cu aproximativ 25-40% mai puåini bani,
în funcåie de sporurile pe care le pierzi.
Æi nu se opreæte totul aici, mai departe
eæti exclus de la prima trimestrialã æi
sã nu uitãm al 13-lea salariu, care se
diminueazã corespunzãtor.
Argumentele de mai sus cred cã
au fost suficiente pentru ca factorii de
rãspundere sã înåeleagã aceastã aversiune
a poliåistului de frontierã faåã de cursurile
modulare. Æi cred cã ar trebui sã se facã
ceva în aceastã privinåã.
Unde este problema? În raportul
dintre timpul necesar pregãtirii æi
perioada „de scoatere de la locul de
muncã”, care trebuie sã fie cât mai
scurtã. Cursurile modulare sunt soluåia
de compromis pe care instituåia noastrã
a gãsit-o la aceastã problemã însã,
potrivit legislaåiei actuale este æi o gaurã
în bugetul poliåistului de frontierã.
Legislaåia în vigoare este fãrã
echivoc: poliåiætii, pe timpul cursurilor,
beneficiazã de drepturile salariale
reglementate de dispoziåia art. 35
alin. (2) din Ordonanåa Guvernului
nr. 38/2003 privind salarizarea æi alte
drepturi ale poliåiætilor, aprobatã prin
Legea nr. 353/2003, cu modificãrile æi
completãrile ulterioare. În baza acestor
dispoziåii, poliåiætii beneficiazã de
salariul de bazã avut la data începerii
cursurilor cu excepåia indemnizaåiei de
conducere æi, dupã, caz de sporurile
aplicabile personalului din instituåia de
învãåãmânt, potrivit art. 23 din ordonanåã
(dispoziåii legale privind sporuri pentru
condiåii periculoase sau vãtãmãtoare,
pentru activitãåi care solicitã o încordare
psihicã foarte ridicatã sau care se
desfãæoarã în condiåii deosebite de
muncã, pentru condiåii grele de muncã,
pentru activitatea desfãæuratã în schimb
de noapte ...). Salariul de bazã conform
art. 2 din Ordonanåa Guvernului nr.
38/2003 constã în: - ... salariul pentru
funcåia îndeplinitã, salariul pentru
gradul profesional deåinut, gradaåii,
sporul pentru misiune permanentã æi,
dupã caz, indemnizaåia de conducere
æi salariul de merit.
Problema cursurilor de pregãtire (a
training-urilor cum spun specialiætii din
domeniul privat), a timpului cât lucrãtorul
este scos din producåie, nu este o problemã
exclusivã a instituåiilor de stat, pentru
societãåile private aceste cursuri sunt o
necesitate prin prisma sporirii eficienåei
æi, în final, a profitului firmei.
Cursul de perfecåionare a angajatului
trebuie, în termen mediu, sã acopere
pierderile firmei pe perioada cât nu a
prestat serviciu, a costului cursului æi sã
aducã profit. Soluåia societãåilor private
pentru aceastã problemã a fost trainingurile
(cursurile) de scurtã æi medie duratã,
nemodulare, extrem de practice æi axate
pe probleme de serviciu concrete.
Concluzia: nemulåumirea poliåiætilor
faåã de cursurile modulare nu este un
semn de eficienåã.
Alexandru BARBU
32
û

Obiænuim sã pãstrãm în sufletul
nostru oamenii care ne-au influenåat
cariera, viaåa, care au cerut fericirea
doar din munca lor. Oamenii ce i-am
admirat pentru foråa lor interioarã,
pentru puterea lor de a-æi impune
punctul de vedere, de a organiza æi
In Memoriam
planifica activitãåi complexe, de a ieæi
din situaåii critice. Scoæi din drumul
activ al vieåii, presãrat cu ordine æi
disciplinã deplinã, par rãtãciåi într-o
lume haoticã. Se mulåumesc cu ocaziile
rare ce le mai permit sã calce pãmântul
ce l-au bãtãtorit peste trei etape de viaåã:
adolescenåã, tinereåe, maturitate. Pentru
cei rãmaæi în urma retragerii lor, pentru
cei care le-au cunoscut foråa æi energia
de odinioarã, rãmân doar o amintire vie.
Iar atunci când se transformã în îngeri,
rãmâne amintirea lor eternã. Faptele
lor rãmân însã în istoria instituåiei, iar
înåelepciunea lor îmbogãåeæte cu pagini
grele cultura organizaåiei.
Acesta este mersul firesc al creaåiei
divine: un rãsãrit æi un apus pentru
fiecare OM.
Comisar SOARE CRISTIAN – s-a nãscut la data
de 5 noiembrie 1959, în localitatea Strehaia, judeåul
Mehedinåi. Între anii 1979 – 1986 a urmat cursurile
Facultãåii de Construcåii Timiæoara, în specializarea
construcåii civile, industriale æi agricole.
În ultimul an de facultate, la 26 ani, s-a cãsãtorit
cu Mihaela Militaru, un nume predestinat carierei
militare. Luna noiembrie a anului 1988 a reprezentat
apariåia unui nou soare în viaåa tinerei familii
– fiica lor Monica, nãscutã în ziua de 16 noiembrie
1988.
Dupã facultate, a lucrat ca inginer constructor la
diferite instituåii pânã la 15 iulie 1994, când a fost activat ca
ofiåer, la Brigada 2 Grãniceri Drobeta Turnu – Severin, unde
a îndeplinit diferite funcåii.
La 1 decembrie 2004 a fost mutat la Æcoala
de Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de Frontierã
Oræova, unde a desfãæurat activitatea ca ofiåer
la Compartimentul Administrarea Patrimoniului
Imobiliar. Aici s-a implicat în mod deosebit în
activitãåile complexe de reabilitare a locaåiei de
la Turnu Severin. A plecat dintre noi tocmai în
momentul în care se finaliza aceastã activitate prin
inaugurarea locaåiei, el nemaiavând bucuria de a-æi
vedea opera desãvâræitã.
Îl vom pãstra mereu în amintirea noastrã, fiind
alãturi de familia îndureratã.
DUMNEZEU SÃ-L ODIHNEASCÃ ÎN PACE !
Un Soare a apus în plinã iarnã
(în memoria celui ce-a fost general
- maior (r) Nicoale Soare)
Generalul maior Nicolae Soare s-
a nãscut la 23 decembrie 1927 – zi
apropiatã de naæterea Mântuitorului. A
„rãsãrit” parcã în mod special pentru a
lumina fruntariile åãrii, într-o perioadã
grea pentru români. De copil a intrat
în armata românã æi s-a înãlåat o datã
cu ea. Timp de 24 ani (1964 – 1988)
a condus Brigada 2 Grãniceri Drobeta
Turnu Severin – cea mai mare structurã
militarã din zonã. A iubit istoria åãrii æi
æi haina de grãnicer, pe
care a purtat-o cu onoare
æi demnitate.
A ætiut sã insufle
subordonaåilor siguranåã æi
încredere în foråele proprii.
I-a protejat atunci când a
fost nevoie, æi i-a ajutat
sã înveåe din propriile
greæeli.
A trãit mãsurânduæi
viaåa dupã gândire æi
acåiune, æi nu dupã timp.
Ca o ironie a soråii, boala
i-a afectat tocmai aceste mecanisme,
pierzându-se astfel definitiv în
lumea civilã. I-a permis însã
sã retrãiascã etapa de viaåã
pe care a trãit-o cel mai intens
æi la care pare cã se blocase:
viaåa de militar la frontierele
României.
A „apus” pe 11 decembrie
2006, lãsându-ne amintirea
unui suflet nobil – model de
dreptate, curaj æi implicare.
DUMNEZEU SÃ-L
ODIHNEASCÃ ÎN PACE!
Mariana CENEA
APEL UMANITAR CATRE
PERSONALUL PFR
Vã rugãm sã ne ajutaåi æi Maria o sã
vã fie recunoscãtoare de fiecare datã
când va face câte un pas!
Acesta este mesajul plin de speranåã
al familiei agentului DRAGUÅU
ADRIAN CRISTIAN din cadrul I.J.P.F.
Botoæani - tatãl fetiåei MARIA-ELISA,
care a venit pe lume pe 06 martie 2005,
æi este diagnosticatã cu o malformaåie la
coloana vertebralã. Medicii au spus ca
micuåa trebuie operatã pentru a scãpa cu
viaåã, iar dupã intervenåia chirurgicalã,
fetiåa a rãmas cu picioarele inerte,
æansele de a merge fiind inexistente.
Dupã îndelungi cãutãri, in urma
obåinerii informaåiilor necesare despre
o clinicã din China, la care au trimis
datele legate de boala micuåei, parinåilor
li s-a rãspuns cã i se poate face un
implant cu celule de regenerare, care ar
û
ajuta-o sã-æi revinã. Astfel cã, fetiåa a fost
programatã pentru operaåie pe 16 aprilie
2007, operaåie estimatã la valoarea de
30 000 $, fãrã cheltuieli de transport, o
suma imensã pentru familia Draguåu.
Convinæi fiind de spiritul de corp
æi de solidaritate, care caracterizeazã
personalul Poliåiei de Frontierã
Române, vã adresam rugãmintea de
a contribui, benevol, cu sume bãneæti
pentru sprijinirea colegului nostru, în
încercarea de a oferi o speranåã de viaåã
normalã fiicei sale.
Sumele pe care veåi dori sa le donaåi,
pot fi virate in conturile deschise la
BANCPOST, sucursala Botoæani (Titular
cont : DRAGUÅU GABRIELA):
RO 08 BPOS 07003830609 EUR 01;
RO 52 BPOS 07003830609 USD 01;
RO 73 BPOS 07003830609 RON 01;
CNP.2830801070133
REVEDERE
Cms. Æef DOBREANU DÃNUÅ
anunåã intenåia de a organiza
întâlnirea de 25 de ani a promoåiei
1982 a Æcolii militare de ofiåeri
activi ,,Nicolae Bãlcescu”, arma
,,Grãniceri”, plutoanele Bodoaæcã
æi Gheorghiåã. Întîlnirea urmeazã
sã aibã loc la Sibiu în decada a
3- a a lunii august 2007. Colegii
care doresc sã participe la aceastã
activitate sunt rugaåi sã sune la
numerele de telefon 0728282602,
0743014119, 0742101498, pânã
la data de 28 februarie 2007
33

Mall-ul românesc
Extraordinar. Este cuvântul pe care
îl pronunåi involuntar de câte ori mergi
acolo. De la intrare te plezneæte în
sinusuri o aromã de scoråiæoarã de la
prãjiturile de jos, de la parter. Mai faci
doar 2-3 metri æi apare parfumul. De fapt
miile de arome desprinse de pe corpurile
care formeazã Mall-ul. Pentru cã Mallul
nu este un complex comercial unde
fugi sã îåi faci
cumpãraturile.
Este crem de la
crem! Este locul
unde mergi doar
dupã ce îåi iei
cele mai bune
haine, bagi gel
sau spumã,
pui ceasul ãla
scump, celularul
æi cheile de
la maæinã în
mânã, la vedere.
Dacã ai Dacie,
o b l i g a t o r i u
tragi un breloc
Mercedes sau
BMW la cheie.
Dar sã vã
povestesc: am
fost cu niæte
prieteni, urc la etajul trei sã mãnânc un
KFC. Mã împiedic de vreo cinci copii
æi mama lor blondã, mã împinge un
musculos tupeist, fac un salt sã nu mã
calce pe picioare trei æmecheraæi plini
de cercei. Înaintez spre KFC, flãmând
æi deja puåin nervos. Alarma: se apropie
trei pantere de Mall. Sunt acele femei
ultra fardate, ale cãror trãsãturi de bazã
nici Dumnezeu nu le mai intuieæte sub
tonele de spoialã. Dar îmi plac... Au
decolteuri adânci, sânii sunt împinæi
la suprafaåã, iar una æi-a dat chiar cu
sclipici pe piept. Vorbesc tare, aæa
cum se cade în lumea bunã. „Faaatã,
l-am lãsat pe fraier cu buza umflatã!”
„Vai, fatã...!” râde amuzatã de tãria
sufleteascã a prietenei ei. Le admir æi
pantalonii. Super - mulaåi pe formele lor
divine care ar fi fãcut sculptorii Greciei
antice sã îæi rãsuceascã dalta în inimã.
Poate se filmeazã o reclamã la OB-uri.
Fetele trec în vitezã, râzând în gura
mare scoasã în evidenåã de rujul de
bunã calitate.
Ajung la KFC. În faåa mea, la rând,
sunt doi oameni. Un tip masiv, plin de
aur, care îæi ia patru ætiuleåi de porumb
fiert pe lângã o basculantã de aripioare,
æi o „subåiricã”. Micuåã ca o vrãbiuåã, cu
unghiile murdare la mâini. La degetul
mic al mâinii stângi are o unghie lungã
æi lãcuitã. Restul par roase. Îmi comand
mâncarea si caut o masã. Cam greu sã
gãseæti o masã la Mall, chiar dacã e în
timpul sãptãmânii. Odatã ce ai prins-o
nu o mai laæi câteva ore. Tragi de un
suc, dar ætii cã face. Pe masã poåi sã îåi
pui celularul, pachetul de åigãri scumpe,
cheile de la maæinã. Neapãrat æi brelocul
æmecher. Tu nu prea îi vezi pe ceilalåi
pentru cã ai ochelari de soare.
Ai fãcut greæeala sã mergi la
Mall fãrã ochelari de soare?
Eæti un ratat. Pleacã acasã,
åãrane! Încep sã mãnânc,
prietenii cu care sunt încep sã
povesteascã vrute æi nevrute.
Simt o privire care ne
fixeazã. E un tip respectabil
(aæa pãrea) de la o masã
alãturatã. Æi-a terminat
demult consumaåia, dar
discuåia fetelor de la masa
alãturatã l-a captivat atât de
mult încât nici mãcar nu îæi
mai ascunde interesul. Aæa a
stat douã ore. Nu exagerez.
A stat æi a ascultat. Apoi s-a
ridicat, cu un oftat. Probabil
îl aætepta nevasta acasã. A
plecat, distrus.
Ce bine e la Mall. Plecãm
æi noi, într-un târziu. Se însera deja.
Mall-ul începe sã fiarbã. Lume din ce
în ce mai multã. Toate mesele ocupate,
balustradele tapetate cu æmecheri veniåi
la agãåat. Babilonul la Mall, arca lui Noe
pe uscat. Toate seminåiile pãmântului,
toate graiurile planetei reunite sub
cupola…circului. Cã asta e Mall-ul, un
circ. Dar în nici un caz circul foamei...
8 6 4 2 7 9 5 3 1
7 3 9 1 8 5 2 6 4
1 5 2 4 3 6 7 9 8
4 1 3 8 6 7 9 5 2
5 8 6 9 2 4 3 1 7
2 9 7 5 1 3 8 4 6
9 4 8 7 5 1 6 2 3
3 7 5 6 4 2 1 8 9
6 2 1 3 9 8 4 7 5
rezolvare
8 1 4 2 6 5 9 3 7
7 5 6 3 9 1 2 4 8
2 3 9 7 8 4 6 1 5
6 9 8 5 3 2 1 7 4
5 2 1 4 7 8 3 6 9
3 4 7 9 1 6 5 8 2
9 8 2 6 4 3 7 5 1
1 6 5 8 2 7 4 9 3
4 7 3 1 5 9 8 2 6
rezolvare
4 8 2 9
9 5 4 7
5 6 2
4 8 7 2
9
1 6 7 4
7 6 8
4 5 2 9
2 7 1 5
34
Regula cifrei unice: presupune completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice
coloanã de 9 cãsuåe æi oricare pãtrat de 3x3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9.
û

ZÂMBETE!
Guma Orbit
cu surprize
NEA
UIUM
ARGEÆ
(AUTO)
ASIA!
VAR DE
TENCUIALÃ
ANIN
FEMEIA
ZIDITÃ
STÂNCÃ
ÎNCEPE
COBORÂREA !
TRAG SANIA
2007
OBICEI
H2O
LAVINÃ
BUN LA
SCRIS
VULCAN
ACTIV
BLOC DE
GHEAÅÃ
ISLAZ
ALUNECÃ
PE ZÃPADÃ
H I B E R N A R E
3,14
CAP DE
PÂRTIE!
TROIENE
OFERIT
OMUL
URBEI
ALBITE
DE NEA
REVENIT
DOUÃ
NORME!
ROÆII ÎN
LAN
TÂRLIE
ANOTIMP
TEMATIC
PAI
INTRARE ÎN
HORN
LA CABANÃ!
ÅEPENI
SALON
GOL!
HAINA
IERNII
UN AVION
ÅEAPÃ
COLEA
MENTAL
DE LOCUL I
(SIMBOL)
ZÃPADÃ
CAPETE!
Integramã: Dumitru MOCANU
DEFECTE
APUS
ÅARA
ÆAHULUI
TROFEE LA
FOCURI DE
IARNÃ
LOC
PENTRU
ÎNTRECERI
De la o vreme, de fapt mai
de mult timp, pastila sau lama
de Orbit a devenit monedã de
15-30 de bani (1500 - 3000 lei
vechi). Mie aæa mi se pare,
pentru cã, dacã restul care
trebuie sã-l primeæti e sub 50
de bani (5 mii lei vechi), te
trezeæti cu guma`n braåe, fãrã
sã te mai întrebe nimeni dacã
mãnânci gumã...
Într-o zi am coborât la
magazinul de pe colå, sã-mi
iau åigãri. 4,9 lei pachetul. Nu`s
genul care sã aætept o mie de
lei, dar tura asta vroiam sã i-o
coc vânzãtoarei cu pricina...
Aæa cã mã uitam la ea, care
se miæca cu viteza melcului
turbat, în speranåa cã plec æi
îi las mia...
Eu nimic, bãgasem pachetul
în buzunar, mã uitam la ea, æi
aæteptam restul.
- Ætiåi, n-am o mie, æi-mi
întinde o pastilã de orbit.
- Da` nu mai bine îmi daåi
o pastilã de Mentos? întreb eu,
ætiind ce va urma.
- Pãi aia e 2 mii, îmi dã
replica.
În condiåiile astea, scot din
buzunar altã pastilã de Orbit
(primitã cu o searã înainte)
i-o întind æi-i cer o pastilã de
Mentos, cã eu vreau Mentos,
nu Orbit, æi nu conteazã ca nici
Mentos nu mãnânc, conteazã
cã, dacã Orbit a devenit
monedã, vreau sã circule în
ambele direcåii, nu numai de
la vânzãtori la clienåi...
Vânzãtoarea deja îæi cãuta
fãlcile pe jos...Cãscase niæte
ochi ca de melc...
- Pãi...
- Pãi ce? Adicã mie-mi dai
rest Orbit, dar dacã åi-l dau
înapoi nu-i bun?
Liniæte. Se consultã cu
colegele din priviri.
- În cazul ãsta, nu-mi mai da
rest la 100.000, dã-mi pastile
de Orbit, ca sã nu-mi mai
miroasã gura!
Dupã semnele de aprobare
primite, ia pastila mea de Orbit,
si-mi dã un Mentos. Am luat
Mentos-ul.
Aætept acum sã n-am 2000
de lei (vechi) vreodatã.
û
Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Alexandru BARBU
35

LEGIS
ORDONANÅA DE URGENÅÃ
nr. 105 din 27 iunie 2001 privind
frontiera de stat a României
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL
nr. 352 din 30 iunie 2001;
În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4)
din Constituåia României,
Guvernul României adoptã prezenta
ordonanåã de urgenåã.
CAP. 1
Dispoziåii generale
ART. 1 (modificat æi completat de art.
1 O.U. nr. 108/2006)
În sensul prezentei ordonanåe de
urgenåã, expresiile de mai jos au urmãtoarele
semnificaåii:
a) frontierã de stat - linia realã sau
imaginarã care trece, în linie dreaptã, de la
un semn de frontierã la altul ori, acolo unde
frontiera nu este marcatã în teren cu semne
de frontierã, de la un punct de coordonate
la altul; la fluviul Dunãrea æi celelalte ape
curgãtoare frontiera de stat este cea stabilitã
prin acordurile, convenåiile æi înåelegerile
dintre România æi statele vecine, cu luarea în
considerare a faptului cã principiul general
acceptat de dreptul internaåional fluvial este
acela cã frontiera trece pe mijlocul æenalului
navigabil principal, iar la apele curgãtoare
nenavigabile, pe la mijlocul pânzei de apã;
la Marea Neagrã frontiera de stat trece pe la
limita exterioarã æi limitele laterale ale mãrii
teritoriale a României;
b) culoar de frontierã - fâæia de teren
situatã de o parte æi de alta a frontierei de stat,
stabilitã în baza acordurilor æi convenåiilor
de frontierã încheiate de România cu statele
vecine în scopul evidenåierii æi protejãrii
semnelor de frontierã;
c) fâæie de protecåie a frontierei de
stat - fâæia de teren constituitã de-a lungul
frontierei de stat în scopul protejãrii
semnelor de frontierã æi asigurãrii controlului
accesului în apropierea liniei de frontierã;
d) frontiere interne - frontierele comune
terestre ale României cu fiecare dintre
statele vecine cu care s-au încheiat acorduri,
convenåii sau alte înåelegeri internaåionale
privind eliminarea controlului la frontiera
comunã, precum æi aeroporturile pentru
zborurile externe, curse regulate æi
neregulate, porturile maritime æi fluviale
pentru liniile regulate de pasageri æi mãrfuri
care au ca punct de plecare sau ca destinaåie
exclusivã alte aeroporturi sau porturi de pe
teritoriile statelor sau comunitãåilor de
state cu care România a încheiat acorduri,
convenåii sau alte înåelegeri internaåionale
privind eliminarea controalelor la frontierã,
fãrã escale în aeroporturi sau porturi din
afara teritoriului acestora;
e) frontiere externe - frontiera terestrã
æi maritimã, precum æi aeroporturile æi
porturile maritime æi fluviale, dacã acestea
nu reprezintã frontiere interne;
f) zbor intern - orice zbor care are ca
punct de plecare sau ca destinaåie teritoriul
României, precum æi orice zbor care are ca
punct de plecare sau ca destinaåie exclusivã
teritoriile statelor sau comunitãåilor de state
cu care România a încheiat acorduri,
convenåii sau alte înåelegeri internaåionale
privind eliminarea controlului la frontierã,
fãrã escalã pe teritoriul unui stat terå;
g) stat terå - orice alt stat decât statele cu
care România a încheiat acorduri, convenåii
sau alte înåelegeri internaåionale privind
eliminarea controlului la frontierã;
h) strãin semnalat ca inadmisibil -
persoana care nu îndeplineæte condiåiile
de intrare în åarã prevãzute de legislaåia
în vigoare privind regimul strãinilor æi
persoana care nu îndeplineæte condiåiile
pentru acordarea unei forme de protecåie,
conform dispoziåiilor referitoare la statutul
æi regimul refugiaåilor;
i) punct de trecere a frontierei - orice loc
organizat æi autorizat de Guvernul României
pentru trecerea frontierei de stat;
j) punct de mic trafic æi punct destinat
trecerilor simplificate - orice loc organizat
æi autorizat de Guvernul României pentru
trecerea frontierei de stat a persoanelor din
zona de frontierã, într-o formã simplificatã,
convenitã prin convenåii æi acorduri
încheiate cu statele vecine;
k) control la frontierã - activitatea
desfãæuratã de personalul autoritãåilor
competente pentru asigurarea respectãrii
condiåiilor prevãzute de lege pentru trecerea
frontierei de stat a persoanelor, mijloacelor
de transport, mãrfurilor æi a altor bunuri;
l) infracåiune de frontierã - fapta
prevãzutã de lege ca infracåiune, sãvâræitã
în scopul trecerii ilegale peste frontiera de
stat a persoanelor, mijloacelor de transport,
mãrfurilor sau altor bunuri;
m) trecere ilegalã a frontierei de stat -
trecerea peste frontiera de stat în alte condiåii
decât cele prevãzute de legea românã;
n) transportator - orice persoanã fizicã
sau juridicã care asigurã, cu titlu profesional,
transportul de persoane æi bunuri pe cale
aerianã, navalã sau terestrã;
o) regim de control al poliåiei de
frontierã - totalitatea normelor prevãzute
de lege cu privire la verificãrile desfãæurate
de poliåiætii de frontierã asupra persoanelor,
activitãåilor sau imobilelor aflate în zonele
de competenåã ale poliåiei de frontierã,
pentru constatarea æi sancåionarea faptelor
de încãlcare a normelor prevãzute de lege.
CAP. 2
Frontiera de stat a României
ART. 2 (Referit indirect de Legea nr.
599/2001)
(1) Frontiera de stat a României
delimiteazã teritoriul statului român de
teritoriul fiecãruia dintre statele vecine
æi marea teritorialã a României de zona
contiguã. În plan vertical frontiera de stat
delimiteazã spaåiul aerian æi subsolul statului
român de spaåiul aerian æi subsolul fiecãruia
dintre statele vecine.
(2) Frontiera de stat se stabileæte
prin lege, în conformitate cu prevederile
tratatelor internaåionale, convenåiilor sau
înåelegerilor încheiate de statul român cu
statele vecine.
(3) Frontiera de stat a României este
marcatã, de regulã, în teren prin semne de
frontierã, ale cãror date topogeodezice sunt
prevãzute în documentele de demarcare
bilaterale, încheiate de statul român cu
statele vecine.
ART. 3 (modificat de art. 1 O.U. nr.
108/2006)
(1) Pentru protecåia frontierei de stat æi a
semnelor de frontierã se constituie culoarul
de frontierã æi fâæia de protecåie a frontierei
de stat.
(2) Culoarul de frontierã æi lãåimea
acestuia se convine de cãtre statul român
cu fiecare dintre statele vecine, astfel încât
sã asigure vizibilitatea æi protecåia semnelor
de frontierã.
(3) Fâæia de protecåie a frontierei de
stat se stabileæte de la linia de frontierã
cãtre interior æi are o lãåime de 20 metri.
La frontiera de apã sau în locurile din
imediata apropiere a frontierei de stat, în
care terenurile sunt mlãætinoase, supuse
erodãrilor sau avalanæelor, fâæia de protecåie
a frontierei de stat se constituie mai în
adâncime. Fâæia de protecåie a frontierei de
stat se constituie æi se marcheazã prin grija
administraåiei publice locale în colaborare
cu Poliåia de Frontierã Românã.
(4) Nu se constituie fâæie de protecåie
a frontierei de stat la frontierele interne,
la åãrmul Mãrii Negre, la Dunãre, pe cãile
de comunicaåie æi în zonele cu lucrãri
hidrotehnice situate la frontierã.
ART. 4 (modificat de art. 1 O.U. nr.
108/2006)
(1) Pentru asigurarea executãrii pazei
æi controlului trecerii frontierei de stat se
constituie zonã de frontierã.
Supliment Frontiera - nr. 1/2007
1

(2) Zona de frontierã cuprinde teritoriul
aflat pe o adâncime de 30 km faåã de
frontiera de stat æi åãrmul Mãrii Negre, cãtre
interior.
(3) În judeåele din interiorul åãrii
unde funcåioneazã aeroporturi æi porturi
deschise traficului internaåional suprafaåa
aeroportului sau a portului cu platformele,
imobilele æi instalaåiile aferente reprezintã
zona supusã regimului de control al poliåiei
de frontierã.
(4) Fâæiile de teren, situate pe o adâncime
de 10 km de o parte æi de cealaltã a malurilor
Dunãrii interioare, deschisã navigaåiei
internaåionale, sunt supuse regimului de
control al poliåiei de frontierã.
CAP. 3
Regimul juridic al frontierei de stat
SECÅIUNEA 1
Dispoziåii generale
ART. 5
(1) Regimul juridic al frontierei de stat
cuprinde totalitatea normelor prevãzute de
legislaåia internã care privesc frontiera de
stat æi desfãæurarea diferitelor activitãåi în
zona de frontierã, în zona aeroporturilor æi
porturilor deschise traficului internaåional.
(2) Asigurarea respectãrii regimului
juridic al frontierei de stat revine autoritãåilor
care au atribuåii privind controlul la trecerea
frontierei de stat æi autoritãåilor administraåiei
publice locale.
ART. 6 (abrogat paråial de art. 1 O.U.
nr. 108/2006)
(1) Frontiera de stat a României poate
avea regim de frontierã internã sau frontierã
externã.
(2) Regimul de frontierã internã se poate
stabili pentru toate acåiunile de trecere a
frontierei de stat sau numai pentru o parte
din ele.
(3) În situaåia în care România
semneazã un document internaåional
privind eliminarea controlului la frontierã
cu un stat sau cu o comunitate de state cu
care nu are frontiere comune, se considerã
ca are frontierã internã cu acel stat sau cu
acea comunitate de state prin frontierele
aeroportuare sau portuare, dupã caz.
ART. 7
(1) Culoarul de frontierã æi fâæia de
protecåie a frontierei de stat fac parte
din domeniul public al statului æi se
administreazã de cãtre autoritãåile
administraåiei publice locale, în condiåiile
stabilite prin hotãrâre a Guvernului.
(2) Administraåia publicã localã asigurã
curãåarea æi întreåinerea culoarului de
frontierã, întreåinerea æi repararea semnelor
de frontierã sau, la nevoie, înlocuirea
acestora, conform prevederilor documentelor
bilaterale încheiate cu statele vecine. Aceste
activitãåi se desfãæoarã la termenele stabilite
prin acordurile, convenåiile sau înåelegerile
de frontierã încheiate cu statele vecine sau,
ori de câte ori este nevoie, la cererea æi
sub supravegherea nemijlocitã a Poliåiei de
Frontierã Române.
(3) În fâæia de protecåie a frontierei
de stat poliåiætii de frontierã au dreptul sã
instaleze mijloace de semnalare a trecerilor
peste frontierã æi de supraveghere a liniei
de frontierã. Dacã situaåia o impune, pentru
termene limitate, pânã la dispariåia stãrii care
determinã necesitatea, în fâæia de protecåie
a frontierei de stat se pot face æi alte lucrãri
necesare în vederea îndeplinirii atribuåiilor
de cãtre poliåiætii de frontierã.
(4) Suprafeåele de teren cuprinse între
fâæia de protecåie a frontierei de stat æi
culoarul de frontierã sau malul apelor, dupã
caz, se administreazã de cãtre persoanele
fizice sau juridice cãrora le aparåin, cu
respectarea normelor prezentei ordonanåe
de urgenåã.
(5) Accesul persoanelor în fâæia de
protecåie a frontierei de stat pânã la culoarul
de frontierã sau malul apelor, dupã caz, este
permis în baza documentelor de identitate,
cu aprobarea administraåiei publice locale æi
cu avizul æefului formaåiunii locale a poliåiei
de frontierã.
(6) Accesul persoanelor pentru efectuarea
unor activitãåi dincolo de fâæia de protecåie a
frontierei de stat, în situaåia în care aceasta
se constituie mai în adâncime, precum æi
în insulele æi ostroavele aparåinând statului
român, situate în apele de frontierã, este
permis numai prin locurile æi în condiåiile
stabilite de administraåia publicã localã æi
cu avizul æefului formaåiunii locale a poliåiei
de frontierã.
(7) Accesul persoanelor în insulele æi
ostroavele de formaåiune nouã din apele
de frontierã este permis numai dupã
determinarea apartenenåei acestora, pe baza
înåelegerilor încheiate între statul român æi
statul vecin.
ART. 8 (modificat æi completat de art. 1
O.U. nr. 108/2006)
(1) Trecerea frontierei de stat a
României de cãtre persoane, mijloace de
transport, mãrfuri æi alte bunuri se face
prin punctele de trecere a frontierei de stat
deschise traficului internaåional, denumite în
continuare puncte de trecere.
(2) Trecerea frontierei de stat a României
se poate face æi prin alte locuri, în condiåiile
stabilite de comun acord prin documente
bilaterale încheiate de România cu statele
vecine.
(3) Trecerea frontierei de stat de cãtre
persoane se face cu respectarea prevederilor
prezentei ordonanåe de urgenåã.
(4) Trecerea frontierei de stat a
mijloacelor de transport, mãrfurilor æi altor
bunuri se face cu respectarea legilor ce
reglementeazã regimul vamal.
ART. 9 (modificat de art. 1 O.U. nr.
108/2006)
(1) Deschiderea de noi puncte de trecere
sau închiderea temporarã ori definitivã
a celor existente se face prin hotãrâre a
Guvernului.
(2) Guvernul României va da publicitãåii
lista cuprinzând punctele de trecere
a frontierei de stat deschise traficului
internaåional, punctele de mic trafic æi de
treceri simplificate.
(3) Denumirea punctului de trecere,
suprafaåa pe care o cuprinde, specificul
de activitate æi orarul de funcåionare se
afiæeazã la loc vizibil, la intrarea în punctul
de trecere.
(4) Deschiderea ocazionalã a unor
puncte de trecere în vederea desfãæurãrii
unor activitãåi cu caracter festiv sau religios
æi orarul lor de funcåionare se efectueazã cu
aprobarea inspectorului general al poliåiei
de frontierã.
(5) Punctele de trecere, punctele de mic
trafic æi cele destinate trecerilor simplificate
funcåioneazã în subordinea Ministerului
Administraåiei æi Internelor.
ART. 10
(1) Administratorii aeroporturilor æi
porturilor în care funcåioneazã puncte de
trecere, precum æi cei ai punctelor de trecere
rutiere care au douã sau mai multe fluxuri
pe sens vor asigura în termen de un an de la
data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanåe
de urgenåã separarea fluxurilor de pasageri
prin amenajarea unor puncte de control
separate, individualizate astfel:
a) pentru cetãåenii români sau
aparåinând statelor cu care România a
încheiat documente bilaterale de eliminare
a controlului la frontierã, punctul de control
va fi individualizat cu drapelul României æi
al/ale statului/statelor parte la înåelegerea
internaåionalã, urmate de denumirea în clar
a acestora, în limba românã æi în limbile de
circulaåie internaåionalã;
b) pentru cetãåenii altor state punctul
de control va fi individualizat cu inscripåia
“ALTE STATE”, în limba românã æi în limbile
de circulaåie internaåionalã.
(2) Imobilele în care funcåioneazã
punctele de trecere æi terenurile aferente
acestora, care constituie domeniu public
al statului ori domeniu privat æi se
administreazã de cãtre una dintre autoritãåile
sau instituåiile prevãzute la art. 12 alin. (1)
ori de alte persoane juridice, se pun în mod
gratuit la dispoziåie celorlalte autoritãåi cu
competenåe de control la trecerea frontierei
de stat.
(3) În situaåia în care trecerea frontierei
se efectueazã temporar prin alte puncte
de trecere care nu sunt deschise traficului
internaåional de persoane æi mãrfuri,
solicitantul asigurã, dupã aprobarea
deschiderii temporare a punctului de
trecere, condiåii corespunzãtoare de
efectuare a controlului pentru trecerea
frontierei, respectiv: punerea la dispoziåie
a spaåiilor de lucru æi a utilitãåilor,
transportul personalului, spaåii de cazare æi
indemnizaåiile de deplasare, conform legii.
ART. 11
(1) În punctele de trecere se organizeazã
æi se efectueazã controlul de frontierã al
persoanelor, mijloacelor de transport,
mãrfurilor æi al altor bunuri atât la intrarea,
cât æi la ieæirea din åarã.
(2) Controlul efectuat la trecerea
frontierei de stat are ca scop verificarea æi
constatarea îndeplinirii condiåiilor prevãzute
de lege pentru intrarea æi ieæirea în/din åarã
a persoanelor, mijloacelor de transport,
mãrfurilor æi altor bunuri.
ART. 12
(1) În punctele de trecere îæi desfãæoarã
activitatea personalul tuturor autoritãåilor
publice care au, potrivit legii, competenåe
pe linia controlului la trecerea frontierei
de stat.
(2) Atribuåiile personalului prevãzut la
alin. (1) se stabilesc de autoritãåile publice în
structura cãrora acesta funcåioneazã, potrivit
prevederilor legale.
(3) Autoritãåile publice prevãzute la
alin. (1) colaboreazã æi rãspund, în limita
competenåelor legale, de desfãæurarea
în bune condiåii a traficului de cãlãtori,
mijloace de transport, mãrfuri æi de alte
bunuri.
ART. 13
(1) În baza documentelor bilaterale
încheiate de statul român cu statele vecine
se pot organiza puncte de trecere comune
pe teritoriul uneia dintre pãråile semnatare
ale acestora.
(2) Regulile de lucru ale personalului
fiecãreia dintre pãråi æi modul de cooperare
în punctul de trecere comun se stabilesc prin
documentul de înfiinåare a acestora.
(3) Funcåionarii români care îæi
2 Supliment Frontiera - nr. 1/2007

desfãæoarã activitatea în punctele de trecere
comune aplicã prevederile legii române cu
privire la controlul trecerii frontierei de
stat.
ART. 14 (modificat æi abrogat paråial de
art. 1 O.U. nr. 108/2006)
(1) Æeful punctului de trecere este poliåist
de frontierã æi coordoneazã întreaga activitate
din punctul de trecere; acesta împreunã cu
æefii unitãåilor tuturor autoritãåilor care au,
potrivit legii, competenåe de control privind
trecerea frontierei de stat organizeazã modul
de desfãæurare a activitãåii echipelor de
control.
(2) Æeful punctului de trecere verificã æi ia
mãsurile corespunzãtoare pentru respectarea
legalitãåii, pe timpul îndeplinirii atribuåiilor
de serviciu, de cãtre personalul propriu æi al
celorlalte autoritãåi cu competenåe de control
pentru trecerea frontierei care îæi desfãæoarã
activitatea în punctul de trecere.
(3) Poliåistul de frontierã care îæi
desfãæoarã activitatea în punctul de trecere
este obligat sã se sesizeze din oficiu asupra
încãlcãrii prevederilor legale referitoare la
trecerea frontierei de stat æi la controlul
trecerii frontierei de stat de cãtre participanåii
la traficul de frontierã æi personalul prevãzut
la art. 12 alin. (1).
(4) Æeful punctului de trecere poate
dispune efectuarea supracontrolului dupã
încheierea controlului de frontierã, atât la
intrarea, cât æi la ieæirea din åarã.
(5) Accesul persoanelor în punctul de
trecere, altele decât persoanele aparåinând
autoritãåilor publice care au, potrivit legii,
competenåe de control privind trecerea
frontierei de stat, se stabileæte de æeful
acestuia.
ART. 15
Regulile de exploatare æi întreåinere
privind podurile, cãile ferate æi rutiere, liniile
de comunicaåii æi apele care intersecteazã
linia frontierei de stat ori au ax comun cu
aceasta sunt stabilite prin acorduri, convenåii
æi înåelegeri încheiate de statul român cu
statele vecine.
ART. 16
(1) Pentru soluåionarea problemelor
rezultate din înåelegerile bilaterale de frontierã
se numesc, prin hotãrâre a Guvernului,
reprezentanåi/împuterniciåi de frontierã æi
locåiitori ai acestora, precum æi delegaåi în
comisiile mixte interguvernamentale, din
rândul funcåionarilor Poliåiei de Frontierã
Române, precum æi al altor reprezentanåi ai
unor autoritãåi interesate.
(2) Atribuåiile æi modul de lucru ale
funcåionarilor prevãzuåi la alin. (1) se
stabilesc prin acordurile, convenåiile
æi înåelegerile de frontierã încheiate de
România cu statele vecine.
SECÅIUNEA a 2-a
Efectuarea controlului pentru trecerea
frontierei de stat
ART. 17 (modificat de art. 1 O.U. nr.
108/2006)
(1) Controlul pentru trecerea frontierei
de stat române se efectueazã, de regulã, în
echipã constituitã din personalul autoritãåilor
prevãzute la art. 12 alin. (1). Æeful echipei de
control este poliåist de frontierã.
(2) În punctele de trecere portuare, din
echipa de control face parte æi reprezentantul
cãpitãniei portului. Odatã cu echipa de
control au acces pe navele de mãrfuri æi
reprezentanåii agenåiei de navlosire, precum
æi alte persoane autorizate, conform legii.
(3) În punctele de trecere aeroportuare
echipa de control va fi însoåitã de un
reprezentant al companiei aeriene
reprezentate pe aeroport.
(4) În situaåiile în care controlul nu se
poate efectua în echipa constituitã potrivit
alin. (1), personalul autoritãåii care trebuie
sã îæi desfãæoare activitatea separat de
restul echipei îl va informa, la terminarea
controlului, pe æeful de turã al poliåiei de
frontierã despre rezultatul controlului.
ART. 18 (modificat de art. 1 O.U. nr.
108/2006)
(1) Controlul paæapoartelor æi al celorlalte
documente pentru trecerea frontierei de stat
române, eliberate de autoritãåile române,
precum æi al celor eliberate de autoritãåile
strãine, recunoscute sau acceptate de
statul român, potrivit legii, se face de cãtre
poliåistul de frontierã.
(2) La controlul de frontierã cetãåenii
strãini sau apatrizii care intrã în România
trebuie sã facã dovada cã îndeplinesc
condiåiile æi formalitãåile de intrare æi de
æedere stabilite de statul român.
(3) În cazurile în care se constatã cã
documentele de cãlãtorie prevãzute la
alin. (1) nu întrunesc condiåiile prevãzute
de lege pentru a da dreptul titularului
acestora sã intre ori sã iasã în/din åarã sau
existã suspiciuni cu privire la autenticitatea
documentelor, æeful punctului de trecere
va dispune clarificarea situaåiei æi luarea
mãsurilor prevãzute de lege.
(4) Æeful punctului de trecere poate
dispune întreruperea cãlãtoriei unei
persoane dacã s-a constatat cã aceasta nu
îndeplineæte cerinåele prevãzute de lege
pentru trecerea frontierei de stat române.
ART. 19
La trecerea frontierei de stat, dupã
efectuarea controlului documentelor
privind identitatea persoanelor autoritatea
vamalã efectueazã controlul vamal, potrivit
reglementãrilor vamale.
ART. 20
(1) În punctul de trecere a frontierei
de stat controlul sanitar-uman, sanitarveterinar,
fitosanitar æi cel privind protecåia
mediului se organizeazã æi se executã
potrivit normelor stabilite de legislaåia în
vigoare, în condiåiile prevãzute de prezenta
ordonanåã de urgenåã, înainte de efectuarea
celorlalte tipuri de control.
(2) Controlul pentru protecåia sanitarã a
teritoriului României æi cel privind protecåia
mediului se executã, potrivit legii, asupra
persoanelor, mijloacelor de transport,
mãrfurilor æi altor bunuri, indiferent de
provenienåa æi destinaåia lor. Persoana care
nu se supune controlului sanitar nu i se
permite trecerea frontierei de stat.
(3) Autoritãåile publice centrale
care rãspund de administraåia publicã,
agriculturã, alimentaåie æi silviculturã, de
transport æi de protecåia mediului stabilesc
prin ordin comun al miniætrilor punctele
de trecere a frontierei de stat prin care se
efectueazã importul, exportul æi tranzitul
de animale æi produse animale, vegetale
æi produse vegetale, deæeuri æi substanåe
chimice periculoase. Trecerea mijloacelor
de transport destinate acestor transporturi
prin alte puncte de trecere este interzisã.
(4) În funcåie de volumul traficului,
de situaåia epizootiilor, epifiåilor æi de
convenåiile încheiate cu alte state, în punctul
de trecere se pot executa numai controlul
documentelor de trecere a frontierei, al
documentelor însoåitoare ale mãrfii æi
controlul fizic al mijloacelor care transportã
animale sau produse animale, vegetale ori
produse vegetale æi deæeuri sau substanåe
chimice periculoase. Controlul sanitarveterinar,
fitosanitar æi pentru protecåia
mediului în detaliu se efectueazã la locul
de destinaåie al transportului, potrivit legii.
(5) În situaåia în care punctul de trecere
este deschis æi pentru trecerea persoanelor, a
altor mijloace de transport, mãrfuri æi bunuri,
pentru efectuarea controlului sanitarveterinar,
fitosanitar æi pentru protecåia
mediului se stabileæte în perimetrul punctului
de trecere un spaåiu anume destinat. Acesta
va fi situat în lateral sau separat de spaåiul
pentru controlul persoanelor, mijloacelor de
transport, mãrfurilor æi bunurilor care nu fac
obiectul acestui tip de control.
(6) În situaåia în care animalele æi
produsele animale sau vegetalele æi
produsele vegetale, deæeurile sau substanåele
chimice periculoase nu corespund
standardelor prevãzute pentru trecerea
frontierei de stat, personalul specializat
al Poliåiei Sanitare-Veterinare, al Poliåiei
Fitosanitare sau al autoritãåii de protecåie a
mediului va interzice trecerea acestora peste
frontierã, informându-i despre aceasta pe
æeful punctului de trecere æi pe æeful biroului
vamal de control æi vãmuire la frontierã.
(7) În cazul bolilor care impun instituirea
carantinei, în situaåii care nu suferã amânare,
autoritatea publicã centralã care rãspunde
de sãnãtate æi/sau autoritatea publicã
centralã care rãspunde de agriculturã,
alimentaåie æi silviculturã iau/ia primele
mãsuri de prevenire æi combatere a acestora,
potrivit legii, pe care le comunicã de îndatã
celorlalte autoritãåi interesate. În aceste
cazuri controlul sanitar de specialitate æi
mãsurile de prevenåie sanitarã se efectueazã
în detaliu asupra tuturor persoanelor,
mijloacelor de transport, mãrfurilor æi
bunurilor. Cu sprijinul administraåiei publice
locale se stabilesc spaåiile în care se aplicã
mãsurile de profilaxie sanitarã, sanitarã
veterinarã æi fitosanitarã.
(8) În spaåiul destinat controlului
sanitar-veterinar se organizeazã æi se aplicã
mãsurile de prevenire a rãspândirii bolilor
de la animale la om, stabilite de inspectorii
sanitari veterinari, conform legii. În acest
spaåiu agenåii economici autorizaåi sã
efectueze serviciile prevãzute de legea
sanitar- veterinarã organizeazã æi dispun
instalaåiile necesare.
ART. 21
(1) Trecerea peste frontiera de stat de
cãtre persoane fizice a armelor de vânãtoare,
de tir æi muniåiilor aferente acestora, a
armelor cu aer comprimat, precum æi a
armelor de panoplie este permisã numai
dacã acestea sunt înscrise în documentele
de trecere a frontierei, de cãtre autoritãåile
care au eliberat aceste documente sau au
acordat viza românã.
(2) Persoanele care la intrarea în
România au asupra lor arme æi muniåii, altele
decât cele prevãzute la alin. (1), au obligaåia
sã le depunã la poliåia de frontierã, urmând
sã fie restituite proprietarului, potrivit legii.
(3) Însoåitorii delegaåiilor strãine
la nivelul æefilor de stat ori la nivel
guvernamental, precum æi militarii pot
avea asupra lor æi pot introduce în åarã
arme de autoapãrare æi muniåiile aferente,
pe bazã de reciprocitate, dacã acestea sunt
notificate prin Ministerul Afacerilor Externe
æi, respectiv, Ministerul Apãrãrii Naåionale
Supliment Frontiera - nr. 1/2007
3

sau Ministerul Administraåiei æi Internelor.
(4) La trecerea frontierei de stat militarii
români participanåi la operaåiuni în sprijinul
pãcii sau în scopuri umanitare, la exerciåii
militare comune cu unitãåi din alte state,
precum æi foråele militare strãine care
participã la activitãåi ce implicã intrarea,
staåionarea sau tranzitarea teritoriului
României conform tratatelor æi înåelegerilor
internaåionale la care România este parte,
pot avea asupra lor armamentul, tehnica de
luptã æi muniåiile necesare, dacã acestea sunt
notificate prin Ministerul Apãrãrii Naåionale
sau Ministerul Administraåiei æi Internelor.
ART. 22
(1) Armele de vânãtoare, de tir, cu
aer comprimat, muniåiile pentru acestea,
precum æi armele de panoplie aflate asupra
cãlãtorilor în tranzit, pe care aceætia le-au
declarat, se sigileazã la intrarea în åarã de
cãtre personalul poliåiei de frontierã.
(2) Pe timpul tranzitãrii teritoriului
României cãlãtorilor le este interzis sã
înstrãineze armele æi muniåiile sau sã rupã
sigiliile aplicate. La ieæirea din åarã se
verificã integritatea æi autenticitatea sigiliilor
æi dacã datele de identificare a armelor æi
muniåiilor corespund cu cele înscrise în
documentul de trecere a frontierei de stat.
Dacã sigiliile nu sunt intacte ori datele nu
corespund cu cele înscrise în documentele
de trecere a frontierei de stat sau armele æi
muniåiile au fost înstrãinate integral ori în
parte, cãlãtorilor în cauzã li se întrerupe
cãlãtoria pânã la clarificarea situaåiei de
cãtre autoritãåile competente.
(3) Tranzitarea prin România a armelor
de vânãtoare sau de tir æi a muniåiilor
corespunzãtoare, aparåinând unor persoane
juridice strãine, se face cu aprobarea
prealabilã a æefului direcåiei teritoriale a
poliåiei de frontierã competente.
ART. 23
(1) Armele æi muniåiile prevãzute la art.
21 alin. (1) æi (2), care nu au fost declarate,
precum æi alte arme æi muniåii descoperite cu
ocazia controlului pentru trecerea frontierei
de stat se reåin în vederea confiscãrii æi se
predau pe bazã de proces-verbal autoritãåilor
competente.
(2) Persoanele în cauzã se reåin æi se
predau autoritãåilor competente în vederea
clarificãrii situaåiei lor.
ART. 24
Dispoziåiile art. 21 æi 23 se aplicã æi în
cazul substanåelor explozive, al materialelor
biologice cu potenåial de contaminare
în masã, al substanåelor stupefiante sau
psihotrope æi al medicamentelor care
conåin substanåe stupefiante sau psihotrope
în cantitãåi mai mari decât cele necesare
pentru tratamentul personal, precum æi al
dispozitivelor sau recipientelor încãrcate
cu substanåe toxice sau radioactive aflate
asupra persoanelor sau, dupã caz, în
mijloacele de transport rutiere, feroviare,
navale ori aeriene care trec frontiera de
stat românã.
ART. 25
(1) La autoturismele, autobuzele,
autocarele, automarfarele æi celelalte
mijloace de transport rutiere care intrã
sau ies din åarã controlul pentru trecerea
frontierei se efectueazã în punctele de
trecere rutiere.
(2) În punctele de trecere, în cazul
transporturilor multimodale, controlul
mijloacelor prevãzute la alin. (1) se efectueazã
înainte de îmbarcarea/debarcarea în/de pe
mijlocul de transport naval, aerian sau feroviar.
ART. 26
Controlul pentru trecerea frontierei al
trenurilor se efectueazã în staåia de frontierã
sau, pe parcurs, între staåia de frontierã æi o
staåie interioarã.
ART. 27
(1) La navele care intrã sau ies din
porturile româneæti în/din curse externe
controlul pentru trecerea frontierei se
efectueazã în punctele de trecere portuare.
(2) La navele care urmeazã sã opreascã
în porturile situate pe Dunãre, în care nu
funcåioneazã puncte de trecere, controlul
pentru trecerea frontierei se efectueazã în
primul port, situat în amonte sau în aval de
acest port, în care funcåioneazã un punct
de trecere. La ieæirea din åarã controlul se
efectueazã în portul de unde pleacã nava
în cursa externã, în situaåia în care în
acesta existã un punct de trecere; în caz
contrar, navele respective sunt obligate
sã opreascã pentru control în unul dintre
porturile Galaåi, Sulina, Tulcea, Constanåasud
sau Moldova Veche.
(3) La navele sub pavilion strãin care
navigheazã în sectorul Dunãrii de Jos, între
porturile Sulina æi Brãila, controlul pentru
trecerea frontierei se efectueazã la intrare
în portul Sulina, iar la ieæire, în unul dintre
porturile Brãila, Galaåi, Tulcea sau Sulina,
dacã din aceste porturi navele pleacã direct
în cursele externe. Controlul navelor care
navigheazã prin canalul Dunãre-Marea
Neagrã se efectueazã la intrare în portul
Constanåa-sud, iar la ieæire, în ultimul port
românesc din care navele pleacã în cursã.
(4) În portul Cernavodã se controleazã
numai acele nave care sosesc sau pleacã
în cursã externã din portul Basarabi, Poarta
Albã, Medgidia sau Cernavodã.
(5) Controlul pentru trecerea frontierei
se efectueazã în portul Sulina asupra tuturor
navelor care navigheazã prin acesta spre
porturile Reni sau Ismail; în portul Sulina
nu sunt supuse controlului navele româneæti
æi strãine care vin din aceste porturi æi nu
se opresc într-un port românesc, precum æi
navele de mãrfuri æi pasageri sub pavilion
românesc care navigheazã între porturile
Constanåa, Sulina, Galaåi æi Brãila, la intrarea
æi la ieæirea din sectorul Dunãrii de Jos.
(6) Navele sub pavilion strãin care
navigheazã în aval pe Dunãrea interioarã æi
urmeazã sã o tranziteze cu oprire efectueazã
controlul la intrarea în åarã în portul Cãlãraæi,
iar pentru ieæirea din åarã, în ultimul port din
care pleacã, dacã este organizat punct de
trecere a frontierei, sau în portul Galaåi.
Pentru navigaåia în amonte de acest sector
al Dunãrii controlul la intrarea în åarã se
efectueazã în portul Galaåi, iar pentru ieæirea
din åarã, în ultimul port din care pleacã
nava, dacã este organizat punct de trecere
a frontierei, sau în portul Cãlãraæi.
(7) Navele sub pavilion strãin care
navigheazã în tranzit fãrã oprire pe Dunãrea
interioarã sau pe canalul Dunãre - Marea
Neagrã sunt supuse controlului în portul
Cãlãraæi, respectiv în portul Galaåi.
ART. 28
(1) În cazul în care în rada portului
a eæuat o navã sau la bordul unei nave a
izbucnit un incendiu, navele de salvare sau
cele desemnate sã intervinã pentru salvare
pot sã iasã în rada pentru acordare de
ajutor, fãrã a li se efectua controlul pentru
trecerea frontierei. Aceste situaåii se aduc la
cunoætinåa æefului punctului de trecere, de
îndatã, de cãtre cãpitãnia portului.
(2) Când în port a izbucnit un incendiu
sau a apãrut un pericol iminent care
afecteazã siguranåa navelor ori care pune
în pericol siguranåa navelor, acestora li se
permite ieæirea din port în radã, fãrã a li se
efectua controlul pentru trecerea frontierei.
ART. 29
(1) Activitatea de cãutare æi salvare a vieåii
omeneæti în marea teritorialã se organizeazã
æi se desfãæoarã pe baza acordurilor bilaterale
dintre statele riverane Mãrii Negre, încheiate
în conformitate cu prevederile Convenåiei
internaåionale (SAR) din 1979 privind cãutarea
æi salvarea pe mare, adoptatã la Hamburg la
27 aprilie 1979.
(2) Delimitarea regiunilor de cãutare/
salvare între statele riverane Mãrii Negre
nu este legatã de delimitarea liniei de
frontierã.
(3) Serviciile de cãutare æi salvare se
desfãæoarã în conformitate cu principiul
primului sosit la locul unde are loc
activitatea de cãutare æi salvare, dacã prin
acordurile bilaterale ale României cu statele
riverane Mãrii Negre nu se stabileæte altfel.
Salvatorul este obligat sã îæi anunåe prezenåa
æi motivul acesteia în apele teritoriale ale
României sau deasupra acestora, prin
staåia radiocoastã care va informa imediat
cãpitãnia portului în a cãrei zonã de
jurisdicåie se aflã salvatorul æi inspectoratul
judeåean al poliåiei de frontierã.
(4) Pentru îndeplinirea prevederilor
alin. (1) æi numai în scopul cãutãrii locului
de producere a accidentelor maritime æi
al salvãrii supravieåuitorilor, cu excepåia
cazurilor în care statele riverane Mãrii
Negre convin altfel, se autorizeazã intrarea
imediatã în/deasupra mãrii teritoriale a
României a unitãåilor de salvare aparåinând
celorlalte state riverane.
ART. 30
(1) Controlul documentelor privind
identitatea strãinilor, membri ai echipajelor
navelor care executã voiaje internaåionale,
æi a pasagerilor pentru trecerea frontierei
se efectueazã cu respectarea prevederilor
Hotãrârii Guvernului nr. 1.335/2000
pentru aprobarea Normelor metodologice
de punere în aplicare a prevederilor
Convenåiei privind facilitarea traficului
maritim internaåional (FAL), adoptatã la
Londra la 9 aprilie 1965, cu modificãrile æi
completãrile ulterioare.
(2) La navele româneæti de transport de
mãrfuri care, din motive justificate, sunt
obligate sã staåioneze în rada portului,
accesul la uscat al membrilor echipajelor
este permis cu aprobarea æefului punctului
de trecere. În acest caz controlul navelor
se executã dupã intrarea lor în port,
iar controlul carnetelor de marinar se
efectueazã la coborârea pe uscat.
ART. 31
(1) Membrilor echipajelor navelor aflate
în rada portului, asupra cãrora la sosire
nu s-a efectuat controlul pentru trecerea
frontierei, li se poate acorda asistenåã
medicalã cu accesul medicului la bord,
la cererea comandanåilor de navã æi cu
aprobarea æefului punctului de trecere.
(2) În baza avizului organelor sanitare
competente debarcarea marinarilor strãini
în vederea internãrii în unul dintre spitalele
oraæului portuar se aprobã de æeful punctului
de trecere, la cererea cãpitãniei portului.
ART. 32
(1) Marinarii rãmaæi pe teritoriul
României dupã plecarea navei se vor
prezenta la agenåia companiei de navigaåie
de care aparåine nava, pentru a li se rezolva
4 Supliment Frontiera - nr. 1/2007

situaåia. Dacã în localitatea portuarã nu
existã agenåie de navigaåie, æeful punctului
de trecere permite marinarilor plecarea din
åarã cu altã navã.
(2) Marinarilor strãini aflaåi pe nave
în porturile româneæti, care urmeazã sã
se deplaseze în interes de serviciu întrun
alt port sau într-o altã localitate de pe
teritoriul României, pentru a lua legãtura cu
misiunea diplomaticã sau cu oficiul consular
al statului ai cãrui cetãåeni sunt, li se acordã,
la cerere, vizã de intrare. Cererea de vizã
se rezolvã prin agenåia de navlosire sau
prin agenåia de navigaåie a statului de care
aparåine nava ori de cãtre æefii punctelor de
trecere. În cazul deplasãrii marinarilor spre
alte state li se acordã vize de tranzit.
(3) Trecerea oricãrui membru al
echipajului unei nave strãine în echipajul
altei nave strãine, aflatã în unul dintre
porturile româneæti, se face prin modificarea
corespunzãtoare de cãtre comandanåii celor
douã nave a listelor cuprinzând echipajul
acestora, cu acordul agenåilor navelor.
Listele cuprinzând echipajele sunt prezentate
la cãpitãnia portului, la æeful punctului de
trecere a frontierei la biroul vamal æi la
biroul direcåiei de sãnãtate publicã din port
de cãtre agenåii navelor.
ART. 33
(1) La navele de pasageri sub pavilion
românesc sau sub pavilion strãin, precum
æi la pasagerii aflaåi pe navele de mãrfuri
care vin sau pleacã în/din România controlul
documentelor la trecerea frontierei se
efectueazã asupra persoanelor æi bunurilor
la debarcarea æi, respectiv, îmbarcarea la/de
pe nave.
(2) Accesul pasagerilor strãini la uscat
este permis numai dupã îndeplinirea
formalitãåilor legale pentru trecerea
frontierei de stat.
ART. 34
Æefii misiunilor diplomatice, oficiilor
consulare, precum æi æefii reprezentanåelor
organizaåiilor internaåionale aflate pe
teritoriul României, în limitele convenåiilor
la care statul român este parte, au acces la
bordul navelor de comerå strãine aflate în
porturile sau apele teritoriale româneæti,
în baza cãråilor de identitate eliberate de
Ministerul Afacerilor Externe.
ART. 35
Accesul la bord al membrilor de familie
ai marinarilor strãini îmbarcaåi pe navele
aflate în porturile româneæti care navigheazã
între porturile Constanåa, Sulina æi Moldova
Veche se face pe baza paæapoartelor ori a
altor documente de trecere a frontierei, la
cererea comandantului navei æi cu avizul
æefului punctului de trecere.
ART. 36
(1) În aeroporturi controlul pentru
trecerea frontierei se face la plecarea
æi la sosirea aeronavelor în/din curse
internaåionale. Când din cauze de foråã
majorã o aeronavã de transport internaåional
nu îæi poate continua cursa æi cãlãtorii în
tranzit nu au legãturi imediate, acestora li
se permite, la cerere, accesul în localitate
pânã la îmbarcarea în prima aeronavã
sau tranzitarea teritoriului României cu
alte mijloace de transport, în baza vizei
de tranzit acordate în punctul de trecere,
potrivit legii.
(2) În cazul în care aeronavele care
efectueazã curse internaåionale aterizeazã
din cauze de foråã majorã pe aeroporturi
care nu sunt destinate traficului internaåional,
situate în afara zonei de frontierã, controlul
pentru trecerea frontierei se asigurã de cãtre
unitatea de poliåie æi autoritatea vamalã cele
mai apropiate.
(3) Cãlãtorilor în tranzit, cu escalã în
România, nu li se efectueazã controlul
paæapoartelor dacã nu pãrãsesc aerogara,
cu excepåia situaåiilor deosebite ce reclamã
efectuarea acestui control.
ART. 37
Avioanele militare româneæti æi strãine
si echipajele lor, atunci când aterizeazã
sau decoleazã de pe aeroporturi româneæti
deschise traficului internaåional, se supun
regulilor prevãzute la art. 36.
SECÅIUNEA a 3-a
Accesul, circulaåia æi alte activitãåi ce
se desfãæoarã în zona de frontierã æi în
punctele de trecere a frontierei de stat
ART. 38
(1) Zborurile aeronavelor civile care
executã operaåiuni aeriene în spaåiul
aferent zonei de frontierã vor fi comunicate
Inspectoratului General al Poliåiei de
Frontierã de cãtre operatorii aerieni care
efectueazã zborurile respective, cu cel puåin
o orã înainte de decolare, cu precizarea
tipului æi înmatriculãrii aeronavei, a
itinerarului æi a orarului de zbor.
(2) Zborurile având drept scop
acordarea asistenåei medicale sau a
ajutorului umanitar de urgenåã, efectuate
în spaåiul aerian aferent zonei de frontierã,
se comunicã Inspectoratului General al
Poliåiei de Frontierã de cãtre operatorii
aerieni care executã zborurile respective,
înainte de decolare, cu precizarea tipului æi
înmatriculãrii aeronavei, a itinerarului æi a
orarului de zbor.
(3) Zborurile menåionate la alineatele
precedente, pentru care, conform
reglementãrilor aeronautice în vigoare,
este necesarã obåinerea unei autorizaåii de
survol, se comunicã Inspectoratului General
al Poliåiei de Frontierã de cãtre Autoritatea
Aeronauticã Civilã Românã în momentul
emiterii autorizaåiei respective.
(4) Prevederile prezentului articol
nu se aplicã în cazul zborurilor efectuate
pe cãile aeriene alocate traficului aerian
internaåional.
ART. 39
În zonã de frontierã, pe adâncimea
de 500 metri de la linia de frontierã cãtre
interior, cu avizul direcåiei teritoriale a poliåiei
de frontierã competente, se pot executa
activitãåi cum sunt: mineritul, exploatãrile
de åiåei, de gaze, de ape minerale, de ape
termale, exploatãrile forestiere, balastiere
sau de cariere, lucrãrile de îmbunãtãåiri
funciare æi irigaåii, îndiguirile, lucrãrile sau
construcåiile pe cursurile de apã, lucrãri
de asigurare a condiåiilor de navigaåie,
construcåiile æi amenajãrile turistice, de
agrement sau de altã naturã, cercetãrile sau
prospectãrile geologice.
ART. 40
Pescuitul industrial æi sportiv în apele
de frontierã, apele maritime interioare æi în
marea teritorialã se efectueazã, în condiåiile
legii, în locurile æi sectoarele stabilite de
autoritãåile competente, cu avizul prealabil
al æefului inspectoratului judeåean al poliåiei
de frontierã.
ART. 41 (modificat de Legea nr. 243/
2002)
Bãrcile æi ambarcaåiunile înmatriculate
potrivit legii, aflate în apele de frontierã
æi apele maritime interioare, se pãstreazã
în locurile stabilite de cãpitãniile de port
sau, dupã caz, de autoritãåile administraåiei
publice locale, cu avizul æefilor sectoarelor
poliåiei de frontierã, luându-se mãsuri de
cãtre cei care le deåin, pentru a se preveni
folosirea acestora la trecerea ilegalã a
frontierei de stat, la practicarea contrabandei
sau la alte activitãåi ilicite.
ART. 42 (modificat de art. 1 O.U. nr.
108/2006)
(1) Activitãåile de agrement æi sportive
în apele de frontierã se pot desfãæura cu
aprobarea cãpitãniei de port sau, dupã caz,
a administraåiei publice locale æi cu avizul
æefului sectorului poliåiei de frontierã.
(2) În apele de frontierã, în marea
interioarã æi în marea teritorialã navele cu
excursioniæti, precum æi orice altã navã
sau ambarcaåiune nu au voie sã acosteze
decât în porturi sau în alte locuri special
amenajate în acest scop. În caz de foråã
majorã acostarea se poate face în orice
punct de pe malul românesc, anunåânduse
cea mai apropiatã formaåiune localã a
poliåiei de frontierã sau, în lipsa acesteia,
a poliåiei. Dispoziåiile acestui alineat nu
se aplicã cetãåenilor români posesori de
bãrci.
(3) Avizul direcåiei teritoriale a poliåiei
de frontierã competente este obligatoriu
pentru navele æi ambarcaåiunile strãine care
navigheazã pe Dunãrea interioarã, pe braåul
Tulcea æi braåul Sulina.
ART. 43 (modificat de art. 1 O.U. nr.
108/2006)
Pãæunatul animalelor este permis în timpul
zilei pânã la fâæia de protecåie a frontierei de
stat, la frontierã externã, sau pânã la culoarul
de frontierã, la frontiera internã, iar noaptea,
pânã la 500 metri faåã de acestea, cãtre
interior, în locurile stabilite de autoritãåile
administraåiei publice locale æi cu avizul
æefului sectorului poliåiei de frontierã.
ART. 44 (modificat de art. 1 O.U. nr.
108/2006)
(1) Vânãtoarea de-a lungul frontierei de
stat pe adâncimea de 500 metri de la fâæia
de protecåie a frontierei de stat, la frontiera
externã, sau de la culoarul de frontierã, la
frontiera internã, cãtre interior, pentru frontiera
de uscat, æi de la limita terenului inundabil,
pentru frontiera de apã, este interzisã.
(2) Vânãtoarea organizatã a animalelor
de pradã, pe adâncimea prevãzutã la alin.
(1), este admisã numai ziua æi numai de
la fâæia de protecåie a frontierei de stat,
la frontiera externã, sau de la culoarul de
frontierã, la frontiera internã, cãtre interior,
pe baza hotãrârilor consiliilor locale æi cu
avizul prealabil al æefului sectorului poliåiei
de frontierã.
ART. 45 (completat æi abrogat paråial de
art. 1 O.U. nr. 108/2006)
(1) Orice activitate în punctele de trecere
a frontierei de stat, alta decât efectuarea
controlului de frontierã, se poate desfãæura
numai dupã obåinerea prealabilã a avizului
din partea æefului direcåiei teritoriale a
poliåiei de frontierã competente sau a
æefului structurii de coordonare a punctelor
de trecere aeroportuare, a autoritãåilor
administraåiei publice locale æi a altor
autoritãåi prevãzute de lege, dupã caz.
(2) Încãlcarea condiåiilor prevãzute în
avizul eliberat conform alin. (1) poate duce
la retragerea avizului æi la sancåionarea
contravenåionalã a titularului acestuia.
ART. 46
(1) Persoanelor care se deplaseazã
sau care desfãæoarã diferite activitãåi în
Supliment Frontiera - nr. 1/2007
5

apropierea frontierei de stat le este interzis:
a) sã tragã cu arma peste frontiera de
stat;
b) sã deterioreze sau sã distrugã semnele
de frontierã, instalaåiile sau mijloacele
tehnice de pazã ale poliåiei de frontierã;
c) sã utilizeze focul deschis fãrã luarea
mãsurilor pentru împiedicarea propagãrii
focului la vecinãtãåi;
d) sã fixeze pe bandã magneticã, pe
hârtie sau alt suport imagini care sã redea
poråiuni din teritoriul statelor vecine;
e) sã facã schimb de obiecte sau
corespondenåã peste frontiera de stat, în
alte puncte decât cele destinate prin lege
acestui scop;
f) sã desfãæoare activitãåi care pot polua
apele, marea, aerul sau solul în zona de
frontierã, precum æi apele maritime aflate
sub jurisdicåia statului român;
g) sã poarte convorbiri neautorizate
peste linia de frontierã;
h) sã comitã fapte, gesturi sau sã
profereze expresii jignitoare la adresa
statului vecin sau a cetãåenilor acestuia.
(2) Restricåiile prevãzute la alin. (1) lit.
d), e) æi g) sunt aplicabile doar în situaåia în
care acestea sunt prevãzute în acordurile sau
convenåiile privitoare la frontierã încheiate
de România cu statele vecine.
ART. 47
În situaåii deosebite, pe timpul unor
acåiuni ale poliåiei de frontierã, se poate
opri temporar accesul æi desfãæurarea unor
activitãåi în apropierea frontierei de stat în
afara localitãåilor. Aceste mãsuri vor fi aduse
la cunoætinåa autoritãåilor administraåiei
publice locale æi populaåiei în timp util.
CAP. 4
Sistemul de Informare Naåional privind
circulaåia persoanelor æi bunurilor prin
frontierã (SIF)
SECÅIUNEA 1
Dispoziåii privind înfiinåarea, scopul
funcåionãrii æi gestionarea SIF
ART. 48
Se înfiinåeazã Sistemul de Informare
Naåional privind circulaåia persoanelor
æi bunurilor prin frontierã, denumit în
continuare SIF, sistem unitar la nivel
naåional, prin care se åine evidenåa, se
prelucreazã æi se valorificã informaåiile cu
privire la criminalitatea transfrontalierã æi
infracåiunile de frontierã, la persoane æi
bunuri.
ART. 49
(1) Scopul funcåionãrii SIF constã în
sprijinirea acåiunilor de menåinere a ordinii
publice æi siguranåei naåionale æi aplicarea
prevederilor legale cu privire la circulaåia
persoanelor æi bunurilor pe teritoriul
României.
(2) Autoritatea publicã centralã care
gestioneazã æi rãspunde de SIF este
Ministerul Administraåiei æi Internelor.
ART. 50
(1) SIF cuprinde acele categorii de
date referitoare la persoane fizice æi bunuri
care sunt furnizate de autoritãåile publice,
denumite în continuare autoritãåi semnalate,
necesare asigurãrii respectãrii regimului
juridic al frontierei de stat, precum æi altor
interese legitime ale statului.
(2) Autoritãåile semnalate rãspund de
veridicitatea datelor introduse sau transmise
pentru a fi introduse în SIF.
ART. 51
Utilizarea SIF se face cu respectarea
dispoziåiilor legale privind protecåia datelor,
precum æi protecåia persoanei împotriva
prelucrãrii automate neautorizate a datelor
referitoare la persoane.
SECÅIUNEA a 2-a
Funcåionarea SIF
ART. 52
În SIF pot sã introducã date, sã le
modifice, sã le æteargã æi sã le prelucreze
autoritãåile cu atribuåii în domeniul apãrãrii
naåionale, ordinii publice æi siguranåei
naåionale, cele cu atribuåii în domeniul
respectãrii regimului juridic al frontierei de
stat, precum æi autoritatea judecãtoreascã,
potrivit competenåelor legale, pe baza
protocoalelor încheiate de Ministerul
Administraåiei æi Internelor cu fiecare
autoritate.
ART. 53
(1) Cu privire la persoane sunt introduse
urmãtoarele date:
a) numele æi prenumele, numele
anterior, pseudonimele sau poreclele care
au fost eventual înregistrate separat;
b) semnele fizice particulare, obiective
æi inalterabile;
c) prima literã a celui de-al doilea
prenume;
d) data æi locul naæterii;
e) sexul;
f) cetãåenia;
g) menåiunea cã persoanele în cauzã
sunt înarmate, dupã caz;
h) menåiunea cã persoanele în cauzã
sunt violente, dupã caz;
i) motivul semnalãrii;
j) mãsura care trebuie luatã.
(2) Includerea altor date cu privire la
persoane se face potrivit legii.
ART. 54
Datele privind strãinii semnalaåi ca
inadmisibili sunt introduse în SIF în temeiul
unei comunicãri fãcute de o autoritate
administrativã sau judecãtoreascã, potrivit
legii.
ART. 55
(1) Datele privind persoanele cãutate în
vederea extrãdãrii sau expulzãrii se introduc
sau se transmit de cãtre autoritatea care a
dispus mãsura, potrivit legii.
(2) În situaåia în care motivul semnalãrii
este sãvâræirea unei infracåiuni, autoritatea
semnalant comunicã, o datã cu semnalarea,
documentele æi urmãtoarele informaåii care
privesc cazul:
a) autoritatea care a emis cererea;
b) începerea urmãririi penale, existenåa
unui mandat de arestare, a unui mandat de
aducere ori a unei hotãrâri judecãtoreæti
executorii;
c) natura æi calificarea juridicã a
infracåiunii;
d) descrierea circumstanåelor sãvâræirii
infracåiunii, inclusiv momentul, locul, gradul
de participare la infracåiuni a persoanei
semnalate;
e) consecinåele infracåiunii, în mãsura
posibilitãåilor.
ART. 56
(1) Datele privind persoanele dispãrute
se introduc de organele abilitate ale
Ministerului Administraåiei æi Internelor æi
ale Ministerului Justiåiei.
(2) În SIF pot fi introduse, de cãtre
autoritãåile autorizate sau la solicitarea
autoritãåilor interesate, æi date referitoare
la persoanele care necesitã o formã de
protecåie, potrivit legii.
ART. 57
(1) Pentru a preveni sãvâræirea
infracåiunilor de frontierã æi ameninåãrilor la
ordinea publicã în SIF pot fi introduse date
provizorii referitoare la persoane sau bunuri,
în scopul urmãririi lor æi al controlului la
frontierã, dacã:
a) existã indicii temeinice cã persoana
în cauzã intenåioneazã sã comitã sau comite
infracåiuni;
b) aprecierea persoanei în cauzã
permite, în temeiul faptelor sancåionate
de lege, comise pânã în prezent, sã se
presupunã cã aceasta va comite æi în viitor
alte asemenea fapte.
(2) O semnalare poate fi introdusã în
SIF de cãtre sau la cererea autoritãåilor
responsabile pentru siguranåa naåionalã,
dacã permite sã se presupunã cã informaåiile
prevãzute la alin. (4) sunt necesare pentru
prevenirea unei ameninåãri grave din partea
persoanei în cauzã sau a altor ameninåãri
grave pentru siguranåa internã æi externã a
României.
(3) În cadrul supravegherii sub acoperire
urmãtoarele informaåii pot fi culese æi
introduse în SIF, în totul sau în parte, cu
ocazia controlului la frontierã sau a altor
controale poliåieneæti æi vamale efectuate în
interiorul åãrii:
a) faptul cã persoana sau vehiculul
semnalat a fost gãsit;
b) locul, momentul sau motivul
verificãrii;
c) itinerarul æi destinaåia cãlãtoriei;
d) persoanele care însoåesc persoana în
cauzã sau ocupanåii vehiculului;
e) vehiculul utilizat;
f) obiectele transportate;
g) circumstanåele în care a fost gãsitã
persoana sau vehiculul.
(4) Cu ocazia culegerii informaåiilor
se iau mãsuri pentru a nu pune în pericol
caracterul discret al supravegherii.
(5) În cadrul controlului specific
menåionat la alin. (1) persoanele, vehiculele
æi bunurile transportate pot fi percheziåionate,
pentru realizarea scopului prevãzut la alin.
(2) si (3); dacã controlul specific nu este
autorizat, acesta se va transforma, în mod
automat, în supraveghere.
ART. 58
(1) Datele privind bunurile cãutate
pentru a fi confiscate sau pentru a fi utilizate
ca probe într-un proces penal se introduc
în SIF.
(2) Dacã în urma unei cãutãri se
descoperã existenåa unei semnalãri privind
un bun gãsit, poliåia de frontierã contacteazã
autoritatea semnalatã pentru a conveni
asupra mãsurilor necesare; în acest scop pot
fi transmise æi date cu caracter personal, cu
respectarea prevederilor legale privind
protecåia datelor cu caracter personal.
(3) în SIF se introduc date referitoare la
urmãtoarele categorii de bunuri:
a) vehiculele cu motor cu o capacitate
cilindricã mai mare de 50 cmc, furate sau
pierdute;
b) remorcile æi rulotele care au o
masã netã mai mare de 750 kg, furate sau
pierdute;
c) armele de foc furate sau pierdute;
d) formulare cu regim special, în alb,
furate sau pierdute;
e) documentele care atestã identitatea
persoanei (documente de identitate,
paæapoarte, permise de conducere), care
au fost furate sau pierdute;
f) bancnotele sau titlurile de valoare
6 Supliment Frontiera - nr. 1/2007

suspecte;
g) alte bunuri cu regim special, potrivit
legii, furate sau pierdute.
ART. 59
(1) În afara autoritãåilor prevãzute la
art. 52 alin. (1) pot avea acces la datele
introduse în SIF æi alte autoritãåi publice,
în baza protocolului încheiat cu Ministerul
Administraåiei æi Internelor.
(2) Autoritãåile prevãzute la alin. (1) æi
cele prevãzute la art. 52 alin. (1), stabilite sã
utilizeze baza de date a SIF, vor comunica
Ministerului Administraåiei æi Internelor,
pentru autorizare, structurile proprii
desemnate sã utilizeze SIF. Autorizarea va
cuprinde datele care se pot cãuta æi scopul
pentru care poate fi efectuatã cãutarea.
(3) Mijloacele tehnice æi costurile
necesare realizãrii accesului se asigurã de
fiecare autoritate interesatã, cu respectarea
cerinåelor de naturã tehnicã impuse de
gestionarul SIF.
SECÅIUNEA a 3-a
Controlul
ART. 60
(1) Orice autoritate dintre cele prevãzute
la art. 52 alin. (1) æi la art. 59 alin. (1)
poate reproduce date introduse în SIF de
altã autoritate numai cu acordul acesteia
æi numai pentru îndeplinirea atribuåiilor
legale.
(2) Semnalãrile autoritãåilor altor state,
care au un sistem similar de informare, la
care Poliåia de Frontierã Românã, Poliåia
Românã sau Direcåia Generalã a Vãmilor
au acces conform unui document bilateral,
se utilizeazã în conformitate cu prevederile
acelui document.
ART. 61
(1) Orice modificare a scopului utilizãrii
datelor din SIF se face cu acordul autoritãåii
române sau strãine semnalate æi numai
pentru a preveni o ameninåare gravã æi
iminentã pentru interesul public, ordinea
publicã æi siguranåa naåionalã ori sãvâræirea
altor fapte grave.
(2) Datele nu pot fi utilizate în scopuri
administrative; fac excepåie datele privind
strãinii semnalaåi ca inadmisibili.
ART. 62
(1) Autoritãåile prevãzute la art. 52 alin.
(1) æi la art. 59 alin. (1) sunt responsabile
pentru exactitatea, actualitatea æi legalitatea
introducerii datelor în SIF. Numai autoritatea
în cauzã are dreptul sã modifice, din proprie
iniåiativã sau la solicitarea gestionarului SIF,
sã adauge sau sã æteargã datele pe care le-a
introdus.
(2) Dacã o altã autoritate, un alt organ
al administraåiei de stat sau o altã persoanã,
alta decât cea semnalatã, deåine probe cã
unele date introduse în SIF nu corespund
stãrii de fapt, informeazã fãrã întârziere
gestionarul SIF, care are obligaåia sã cearã
autoritãåii semnalate corectarea sau ætergerea
datelor în cauzã.
ART. 63
Fiecare autoritate prevãzutã la art. 52
alin. (1) æi la art. 59 alin. (1) desemneazã
un organ de control însãrcinat sã verifice
corectitudinea introducerii datelor proprii
în SIF sau dacã prelucrarea æi utilizarea
acestor date nu încalcã drepturile persoanei
la care se referã. În acest scop organul de
control are acces la secåiunea de date proprii
introduse în SIF.
ART. 64
(1) Datele introduse în SIF, referitoare la
persoanele prevãzute la art. 56, se pãstreazã
numai pe durata necesarã atingerii scopului
pentru care au fost furnizate. Necesitatea
pãstrãrii acestor date se examineazã
periodic, la un interval de cel mult 3 ani
de la introducerea lor, de cãtre autoritatea
semnalatã. Datele referitoare la bunuri
æi obiecte se examineazã periodic, la un
interval de cel mult 1 an.
(2) Organul de control poate stabili,
dupã caz, termene de examinare mai scurte,
dacã împrejurãrile sau faptele semnalate
permit acest lucru.
(3) Gestionarul SIF informeazã
autoritãåile prevãzute la art. 52 alin. (1) æi
la art. 59 alin. (1) despre ætergerile de date
programate în sistem, acordând un preaviz
de o lunã.
(4) Autoritatea semnalatã poate decide
în termenul de examinare sã menåinã
semnalarea, dacã menåinerea ei este
necesarã scopurilor pentru care a fost fãcutã.
Orice prelungire fãcutã trebuie comunicatã
gestionarului SIF. Dispoziåiile alin. (1) sunt
aplicabile æi pentru semnalãrile care au fost
prelungite.
ART. 65
(1) Celelalte date, altele decât cele
prevãzute la art. 64, sunt pãstrate cel mult
10 ani, datele referitoare la documentele
de identitate eliberate æi la bancnotele
înregistrate cel mult 5 ani, iar cele referitoare
la vehiculele cu motor, remorci æi rulote cel
mult 3 ani.
(2) Dupã intervalul de timp prevãzut la
alin. (1) datele respective se mai pãstreazã
timp de un an într-o arhivã constituitã la
gestionarul SIF. Arhiva se va putea consulta
numai în scopul verificãrii ulterioare a
exactitãåii æi legalitãåii introducerii datelor
în SIF. Dupã trecerea acestui interval datele
vor fi distruse.
ART. 66
Fiecare autoritate prevãzutã la art. 52
alin. (1) æi la art. 59 alin. (1) rãspunde pentru
orice prejudiciu cauzat unei persoane prin
utilizarea fiæierului SIF.
ART. 67
(1) Fiecare autoritate prevãzutã la art. 52
alin. (1) æi art. 59 alin. (1) adoptã, în ceea
ce priveæte domeniul sãu de responsabilitate
din cadrul SIF, mãsurile necesare pentru:
a) a preveni accesul oricãrei persoane
neautorizate la instalaåiile utilizate pentru
prelucrarea datelor personale;
b) a preveni citirea, copierea,
modificarea sau eliminarea suporturilor de
date de cãtre persoane neautorizate;
c) a preveni introducerea neautorizatã
a unor date în fiæier æi orice consultare,
modificare sau ætergere neautorizatã a unor
date personale introduse în fiæier;
d) a preveni utilizarea sistemului de
prelucrare automatã a datelor de cãtre
persoane neautorizate prin intermediul
echipamentelor de transmitere a datelor;
e) a garanta cã, în ceea ce priveæte
utilizarea unui sistem automat de
prelucrare a datelor, persoanele autorizate
au acces numai la datele pentru care sunt
responsabile;
f) a garanta cã se pot controla æi stabili
autoritãåile cãrora li s-au transmis date
personale prin echipamentul de transmitere
a datelor;
g) a garanta cã se poate controla æi
stabili, ulterior, care date personale au fost
introduse în sistemul de prelucrare automatã
a datelor, precum æi momentul æi persoanele
care le-au introdus;
h) a preveni citirea, copierea,
modificarea sau ætergerea datelor personale
în timpul transmiterii lor sau al transportului
suporturilor de date.
(2) Pentru prelucrarea datelor în
secåiunea sa fiecare autoritate poate desemna
numai persoane cu calificare specialã,
supuse controalelor de securitate la accesul
în spaåiile de lucru æi la instalaåiile utilizate
pentru prelucrarea datelor personale.
CAP. 5
Rãspunderi æi sancåiuni
ART. 68
Încãlcarea dispoziåiilor prevãzute în
prezenåa ordonanåã de urgenåã atrage,
dupã caz, rãspunderea penalã, civilã,
contravenåionalã sau administrativã a
persoanei vinovate.
ART. 69
Pentru faptele prevãzute la art. 46 lit. f)
poliåiætii de frontierã æi organele specializate
ale administraåiei publice centrale æi locale
aplicã prevederile dispoziåiilor legale privind
protecåia mediului.
ART. 70 (neconstituåionalitate respinsã
dez. 106/2006) (neconstituåionalitate
respinsã dez. 220/2005) (completat de art.
5 Legea nr. 278/2006) (completat de art.
29 Legea nr. 39/2003)
(1) Intrarea sau ieæirea din åarã prin
trecerea ilegalã a frontierei de stat constituie
infracåiune æi se pedepseæte cu închisoare de
la 3 luni la 2 ani.
(2) Dacã fapta prevãzutã la alin. (1)
a fost sãvâræitã în scopul sustragerii de la
executarea unei pedepse, fapta se pedepseæte
cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
ART. 71 (modificat de art. 29 din Legea
nr. 39/2003)
(1) Fapta persoanei care racoleazã,
îndrumã sau cãlãuzeæte una sau mai multe
persoane în scopul trecerii frauduloase a
frontierei de stat, precum æi a celei care
organizeazã aceasta activitate constituie
infracåiune æi se pedepseæte cu închisoare
de la 2 la 7 ani.
(2) Fapta de a se asocia sau a iniåia
constituirea unei asocieri în scopul sãvâræirii
faptei prevãzute la alin. (1) ori aderarea sau
sprijinirea sub orice formã a unei astfel de
asocieri se pedepseæte cu închisoare de la
3 la 10 ani.
ART. 72 (abrogat de art. 29 din Legea
nr. 39/2003)
Tentativa la infracåiunile prevãzute la
art. 70 æi 71 se pedepseæte.
ART. 73
Bunurile æi valorile care au servit
sau care au fost destinate sã serveascã
la sãvâræirea infracåiunilor prevãzute la
art. 70 æi 71 ori care au fost obåinute prin
sãvâræirea acestor infracåiuni, dacã sunt ale
infractorului, se confiscã.
ART. 74
Orice utilizare a datelor din SIF care
nu este conformã cu dispoziåiile legii
constituie abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor æi se pedepseæte conform
Codului penal.
ART. 75 (modificat de Legea 243/2002)
(modificat de art. 1 O.U. nr. 108/2006)
Sunt contravenåii, dacã potrivit legii
penale nu sunt considerate infracåiuni,
urmãtoarele fapte:
a) tragerea cu arma peste frontiera de
stat, deteriorarea ori distrugerea semnelor
de frontierã, a instalaåiilor sau mijloacelor
tehnice de pazã, supraveghere æi control
Supliment Frontiera - nr. 1/2007
7

ale Poliåiei de Frontierã Române, utilizarea
focului deschis fãrã luarea mãsurilor pentru
împiedicarea propagãrii focului la vecinãtãåi,
în apropierea liniei de frontierã;
b) aducerea în România de cãtre
transportatorii aerieni, navali sau tereætri
a cetãåenilor strãini sau apatrizi fãrã
documente de trecere a frontierei, cu
documente sau vize false ori falsificate, sau
ascunæi în mijloacele de transport;
c) refuzul sub orice formã de a
permite autoritãåilor de frontierã vizitarea
aeronavelor, navelor, mijloacelor de
transport rutiere sau feroviare, a magaziilor,
hambarelor æi a altor locuri ce prezintã
interes pentru controlul de frontierã;
d) refuzul unei persoane de a da relaåii
pentru stabilirea identitãåii sale, de a se
legitima cu actele de identitate ori de a
prezenta la control bagajele sau mijloacele
de transport, la cererea organelor poliåiei de
frontierã sau ale poliåiei;
e) accesul la uscat fãrã aprobarea
æefului punctului de trecere al membrilor
echipajelor navelor româneæti de transport
de mãrfuri care din motive justificate sunt
obligate sã staåioneze în raza portului;
neprezentarea dupã plecarea navei a
marinarilor rãmaæi pe teritoriul României,
la agenåia companiei de navigaåie de care
aparåine nava, pentru a li se rezolva situaåia;
accesul la bord al membrilor de familie ai
marinarilor strãini îmbarcaåi pe navele aflate
în porturile româneæti care navigheazã între
porturile Constanåa, Sulina æi Moldova Veche
fãrã paæaport ori alte documente de trecere
a frontierei sau fãrã avizul æefului punctului
de trecere; desfãæurarea oricãrei activitãåi în
punctele de trecere a frontierei de stat, alta
decât efectuarea controlului de frontierã,
fãrã avizul æefului direcåiei teritoriale a
poliåiei de frontierã competente, al æefului
structurii de coordonare a punctelor de
trecere aeroportuare, al administraåiei
publice locale sau al altei autoritãåi
prevãzute de lege, dupã caz;
f) accesul persoanelor în fâæia de
protecåie a frontierei de stat pânã la culoarul
de frontierã sau malul apelor, dupã caz, fãrã
documente de identitate sau fãrã aprobarea
administraåiei publice sau avizul æefului
formaåiunii locale a poliåiei de frontierã;
accesul persoanelor pentru efectuarea unor
activitãåi dincolo de fâæia de protecåie a
frontierei de stat, în situaåia în care aceasta
se constituie mai în adâncime, precum æi
în insulele æi ostroavele aparåinând statului
român, situate în apele de frontierã, prin
alte locuri sau în alte condiåii decât cele
stabilite de administraåia publicã localã
sau fãrã avizul æefului formaåiunii locale a
poliåiei de frontierã; accesul persoanelor în
insulele æi ostroavele de formaåiune nouã din
apele de frontierã înainte de determinarea
apartenenåei acestora; desfãæurarea
activitãåilor prevãzute la art. 39 fãrã avizul
direcåiilor teritoriale ale poliåiei de frontierã;
efectuarea pescuitului în apele de frontierã
în alte locuri sau alte sectoare decât cele
stabilite de autoritãåile competente; pãstrarea
bãrcilor æi ambarcaåiunilor aflate în apele de
frontierã sau în apele maritime interioare în
alte locuri decât cele stabilite de autoritãåile
competente sau neluarea de cãtre cei care le
deåin a mãsurilor necesare pentru a preveni
folosirea acestora la trecerea ilegalã a
frontierei de stat, la practicarea contrabandei
sau la alte activitãåi ilicite; desfãæurarea
activitãåilor de agrement æi sportive în apele
de frontierã fãrã aprobarea cãpitãniei de
port sau, dupã caz, a administraåiei publice
locale sau fãrã avizul æefului sectorului
poliåiei de frontierã; acostarea fãrã drept
a navelor ambarcaåiunilor cu excursioniæti
în alte locuri decât porturile sau locurile
special amenajate în acest scop sau lipsa
avizului direcåiei teritoriale a poliåiei de
frontierã competente în cazul navelor æi
ambarcaåiunilor strãine care navigheazã
pe Dunãrea interioarã pe braåul Tulcea
æi braåul Sulina; pãæunatul animalelor în
timpul zilei dincolo de fâæia de protecåie
a frontierei de stat, la frontiera externã sau
dincolo de culoarul de frontierã, la frontiera
internã; pãæunatul animalelor în timpul
nopåii în alte locuri decât cele stabilite de
autoritãåile administraåiei publice locale
sau fãrã avizul æefului sectorului poliåiei de
frontierã; vânãtoarea de-a lungul frontierei
de stat, pe adâncimea de 500 metri de la
fâæia de protecåie a frontierei de stat, la
frontierã externã, sau de la culoarul de
frontierã, la frontiera internã, cãtre interior,
pentru frontierã de uscat, æi de la limita
terenului inundabil, pentru frontierã de
apã; desfãæurarea vânãtorii, prevãzutã la
art. 44 alin (2), fãrã avizul prealabil al æefului
sectorului poliåiei de frontierã; fixarea pe
bandã magneticã, pe hârtie sau pe alt suport
a imaginilor care redau poråiuni din teritoriul
statelor vecine, de cãtre persoanele care
se deplaseazã sau care desfãæoarã diferite
activitãåi în apropierea frontierei de stat, dacã
acest lucru este prevãzut în acordurile sau
convenåiile privitoare la frontierã încheiate
de România cu statele vecine; purtarea de
convorbiri neautorizate peste linia de frontierã,
dacã acest lucru este prevãzut în acordurile
sau convenåiile privitoare la frontierã încheiate
de România cu statele vecine; comiterea
sau proferarea de cãtre persoanele care
se deplaseazã sau desfãæoarã activitãåi în
apropierea frontierei de stat de fapte, gesturi
sau expresii jignitoare la adresa statului vecin
sau a cetãåenilor acestuia, dacã acestea
sunt prevãzute în acordurile sau convenåiile
privitoare la frontierã încheiate de România
cu statele vecine.
ART. 76 (modificat de Legea nr. 243/
2002) (modificat æi completat de art. 1 O.U.
nr. 108/2006)
(1) Contravenåiile prevãzute la art. 75 se
sancåioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu închisoare contravenåionalã de la 15
zile la 3 luni sau cu amendã de la 5.000.000
lei la 50.000.000 lei cele de la lit. a);
b) cu amendã de la 30.000.000 lei la
150.000.000 lei cele de la lit. b);
c) cu amendã de la 5.000.000 lei la
25.000.000 lei cele de la lit. e);
d) cu amendã de la 3.000.000 lei la
15.000.000 lei cele de la lit. c) æi d);
e) cu amendã de la 1.000.000 lei la
10.000.000 lei cele de la lit. f).
2) Sancåiunea prevãzutã la alin. (1) lit.
b) se aplicã transportatorului pentru fiecare
persoanã transportatã.
(3) Prevederile prezentei ordonanåe de
urgenåã se completeazã cu dispoziåiile Legii
nr. 32/1968 privind stabilirea æi sancåionarea
contravenåiilor. Fac excepåie contravenåiile
prevãzute la alin. (1) lit. a) æi b), cãrora nu
li se aplicã dispoziåiile art. 25-27.
(4) Cuantumul amenzilor se actualizeazã
prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 77 (modificat de Legea nr. 243/
2002)
(1) Contravenåiile prevãzute la art. 75
se constatã æi sancåiunile se aplicã, potrivit
legii, dupã caz, de cãtre personalul Poliåiei
de Frontierã Române, al Poliåiei Române
sau de cãtre împuterniciåii autoritãåilor
administraåiei publice locale.
(2) În cazul sancåiunilor cu amendã
contravenientul poate face plângere, în termen
de 15 zile de la comunicarea procesuluiverbal
de constatare a contravenåiei, la instanåa
de judecatã, potrivit legii.
(3) În cazul contravenåiilor prevãzute
la art. 75 lit. a), dacã agentul constatator
apreciazã cã sancåiunea amenzii este
îndestulãtoare, aplicã amenda. În caz contrar
procesul-verbal de constatare a contravenåiei
se trimite de îndatã judecãtoriei în a cãrei
razã teritorialã a fost sãvâræitã contravenåia.
Împotriva hotãrârii pronunåate de instanåã
se poate face cerere de reexaminare, în
termen de 24 de ore de la pronunåare, dacã
contravenientul a fost prezent la dezbateri,
sau de la comunicare, dacã a lipsit de la
dezbateri.
(4) Sancåiunea închisorii contravenåionale
poate fi aplicatã minorilor numai dacã
au împlinit vârsta de 16 ani; în acest caz
limitele sancåiunii prevãzute în prezenta
ordonanåã de urgenåã se reduc la jumãtate.
(5) În cazul minorilor care nu au împlinit
vârsta de 16 ani se aplicã prevederile legii
privind regimul ocrotirii unor categorii de
minori.
ART. 78 (modificat de art. 1 O.U. nr.
108/2006)
Din sumele rezultate din amenzile
aplicate conform art. 76, precum æi din
valorificarea bunurilor de contrabandã sau
a altor bunuri supuse confiscãrii, conform
legii, o cotã de 50% va reveni Poliåiei de
Frontierã Române, Poliåiei Române sau
autoritãåii publice locale din care face
parte agentul constatator. Aceastã sumã
se reåine integral ca venituri extrabugetare,
cu titlu permanent, æi va fi repartizat astfel:
20% pentru premierea persoanelor care au
descoperit sãvâræirea faptei æi au aplicat
sancåiunea, iar 80% pentru finanåarea
cheltuielilor materiale æi de capital; sumele
rãmase necheltuite la sfâræitul fiecãrui an se
reporteazã în anul urmãtor, având aceeaæi
destinaåie.
ART. 79
Amenzile aplicate persoanelor fizice sau
juridice strãine pot fi plãtite æi în valutã liber
convertibilã, prin transformarea amenzilor
din lei în valutã convertibilã, la cursul
valutar oficial în vigoare la data sãvâræirii
contravenåiei.
CAP. 6
Dispoziåii finale æi tranzitorii
ART. 80
Dispoziåiile prezentei ordonanåe de urgenåã
se completeazã cu prevederile acordurilor,
convenåiilor æi altor înåelegeri internaåionale
în materie, încheiate de România cu teråe
state, ratificate potrivit legii.
ART. 81
Ministerul Administraåiei æi Internelor
va elabora normele de aplicare a prezentei
ordonanåe de urgenåã, pe care le va supune
Guvernului spre adoptare în termen de
40 de zile de la data intrãrii în vigoare a
prezentei ordonanåe de urgenåã.
ART. 82
La intrarea în vigoare a prezentei
ordonanåe de urgenåã se abrogã Legea nr.
56/1992 privind frontiera de stat a României,
republicatã în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 396 din 24 august 2000, precum
æi orice alte dispoziåii contrare.
* Sumele de bani sunt exprimate în lei
vechi.
8 Supliment Frontiera - nr. 1/2007