Nr. 8/2008 - Politia de Frontiera

www.politiadefrontiera.ro
Nu lãsaåi straja sã piarã,
Dacã piere straja voastrã
Va muri æi åara noastrã...!”
DE ZIUA EI,
POLIÅIA DE FRONTIERÃ
ROMÂNÃ A PRIMIT
STEAGUL SFÂNT

Z I U A M A R I N E I
R O M Â N E
De praznicul Sfintei Maria,
ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni,
se sãrbãtoreæte, potrivit tradiåiei, Ziua
Marinei Române, eveniment cu puternice
rezonanåe emoåionale în sufletul fiecãrui
marinar.
De-a lungul timpului, domnitorii
Åãrilor Române, precum Mircea cel
Bãtrân, Vlad Åepeæ, Ætefan cel Mare, Mihai
Viteazul, Alexandru Ioan Cuza æi alåii, au
fost preocupaåi de necesitatea constituirii
unor grupuri de nave pentru apãrarea
graniåelor pe apã æi respectãrii intereselor
statelor române în aceste zone.
An de an, amploarea sãrbãtoririi
Zilei Marinei a crescut, festivitãåile
desfãæurându-se în toate porturile din
åarã æi constând în: salve de tun, ridicarea
marelui pavoaz, prezentarea mesajului
Preæedintelui României, intonarea Imnului
de Stat, defilarea navelor, aruncarea unei
ancore de flori în apã, în amintirea eroilor
marinari, jocuri sportive marinãreæti,
concursuri cu ambarcaåiuni, focuri de
artificii, etc.
Anul acesta, cea mai impresionantã
desfãæurare de foråe a avut loc la
Constanåa, în zona falezei Cazinoului,
în dreptul impunãtorului edificiu al
Comandamentului Flotei Navale, unde
a fost prezent æi preæedintele României
Traian Bãsescu. Dupã slujba religioasã,
oficiatã de Arhiepiscopul Tomisului,
Înalt Prea Sfinåitul Teodosie, au avut
loc exerciåii ale scafandrilor militari, un
spectacol oferit de elicopterele Foråelor
Navale æi o demonstraåie de acrobaåie
aerianã. Navele participante, din partea
Poliåiei de Frontierã, la festivitãåi au fost
MAI 1103 æi MAI 2101 - la dispozitivul
fix, MAI 4024, 4026 æi 4027 - la marcarea
tricolorului cu fum, Mai 1101, 2106, 3001
æi 3003 - la defilare.
La Drobeta Turnu Severin - frontiera
mehedinåeanã fiind o frontierã de apã, ce
a determinat apariåia în structura IJPF-ului
a unei importante componente navale,
formatã din 112 poliåiæti de frontierã
marinari, ce beneficiazã de ajutorul
a 28 de nave æi ambarcaåii æi executã
supravegherea a 193,8 de kilometri
fluviali de frontierã – dar æi la Giurgiu sau
Brãila au avut loc manifestãri similare, la
care au participat ambarcaåiuni rapide de
intervenåie æi de patrulare ale Poliåiei de
Frontierã.
Pag. 10
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
• Serie nouã - nr. 680
www.politiadefrontiera.ro
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,
Intranet: frontiera@igpf.net)
Redactor-æef
subcomisar Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
inspector principal Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
Redactori:
inspector Ætefan ANDREESCU
inspector Iulian PUICÃ
subinspector Elena URSACHI
Fotoreporter
agent Mihai BEJENARU
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,
sector 6, Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-316.84.32;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Banii pentru abonamentele la revista
“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la
bugetul de stat pe plan local, în contul
venituri ale fiecãrei instituåii în parte,
deschis la trezorerie (Legea 500/2002).
Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,
æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la
trezoreria localã un numãr de cont, care
poate fi consultat personal în momentul în
care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în
cazul în care acesta nu este cunoscut.
Responsabil de numãr:
Marius IONESCU
Layout: Mihai BEJENARU
2
Tipar
S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti
Tel./fax: 021 - 344 10 74
e-mail: office@ammaprint.ro
Ediåia s-a încheiat la
29 august 2008
Preå: 3 lei
Reproducerea materialelor din cuprins
este permisã numai cu menåionarea
sursei
(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare
nu se înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru
conåinutul articolului æi informaåiile
cuprinse aparåine, potrivit art. 206 din
Codul penal, autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România
F R O N T I E R A

Ziua Poliåiei de Frontierã – 24 iulie,
tradiåie, eleganåã, originalitate
Sãrbãtoarea strãjuitorilor fruntariilor
- 24 iulie - a fost anul acesta cinstitã cum
se cuvine la nivelul tuturor structurilor. Au
fost momentele intrate de mult în tipar,
cum ar fi ceremonialul de avansare în
grad a unor ofiåeri æi agenåi, la termen æi
înainte de acesta, pentru merite deosebite,
citirea mesajelor de felicitare primite la
nivelul instituåiei, concursuri sportive
– Iaæi, Constanåa etc., dar au fost æi unele
activitãåi inedite, deosebite.
Între acestea din urmã se înscriu æi cele
de la IGPF sau Oradea.
IGPF a încercat sã aducã, în premierã,
mai multã „culoare” manifestãrilor
organizate cu acest prilej. În data de 19
iulie a.c, începând cu ora 11.00, în Parcul
Herãstrãu din Bucureæti, a fost organizat un
eveniment în aer liber, dedicat publicului
larg, în cadrul cãruia a fost prezentatã
o expoziåie cu tehnicã de observare,
comunicaåii, mobilitate terestrã æi
navalã, folositã de poliåiætii de frontierã
în cadrul misiunilor de supraveghere æi
control al frontierei de stat a României,
un concert de fanfarã, susåinut de formaåia
reprezentativã a PFR din cadrul IJPF
Giurgiu, distribuire de pliante informative
æi obiecte promoåionale dar æi plimbarea
vizitatorilor cu ambarcaåiunile PFR.
Copiii prezenåi la evenimentul din
Parcul Herãstrãu au avut posibilitatea
de a participa la diverse concursuri
adecvate vârstei, de a se juca cu diferite
personaje de desene animate, precum æi
de a fi fotografiaåi în uniforma Poliåiei de
Frontierã.
În data de 23 iulie, la sediul IGPF a
avut loc ceremonia religioasã de sfinåire
a Steagului æi tabloului
heraldic, reprezentându-l
pe Protectorul spiritual al
PFR, Dreptcredinciosul
Ætefan cel Mare æi Sfânt,
urmat de festivitatea de
avansare în grad æi o
recepåie, oferitã tuturor
participanåilor.
24 iulie a fost
sãrbãtoritã, începând
cu ora 18.00, la Sala
„Auditorium” a Muzeului
Naåional de Artã al
României, unde a avut loc
un spectacol aniversar,
prezentat de cãtre celebra
artistã Maia Morgenstern æi maestrul
Gheorghe Turda, directorul Centrului
Cultural al MIRA. Actorul Dorel Viæan a
susåinut un recital dramaturgic de excepåie
(Monologul lui Luca Arbore), iar Cvartetul
Transilvan al Filarmonicii de Stat din Cluj,
Grigore Leæe æi Costel Busuioc au reuæit
sã ofere publicului prezent minunate
momente muzicale de excepåie.
În cadrul spectacolului a avut loc æi
un ceremonial de primire a steagului cu
valoare iconograficã, de cãtre inspectorul
general al PFR, chestor principal de
poliåie, dr Nelu Pop, din partea ministrului
internelor æi reformei administrative,
Cristian David.
A fost acordatã distincåia
de „Poliåistul de Frontierã al
anului 2008”, la categoria ofiåeri,
comisarului Vasile Flavius Onofrei
- æeful Biroului Combaterea
Infracåionalitãåii Transfrontaliere
din cadrul IJPF Iaæi, iar la categoria
agenåi, titlul de „Cel mai bun
poliåist de frontierã al anului”
i-a fost acordat agentului-æef de
poliåie Ion Mihai Boldei, din cadrul
SPF Giurgiu. În cadrul Muzeului
Naåional de Artã a României a
fost organizatã æi o expoziåie
de artã fotograficã a Revistei
„Frontiera“, realizatã cu sprijinul
SNPPC æi IPA.
La Oradea, prin contribuåia
personalului DPF Oradea, a fost
inaugurat æi sfinåit monumentul
„PIATRA DE HOTAR”, dedicat
sãrbãtoririi a 144 de ani de la
înfiinåarea armei.
Monumentul reprezintã întregul
respect æi prinosul de recunoætinåã
æi consideraåie pentru toåi poliåiætii
de frontierã trecuåi æi prezenåi. La
realizarea construcåiei æi-au mai adus
contribuåia Consiliul Teritorial Bihor al
CNP, Biroul Teritorial al SNPPC, Asociaåia
Sportivã „Frontiera” Oradea, precum æi
S.C. „SELINA” ORADEA (constructorul
ansamblului).
Pag. 4-9
F R O N T I E R A
F e s t i v i t a t e
3

Evenimente inedite în
Parcul Herãstrãu æi IGPF
Cu ocazia Zilei Poliåiei de Frontierã Române, IGPF a încercat
sã aducã, în premierã, mai multã „culoare” manifestãrilor
organizate cu acest prilej. Au fost prezentate, astfel, inspectorului
general mai multe propuneri, iar în final a fost aprobat calendarul,
unul deosebit de bogat.
Astfel, în data de 19 iulie a.c, începând cu ora 11.00, în
Parcul Herãstrãu din Bucureæti, a fost organizat un eveniment în
aer liber, dedicat publicului larg.
Evenimentul s-a desfãæurat cu sprijinul Primãriei Generale
a Municipiului Bucureæti æi Direcåiei Generale Lacuri, Parcuri
æi Agrement, Sindicatului Naåional al Poliåiætilor æi Personalului
Contractual, Asociaåiei Internaåionale a Poliåiætilor æi Corpului
Naåional al Poliåiætilor, sub genericul „24 iulie - 144 ani de
existenåã a strãjuitorilor fruntariilor româneæti”. Cu aceastã
ocazie, a fost prezentatã o expoziåie cu tehnicã de observare,
comunicaåii, mobilitate terestrã æi navalã (maæini de teren
æi intervenåie, ATV-uri, autospeciale dotate cu aparaturã de
termoviziune, nave pneumatice æi din fibrã de sticlã pentru
patrulare æi acostare de tip Rib, Harpoon, Arvor æi Hovercraft),
folosite de poliåiætii de frontierã în cadrul misiunilor de
supraveghere æi control al frontierei de stat a României.
Poliåiætii de frontierã au împãråit, celor prezenåi, pliante
informative (despre cariera de poliåist de frontierã, activitatea
de zi cu zi a Poliåiei de Frontierã æi dreptul la liberã circulaåie
a persoanelor) æi obiecte promoåionale, pe acordurile muzicale
ale unui concert de fanfarã susåinut de formaåia reprezentativã a
PFR din cadrul IJPF Giurgiu.
Copiii prezenåi la evenimentul din Parcul Herãstrãu au avut
posibilitatea de a participa la diverse concursuri adecvate vârstei,
de a se juca cu diferite personaje de desene animate, precum
æi de a fi fotografiaåi în uniforma Poliåiei de Frontierã, alãturi de
luptãtori din cadrul Serviciului de Acåiuni Speciale æi Intervenåii
al IGPF Cei care au dorit s-au fotografiat la bordul mijloacelor
de transport terestre æi navale æi s-au plimbat cu ambarcaåiile pe
lacul Herãstrãu æi cu ATV-ul în parc.
„Dedicãm aceastã zi tuturor românilor æi le mulåumim pentru
încrederea, respectul æi sprijinul acordat zi de zi poliåiætilor de
4
F R O N T I E R A
F e s t i v i t a t e

frontierã în înfãptuirea actului de justiåie”, a declarat inspectorul
general al Poliåiei de Frontierã Române, chestor principal de
poliåie dr. Nelu Pop.
Evenimentul a fost apreciat de toåi participanåii, care au avut,
astfel, posibilitatea sã cunoascã mai bine activitatea Poliåiei de
Frontierã Române, precum æi echipamentele pe care instituåia le
foloseæte pentru asigurarea securitãåii frontierei de stat.
Prin aceastã acåiune, Poliåia de Frontierã Românã a dorit sã
îæi sãrbãtoreascã Ziua æi alãturi de cetãåeni, în slujba cãrora îæi
desfãæoarã activitatea æi, de asemenea, sã îi asigure cã apropierea
de viaåa comunitãåii, comunicarea æi cooperarea cu cetãåenii
în rezolvarea problemelor sunt prioritãåile fiecãrui poliåist de
frontierã în activitatea de zi cu zi.
În data de 23 iulie, 345 de poliåiæti de frontierã de la nivelul
întregii åãri au fost avansaåi în gradul profesional urmãtor,
înaintea îndeplinirii stagiului minim. Cei 209 de ofiåeri æi 136
de agenåi s-au remarcat în activitatea de supraveghere æi control
a frontierei de stat, prin obåinerea de rezultate deosebite pe linia
prevenirii æi combaterii transfrontaliere æi se adaugã celor 1.677
de poliåiæti de frontierã care au fost avansaåi la termen.
Cu aceastã ocazie, la sediul IGPF a avut loc ceremonia
religioasã de sfinåire a Steagului æi tabloului heraldic,
reprezentându-l pe
Protectorul spiritual al
PFR, Dreptcredinciosul
Ætefan cel Mare æi Sfânt,
urmat de festivitatea
de avansare în grad
æi o recepåie, oferitã
tuturor participanåilor.
La eveniment au
participat conducerea
æi personalul IGPF, æefii
direcåiilor teritoriale
æi inspectoratelor
judeåene ale PFR,
reprezentanåi din
conducerea Poliåiilor
de Frontierã din
Germania, Italia,
Bulgaria, Ucraina
æi Serbia, precum æi
veterani æi rezerviæti.
F R O N T I E R A
F e s t i v i t a t e 5

6
24 Iulie - Ziua Poliåiei de Frontierã Române
Data de 24 iulie 2008 a marcat împlinirea a 144 ani de la
reorganizarea grãnicerilor „de peste Milcov”, moment istoric, produs
în contextul reformelor juridice, administrative æi militare iniåiate dupã
Unirea de la 1859, când Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn al
Principatelor Unite. Întru cinstirea înaintaæilor, în urmã cu æapte ani,
ziua de 24 iulie a fost desemnatã sãrbãtoare oficialã a PFR.
Anul acesta, Ziua Poliåiei de Frontierã a fost sãrbãtoritã, începând
cu ora 18.00, la Sala „Auditorium” a Muzeului Naåional de Artã
al României, unde a avut loc un spectacol aniversar, prezentat de
cãtre celebra artistã Maia Morgenstern æi maestrul Gheorghe Turda,
directorul Centrului Cultural al MIRA. Actorul Dorel Viæan a susåinut
un recital dramaturgic de excepåie (Monologul lui Luca Arbore), iar
Cvartetului Transilvan al Filarmonicii de Stat din Cluj, Grigore Leæe æi
Costel Busuioc au reuæit sã ofere publicului prezent minunate momente
muzicale de excepåie.
În cadrul spectacolului a avut loc æi un ceremonial de primire de
cãtre inspectorul general al PFR, chestor principal de poliåie, dr Nelu
Pop, a Steagului cu valoare iconograficã care simbolizeazã, deopotrivã,
trecutul glorios, prezentul european æi viitorul ascendent al PFR. Acesta
i-a fost înmânat de cãtre ministrul internelor æi reformei administrative,
Cristian David.
Aniversarea din acest an a avut æi o profundã semnificaåie culturalreligioasã:
în luna mai a fost consfinåit ocrotitorul spiritual al poliåiætilor
de frontierã - Dreptcredinciosul Voievod Ætefan Cel Mare æi Sfânt,
canonizat de cãtre Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, prin Tomosul
de la 20 iunie 1992.
De asemenea, cu aceastã ocazie, a fost acordatã distincåia de
„Poliåistul de Frontierã al anului 2008” la categoria ofiåeri comisarului
Vasile Flavius Onofrei -æeful Biroului Combaterea Infracåionalitãåii
Transfrontaliere din cadrul IJPF Iaæi. Printre multe alte rezultate, ofiåerul
a anihilat o serie de grupãri infracåionale æi a descoperit, confiscat sau
indisponibilizat diverse bunuri, unele incluse în patrimonial cultural
naåional æi universal, între care æapte statuete creaåie Salvador Dali,
schiåe creaåie: Felix Tabasco, Juan Ismael, E Lopez Beron, Santos Hu.
La categoria agenåi, titlul de „Cel mai bun poliåist de frontierã
al anului” i-a fost acordat agentului-æef de poliåie Ion Mihai Boldei
-SPF Giurgiu, pentru descoperirea, pe sensul de intrare în åarã, a unei
cantitãåi impresionante de bunuri culturale, monede, cãråi, podoabe
vechi æi bijuterii.
Cu aceastã ocazie, datoritã relaåiei speciale de colaborare între
PFR æi Poliåia Federalã de Frontierã Germanã în domeniul operativ æi
a instruirii profesionale a fost înmânatã fostului æef al Poliåiei Federale
de Frontierã Germane, Udo Burkholder, decoraåia de pace „Virtutea
Militarã în Grad de Mare Ofiåer”.
La finalul spectacolului toåi spectatorii, precum æi invitaåii, printre
care ministrul internelor si reformei administrative, Cristian David,
reprezentanåi ai conducerii M.I.R.A. æi invitaåi din partea autoritãåilor
de frontierã vecine, precum æi ai altor instituåii cu care Poliåia de
Frontierã colaboreazã, veterani æi rezerviæti ai PFR, au fost invitaåi de
cãtre inspectorul general al PFR, chestor principal de poliåie dr. Nelu
Pop, sã viziteze, în cadrul Muzeului Naåional de Artã a României,
Expoziåia de Artã Fotograficã a Revistei „Frontiera”, realizatã cu
sprijinul SNPPC æi IPA.
„Aæa cum ne-am obiænuit, Poliåia
de Frontierã sãrbãtoreæte cu distincåie
æi eleganåã momentele aniversare,
aceste douã atribute caracterizeazã
æi marcheazã æi aceastã manifestare”.
Aprecierea face parte din debutul
discursului ministrului internelor
æi reformei administrative, Cristian
David, care a marcat finalul
manifestãrii aniversare. A urat „La
mulåi ani!” Poliåiei de Frontierã
Române, considerând cã cei 144
de ani de existenåã „au o linie de
legãturã ce constã în credinåã,
loialitate faåã de åarã, în devotament
æi spiritul de sacrificiu al celor care,
de-a lungul anilor, au servit instituåia,
chiar dacã, de-a lungul timpului, a
F R O N T I E R A
F e s t i v i t a t e

purtat diferite denumiri. Aceastã credinåã faåã de patrie este cea care
a stat în sufletul æi în conætiinåa profesionalã a celor care au servit
România“. În acest spirit, ministrul Cristian David a subliniat cã
cei doi poliåiæti de frontierã premiaåi „meritã respectul, aprecierea
noastrã pentru faptul cã au dovedit cã sunt lucrãtori loiali, fideli,
vigilenåi, profesioniæti adevãraåi, oameni integri care reprezintã cu
cinste activitatea æi imaginea Poliåiei de Frontierã”.
În contextul noului statut al României, de stat membru în Uniunea
Europeanã, Poliåia de Frontierã Românã are în faåã mai multe
obiective, iar pentru anii care vor urma, principalul obiectiv va fi
„sã atingã acel standard de performanåã, de profesionalism care sã fie
compatibil, comparabil æi perfect integrabil în normele, standardele
æi exigenåele Uniunii Europene. Astãzi, Poliåiei de Frontierã îi revine
nu doar responsabilitatea apãrãrii frontierei externe a României, ci
îi va reveni, în 2011, responsabilitatea întregii Europe, a spaåiului
Uniunii Europene, cu responsabilitate care înseamnã asigurarea
unui nivel de securitate, de siguranåã æi protecåie egalã pentru toåi
cetãåenii Uniunii Europene”.
„La acest moment
aniversar, vã rog sã-mi
permiteåi, sã transmit
aprecierea mea pentru
activitatea dumneavoastrã.
Apreciez, în mod deosebit,
efortul pe care întreaga
conducere, domnul inspector
general îl face pentru a
conjuga un nou cadru, o nouã
proiecåie pentru activitatea
Inspectoratului General al
Poliåiei de Frontierã”.
F R O N T I E R A
Cornel Cristescu, fiul comisarului Eugen
Nicolae Cristescu, ce a deåinut funcåii
importante în cadrul Poliåiei Române
F e s t i v i t a t e 7

Fotoreportaj de Iulian PUICÃ
8
F R O N T I E R A
E v e n i m e n t

F R O N T I E R A
E v e n i m e n t 9

Z I U A M A R I N E I R O M Â N E
De praznicul Sfintei Maria, ocrotitoarea marinarilor de
pretutindeni, se sãrbãtoreæte, potrivit tradiåiei, Ziua Marinei
Române, eveniment cu puternice rezonanåe emoåionale în
sufletul fiecãrui marinar.
La 15 august 1902 s-a serbat pentru prima datã Ziua
Marinei Române. Serbarea oficialã a avut loc la Cruciæãtorul
„Elisabeta” unde au fost prezenåi toåi ofiåerii Diviziei de Mare.
Seara au avut loc „luminaåii feerice, tablouri alegorice, coruri
æi altele”.
De-a lungul timpului, domnitorii Åãrilor Române, precum
Mircea cel Bãtrân, Vlad Åepeæ, Ætefan cel Mare, Mihai
Viteazul, Alexandru Ioan Cuza æi alåii, au fost preocupaåi de
necesitatea constituirii unor grupãri de nave pentru apãrarea
graniåelor pe apã æi respectãrii intereselor statelor române în
aceste zone.
În anul 1910, prin Decizie Ministerialã, ia fiinåã, în
subordinea Corpului Grãnicerilor, prima subunitate distinctã
de Marinã Grãnicereascã, numitã „Compania grãniceri
marinã”, ce avea în compunere 10 nave dislocate la Calafat,
Giurgiu, Galaåi æi Tulcea.
Datoritã originii comune cu Marina Militarã, Marina
Grãnicereascã s-a dezvoltat în spiritul luptei pentru apãrarea
fruntariilor åãrii, dar odatã cu evoluåia evenimentelor istoriei
ea a primit atribuåii diferite de ale Marinei Militare.
Ca æi ceilalåi reprezentanåi ai acestei frumoase meserii,
poliåiætii de frontierã – strãjuitori ai fruntariilor de apã ale
României, marinari prin specialitatea de bazã æi poliåiæti de
frontierã prin atribuåiile ce le revin potrivit legii, deåin bogate
tradiåii ancorate puternic în lupta milenarã a poporului nostru
pentru existenåã, libertate æi neatârnare.
Odatã cu integrarea României în Uniunea Europeanã,
realizarea unui management performant al structurilor
navale din Poliåia de Frontierã Românã constituie o premisã
fundamentalã în asigurarea unui înalt grad de securizare a
frontierelor albastre, ca parte integrantã a frontierei externe
a Uniunii Europene. Marinarilor din Poliåia de Frontierã
Românã le revine importanta misiune de combatere a
migraåiei ilegale, criminalitãåii trasfrontaliere, traficului
ilegal de droguri, respectãrii regimului juridic al frontierei
de stat æi asigurarea intereselor statului român în zona de
competenåã.
Pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor specifice,
10
F R O N T I E R A
F R O N T I E R A
E v e n i m e n t

componenta navalã a Poliåiei de Frontierã a fost dotatã cu o
serie de mijloace moderne de mobilitate navalã ce se ridicã
la standardele cerute de Uniunea Europeanã, punându-se
accentul æi pe dezvoltarea de programe care sã desãvâræeascã
pregãtirea profesionalã a personalului propriu.
Asprimea vieåii la bord, natura misiunilor încredinåate,
rapiditatea æi spectaculozitatea desfãæurãrii acestora æi
modul imperios de luare a deciziilor adecvate æi legale sunt
caracteristicile care fac din profesia poliåiætilor de frontierã
marinari o meserie aparte.
De ce oare de praznicul Adormirea Maicii Domnului æi nu
de cel al naæterii se serbeazã ziua marinarilor ? Poate pentru
cã, prin somnul ei, le vegheazã drumul pe ape æi, mai ales,
întoarcerea la åãrm, la mamele, surorile, soåiile æi fiicele ce
îi aæteaptã pe mal, sau poate cã, datoritã lor, a celor care
vegheazã la frontierele albastre, dumneavoastrã puteåi adormi
în fiecare searã liniætiåi.
La ceas aniversar, cu prilejul Zilei Marinei Române,
adresãm tuturor marinarilor români æi familiilor acestora cele
mai sincere felicitãri, urãri de sãnãtate, fericire, succes deplin
în misiunile ce le revin la hotarele albastre ale României
æi tradiåionalele urãri: „Vânt bun din pupa!” æi „Bun cart
înainte!”
Cosmin ISAILÃ
An de an, amploarea sãrbãtoririi Zilei Marinei a crescut, festivitãåile constând
în: salve de tun, ridicarea marelui pavoaz, prezentarea mesajului Preæedintelui
României, intonarea Imnului de Stat, defilarea navelor, aruncarea unei ancore
de flori în apã în amintirea eroilor marinari, jocuri sportive marinãreæti,
concursuri cu ambarcaåiuni, focuri de artificii etc.
F R O F R
N O
T N
I T
E I E
R R A
E v e n i m e n t
11

Poliåia de Frontierã æi UNHCR au acelaæi interes:
pedepsirea infractorilor,
traficanåilor æi cãlãuzelor, dar æi
protejarea victimelor acestora
interviu cu Reprezentantul UNHCR
în România, Machiel Salomons
- Domnule Salomons, pentru începutul acestui interviu vã
rog sã prezentaåi, pe scurt, implicarea UNHCR în protecåia
drepturilor refugiaåilor æi care sunt celelalte instituåii ce ar
trebui sã intervinã în rezolvarea problemelor acestora?
- În conformitate cu mandatul sãu, UNHCR este însãrcinat
de cãtre comunitatea internaåionalã sã protejeze æi sã asiste
refugiaåii din întreaga lume, inclusiv prin gãsirea unei soluåii
durabile pentru aceætia. În România, UNHCR lucreazã
împreunã cu Ministerul Internelor æi Reformei Administrative, în
mod deosebit cu Oficiul Român pentru Imigrãri, Inspectoratul
General al Poliåiei de Frontierã, alte instituåii guvernamentale
dar æi organizaåii neguvernamentale. Doresc, de asemenea, sã
menåionez cã drepturile refugiaåilor sunt respectate în România,
dreptul la azil este garantat æi în practicã, nu doar în legislaåia
naåionalã, la fel æi principiul nereturnãrii, iar persoanele în nevoie
de protecåie internaåionalã primesc asistenåã adecvatã nevoilor
pe care le au, aæa cum trebuie.
- Vã rog sã enumeraåi principalele åãri generatoare de
refugiaåi æi ce modificãri credeåi cã pot interveni în urmãtorii
ani?
- Prima æi cea mai importantã åarã producãtoare de solicitanåi
de azil este, desigur, Irak, dupã care urmeazã Rusia, China,
Serbia, Pakistan, Somalia. În România, în primele æase luni ale
acestui an, principalele åãri de origine ale solicitanåilor de azil
sunt Irak, India, Pakistan, Serbia. În ceea ce priveæte viitorul,
principalele åãri producãtoare de refugiaåi depind foarte mult
de evoluåia situaåiei din åãrile de origine, sens în care aæ aminti
situaåia recentã din Zimbabwe, sau din Kenya, care, însã, nu a
adus un numãr mai mare de solicitanåi de azil din aceste åãri în
România, dar a crescut numãrul de solicitanåi de azil din aceste
åãri în åãrile vecine.
- De la numirea dvs. în funcåia de Reprezentant al UNHCR
în România (în decembrie 2006) aåi fãcut câteva vizite la
diverse structuri ale PFR. Care este impresia dvs. despre
activitatea PFR în ceea ce priveæte problematica azilului?
- Am fost deosebit de impresionat de cunoætinåele æi
profesionalismul tuturor celor pe care i-am întâlnit, de la
directori sau inspectori æefi, pânã la poliåiætii de frontierã care
lucreazã în teren, toatã lumea cunoscând mandatul UNHCR,
12
responsabilitãåile pe care le avem ca Agenåie a ONU pentru
Refugiaåi, dar æi obligaåiile guvernelor de a respecta convenåiile
internaåionale relevante, precum æi legislaåia naåionalã în materia
azilului, la fel ca æi dreptul solicitanåilor de azil de a fi trataåi în
conformitate cu aceste legi.
- Care este perspectiva UNHCR cu privire la activitãåile
PFR de combatere a migraåiei ilegale, în legãturã cu
respectarea dreptului la azil æi a celorlalte principii
fundamentale în materia azilului?
- Actualele fluxuri migratorii, de la est al vest æi de la sud la
nord au avut ca rezultat acåiunea guvernelor de a implementa
diverse mãsuri pentru a restrânge aceste miæcãri. Acesta este,
evident, un drept legitim al unei naåiuni suverane precum æi al
oricãrui stat membru al UE. UNHCR este, totuæi, îngrijorat de
rezultatul acestor mãsuri restrictive, deoarece dreptul la azil poate
fi pus în pericol. Ce vreau sã spun? Dacã devine mai greu pentru
solicitanåii de azil sã treacã frontiera, aceætia nu vor avea de ales æi
vor trebui sã apeleze la un traficant sau la o cãlãuzã, care le cere
bani grei, dar care, în acelaæi timp, organizeazã cãlãtoria în cele
mai periculoase moduri. Ætim cu toåii de moartea tragicã a multor
migranåi æi solicitanåi de azil care au cãlãtorit timp îndelungat în
containere în care au murit din cauza sufocãrii, fãrã mâncare æi
apã, sau în cazul traversãrilor pe Marea Mediteranã, cu bãrci
improprii, confruntându-se cu pericolul de a se îneca. Acesta ar
fi contextul internaåional æi relaåia dintre migraåie æi azil.
În privinåa României, Poliåia de Frontierã æi-a demonstrat
profesionalismul æi cu privire la acåiunile de combatere a
migraåiei ilegale, reuæind, în acelaæi timp, sã respecte æi dreptul
fundamental la azil. În acest sens, este de menåionat faptul cã atât
Poliåia de Frontierã, cât æi UNHCR au de fapt acelaæi interes: de a
pedepsi infractorii, traficanåii æi calãuzele æi de a proteja victimele
acestora, în speåã de a acorda accesul la procedura de azil în
România acelora care au nevoie de protecåie internaåionalã.
- Câte persoane cu nevoie de protecåie existã în România
æi care este tendinåa în Uniunea Europeanã?
- Termenul de persoane în nevoie de protecåie include nu
numai refugiaåii dar æi solicitanåii de azil, persoanele cu protecåie
subsidiarã, o parte dintre cei care sunt toleraåi în România, iar
numãrul estimat al acestora este în jur de 2000. Æi spun estimat
deoarece existã situaåii în care solicitanåii de azil pleacã din
România înainte de finalizarea procedurii de azil, sau persoanele
care au obåinut o formã de protecåie aleg sã îæi exercite dreptul
la libera circulaåie.
Existã, de asemenea, æi o tendinåã geopoliticã, în sensul cã în
lume sunt mai puåine åãri producãtoare de refugiaåi. În ceea ce
priveæte România, în anul 2006, înainte de intrarea åãrii în UE,
au fost 480 cereri de azil, în 2007 numãrul de cereri a crescut
la 670. Trebuie, însã, menåionat cã România are a doua cea
mai lungã frontierã externã a UE æi este o åarã mare pentru un
F R O N T I E R A
I n t e r v i u

numãr atât de mic de cereri de azil, dacã comparãm, de pildã,
cu Polonia, cu 10.000 cereri de azil, Bulgaria, cu 2000 cereri
sau Grecia, cu 25.000 cereri.
- Ce viziune aveåi asupra problematicii azilului în Europa
în actualul context de luptã împotriva terorismului?
- Dupã atacurile de la World Trade Center, de la 11 septembrie
2001, statele au realizat cã în relaåiile politice internaåionale
moderne a apãrut un nou fenomen, cel al terorismului internaåional.
Mijloacele tradiåionale folosite de state în lupta cu ameninåãrile,
sã le spunem tradiåionale, nu se aplicã teroriætilor æi acest nou
fenomen are nevoie de o strategie specificã. Vedem, astfel, cã
agenåiile de securitate æi de informaåii din UE îæi îmbunãtãåesc
colaborarea, îæi extind reåelele de informaåii æi de schimb de
informaåii într-o manierã mai eficientã, ceea ce a dus la cum
numesc unii - detectarea precoce a unui suspect de terorism æi la
prevenirea atacurilor teroriste. Evident cã UNHCR este conætient
de toate acestea precum æi de faptul cã existã îngrijorãri legitime
în toate statele membre cu privire la acest fenomen æi doreæte sã
asigure cã un are nici o intenåie de a proteja teroriætii. În acest sens,
doresc sã menåionez cã în Convenåia de la Geneva se gãseæte o
prevedere explicitã, în art. 1 F care exclude astfel de persoane de
la acordarea statutului de refugiat. Aæadar, teroriætii sunt excluæi de
la acordarea protecåiei internaåionale. Am stabilit, deci, cã teroriætii
nu sunt protejaåi de UNHCR. Existã, de asemenea, provocarea
de a identifica dintre solicitanåii de azil cine se calificã pentru
obåinerea statutului de refugiat sau cine este terorist dintre migranåi.
O modalitate de a rezolva aceastã problemã este o bunã colaborare
între UNHCR æi åãrile de azil cu privire la schimbul de informaåii,
activitãåi de pregãtire specifice, sfaturi cu privire la stabilirea
credibilitãåii solicitanåilor de azil în cadrul interviurilor, æ.a.m.d.
- Cum apreciaåi rolul României în plan internaåional, în
contextul respectãrii drepturilor omului, în general, æi al
refugiaåilor, în special?
- Vreau sã spun cã este o onoare æi o plãcere sã lucrez
în România. Nu am primit nicio informaåie despre tratament
necorespunzãtor la adresa persoanelor de interes pentru noi,
nici la frontierã, nici pe teritoriul României.
Dar, România a fãcut mult mai mult. România a agreat sã punã
la dispoziåia UNHCR centrul de la Timiæoara, administrat de cãtre
Oficiul Român pentru Imigrãri, în scopul evacuãrii temporare a
celor mai vulnerabili refugiaåi din întreaga lume, care vor fi apoi
relocaåi în teråe åãri. Aceætia sunt refugiaåi care nu se pot bucura
de refugiu în primele åãri de azil æi care vor putea fi evacuaåi la
Timiæoara dupã aprobarea de cãtre Parlamentul României a unei
înåelegeri de colaborare semnate recent între Guvernul României,
UNHCR æi Organizaåia Internaåionalã pentru Migraåie. Mai mult,
În ziua de 8 iulie a.c., Direcåia Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi a
fost vizitatã de Reprezentantul în România al Înaltului Comisariat
al Naåiunilor Unite pentru Refugiaåi
(UNHCR), Machiel Salomons.
În cadrul vizitei, comisarul-æef
de poliåie Ion Pop - Directorul
DPF Rãdãuåi a prezentat activitatea
desfãæuratã în cadrul instituåiei,
modul cum se efectueazã
supravegherea æi controlul frontierei
de stat, cooperarea cu grãnicerii
ucraineni, precum æi alte probleme
privind managementul frontierei.
Obiectivele acestei vizite au inclus
discutarea problematicii migraåiei
æi azilului la nivelul DPF Rãdãuåi,
precum æi modalitãåile de procesare
practicã a solicitãrilor de azil
formulate în zona de competenåã.
România s-a alãturat recent celorlalte 18 åãri de relocare din lume,
åãri dornice sã ofere protecåie permanentã refugiaåilor, æi sperãm
ca primii refugiaåi sã fie relocaåi în România, curând.
Pentru ambele activitãåi menåionate mai sus vom avea, evident,
nevoie de colaborarea Poliåiei de Frontierã cu privire la accesul
acestor persoane pe teritoriul României precum æi cu privire la
plecarea celor transferaåi temporar spre teråe åãri.
- Între UNHCR, CNRR æi PFR urmeazã sã se semneze un
memorandum de înåelegere la modalitãåile de cooperare æi
coordonare în vederea sprijinirii accesului solicitanåilor de
azil pe teritoriul României (ceremonia de semnare a acestui
document a avut loc la în data de 22 iulie a.c. – n.r.).
Ce influenåã credeåi cã va avea acest document asupra
activitãåii celor trei instituåii semnatare?
- Mai întâi, aæa cum am menåionat deja, impresia mea este
cã Poliåia de Frontierã respectã în mod consistent obligaåiile pe
care le are în conformitate cu legislaåia internã æi internaåionalã
cu privire la accesul la procedura de azil. Sunt sigur cã orice
strãin care depune o cerere de azil la frontierã este tratat conform
standardelor internaåionale. Acest protocol de colaborare tripartit
semnat în iulie, anul acesta, consfinåeæte, de fapt, în scris, o
realitate care existã în România de câåiva ani. Acest protocol va
permite continuarea activitãåilor de pregãtire pentru poliåia de
frontierã prin activitãåi de formare a formatorilor, schimb de date
æi informaåii, misiuni comune la frontierã, garantarea accesului
în zonele de frontierã etc.
- Pe 20 iunie a fost Ziua Internaåionalã a Refugiatului. Ce
doriåi sã transmiteåi cu aceastã ocazie?
- Mesajul din acest an al Zilei Mondiale a Refugiaåilor a fost
„Protecåie”, protecåia fiind æi fundamentul activitãåii UNHCR în
lume. Acest termen a fost, de cele mai multe ori, foarte des utilizat
æi de cãtre persoanele pe care noi le avem în grijã: protecåie faåã
de persecuåiile din åãrile de origine, protecåie faåã de conflicte
civile æi rãzboaie; dar protecåie înseamnã æi toatã munca pe
care o face UNHCR în lume: de la acordarea de mâncare æi
apã pânã la accesul pe teritoriul unei åãri sigure la procedurile
de azil. Ziua Mondialã a Refugiaåilor înseamnã, de asemenea,
un bun prilej pentru UNHCR de a-æi face cunoscutã munca æi
partenerii, cãci este evident cã singuri, fãrã ajutorul partenerilor
noætri guvernamentali æi neguvernamentali, nu am putea oferi
protecåie milioanelor de persoane care au nevoie de noi.
Aæ vrea sã adaug mulåumiri poliåiætilor de frontierã din întreaga
åarã pentru felul exemplar în care îæi desfãæoarã activitatea, sã le
urez succes în activitatea profesionalã æi toate urãrile de bine.
Interviu realizat de Gabriel CRÃCIUN
Reprezentantul în România al UNHCR, în vizitã la Rãdãuåi
Activitatea a continuat la IJPF Suceava, cu prezentarea
Punctului de Trecere a Frontierei Siret, unde a fost descris modul
în care se efectueazã controlul
la frontierã conform cerinåelor
Uniunii Europene, s-a prezentat
dotarea, precum æi modul de
cooperare cu instituåiile care
desfãæoarã activitãåi în cadrul
punctului de trecere a frontierei
de stat.
Reprezentantul UNHCR în
România æi-a încheiat vizita
mulåumind poliåiætilor de frontierã
pentru activitatea extrem de
importantã pe care o desfãæoarã
pe linia migraåiei æi azilului,
urându-le, totodatã, succes în
activitatea desfãæuratã.
Ilie POROCH-SERIÅAN
F R O N T I E R A
I n t e r v i u
13

14
Parteneriat româno - englez la
nivelul æcolilor din PFR
În perioada ianuarie - iulie a.c., Æcoala de Pregãtire a
Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” din Oradea a
participat la Proiectul PHARE „EuropeAid/123605/D/SER/RO
- Dezvoltare Resurse Umane”, iniåiat de Poliåia de Frontierã
Românã în parteneriat cu Universitatea Æcolii de Afaceri din
Wolverhampton, Anglia.
Activitatea a fost condusã de liderul român de proiect,
comisar-æef de poliåie Mihai Georgescu – æeful Serviciului
Formare æi Perfecåionare Resurse Umane din IGPF æi de echipa de
tutori a Universitãåii
Wolverhampton,
formatã din Janet
Firth, Bob Hamlin,
Barbara Maiden æi
Geoff Westwood.
Din echipã a fãcut
parte, de asemenea,
Dan Nechita -
translator.
Proiectul a
cuprins trei faze:
• Faza I –
„Diagnoza procesului de instruire în æcolile Poliåiei de Frontierã
Române”;
• Faza a II-a – „Instruire în proiectare æi dezvoltare de
curriculum – Învãåarea bazatã pe competenåe”;
• Faza a III-a – „Instruire în proiectare æi dezvoltare de
curriculum – Proiectarea unui nou curriculum æi Planul de
acåiune”.
În urma diagnozei pe care experåii Universitãåii Wolverhampton
au efectuat-o în æcolile Poliåiei de Frontierã a fost demaratã faza
a II-a, care a fost planificatã pe serii a câte cinci zile, în perioada
07.04-20.06.2008, în locaåiile Bucureæti, Drobeta Turnu Severin
æi Iaæi. La aceastã fazã, din Æcoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei
de Frontierã „Avram Iancu” au participat 20 cadre didactice, pe
seriile stabilite prin program, echipele fiind formate din câte 2-4
profesori, reprezentând toate cele patru catedre ce funcåioneazã
în æcoalã.
La finalul fiecãrei zile, participanåii au completat un jurnal
de dezvoltare profesionalã cu cele mai semnificative aspecte
rezultate din programul parcurs,
sub forma unui proces reflectiv.
Din concluziile rezultate
în urma parcurgerii fazei a II-a
de instruire, sunt de evidenåiat
urmãtoarele:
A - Pe linia învãåãrii bazate
pe competenåe, subiectele cheie
explorate æi discutate au acoperit
douã aspecte importante æi
anume:
1- provocarea cu care se
confruntã cele æase æcoli ale PFR
în cadrul schimbãrii de la instruirea
tradiåionalã la cea bazatã pe
competenåe;
2 - relevanåa æi utilitatea tehnicilor æi instrumentelor instruirii
sistematice contemporane.
B - Necesitatea creæterii rolului domeniilor afectiv æi
psihomotor ale învãåãrii, dar æi al aspectelor motivaåionale în
crearea æi dezvoltarea de competenåe.
C - O schimbare organizaåionalã de succes necesitã o
accentuare care sã balanseze între viziunea de schimbare (ce
trebuie sã se schimbe æi de ce), schimbarea comportamentalã
(factori comportamentali, riscuri æi procesele de schimbare) æi
programul de management (cele mai bune tehnici practice æi
abordãri pentru un management eficace al schimbãrii).
Faza a III-a a Proiectului s-a desfãæurat la Poiana Braæov, în
perioada 14-17 iulie a.c. Din echipa de tutori a Universitãåii
Wolverhampton, au participat Janet Firth æi Barbara Maiden.
Æcoala PF „Avram Iancu” din Oradea a fost reprezentatã de
comisarul-æef de poliåie Ionel Hotnoga, director adjunct pentru
învãåãmânt æi comisarul-æef de poliåie Bogdan Creåu, æef de
catedrã.
Scopul acestei ultime faze a fost de a oferi posibilitatea
beneficiarilor din cele æase æcoli ale PFR sã aplice cunoætinåele æi
abilitãåile acumulate în cadrul Fazei a II-a, pentru a proiecta un nou
curriculum aliniat la normele Uniunii Europene, cu supervizarea
experåilor Universitãåii Wolverhampton, care au acordat asistenåa
necesarã. A fost evaluat curriculum-ul curent, în comparaåie cu
standardele necesare muncii în Poliåia de Frontierã, æi a fost
demarat un Plan de acåiune pentru o viitoare implementare.
Faza a III-a a cuprins urmãtoarele repere: • Privire generalã asupra
Fazelor I æi a II-a ale Proiectului, în relaåia cu curriculum-ul bazat
pe competenåe æi organizaåiile de înaltã performanåã • Modele
teoretice pentru dezvoltarea de curriculum bazat pe competenåe
• Diagnosticarea lipsurilor în proiectarea æi dezvoltarea curentã
a curriculum-ului • Revizuirea criticã a curriculum-ului propriei
æcoli în comparaåie cu standardele bunelor practici, aæa cum sunt
ele schiåate în Filozofia Frontex • Încadrarea întregului curriculum
al æcolii în legãturã cu modelele teoretice • Crearea planurilor de
acåiune centrale æi individuale ale æcolilor, identificarea barierelor
în implementare.
Activitãåile s-au desfãæurat în grupuri mixte sau pe æcoli, iar
modul de rezolvare a sarcinilor æi tematicile abordate au fost
dezbãtute æi prezentate frontal. Reprezentanåii æcolii orãdene au
evidenåiat aspectele caracteristice ale procesului de învãåãmânt
din instituåie, realizãrile, dar æi neajunsurile existente, împãrtãæind
din experienåa proprie colegilor din celelalte æcoli.
Æcoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram
Iancu” din Oradea a fost prima instituåie de învãåãmânt din
PFR care a implementat, începând cu anul æcolar 2007-2008,
curriculum-ul bazat pe competenåe în procesul de formare
iniåialã a agenåilor de poliåie, iar ulterior la nivelul cursurilor de
perfecåionare a acestora.
În prezent, este finalizat curriculum-ul pentru seria de
elevi 2008-2010, cãruia i-au fost aduse îmbunãtãåiri pe baza
experienåei anterioare.
A fost implementat curriculumul
comun Frontex în programele
proprii, în conformitate cu filozofia
educaåionalã Frontex.
Toate fazele din cadrul
Proiectului au constituit pentru
participanåi oportunitãåi valoroase
de dezvoltare în plan profesional,
care au contribuit în mod cert
la aprofundarea cunoætinåelor æi
dezvoltarea deprinderilor de lucru
în cadrul ariilor curriculare specifice
æcolii.
Concluzionând, ne exprimãm
convingerea cã proiectarea æi
implementarea de curriculum bazat pe competenåe asigurã
atingerea standardelor de pregãtire necesare pentru îndeplinirea
atribuåiilor de cãtre agentul poliåiei de frontierã, în conformitate
cu legislaåia naåionalã æi cu normele Uniunii Europene.
Mulåumim æi pe aceastã cale echipei de experåi a Universitãåii
Æcolii de Afaceri din Wolverhampton, tuturor factorilor
responsabili ai pãråii române implicaåi în derularea acestui proiect
æi ne exprimãm dorinåa de a continua în viitorul apropiat acest
demers pedagogic.
Ionel HOTNOGA
Bogdan CREÅU
F R O N T I E R A I n s t r u i r e

60 kg de heroinã, ascunse
într-un TIR cu aparaturã
electrocasnicã
Poliåiætii de frontierã din cadrul PTF Nãdlac - jud. Arad
au descoperit, ascunse într-un TIR încãrcat cu aparaturã
electrocasnicã, aproximativ 60 kg heroinã, ce urmau sã
ajungã pe piaåa de desfacere din Europa de Vest.
Judeåene pentru Accize æi Operaåiuni Vamale
Timiæoara, pentru deschiderea mijlocului de
transport æi efectuarea unui control amãnunåit
al acestuia.
Astfel, printre aragaze, în patru cutii
de carton, au fost descoperite 83 pachete,
învelite în bandã adezivã, de culoare maro,
În seara zilei de 15 iulie a.c., la PTF Nãdlac, jud. Arad,
s-a prezentat pentru a ieæi din åarã cu un autocamion, un
cetãåean turc, în vârstã de 28 ani, însoåit de o româncã. Æoferul
autocamionului transporta, conform documentelor de însoåire,
maæini de gãtit
din Turcia
pentru o firmã
din Ungaria.
Acåionând
în baza unor
informaåii
deåinute de
lucrãtori ai IJPF
Arad, împreunã
cu un procuror
din cadrul
DIICOT – Biroul
Teritorial Arad,
poliåiætii de
frontierã din punct au procedat la verificarea atentã a TIR-ului.
S-a constatat cã, deæi sigiliul vamal aplicat de autoritãåile turce
era intact, prelata autocamionului era tãiatã.
A fost solicitat sprijinul inspectorilor vamali din cadrul Direcåiei
Amfetamine æi canabis
depistate la Boræ
În urma unei acåiuni desfãæurate de poliåiæti de frontierã
din cadrul DPF Oradea æi IJPF Bihor, împreunã cu lucrãtori
ai BCCO Oradea, pe sensul de intrare în PTF Boræ – jud.
Bihor, au fost descoperite, într-un autoturism, condus de un
cetãåean român care se întorcea din Italia, aproximativ 193
grame amfetaminã æi 63 grame canabis.
ce conåineau 58,9 kg substanåã
de culoare maronie, suspectã
a fi heroinã. În urma testãrii
preliminare cu aparatura din
dotare, substanåa a reacåionat ca fiind heroinã.
Cercetãrile sunt continuate de poliåiætii de frontierã, sub
coordonarea procurorilor DIICOT - Biroul Teritorial Arad.
În dupã-amiaza zilei de 12 august a.c., în jurul orei 15.20, la
PTF Boræ, jud. Bihor, s-au prezentat pe sensul de intrare în åarã
un cetãåean român, în vârstã de 29 ani, æi fratele sãu, la volanul
unui autoturism marca „Opel”, înmatriculat în Italia.
Acåionând în baza unei analize a factorilor de risc, poliåiætii
de frontierã au procedat la efectuarea unui control amãnunåit
al mijlocului de transport æi al celor douã persoane. Astfel, în
portbagajul maæinii, au fost descoperite, ascunse, douã pachete
ce conåineau 193 grame substanåã de culoare albã, care a
reacåionat pozitiv la testarea cu reactivi din trusa „Narcotest”
ca fiind amfetaminã, æi 63 grame substanåã vegetalã de culoare
verde maronie, ce a reacåionat
pozitiv ca fiind canabis.
S-a luat mãsura întreruperii
cãlãtoriei celor în cauzã,
cercetãrile fiind continuate
de poliåiætii de frontierã
sub directa coordonare a
procurorilor DIICOT – Biroul
Teritorial Bihor.
Mircea CHIOREAN
F R O N T I E R A
Æ t i r i
15

Grupuri de migranåi reåinute la Dej æi Viæeu
În cadrul unei acåiuni comune, desfãæurate de structuri
ale IGPF æi IGPR din judeåele Maramureæ, Satu Mare æi Cluj,
au fost depistate 25 de persoane de origine afroasiaticã,
care intenåionau sã ajungã ilegal în vestul Europei.
Migranåii, constituiåi în douã grupuri, au fost reåinuåi
pe raza localitãåilor Dej - judeåul Cluj, respectiv Valea
Viæeului -judeåul Maramureæ.
Astfel, în cadrul unei acåiuni organizate pe linia prevenirii
æi combaterii migraåiei ilegale, la care au participat
lucrãtori din cadrul IJPF Maramureæ, IJPF Satu Mare,
BCCO Cluj, IPJ Cluj, IPJ Maramureæ æi ORI Maramureæ, în
perioada 9-10 iulie a.c., au fost depistate æi reåinute douã grupuri
de persoane de origine asiaticã, care intenåionau sã ajungã în
vestul Europei pentru a-æi gãsi un loc de muncã.
Primul grup, format din 21de bãrbaåi - cinci de origine
pakistanezã æi 16 de origine indianã – a fost localizat pe raza
localitãåii Dej, jud. Cluj, persoanele în cauzã neavând asupra lor
acte de identitate æi neputând justifica prezenåa în zonã.
Din primele verificãri, a rezultat cã aceætia au vârste cuprinse
între 18 æi 27 ani æi au plecat din åãrile de origine, cãtre vestul
Europei, pentru a-æi gãsi un loc de muncã.
Pe timpul cercetãrilor, cei în cauzã au solicitat obåinerea
statutului de refugiat în România, fiind preluaåi de cãtre
reprezentanåii ORI Maramureæ pentru întreprinderea mãsurilor
legale ce se impun.
Cel de-al doilea grup – format din patru persoane tot de
origine asiaticã – a fost depistat pe raza localitãåii Valea Viæeului,
jud. Maramureæ. Din primele verificãri, s-a stabilit cã æi aceætia
intenåionau sã ajungã în vestul Europei pentru a munci.
Cercetãrile sunt continuate în vederea identificãrii persoanelor
implicate æi a itinerariilor de deplasare a migranåilor.
Iulia UTAN
Doi migranåi turci reåinuåi la Cãlaraæi
În ziua de 13 iulie a.c., poliåiætii de frontierã cãlãrãæeni
au reåinut doi cetãåeni de origine turcã, dupã ce trecuserã
ilegal frontiera de stat a României prin dreptul municipiului
Cãlãraæi.
La solicitarea documentelor, aceætia au prezentat cãråi de
identitate bulgãreæti, declarând cã sunt bulgari æi cã au
trecut frontiera cu bacul prin Punctul Ostrov.
Faptul cã nu ætiau limba bulgarã a trezit suspiciuni poliåiætilor
de frontierã din cadrul IJPF Cãlãraæi, care, la o verificare mai
amãnunåitã a bagajelor, au gãsit douã paæapoarte turceæti
cu numele lor, mai multe seturi de fotografii tip paæaport, o
hartã a Europei æi diverse sume de bani în mai multe monede
naåionale.
Pânã la urmã, cei doi au recunoscut cã sunt de origine turcã æi
cã au trecut ilegal frontiera cãlãuziåi de doi pescari din localitatea
Varna - Bulgaria, cu intenåia de a ajunge în Franåa pentru a-æi
gãsi un loc de muncã.
Cele douã cãråi de identitate bulgãreæti, s-au dovedit a fi
falsificate, iar din declaraåiile lor rezultã cã le-au cumpãrat din
Istanbul, la preåul de 500 euro fiecare.
S-a luat legãtura cu poliåiætii de frontierã bulgari, pentru a
se încerca identificarea cãlãuzelor, iar cei doi, pentru care ziua
de 13 s-a dovedit cu ghinion, sunt cercetaåi pentru sãvâræirea
infracåiunilor de „intrare în åarã prin trecerea ilegalã a frontierei”,
„fals privind identitatea” æi „uz de fals”.
16
F R O N T I E R A
Vasile CHIRU
Æ t i r i

Zece cetãåeni de origine asiaticã au
trecut ilegal Tisa în România
În cadrul unei acåiuni complexe organizate pe linia
prevenirii æi combaterii migraåiei ilegale, lucrãtori din
cadrul IJPF Maramureæ au reåinut, în noaptea de 12/13
august a.c., între orele 22.00-01.00 un grup de zece
migranåi de origine asiaticã, trei cetãåeni indieni æi æapte
pakistanezi, care trecuserã ilegal frontiera de stat peste
râul Tisa, din Ucraina în România, cu intenåia de a ajunge
în spaåiul Schengen.
Traficantã de minore, în mâinile
poliåiætilor de frontierã maramureæeni
Poliåiætii de frontierã maramureæeni au reåinut o femeie
care a racolat, transportat æi exploatat sexual în Elveåia
mai multe tinere de pe raza judeåului Maramureæ, printre
care æi minore.
La începutul anului 2008, la
nivelul IJPF Maramureæ au fost
obåinute date æi informaåii din
care a rezultat faptul cã o femeie,
D.M., de 35 ani, din Baia Mare,
a racolat, transportat æi exploatat
sexual în Elveåia mai multe tinere
din judeåul Maramureæ, printre
care unele minore. Astfel, în
perioada 2004-2008, femeia
a recrutat mai multe tinere, pe
care le-a dus în Elveåia, în oraæul
Zurich, unde acestea au practicat
Un grup de migranåi, format din æapte pakistanezi
æi un indian, a fost depistat, în cursul nopåii de 25/26
august a.c., în jurul orei 01.00, de poliåiætii de frontierã
maramureæeni, la graniåa cu Ucraina.
Cei în cauzã
au intrat fraudulos
în åara noastrã,
traversând râul Tisa,
cu intenåia de a-æi
continua drumul
ilegal cãtre spaåiul
Schengen.
În data de 26
august a.c., în
jurul orei 01.00, pe
timpul desfãæurãrii
Æapte pakistanezi æi un indian
depistaåi la malul râului Tisa
F R O N T I E R A
Æ t i r i
Astfel, în urma datelor æi informaåiilor
deåinute la nivelul IJPF Maramureæ, poliåiæti
de frontierã maramureæeni au desfãæurat, în
cursul nopåii de 12/13 august a.c., o acåiune
complexã. În timpul acesteia, pe malul stâng al râului Tisa, pe
direcåia localitãåii Sarasãu, în apropierea frontierei, au fost reåinute
zece persoane, cetãåeni strãini, care au trecut frontiera de stat din
Ucraina în România.
Lucrãtorii noætri au constatat cã bãrbaåii, cu vârste cuprinse
între 18 æi 30 ani, au trecut râul Tisa, din åara vecinã, folosinduse
de o barcã pneumaticã, fiind cãlãuziåi de cãtre un cetãåean
ucrainean, a cãrui identitate nu a putut fi stabilitã.
Cei în cauzã au declarat cã s-au deplasat din åara de origine
pânã la Moscova, iar de aici au ajuns la Kiev, în Ucraina, de unde
s-au îndreptat cãtre România cu ajutorul cãlãuzei ucrainene. Ei
intenåionau sã ajungã în spaåiul Schengen pentru a-æi gãsi un
loc de muncã.
Persoanelor în cauzã li s-au întocmit dosare penale sub
aspectul sãvâræirii infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de
stat, conform art. 70 alin. 1 din OUG 105/2001, iar în data
de 13 august a.c. cetãåenii strãini au fost predaåi autoritãåilor
ucrainene.
Cercetãrile continuã, în cooperare cu autoritãåile statului
vecin, în vederea depistãrii persoanelor implicate în cãlãuzirea
grupului, la finalizarea cazului urmând a fi luate mãsurile
legale.
prostituåia, la stradã precum æi într-un local.
Sumele câætigate din practicarea prostituåiei,
peste 20.000 euro, æi le însuæea. Tot în aceastã
perioadã, a recrutat æi exploatat sexual, prin
practicarea prostituåiei la stradã, în Baia Mare,
mai multe minore.
În luna ianuarie a.c., poliåiætii de frontierã maramureæeni
i-au întocmit femeii dosar penal, care a fost prezentat DIICOT
– Biroul Teritorial Maramureæ. Totodatã, în cauzã s-a cooperat
æi cu autoritãåile elveåiene.
În baza delegãrilor emise de cãtre DIICOT – Biroul Teritorial
Maramureæ, lucrãtorii IJPF Maramureæ au reuæit documentarea
activitãåii infracåionale a numitei D.M., astfel cã, în data de 29
iulie a.c., procurorul care instrumenteazã cazul a emis ordonanåa
de reåinere pe o perioadã de 24 de ore pe numele acesteia,
pentru sãvâræirea infracåiunii de trafic de minori, faptã prevãzutã
æi pedepsitã de art. 13 din Legea 678/2001, fiind prezentatã
Tribunalului Maramureæ, care a dispus arestarea preventivã
pentru 29 zile.
Cercetãrile sunt continuate de cãtre procurorul DIICOT -
Biroul Teritorial Maramureæ æi poliåiæti de frontierã, în vederea
identificãrii tuturor persoanelor implicate în aceastã activitate
infracåionalã æi luarea mãsurilor care se impun.
misiunilor de supraveghere æi control în zona de
competenåã, poliåiætii de frontierã, din cadrul Sectorului
PF Sighet – jud. Maramureæ, au depistat, în apropierea
localitãåii Bocicoiu Mare, la 15 metri distanåã de graniåa
cu Ucraina, opt persoane, care nu îæi justificau prezenåa
în zonã. Cu ocazia verificãrii celor în cauzã, poliåiætii de frontierã
au stabilit cã grupul este format din æapte pakistanezi æi un indian,
cu vârste cuprinse între 18 æi 38 de ani, care au trecut ilegal
graniåa din åara vecinã, traversând râul Tisa.
Din declaraåiile celor în cauzã, a rezultat cã s-au deplasat din
åãrile de origine cu diverse mijloace de transport, au tranzitat Rusia
æi, ulterior, Ucraina, cãlãuziåi de cãtre un cetãåean ucrainean,
intenåia lor fiind sã ajungã într-un stat din vestul Europei pentru
a-æi gãsi un loc de muncã.
Împotriva celor în cauzã s-au luat mãsurile legale care
se impun, în cursul aceleiaæi zilei fiind predaåi autoritãåilor
ucrainene, în baza acordului încheiat cu åara vecinã, pentru
continuarea cercetãrilor.
Paginã realizatã de Iulia UTAN
æi Mariana MUREÆAN
17

PAÆAPORT ROMÂNESC
(fals total)
Pagini realizate cu sprijinul
Serviciului Criminalistic al IGPF
VIZUALIZARE ÎN
LUMINÃ ALBÃ, FILA
INFORMATIZATÃ
ORIGINAL
CONTRAFACERE
FOTOGRAFIA TITULARULUI - SE
EVIDENÅIAZÃ O IMPRIMARE INKJET
FOTOGRAFIA TITULARULUI - SE
EVIDENÅIAZÃ O IMPRIMARE INKJET
DIFERITÃ FAÅÃ DE ORIGINAL
18
ZONÃ MÃRITA DE PE AVERSUL FILEI INFORMATIZATE
SITUATE DEASUPRA FOTOGRAFIEI - SE EVIDENÅIAZÃ
O IMPRIMARE OFFSET A SUPORTULUI DE HÂRTIE
F R O N T I E R A
C r i m i n a l i s t i c ã

SE EVIDENÅIAZÃ O PORÅIUNE DIN SUPORTUL DE HÂRTIE
ORIGINAL, IMPRIMAT OFFSET (VEZI SÃGEATA ALBASTRÃ)
ÆI O PORÅIUNE DIN SUPORTUL DE HÂRTIE APLICAT PESTE
SUPORTUL ORIGINAL CE EVIDENÅIAZÃ O IMPRIMARE
INKJET (VEZI SÃGEATA ROÆIE)
DESENUL DE FOND ESTE IMPRIMAT
OFFSET
AVERSUL FILEI
INFORMATIZATE
DESENUL DE FOND ESTE IMPRIMAT
INKJET
VIZUALIZARE
ÎN LUMINÃ
CU RAZE
ULTRAVIOLETE
REVERSUL FILEI
INFORMATIZATE
- SE EVIDENTIAZÃ
URME DE
SUBSTANÅÃ
ADEZIVÃ
F R O N T I E R A
C r i m i n a l i s t i c ã
19

În urma acåiunilor desfãæurate
independent sau în cooperare cu
alte structuri specializate ale statului
cu atribuåii de control la frontierã,
de la începutul anului 2008 æi pânã
la începutul lunii iulie, poliåiætii de
frontierã din cadrul IJPF Arad au
depistat peste 450.000 pachete de
åigãri, timbrate æi netimbrate, diferite
mãrci strãine, ce urmau sã iasã ilegal
din åarã pentru a fi introduse pe
piaåa „neagrã” din spaåiul Schengen,
valoarea acestora ridicându-se la peste
2.400.000 lei.
Åigãrile descoperite urmau sã devinã
bunuri mobile pentru circuitul comercial
ilegal din Uniunea Europeanã. Scoaterea
åigaretelor din åarã s-a încercat prin diferite
metode, iar aici cei certaåi cu legea nu
au dat dovadã de lipsã de inspiraåie,
imaginaåia acestora îmbrãcând forme din
20
Åigãri „teleportate“ într-un TIR cu legume
ce în ce mai complexe æi diverse, de la
deåinerea acestora în bagajele personale,
la vedere, pânã la ascunderea în diverse
locuri sau spaåii greu accesibile, cele
mai multe fiind ascunse în interiorul
autocamioanelor sau automobilelor cu
care cãlãtoreau.
O asemenea capturã a fost descoperitã
de politiætii de frontierã de la PTF Nãdlac,
în noaptea zilei
de 4 iulie a.c., în
jurul orei 01.00, pe
sensul de ieæire din
åarã. La controlul
documentelor
unui autocamion
înmatriculat în
Bulgaria, condus de
cetãåeanul bulgar L. Zdravko, de 40 ani,
care, conform documentelor, era încãrcat
cu legume ce trebuiau transportate din
Grecia în Germania, în urma unei analize
de risc, poliåistii de frontierã au avut
suspiciuni cu privire la încãrcãturã, motiv
pentru care au procedat la efectuarea unui
control amãnunåit.
Astfel, în compartimentul de marfã al
mijlocului de transport
au fost descoperite,
ascunse prin metoda
„capac”, dupã paleåii
cu legume, aproximativ
720 baxuri de åigãri –
peste 360.000 pachete
de åigãri - mãrcile
„Bond”, „Capital”
æi „Jin-Ling”, pentru
care æoferul nu poseda
documente justificative
de provenienåã æi
transport.
Cetãåeanul bulgar
a declarat cã nu ætia
de existenåa åigãrilor în
mijlocul de transport
pe care îl conducea.
Au fost informaåi inspectorii vamali din
cadrul Direcåiei Judeåene pentru Accize
æi Operaåiuni Vamale Timiæoara, care au
ridicat åigãrile în vederea confiscãrii, iar
firma transportatoare a fost sancåionatã
contravenåional cu suma de 100.000 lei.
F R O N T I E R A
Mihaela LEÆ
Castraveåi æi vinete, paravan pentru
450.000 de pachete cu åigãri
Poliåiætii de frontierã arãdeni au
descoperit, într-un tir ce transporta
castraveåi æi vinete din Grecia pentru o
firmã din Cehia, peste 450.000 pachete
de åigãri de contrabandã, în valoare
totalã de aproximativ 630.000 euro.
În data de 4 august a.c., în jurul orei
22.00, la Punctul de Trecere a Frontierei
Nãdlac, judeåul Arad, s-a prezentat pe
sensul de ieæire din åarã un autocamion
înmatriculat în Germania, condus de
cetãåeanul grec Dimitrios P., în vârstã
de 26 ani. Conform documentelor,
autocamionul era încãrcat cu legume -
castraveåi æi vinete - din Grecia pentru o
societate comercialã din Cehia.
În urma unei analize de risc, poliåiætii
de frontierã au avut suspiciuni cu privire la
încãrcãtura mijlocului de transport, motiv
pentru care au procedat la efectuarea unui
control amãnunåit.
Ca urmare a acestui fapt, în
compartimentul de marfã, au fost
descoperite, ascunse prin metoda
„capac”, dupã paleåii cu legume,
aproximativ 980 baxuri de åigãri -
454.040 pachete cu åigãri - marca ,,Jin
Ling”, pentru care æoferul nu poseda
documente justificative de provenienåã
æi transport. Acesta a declarat cã nu avea
cunoætinåã de existenåa åigãrilor, valoarea
de piaåã a acestora ridicându-se la suma
de 2.270.200 lei - aproximativ 630.000
euro.
Æi în acest caz, în urma celor constatate,
poliåiætii de frontierã au procedat la
informarea inspectorilor vamali din
cadrul Direcåiei Judeåene pentru Accize
æi Operaåiuni Vamale Timiæoara, care
au ridicat åigãrile în vederea confiscãrii,
iar æoferul mijlocului de transport a fost
sancåionat contravenåional cu suma de
100.000 lei.
Poliåiætii de frontierã continuã
cercetãrile în vederea depistãrii
persoanelor implicate, la finalizarea
cazului urmând a fi luate mãsurile legale
ce se impun.
Ion MAREÆ
Æ t i r i

Reåea infracåionalã anihilatã în urma cooperãrii
interne æi internaåionale
Una dintre cele mai mari grupãri infracåionale, ce avea
ca obiect de activitate, pe teritoriul României, contrabanda
cu åigãri, iar la nivel internaåional traficul de droguri, spãlare
de bani æi contrabandã, a fost anihilatã în urma acåiunilor
desfãæurate de Poliåia de Frontierã Românã, în colaborare
cu SRI, DGIPI, Garda Financiarã æi Autoritatea Naåionalã
a Vãmilor, precum æi structurile de luptã antidrog ale SUA
æi ale unor åãri din Uniunea Europeanã.
Autoritãåile române au interceptat mai multe transporturi
de åigãri, fiind confiscate peste 700.000 pachete cu åigãri de
contrabandã. Dacã åigãrile ajungeau pe piaåa neagrã de desfacere,
profitul traficanåilor ar fi depãæit suma de 700.000 euro.
Investigaåiile
În urma investigaåiilor realizate pe parcursul a opt luni,
poliåiætii de frontierã din cadrul DPF Constanåa æi IGPF, sub
coordonarea procurorilor DIICOT - Serviciul Teritorial Constanåa,
au documentat activitatea infracåionalã desfãæuratã de un grup
de membri ai unei vaste reåele transnaåionale, care se ocupa cu
spãlarea de bani, traficul de droguri æi åigãri.
La reuæita acåiunilor au contribuit SRI, DGIPI, Garda Financiarã
æi Autoritatea Naåionalã a Vãmilor, precum æi structurile de luptã
antidrog ale SUA æi ale unor åãri din Uniunea Europeanã.
Ca urmare a acestui fapt, organele judiciare ale Statelor Unite
l-au trimis în judecatã pe coordonatorul grupãrii, în mare parte
în baza probelor furnizate de cãtre partea românã. Bãrbatul,
cetãåeanul ucrainean Nikolai D., zis „Colea”, este cercetat
pentru sãvâræirea
unor infracåiuni
de criminalitate
organizatã (trafic
de droguri,
spãlare de bani,
contrabandã cu
åigãri).
Totodatã,
autoritãåile române
au identificat 16
membri ai grupãrii,
ce au acåionat pe
teritoriul României
- 14 români, un
bãrbat cu dublã cetãåenie, românã æi germanã, æi un moldovean
- care au fost prezentaåi instanåei.
Activitatea reåelei infracåionale
Grupul infracåional era coordonat din SUA de cãtre cetãåeanul
ucrainean, rezident la New York æi, prin legãturile acestuia
– cetãåeanul român Constantin C., din Constanåa æi cetãåeanul
din R. Moldova, Iulian B. - acåiona pe teritoriile României, R.
Moldova, Ucrainei, Rusiei, Bulgariei, Hong Kong, Germaniei,
Cehiei, Poloniei, Belgiei, Spaniei, Italiei æi Marii Britanii, åãri în
care grupul avea membri, locaåii æi mijloace de transport. Cei trei
se întâlneau periodic la Odessa, iar banii obåinuåi din activitatea
infracåionalã erau depuæi în bãnci din Odessa, ulterior fiind
introduæi în circuitul legal, prin investiåii imobiliare realizate în
Rusia, Ucraina, Bulgaria æi Spania.
Reåeaua a traficat cocainã din America Latinã spre åãri vesteuropene,
via Hong Kong, Ucraina, Moldova, precum æi un
impresionant numãr de åigãri, provenite din Ucraina æi Moldova,
destinate în mare parte pieåei vest-europene.
În ceea ce priveæte teritoriul României, organele judiciare
române au stabilit cã grupul infracåional se specializase pe traficul
ilegal de åigãri, provenite din Republica Moldova æi Ucraina.
Totodatã, o parte din marfa de contrabandã, dupã depozitarea
în România, urma sã fie reîncãrcatã în diferite mijloace de
transport, fiind destinatã pieåei negre din statele din vestul
Europei.
Structura reåelei
Grupul infracåional era structurat pe mai multe nivele, ierarhia
în cadrul acestuia fiind datã de importanåa rolului pe care fiecare
membru îl avea în desfãæurarea activitãåii infracåionale.
Astfel, în vârful ierarhiei se aflau coordonatorii activitãåilor
- ucraineanul
Nikolai D., românul
Constantin C., æi
cetãåeanul din R.
Moldova, Iulian
B. – urmaåi de
persoanele care
se ocupau de
trimiterea åigãrilor
din Ucraina
sau R. Moldova
în România æi
de însoåirea
transportului pânã
la predarea acestuia cãtre destinatari.
Nivelul urmãtor al grupului era format din persoane care
comandau æi plãteau respectivele transporturi de åigãri. Aceleaæi
persoane se ocupau, în România, de gãsirea locaåiilor pentru
primirea transporturilor, depozitarea åigãrilor æi comercializarea
lor pe piaåa neagrã.
Ultimul nivel al reåelei era constituit din cei care descãrcau
åigãrile æi le transportau spre vânzare.
Modus operandi
S-a stabilit cã, din Ucraina æi R. Moldova, se încãrcau,
în camioane TIR, åigãri disimulate în mãrfuri, prin cele mai
ingenioase metode, ca de exemplu: în interiorul stivelor de rigips,
ai cãror pereåi erau decupaåi în mijloc; în lãdiåe cu struguri; în
saci cu cãrbuni pentru grãtar; în ceapã etc.
Åigãrile erau aduse în România prin puncte de frontierã din
estul åãrii æi erau depozitate în locaåii pe care membrii reåelei
le închiriaserã în judeåele Bacãu, Vrancea, Ialomiåa, Constanåa,
Braæov æi Timiæoara. La autoritatea vamalã, erau prezentate
documente comerciale æi de transport doar pentru mãrfurile
în care se realiza disimularea åigãrilor. O parte a åigãrilor
era destinatã pieåei negre interne, iar o altã parte urma sã fie
reîncãrcatã æi expediatã în åãrile vest-europene menåionate,
fie prin aceleaæi metode folosite la aducerea lor în România,
fie în interiorul pereåilor dubli ai unor autovehicule special
amenajate.
Confiscãri æi trimiteri în judecatã
În urma mãsurilor specifice, s-a reuæit interceptarea a patru
astfel de transporturi cu åigãri, unele cu timbre false, altele
netimbrate, de diferite mãrci: 84.000 pachete LM, 106.000 Saint
George, 26.800 More æi 485.000 Plugarul.
Din calculul efectuat, a rezultat cã bugetul de stat a fost
prejudiciat cu suma totalã de 700.000 euro din care 621.118
euro reprezintã valoarea accizelor care, în mod normal, ar fi
trebuit sã fie plãtite dacã introducerea åigãrilor în România se
fãcea în mod legal.
Pe lângã åigãrile confiscate, Parchetul a dispus sechestrul
asiguratoriu asupra a douã mijloace de transport auto-TIR
marca Iveco, în structura cãrora s-au descoperit locaæe special
amenajate pentru transportul ilegal de mãrfuri, precum æi asupra
a douã utilaje, ce erau folosite la încãrcarea æi descãrcarea
mãrfurilor traficate.
Parchetul a dispus trimiterea celor 16 persoane în judecatã
pentru asociere în vederea comiterii de infracåiuni circumscrise
crimei organizate.
F R O N T I E R A
Æ t i r i
21

Cãruåe pline cu åigãri
Poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Folteæti au depistat
douã persoane care transportau ilegal, în douã cãruåe, peste
27.000 pachete de åigãri de provenienåã R. Moldova, în
valoare de aproximativ 78.000 lei.
se aflã o cantitate însemnatã de åigãri, diferite mãrci („Doina”,
„More” æi „Viceroy”), de provenienåã R. Moldova.
În cadrul cercetãrilor preliminare, cei doi bãrbaåi au declarat
cã au preluat întreaga cantitate de åigãri - 27.000 pachete - de
la un cetãåean din R. Moldova, a cãrei identitate nu o cunosc,
cu intenåia de a le comercializa pe „piaåa neagrã”.
La data de 22 iulie a.c., ora 07.20, acåionând în baza unei
informaåii, poliåiætii de frontierã de la SPF Folteæti – judeåul
Galaåi au oprit, în zona localitãåii Mãstãcani, douã atelaje hipo,
conduse de doi localnici, C. Grigore æi G. Tudorel, în vârstã de
37, respectiv 32 ani.
La controlul celor douã cãruåe, s-a constatat cã, sub paie,
Åigãrile, a cãror valoare de comercializare este de aproximativ
78.000 lei (22.000 euro), au fost ridicate în vederea confiscãrii,
iar persoanele în cauzã sunt cercetate sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de contrabandã.
Cercetãrile sunt continuate de cãtre o echipã operativã
formatã din ofiåeri din cadrul IJPF Galaåi, sub directa coordonare
a unui procuror din cadrul Biroului Teritorial DIICOT Galaåi,
în vederea depistãrii tuturor persoanelor implicate æi stabilirea
întregii activitãåi infracåionale.
Peste 34.000 pachete cu åigãri ascunse pe o navã
Autoritãåile de frontierã gãlãåene au descoperit, ascunse
æi nedeclarate, la bordul unei nave sub pavilion R. Moldova,
34.500 pachete de åigãri de provenienåã ucraineanã, în
valoare de aproximativ 34.500 euro.
Captura a avut loc în data de 17 august a.c , în jurul orei
15.30, la PTF Galaåi-Port, cu ocazia controlului
ælepului „Kursk”, sub pavilion R. Moldova, aflat
în tranzit cãtre Croaåia. Conform documentelor
de transport, nava plecase din Izmail – Ucraina,
tranzita åara noastrã æi avea ca destinaåie finalã
Osijek – Croaåia, la bord având încãrcate diverse
metale æi îngrãæãminte.
Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali
au descoperit însã, ascunse æi nedeclarate, în
compartimentul
ancorã din prova
navei, 34.500 pachete
de åigãri de provenienåã
ucraineanã (14.500
marca „Rhonson” æi
20.000 marca „More”),
cu valoare aproximativã
de 34.500 euro.
Întrebat fiind despre
provenienåa bunurilor,
comandantul navei a
declarat cã nu avea
cunoætinåã despre
existenåa åigãrilor la
bordul navei.
22
S-a luat mãsura reåinerii åigãrilor în vederea confiscãrii de
cãtre autoritatea vamalã, conform prevederilor din Regulamentul
de aplicare a Codului vamal al României (H.G. nr. 1114/2001),
iar comandantul navei a fost sancåionat contravenåional cu suma
de 10.000 lei.
Totodatã, comandantul navei este cercetat de cãtre poliåiætii
de frontierã pentru prezentare de acte nereale la
autoritatea vamalã, la finalizare urmând a fi luate
mãsurile legale ce se impun.
F R O N T I E R A
Æ t i r i

Grup infracåional specializat în traficul ilegal cu åigãri
O importantã grupare infracåionalã,
ce avea ca obiect de activitate
contrabanda cu åigãri, a fost anihilatã în
urma acåiunilor desfãæurate de Poliåia de
Frontierã Românã æi procurorii DIICOT,
în colaborare cu SRI, IGPR, DGIPI æi
Garda Financiarã;
Gruparea era formatã din cinci
membri – trei cetãåeni români (printre
care æi æeful Biroului Vamal Albiåa), un
moldovean æi unul cu dublã cetãåenie
românã æi moldoveanã – æi era structuratã
pe mai multe niveluri, cu roluri bine
stabilite pentru fiecare membru.
În data de 17 iulie a.c., în urma
unei descinderi efectuate la o societate
comercialã de pe raza judeåului
Constanåa, a fost depistat un transport
în care se gãseau ascunse, prin metoda
capac, 3.010 baxuri åigãri - aproximativ
600.000 pachete.
Acesta a reprezentat al cincilea
transport reåinut de poliåiætii de frontierã,
dupã ce, în cursul lunii aprilie a.c., în
cadrul aceleiaæi acåiuni, au fost depistate
patru autocisterne încãrcate cu peste
456. 000 pachete de åigãri, provenienåa
R. Moldova.
În cursul zilei de 18 iulie a.c.,
procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial
Iaæi - au dispus reåinerea a cinci dintre
membrii unei grupãri de crimã organizatã,
sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de:
iniåiere, constituire, aderare sau sprijinire
a unui grup infracåional organizat,
prezentare la autoritatea vamalã de
documente comerciale æi de transport
ce se referã la alte mãrfuri decât cele
prezentate în vamã, înæelãciune æi
nerespectarea dispoziåiilor privind
operaåiuni de import sau export.
Investigaåiile
La începutul anului 2008, poliåiætii
de frontierã din cadrul DPF Iaæi au intrat
în posesia unor informaåii cu privire
la constituirea unui grup infracåional
organizat, care acåiona în scopul
introducerii ilegale de åigãri din R. Moldova
în România æi comercializarea acestora pe
piaåa neagrã de desfacere.
Aceste activitãåi aveau ca scop
obåinerea de profituri mari, în special
datoritã sustragerii de la plata accizelor,
care ar fi trebuit plãtite la bugetul de
stat dacã activitãåile respective s-ar fi
fãcut cu respectarea legislaåiei vamale æi
comerciale.
În urma activitãåilor informativ
operative desfãæurate în perioada februarieiulie
2008, sub directa supraveghere a
procurorului din cadrul DIICOT – Biroul
Teritorial Iaæi, s-a reuæit identificarea
membrilor grupului æi probarea activitãåii
infracåionale a acestora.
Organizarea reåelei
Astfel, s-a stabilit cã grupul era format
din cinci membri, respectiv: Vladimir M.,
zis „Vova”, cetãåean din R. Moldova,
în vârstã de 32 ani, care coordona
operaåiunile efectuate pe teritoriul
Republicii Moldova; Vasile R., persoanã
cu dublã cetãåenie, românã æi moldoveanã,
în vârstã de 47 ani æi Bogdan Ionuå R.
– cetãåean român, din Iaæi, în vârstã de
31 ani, ambii supravegheau activitãåile
desfãæurate pe teritoriul României; Ghiåã
B. – æeful Biroului Vamal Albiåa; Nicu C.
– cetãåean român, din Constanåa, de 33
ani – rãspundea de preluarea åigãrilor în
România æi distribuirea acestora pe piaåa
neagrã de desfacere.
Reåeaua avea o structurã bine
determinatã, pe mai multe nivele, ierarhia
în cadrul acesteia fiind datã de importanåa
rolului pe care fiecare membru îl avea în
desfãæurarea activitãåii infracåionale.
În vârful ierarhiei se aflau cei care
se ocupau de trimiterea åigãrilor din
Republica Moldova în România æi de
însoåirea transportului pânã la predarea
acestuia cãtre destinatari.
Nivelul urmãtor al grupului era
format din persoanele ce comandau
æi plãteau respectivele transporturi de
åigãri. Aceleaæi persoane se ocupau în
România de gãsirea locaåiilor pentru
primirea transporturilor, depozitarea
åigãrilor æi, mai apoi, de vânzarea
acestora pe piaåa neagrã.
Descãrcarea åigãrilor æi, apoi,
transportul pentru vânzare se realiza
de alte persoane decât expeditorii æi
destinatarii, acestea situându-se la ultimul
nivel al grupului.
Primele capturi
În cursul lunii aprilie a.c., în urma unor
acåiuni specifice, poliåiætii de frontierã din
cadrul IJPF Iaæi au identificat æi reåinut
patru cisterne, intrate în România prin PTF
Albiåa, în care au fost descoperite 456.790
pachete de åigãri, provenienåã R.
Moldova (Ronson, Viceroy, MT,
More, Plugarul, Saint George).
Åigãrile erau ascunse în locuri
special amenajate, între înveliæul
exterior æi bazinul de combustibil
ale mijloacelor de transport.
Datoritã pierderilor suferite,
membrii grupãrii au încercat
sã identifice alte modalitãåi de
a introduce åigãri pe teritoriul
României, respectiv ascunderea
în alte mijloace de transport æi
prin intermediul altor societãåi
comerciale.
Flagrantul
În luna iulie a.c., poliåiætii de frontierã
au intrat în posesia informaåiilor cu privire
la faptul cã gruparea infracåionalã urmãritã
a stabilit introducerea ilegalã în åarã a unei
alte cantitãåi de åigãri, disimulate într-un
transport de bãuturi rãcoritoare æi cu
documente aparåinând unei firme fantomã
din R. Moldova.
Drept urmare, s-a procedat la
monitorizarea transportului, stabilindu-se
cã, în data de 16 iulie a.c., în jurul orelor
23.53, prin PTF Albiåa, a intrat în România
un autotren, încãrcat cu suc de fructe.
Transportul a fost supravegheat de
poliåiætii de frontierã din cadrul DPF Iaæi
æi DPF Constanåa, pânã pe raza judeåului
Constanåa, unde, în apropiere de
localitatea Hîræova, la un punct de lucru
al unei societãåii comerciale, acesta a oprit.
Aici s-a prezentat æi destinatarul „mãrfii”,
respectiv Nicu C.
În data de 17 iulie a.c., în jurul orei
11.00, poliåiætii de frontierã din cadrul
IJPF Iaæi, DPF Constanåa, Garda Financiarã
Constanåa æi DRAOV Constanåa au descins
la locaåia respectivã pentru efectuarea
controlului amãnunåit al autovehiculului.
Astfel, în interior au fost gãsite ascunse,
prin metoda capac, în spatele lãzilor cu suc
de fructe, un numãr de 1.100 baxuri åigãri
de provenienåã din R. Moldova.
Tirul a fost escortat pânã la sediul
DPF Iaæi (care avea cazul în lucru), aici,
stabilindu-se cã, în interior, se aflau
aproximativ 600.000 pachete de åigãri,
mãrcile Bond, Regal æi Plugarul.
Rãspunderea penalã
În cauzã, s-a întocmit dosar penal
împotriva celor cinci membri ai grupului
infracåional sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de iniåiere, constituire, aderare
sau sprijinire a unui grup infracåional
organizat, prezentare la autoritatea
vamalã de documente comerciale æi de
transport ce se referã la alte mãrfuri decât
cele prezentate în vamã, înæelãciune
æi nerespectarea dispoziåiilor privind
operaåiuni de import sau export.
F R O N T I E R A
Æ t i r i
23

TERORISMUL, ÎN CEASUL AL 12 -
În ultimii ani, întreaga lume,
dar în mod deosebit Europa, a
fost marcatã de schimbãri politice
fundamentale. Aceste mutaåii, dar,
mai ales, actele teroriste din 11
septembrie 2001, s-au resimåit,
în mod special, în ceea ce priveæte
politica de securitate, determinând
problemele majore ale securitãåii
interne pentru statele europene, æi
nu numai, sã se structureze în jurul
evoluåiilor alarmante ale crimei
organizate, extremismului politic
æi terorismului, cu tot cortegiul de
ameninåãri æi implicaåii negative care
derivã din acestea.
Definit de Vladimir Putin drept
boala secolului XXI, un pol al noii
ordini mon diale, mega te ro rism
sau hiperterorism, terorismul este
apreciat de Bill Clinton drept
„par tea întunecatã a globalizãrii
care divide lumea în bogaåi æi
sã raci, promoveazã competiåia,
dar æi conflictele, alimenteazã
sen ti men tele de urã, alienare,
durere, concomitent cu crearea
de noi re laåii æi interacåiuni, de
noi conglomerate sociale, politice
æi economice”. Analiza evoluåiei
fenomenului extremist-terorist pe
plan internaåional relevã, din ce în ce
mai mult, o tendinåã de intensificare
a acestuia, inclusiv în folosirea
violenåei ca mijloc de promovare æi
impunere a unor scopuri æi interese
politice.
Acest nou tip de rãz boi, purtat cu
un inamic aflat printre noi, implicã
cos turi æi urmãri greu de anticipat.
Toate acestea au transformat
terorismul într-o armã strategicã,
lumea nefiind pregãtitã pentru
a-i face faåã. Terorismul actual
reprezintã provocarea mi leniului
trei, re u æind, prin acåiunile
organizate, chiar sã spulbere, în
parte, „mi tul in vincibilitãåii” SUA.
Parafrazând un reputat reprezentant
al Germaniei, nu trebuie sã uitãm cã,
în lupta împotriva terorii, „ suntem în
ceasul al 12-lea fãrã câteva minute!”.
Chestor general de poliåie,
prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,
secretar de stat
în Ministerul Internelor
æi Reformei Administrative,
comisar-æef dr. Nicolae RADU,
consilier - Ministerul Internelor
æi Reformei Administrative
Rãspândirea fundamentalismului islamic
În Iran, ca urmare a insuccesului
unor reforme economice æi sociale
întreprinse de æahul Mohamed Reza
Pahlavi Aliahmer æi deteriorãrii situaåiei
economice, în anul 1978 au avut loc ample
miæcãri revendicative laice æi religioase,
ceea ce a determinat introducerea Legii
Maråiale æi formarea unui
guvern militar. Aceste
mãsuri nu au asigurat
restabilirea situaåiei,
æahul fiind determinat sã
pãrãseascã åara în ianuarie
1979.
Reîntors în åarã dupã
15 ani de exil, liderul
religios æiit, ayatolahul
Khomeiny a constituit
Consiliul revoluåionar
islamic având drept
obiectiv conducerea
Revoluåiei islamice în
Iran. A fost organizat un
referendum prin care, la
10 aprilie 1994, a fost
proclamatã Republica Islamicã. Tot prin
referendum, în decembrie 1979, a fost
adoptatã o nouã constituåie, bazatã pe
principiile dreptului tradiåional islamic.
Dupã 1979, Iranul a devenit
principalul promotor
al fundamentalismului
islamic, stabilindu-æi
drept obiectiv extinderea
revoluåiei islamice în toate
åãrile musulmane æi crearea
de noi state islamice .
Potrivit Doctrinei
Securitãåii Naåionale
dezbãtutã de parlamentul
iranian în august 1988,
înfãptuirea exportului
revoluåiei islamice se poate
realiza pe trei cãi: militarã
(JIHAD sau Rãzboiul Sfânt),
semi-militarã (care, în
fapt, reprezintã acåiunile
teroriste) æi paænicã
(propagandisticã, economicã etc.).
Pentru coordonarea acåiunilor de
export a revoluåiei islamice, în Iran au
fost constituite organe æi organizaåii
oficiale ca Ministerul Orientãrii
Islamice, Organizaåia pentru Cooperarea
Islamicã Mondialã, Organizaåia pentru
Rãspândirea Islamului. Acåiunile æi
mãsurile întreprinse în acest scop sunt
justificate de autoritãåile iraniene prin
întreåinerea de relaåii preferenåiale cu
statele islamice; sprijinirea statelor,
guvernelor æi miæcãrilor care luptã pentru
eliberarea naåionalã, sprijinirea populaåiei
musulmane din åãrile unde acestea sunt
24 F R O N T I E R A
oprimate sau persecutate; acordarea de
ajutoare umanitare unor grupuri etnice cu
acceptul statelor unde acestea trãiesc.
Conform unor informaåii, Iranul a
trimis în Bosnia 350-400 de militari din
Gãrzile Revoluåiei Islamice, având drept
scop principal organizarea unor mici
grupuri teroriste, formate din bosniaci,
similare cu formaåiunile Hezbollah.
Aceste mãsuri au întãrit temerile
statelor occidentale cã prezenåa
fundamentalismului islamic iranian în
Balcani ar putea conduce la extinderea
acåiunilor teroriste în centrul æi estul
Europei.
Momentul æi modalitãåile de acåiune
sunt alese cu multã abilitate de cãtre
fundamentaliætii iranieni. Astfel, aceætia
s-au folosit pe deplin de criza din
Golful Persic, din 1990-1991, pentru
a-æi intensifica penetrarea în Africa,
suplinind livrãrile de petrol ale Irakului
æi Kuweitului cãtre åãrile africane, cu
preåuri scãzute.
De asemenea, profitând de faptul cã
atenåia opiniei publice era concentratã
asupra evenimentelor din Golf, conducerea
D o c u m e n t a r

LEA FÃRÃ CÂTEVA MINUTE! (VI)
iranianã a organizat numeroase contacte
la nivel guvernamental cu diverse åãri
africane, soldate nu numai cu acorduri
de cooperare economicã, dar æi în
alte domenii cum ar fi justiåia, vizând
introducerea Legii islamice în sistemul
juridic al statelor respective. Sudanul
a devenit avanpostul rãspândirii
integrismului în Africa tocmai datoritã
acestei cooperãri la nivel de stat, care a creat
bazele alianåei dintre fundamentaliætii
iranieni æi cei sudanezi.
Pe teritoriul sudanez au fost
constituite tabere în cadrul cãrora
luptãtorii iranieni pasdarani (din Corpul
Gardienilor Revoluåiei Islamice) instruiesc
comandouri teroriste destinate sã acåioneze
în åãrile africane. Au fost semnalate
grupuri de fundamentaliæti islamici bine
înarmate æi asigurate logistic în Etiopia,
Somalia, Uganda, Djibouti, Kenya, care
furnizeazã armament æi bani diferitelor
grupuri etnice aflate în conflict, asigurã
pregãtirea militarã æi religioasã a mii æi mii
de tineri sau se implicã în conflictele etnice
æi politice din zonã.
Ascensiunea fundamentalismului în
Sudan a fost favorizatã, de altfel, chiar de
autoritãåile venite la putere prin lovitura
de stat din 1989. Pentru a-æi consolida
poziåia s-au folosit de grupurile
fundamentaliste ca foråã de æoc împotriva
opozanåilor politici, acordând, în schimb,
posibilitãåi de acåiune neîngrãditã
membrilor Frontului Naåional Islamic
- F.N.I. Aceastã organizaåie, condusã de
cãtre vechiul militant islamic Hassan
Al Turabi, a pãtruns la toate nivelele
statului.
Astfel, F.N.I. conduce ansamblul
noilor structuri destinate sã asigure
perpetuarea regimului în armatã æi în
organizaåiile sociale. Tot F.N.I. se aflã
la originea reformei structurilor statale
ce prevede constituirea de „congrese
populare” în cartiere, întreprinderi,
localitãåi.
Liderul islamist sudanez Hassan Al
Turabi este, în acelaæi timp, secretarul
general al unei veritabile internaåionale
islamice - Conferinåa
Popularã Arabo-islamicã
(CPAI) care reuneæte
Frontul Naåional Islamic
(sudanez), HAJV1AS
(palestinian), JAMAA
ISLAMIYA (egiptean),
Frontul Islamic al
Salvãrii (algerian),
ENNAHDA (tunisian)
etc. Ambiåiile acestuia,
de a deveni un nou
pol de referinåã al lumii
islamice æi chiar un fel
de papã musulman, sunt
de naturã sã creeze o
breæã în miæcarea
fundamentalistã pe
plan internaåional.
Algeria constituie un caz aparte
privind ascensiunea fundamentalismului
islamic. În aceastã åarã, transformarea
religiei în foråã politicã a fost favorizatã
chiar de autoritãåi dupã proclamarea
independenåei, în 1962. Pe timpul
administraåiei coloniale franceze,
moscheile s-au aflat sub control,
urmãrindu-se ca practica religioasã sã
fie lipsitã de accente
politice. Echilibrul
între politicã æi religie
s-a pãstrat pânã în
1972, când preæedintele
Huari Boumedienne a
impus ca rugãciunile sã
devinã instrumente de
propagandã în favoarea
reformei agrare, pe care
opinia publicã algerianã
încã nu o accepta. Astfel,
politica a pãtruns în viaåa
religioasã. Unii imami s-
au revoltat, æi împotriva
lor au fost luate mãsuri
represive. Opoziåia
imamilor a început apoi sã se constituie
în miæcare cu ideologie politicã. În
perioada 1970-1980, au apãrut primele
moschei particulare care au scãpat de
sub controlul Ministerului Cultelor æi au
devenit locuri ale contestãrii.
Avântul fundamentalismului islamic
în Algeria a fost favorizat de urmãtorii
factori principali: trecerea educaåiei sub
culorile arabizãrii, în mâinile religioæilor;
influenåa sauditã (prin finanåarea unor
mãsuri de arabizare), eæecul socialismului
æi deteriorarea situaåiei economice.
Dupã renunåarea la modelul politic
al partidului unic au fost legalizate
partidele politice, printre care æi Frontul
Islamic al Salvãrii. Confruntaåi cu
æomajul, deteriorarea nivelului de trai æi
sentimentul frustrãrii, îndeosebi tinerii
æi-au îndreptat toate speranåele spre
FIS, ceea ce a dat acestuia caracterul
unei miæcãri de masã æi i-a asigurat un
succes zdrobitor la alegerile legislative
din 1991. Dupã anularea de cãtre
armatã - la cererea foråelor democratice
- a rezultatelor alegerilor, în pofida
mãsurilor represive, miæcarea
integristã s-a amplificat, înregistrânduse
noi organizaåii de aceastã facturã,
concomitent cu recrudescenåa violenåelor
æi xenofobiei. În momentul în care un
dialog era pe cale sã fie deschis între
autoritãåi æi FIS, cea mai radicalã dintre
organizaåiile integriste, Grupul islamic
înarmat a anunåat, la 26 august 1994,
formarea unui guvern islamic æi instituirea
„Califatului”.
Egiptul, din 1992, se confruntã cu o
crizã violentã, imprevizibilã, provocatã
de actele teroriste ale fundamentaliætilor
islamici care urmãresc rãsturnarea
guvernului liberal prooccidental æi
instituirea unui regim integrist în aceastã
åarã. Violenåele din Egipt au început încã
în 1981, prin asasinarea lui Anwar El Sadat
de cãtre extremiætii care îl acuzau de a
fi trãdat credinåa æi destinul naåional prin
încheierea pãcii cu Israelul; încã din acea
perioadã ameninåarea fundamentalistã
era puternicã în Egipt.
Abilitatea æi fermitatea conducerii
statului, precum æi sprijinul financiar
american au asigurat evitarea crizei
economice æi izolãrii åãrii pe plan extern.
Cu toate acestea, situaåia economicã
a Egiptului nu este prea fericitã, ceea
ce constituie unul din principalii factori
favorizanåi ai militantismului islamic.
De asemenea, naåionalismul socialist,
odinioarã dominant în Orientul Apropiat,
a devenit o ideologie perimatã.
Prin urmare, speranåele unor categorii
sociale defavorizate s-au îndreptat cãtre
fundamentalismul islamic.
F R O N T I E R A
D o c u m e n t a r
25

PILULE ISTORICE AUGUST 2008
Materiale realizate de
prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti
2 august 1945 - încetarea lucrãrilor
Conferinåei de la Potsdam (17 iulie-2
cu aceeaæi ocazie au pierit între 70.000
– 90.000 oameni.
14 august 1945 - Tokio, palatul
imperial; mikado-ul Hirohito a rostit un
discurs radiodifuzat prin care a declarat
capitularea Japoniei; datoritã limbajului
ermetic folosit la curtea imperialã, în
primul moment situaåia nu a fost înåeleasã
de majoritatea poporului; declaraåia lui a
fost greu acceptatã de armatã, în special
de ofiåerii tineri.
15 august 1714 - Constantinopol. A
fost executat Constantin Brîncoveanu,
împreunã cu cei patru fii ai sãi æi cu
credinciosul boier Ianache Vãcãrescu.
22 august 1968 - în conformitate cu
doctrina Brejnev, ca urmare a Conferinåei
de la Dresda a conducãtorilor statelor
integrate în Tratatul de la Varæovia,
trupele sovietice, însoåite de cele din R.
D. Germanã, R. P. Polonã, R. P. Ungarã
æi R. P. Bulgarã, au invadat Cehoslovacia;
astfel, a fost înlãturat regimul A. Dubcek
æi s-a pus capãt „Primãverii de la Praga”,
o încercare de a se crea un socialism
umanitar prin desprinderea de sub
dominaåia autocraticã a URSS; Armata
Românã nu a participat la aceastã
acåiune.
23 august 1939 - Moscova, s-a semnat
pactul economic germano-sovietic,
cunoscut sub numele celor care l-au
parafat, „pactul Ribbentrop-Molotov”;
august 1945), prin care „cei trei mari” -
SUA, Marea Britanie, URSS - au definitivat
structura lumii bipolare postbelice.
Delegaåiile au fost conduse de æefii
guvernelor celor trei naåiuni învingãtoare
- secretarul general al CC al PCUS, Iosif
Vissarionovici Stalin, prim - ministrul
englez Clemente Atlee æi, respectiv,
preæedintele american Harry S. Truman.
Clemente Atlee l-a înlocuit pe
Churchill dupã ce partidul Laburist a
învins Partidul Conservator în alegerile
generale din 1945.
2 august 1945 - URSS a declarat
rãzboi Imperiului Nipon; în aceeaæi zi, în
apropiere de localitatea Mukden, armata
sovieticã a zdrobit o armatã japonezã de
circa 1 milion de oameni.
6 august 1945 - aviaåia americanã a
efectuat primul bombardament atomic
asupra oraæului Hiroshima; atunci au fost
uciæi circa 160.000 oameni; a fost cel
mai mare dezastru umanitar provocat de
aviaåie, dupã cel de la Dresda (14 februarie
1945, datorat aviaåiei britanice).
9/19 august 1601 - Câmpia Turzii,
în tabãra militarã, în cortul sãu, domnul
Mihai Vodã Viteazul a fost asasinat de un
grup de mercenari comandaåi de Jacques
Beauri (Jacob Borrie) æi Mortagne, plãtiåi,
la rândul lor, de generalul mercenarilor
habsburgi, Gheorghe (Giorgio) Basta.
9 august 1945 - a fost executat al
doilea bombardament atomic al aviaåiei
SUA asupra oraæului nipon Nagasaki;
26
23 august 1939
Semnarea Pactului RIBBENTROP-MOLOTOV
Anul 1939 a lãsat mai multe amintiri
nefaste pentru istoria României, a Europei
æi a lumii: cotropirea æi dezmembrarea
Cehoslovaciei, semnarea pactului
Ribbentrop-Molotov, atacarea Poloniei
de cãtre Germania æi declanæarea celui
de-al Doilea Rãzboi Mondial pe plan
european, începutul cotropirii Finlandei
de cãtre URSS.
Dintre toate aceste
fapte îl prezentãm în
aceastã ediåie pe cel
de la 23 august 1939.
Atunci, la Moscova,
ministrul de externe
al celui de-al treilea
Reich, Joachim
von Ribbentrop æi
comisarul poporului
pentru Afaceri Strãine
din URSS, Viaceslav
Mihailovici Molotov,
au semnat un pact
de colaborare între
statele lor. Aparent, actul a avut un
caracter æi o esenåã economicã.
În realitate, prin anexele sale secrete,
cunoscute mult mai târziu, actul a reluat
înåelegerea de la Tilsit (1807), prin care
åarul Alexandru I æi împãratul Napoleon
I împãråeau Europa. La Moscova, prin
Anexa nr. 3 a pactului semnat la 23
august 1939, Germania s-a arãtat de
acord ca URSS sã-æi revizuiascã hotarele
de vest. I se permitea Moscovei sã rectifice
graniåa cu Finlanda, sã cotropeascã åãrile
baltice, sã preia o parte din Polonia de
est æi, în fine, sã rupã Moldova de rãsãrit,
Basarabia, de România. În schimb,
Germania primea acordul de a prelua
Polonia de vest, unde era o numeroasã
populaåie germanã, de
a desfiinåa „culoarul
Danzig” æi de a realiza
unirea cu Prusia
Orientalã, de a lua o
parte din åãrile baltice.
Pentru ea, aceste
cesiuni teritoriale
corespundeau cu cele
înscrise în doctrina lui
Hitler, cu „drang nach
Osten”.
Pactul a trezit
neliniæte între oamenii
politici clarvãzãtori.
Premierul român,
Armand Cãlinescu, la 25 august 1939,
nota în jurnalul sãu cã acest act ar putea
fi un dezastru pentru România.
A avut dreptate. La 1 septembrie 1939
a început al Doilea Rãzboi Mondial, prin
atacarea Poloniei de cãtre Germania.
Brusc, trupele Reich-ului, victorioase, æiau
întrerupt înaintarea æi s-au retras. Au
aæteptat armata sovieticã. În conformitate
F R O N T I E R A
I s t o r i e

ulterior a fost completat prin anexe secrete
care au permis URSS sã-æi modifice graniåa
de vest; pe baza acestor anexe secrete a
putut rãpi de la România Bucovina de
nord, åinutul Heråa, Basarabia, Insula
Æerpilor.
23 august 1944 - Bucureæti, s-a produs
lovitura de palat prin care regele Mihai
æi un mic grup de apropiaåi ai lui l-au
înlãturat pe mareæalul Ion Antonescu
æi guvernul lui; imediat, regele Mihai,
împreunã cu regina-mamã, au pãrãsit
Bucureætiul, refugiindu-se în comuna
Dobriåa, din Oltenia.
23 august 1944 - a fost eliberat
Parisul, un mare oraæ simbol al luptei
revoluåionare.
30 august 1940 - Viena, se încheie
lucrãrile celui de-al doilea dictat de la
Viena, prin care România a fost obligatã
sã cedeze Ungariei 43.492 kmp din
teritoriul Transilvaniei de nord-vest, cu
o populaåie de 2.667.000 locuitori, în
majoritate români.
30 august 1944 - Bucureæti, în capitala
României au intrat primele unitãåi de
avangardã ale armatei sovietice; deoarece
în Bucureæti nu se afla regele, comandant
al armatei æi æef al statului, cu care sã se
poatã trata, sovieticii au declarat åara
ocupatã ca pradã de rãzboi; situaåia a
durat pânã la semnarea armistiåiului de
la Moscova (2 septembrie 1944).
cu „pactul Ribbentrop-Molotov”, Anexa
nr. 3, URSS a ocupat Polonia de est.
Împãråirea Europei centrale æi de est
era pusã în practicã de cele douã mari
puteri totalitare.
În anul 1940 venea æi rândul
României. Dar URSS nu s-a mulåumit
doar cu Basarabia. Prin ultimatum,
Molotov a cerut æi Bucovina de nord
æi åinutul Heråa. Motivarea era simplã:
deoarece România a stãpânit vreme de
20 ani Basarabia, care aparåinuse Rusiei
åariste, URSS cerea sã i se dea pentru 20
ani pãmânturile din Bucovina de nord æi
åinutul Heråa.
Acest pact, care a contribuit din plin la
declanæarea marii conflagraåii a secolului
XX nu a fost niciodatã abrogat de facto
în totalitatea lui. De jure a fost oarecum
anulat, în parte. În fond, însã, urmãrile lui
au rãmas pânã în zilele noastre.
Ziua Imnului Naåional
Maråi, 29 iulie a.c., între orele 9.00 æi
9.40, în Piaåa Tricolorului din faåa Palatului
Cercului Militar Naåional, Ministerul
Internelor æi Reformei Administrative,
Ministerul Apãrãrii, Prefectura æi Primãria
Generalã a Municipiului Bucureæti au
organizat o ceremonie publicã dedicatã
Zilei Imnului Naåional.
La eveniment au fost invitaåi
reprezentanåi ai unor instituåii civile æi
militare, ataæaåi militari strãini acreditaåi
în România, veterani de rãzboi, cadre
militare în rezervã æi în retragere. Au
mai participat prefectul Capitalei, Ion
Din 1862, timp de 146 de ani,
medicii în uniformã militarã slujesc cu
profesionalism æi devotament arma cãreia
i-au jurat credinåã, fiind consecvenåi în
respectarea jurãmântului lui Hypocrat,
iar succesele obåinute, atât în activitatea
medicalã, cât æi în cercetare, conferã
nobleåe misiunii lor
de tãmãduitori – dupã
cum îi numeau vechii
greci.
Aniversarea din
acest an a „Zilei
Medicinii în Sistemul
Apãrãrii, Ordinii
Publice, Siguranåei
Naåionale æi Autoritãåii
Judecãtoreæti” a
prilejuit, în primul
rând, omagierea
medicilor, sanitarilor,
surorilor voluntare,
eroi care æi-au jertfit
viaåa pentru a o salva
pe cea a soldaåilor
æi ofiåerilor de pe
fronturile primului
razboi mondial. La
Monumentul Eroilor
Sanitari, închinat memoriei acestora,
ridicat pe locul de unde, în anul 1916,
au plecat pe front mulåi voluntari, ca
semn de recunoætinåã, au fost depuse
coroane de flori din partea conducerii
Tincu, care a æi deschis ceremonia,
vicepreæedintele Senatului, Corneliu
Vadim Tudor, vicepreæedintele Camerei
Deputaåilor, Lucian Bolcaæ, secretarul
de stat Corneliu Opriåoiu, primarul
general al capitalei, Sorin Oprescu,
primarul sectorului 4, Cristian Popescu,
comandantul garnizoanei Bucureæti,
general de brigadã Avram Cãtãnici.
Manifestãrile evocatoare,
dedicate acestui eveniment
naåional, au cuprins atât
alocuåiuni din partea
personalitãåilor prezente, cât
æi un program artistic susåinut
de soliætii Ansamblului
Artistic al Armatei, fanfara æi
corul Regimentului 30 Gardã
„Mihai Viteazul”, precum æi
soprana Carla Muæat.
Parlamentul României
a adoptat în anul 1998
Legea nr. 99 prin care se
proclamã ziua de 29 iulie
drept Ziua Imnului Naåional
al României. Anul acesta se împlinesc 160
de ani de când, potrivit documentelor
vremii, s-a intonat oficial, pentru prima
datã în cadrul unei manifestãri, cântecul
revoluåionar „Desteaptã-te române!”.
Aniversarea medicinei militare
MIRA, Direcåiei Generale Medicale MIRA,
Direcåiei Medicale a Ministerului Apãrãrii,
Spitalului de Urgenåã „Prof.Dr. Gerota”,
Colectivului Spitalului Clinic de Urgenåã
Militar Central „Dr. Carol Davilla”,
Primarului general al Capitalei – prof. dr.
Sorin Oprescu, Casei OPSNAJ, Veteranilor
de rãzboi din MIRA.
Manifestarea
omagialã a continuat
cu un simpozion având
tema: „Simbolistica
sacrã a medicinii.
Însemnul heraldic al
Direcåiei Generale
Medicale, de la tradiåie
la însemn particularizat”,
urmat, apoi, de
înmânarea plachetelor
comemorative æi a
diplomelor omagiale
cadrelor medicale
care s-au evidenåiat în
activitatea profesionalã
æi unor personalitãåi cu
o contribuåie deosebitã
în domeniul medicomilitar.
Evenimentul a fost
marcat æi la nivelul centrelor medicale
judeåene, prin desfãæurarea unor acåiuni
de celebrare a eroilor sanitari æi de
sãrbãtorire a zilei aniversare.
Elena URSACHI
F R O N T I E R A
I s t o r i e
27

Datorie & cinste din partea poliåiætilor timiæeni
D
oi poliåiæti de frontierã timiæeni au
returnat unei bãtrâne din localitatea
Otelec portofelul cu 2.300 lei æi actele
pe care aceasta le pierduse.
În data de 21 iulie a.c., patrula formatã din agenåii Valentin
Topor æi Daniel Buican, din cadrul Sectorului Poliåiei de
Frontierã Cruceni, executau serviciul pe raza localitãåii Otelec.
În timpul patrulãrii, cei doi poliåiæti de frontierã au gãsit un
portofel în care se aflau 2.300 de lei æi actele de identitate
ale unei bãtrâne din localitatea respectivã.
Dupã verificãrile de rigoare, cei doi poliåiæti de frontierã s-
au deplasat la adresa femeii æi i-au înmânat bunurile pierdute.
Elena S., în vârstã de 64 de ani, s-a bucurat nespus, deoarece
din suma respectivã trebuia sã achite impozitul pe casã,
aceasta mulåumindu-le lucrãtorilor noætri pentru omenia de
care au dat dovadã. La rândul lor, poliåiætii de frontierã au
rugat-o pe bãtrânicã ca, pe viitor, sã fie mai atentã.
Ciprian GAIC
La sfâræitul lunii iunie, plini de
durere în suflet, l-am condus pe
colegul nostru, comisarul-æef Ifrim
Viorel, pe ultimul sãu drum æi o
întrebare ne stãruia în minte: cum e
posibil, Doamne, ca sã chemi la Tine,
aæa devreme, un om aæa de bun cu
toåi cei din jurul lui? Cum e posibil ca
Viorel sã plece dintre noi tocmai când
familia æi colegii aveau cel mai mult
nevoie de el pe pãmânt, nu în gând?
În dreapta Ta judecatã, de ce ai fost
nedrept cu el æi cu noi?
Pe neaæteptate æi atât de repede
Ai decis sã deschizi poråile cerului æi
sã-l chemi la Tine pentru viaåa fãrã
de sfâræit pe cel care ne-a fost prieten
æi coleg, comisarul-æef Ifrim Vasile
Viorel.
Se cuvine ca, în aceste momente,
sã ne reamintim, pe scurt, cine a fost
æi ce a reprezentat pentru noi toåi.
Comisarul - æef Ifrim Viorel s-a
nãscut acum aproape 49 de ani, pe
27 iunie 1959 - iatã, o sãptãmânã i-a
lipsit sã-æi aniverseze ziua de naætere,
pe care de acum înainte nu i-o vom
mai sãrbãtori ci doar comemora,
fiind unul din cei doi copii ai familiei
Vasile æi Valentina Ifrim.
A îmbrãåiæat cariera militarã din
copilãrie, urmând cursurile Liceului
Militar „Dimitrie Cantemir” Breaza,
pentru ca apoi sã-æi continue studiile
militare la Æcoala Militarã de Ofiåeri
Activi de Geniu din Râmnicu Vâlcea,
pe care a absolvit-o în anul 1981.
Cariera de ofiåer æi-a început-o în
28
Comisar - æef Ifrim Viorel
Brigada de Grãniceri 4 Constanåa,
prima funcåie fiind de comandant de
pluton al Companiei Geniu a Marii
Unitãåi, pentru ca apoi, din 1983,
sã revinã în urbea natalã, pe funcåia
de æef al geniului la Batalionul 199
Grãniceri Tulcea, funcåie pe care a
îndeplinit-o pânã în anul 1991, an
în care a fost admis ca ofiåer student
al Academiei Militare Bucureæti,
instituåie pe care a absolvit-o în anul
1994, în specialitatea Arme întrunitegeniu.
Dupã absolvirea Academiei
Militare a îndeplinit funcåiile de
locåiitor tehnic al comandantului
Regimentului 80 Grãniceri Tulcea,
pânã în anul 1998, apoi specialist în
cadrul Compartimentului Pregãtire de
Luptã, iar începând din 2001 æi pânã
în momentul când Dumnezeu l-a
chemat la El a îndeplinit funcåia de
æef al Sectorului PF Pardina.
Pentru activitatea depusã de-a
lungul anilor a fost recompensat cu
Ordinul „MERITUL MILITAR” clasa
a III-a æi cu semnele onorifice „ÎN
SERVICIUL ARMATEI” clasa a II-a
æi „ÎN SERVICIUL PATRIEI” clasa I,
calificativele sale anuale fiind fãrã
excepåie de „FOARTE BUN”.
Pentru cã a åinut mult la semenii
sãi, aceætia l-au ales, în anul 2006,
lider al Sindicatului SNPPC din IJPF
Tulcea, funcåie pe care æi-a îndeplinito
cu profesionalism æi dragoste de
oameni.
Se cuvine sã amintim în aceste
momente de adâncã tristeåe cã pe
parcursul întregii cariere i-a stat
alãturi familia, cãreia îi aducem, æi în
aceste clipe, respectuoasele noastre
condoleanåe æi pãreri de rãu pentru
pierderea suferitã.
De acum înainte ne vom ruga ca
sufletul tãu, Viorele, sã-æi gãseascã
liniætea æi pacea, iar noi îåi vom pãstra
mereu în suflet amintirea, aæa cum ai
fost: un om bun, plin de viaåã æi de
respect pentru toåi cei din jurul tãu!
Vei trãi mereu în amintirea noastrã,
prin ce ai fãcut pentru noi, colegii æi
prietenii tãi!
Dumnezeu sã aibã grijã de
tine, Viorele, sã te ierte æi sã aæeze
sufletul tãu neliniætit în loc de odihnã
veænicã!
Rãmas bun camarade!
Colegii din IJPF Tulcea
F R O N T I E R A

Asociaåia Club-Sportiv
„Ætiinåa-S.F.I.C.P.P.F.” Iaæi
„Sportul, prin activitatea lui,
prin resorturile sale opuse pe care
le declanæeazã, prin exigenåele sale
contrarii, cu alternativele sale multiple
æi inedite, meritã un loc de onoare în
pedagogia modernã”, aæa spunea Pierre
de Coubertin, în 1919, în cartea sa
Pedagogia sportivã.
Instituåia sportivã, prin
activitatea sa, promoveazã
miæcarea, activitãåile
sportive, sportul în general,
concurenåa æi performanåa
în mod special, punând
în miæcare cel mai
complex angrenaj de pe
planetã, corpul uman,
modificându-l, cizelândul
æi perfecåionându-l atât
din punct de vedere fizic æi
psihic, cât æi din punct de
vedere moral, social, mental
æi uman.
Asociaåia Club-Sportiv
„Ætiinåa-S.F.I.C.P.P.F.”Iaæi,
nou înfiinåatã pe lângã
Æcoala de Formare Iniåialã
æi Continuã a Personalului Poliåiei de
Frontierã Iaæi, structurã sportivã cu
personalitate juridicã, de drept privat,
cu statut æi regulament propriu de
funcåionare, înfiinåatã din iniåiativa a cinci
poliåiæti de frontierã din cadrul Æcolii, care
au devenit æi membri fondatori ai acestui
club sportiv, îæi propune promovarea
æi dezvoltarea activitãåilor sportive din
cadrul activitãåii „Sportul pentru toåi” æi
activitãåilor sportive de performanåã.
Având 16 secåii sportive æi 15
stiluri de luptã în cadrul secåiei de arte
maråiale, As. Club-Sportiv promoveazã
ideea de miæcare æi competiåie în rândul
membrilor sãi, membrii susåinãtori din
cadrul Æcolii Iaæi (cei care au stat la baza
înfiinåãrii Asociaåiei Sportive - „Ætiinåa
- Æ.F.I.C.P.P.F.” Iaæi), celor care au dorit
sã se alãture clubului sportiv, din cadrul
celorlalte structuri ale instituåiei Poliåiei de
Fontierã æi cei care doresc în continuare
sã adere ca membri, inclusiv din cadrul
societãåii civile, persoane fizice æi juridice,
sponsori etc, promovând æi susåinând
împreunã desfãæurarea activitãåilor din
acest domeniu, conform legislaåiei în
vigoare.
As. Club-Sportiv susåine æi promoveazã,
de asemenea, participarea sportivilor æi
membrilor sãi în competiåiile sportive
din cadrul activitãåii „Sportul pentru toåi”
æi sportul de performanåã, participarea
la competiåiile din cadrul calendarului
sportiv al instituåiei Poliåiei de Frontierã
(inclusiv în competiåia de fotbal - cadre
æi personal contractul al P.F.), precum
æi a competiåiilor din calendarul MIRA,
pentru o reprezentare cât mai bunã în
competiåiile sportive la care aceasta
participã.
A v â n d
însemne proprii,
insignã, drapel
æi emblemã, As.
Club Sportiv a
obåinut în acest
an æi Certificatul
de Identitate
Sportivã,
împreunã cu
Autorizaåia de
funcåionare
æi Avizul de
constituire,
de la Agenåia
Naåionalã pentru
Sport æi Guvernul
României.
Fiind nou
înfiinåatã, a reuæit
sã organizeze câteva competiåii cu ocazia
zilei de 24 Iulie, Ziua Poliåiei de Frontierã
Române, competiåii de tenis de masã,
pescuit sportiv æi fotbal, reuæind sã adune
la startul acestora numeroæi concurenåi
æi iubitori de miæcare, exemplu fiind
„Campionatul de fotbal” organizat în
Complexul Sportiv „Emil Alexandrescu”
Iaæi, pe terenul sintetic (foto I), între
echipele din cadrul Æcolii
Iaæi, DPF Iaæi æi IJPF Iaæi.
Competiåia a fost câætigatã
de cãtre echipa IJPF Iaæi,
locul II de echipa Æcolii Iaæi,
iar locul III a fost adjudecat
de cãtre DPF Iaæi.
În cadrul concursului de
pescuit sportiv, a câætigat
echipa formata din Narcis
Isachi æi Ovidiu Bulai (foto
II), locul II fiind ocupat de
echipa Ciprian Moraru æi
Ionel Gorgos, pe ultimul
loc al podiumului urcând
Gabriela Buæaga æi Gelu
Popa.
În cadrul campionatului
de tenis de masã, primul
loc i-a revenit lui Sorin
Boca, locul II lui Constantin Stãncescu,
iar locul al III-lea lui Dan Enea.
Sã mai amintim cã echipa de fotbal
de salã a As. Club Sportiv a participat la
campionatul de fotbal în salã, finala pe
IGPF, ediåia 2007, desfãæurat la Constanåa,
în luna decembrie, ocupând în final locul
V.
În continuare, Asociaåia Club-Sportiv
- „Ætiinåa - Æ.F.I.C.P.P.F.” Iaæi urmeazã
procedura de afiliere la Federaåia Românã
de Atletism æi posibilitatea de participare a
sportivilor æi membrilor sãi în competiåiile
organizate de Federaåie.
Având drept scop perfecåionarea
cadrului organizatoric în domeniu,
realizarea unei pregãtiri calitative
superioare a personalului instituåiei æi
membrilor sãi, promovând imaginea
acesteia, se poate spune cã Asociaåia
Club-Sportiv - „Ætiinåa - Æ.F.I.C.P.P.F.”
Iaæi contribuie, prin natura activitãåilor
sale, la dezvoltarea calitativã în domeniul
pregãtirii personalului æi îndeplinirii
misiunilor specifice Poliåiei de Frontierã.
Pe drept cuvânt, se poate spune,
parafrazându-l pe Baronul Pierre de
Coubertin, cã „sportul va restabili
echilibrul drept al funcåiei umane æi
trebuie sã-æi aibã locul în orice sistem
de educaåie”, iar valoarea educativã a
sportului se mãsoarã dupã randamentul
social.
Nicolae PARASCHIV
Foto: Gabriela BUÆAGA
F R O N T I E R A
S p o r t
29

CAMPIONATUL DE FOTBAL AL POLIÅIEI DE
FRONTIERÃ, EDIÅIA A VI - A
Conform calendarului competiåional sportiv al PFR pe anul
2008, în perioada 21 - 29 iunie a.c., în municipiul Oradea, s-a
desfãæurat ediåia a VI-a a Campionatului de Fotbal al Poliåiei de
Frontierã.
Încã de la început, gazdele acestei competiåii, IJPF Bihor æi A.S.
„Frontiera Bihor” au demonstrat o dorinåã aparte de a organiza
cea mai bunã competiåie de pânã acum, ceea ce le-a reuæit în
totalitate, fapt confirmat de cãtre toåi cei prezenåi æi de cãtre presa
localã, care a mediatizat intens acest eveniment. Dar, iatã-i æi
pe cei care au
fãcut totul
posibil:
Gheorghe
Osvat, Nicolae
Iancu, Cornel
Costea, Dorin
Gorcea, Iosif
Gal æi, nu în
ultimul rând,
Dan Lazãr.
La startul
competiåiei s-au aliniat nouã echipe, dupã cum urmeazã: IJPF
Bihor, IJPF Constanåa, IJPF Botoæani, IJPF Timiæ, IJPF Caraæ-
Severin, IJPF Satu Mare, IJPF Iaæi, IJPF Maramureæ æi IJPF Vaslui.
Meciurile, disputate conform regulamentului F.I.F.A., singura
modificare fiind numãrul de schimbãri ( cinci la numãr), deæi
Prezenåã bunã la Campionatul de
atletism æi cross al MIRA
În perioada 3 – 7 iunie a.c., la Iaæi, s-a desfãæurat Campionatul
de atletism æi cros al MIRA. Poliåia de Frontierã a fost reprezentatã
de douã echipe, totalizând un numãr de 41 de sportivi.
Dupã desfãæurarea competiåiei, la care au participat peste 200
de sportivi, colegii noætri au înregistrat urmãtoarele rezultate:
Atletism:
Categoria - 35 ani: locul III: ag. Eller Gherasim – IJPF Iaæi,
sãritura în lungime;
Categoria 36 – 45 ani: locul I: ag. Ovidiu Adam – IJPF Iaæi,
sãritura în lungime;
Categoria + 45 ani: locul I: cms. Nicolae Paraschiv
– SFICPPF Iaæi, 1500 metri; locul II: cms. æef Ionel Gabor
– Æcoala de Perfecåionare a Cadrelor PFR Oræova, 1500 metri;
locul III: ag.æef pr. Ioan Matus – IJPF Maramureæ, sãritura în
lungime; locul V: cms. Bogdan Andriuc – IJPF Suceava, sãritura
Campionul doljean
Agentul æef Vass Iliescu Mihai este agent în cadrul Sectorului Poliåiei de Frontierã Calafat,
are 34 de ani, iar din anul 1997 lucreazã în Poliåia de Frontierã.
În activitatea profesionalã se bucurã de aprecierea colegilor, iar în relaåiile de serviciu
dovedeæte solicitudine æi spirit de echipã.
Are o mare pasiune pentru sport, practicã
„judo” de mai mulåi ani, devenind un sportiv
de performanåã, fapt ce i-a permis sã participe
la competiåii organizate de Poliåia de Frontierã,
dar æi la nivel naåional æi internaåional, unde a
obåinut numeroase diplome æi medalii.
Aceastã pasiune pentru acest sport a
transmis-o æi fiului sãu, în vârstã de 12 ani,
care îl însoåeæte æi participã alãturi de tatãl sãu
la antrenamente æi competiåiile organizate.
Poliåiætii de frontierã doljeni se mândresc
de activitatea æi rezultatele meritorii ale
agentului Mihai Vass, care ne reprezintã la
concursurile naåionale æi internaåionale, æi îi
ureazã succes deplin în continuare!
Dãnuå RUDÃREANU
foarte disputate,
nu au depãæit
spiritul de fairplay
prezent
în fiecare
competiåie. S-a
putut remarca dãruirea fiecãrui jucãtor, dorinåa de victorie æi
pregãtirea fizicã de excepåie a acestora. În final, clasamentul s-a
prezentat astfel:
1. IJPF Constanåa
2. IJPF Botoæani ( revelaåia acestei ediåii de campionat )
3. IJPF Oradea.
La finalul competiåiei, fiecare conducãtor de delegaåie a
desemnat cel mai bun jucãtor æi cel mai bun portar: cel mai
bun jucãtor: Marian Munteanu, din cadrul IJPF Constanåa
cel mai bun portar: Cezar Bejenaru, din cadrul IJPF Botoæani
golgeterul competiåiei: Florin Scrab, din cadrul IJPF Iaæi, cu un
numãr de 10 reuæite.
Adresãm æi pe aceastã cale mulåumiri A.J.F. Bihor, în special
domnului Ioan Suciu, pentru sprijinul acordat în desfãæurarea
acestei competiåii, aceætia asigurându-ne brigada de arbitri æi
observatorul.
Felicitãri tuturor participanåilor æi sperãm ca la ediåia din 2009
numãrul echipelor înscrise sã fie mai mare.
Cãtãlin RADU
în lungime;
Categoria - 30 ani: locul II: ag. Paula Achimescu – IJPF
Mehedinåi, 800 metri; locul III: ag. Dana Pînzariu – Aeroport
Otopeni, 800 metri; locul IV: ag. Emanuela Vulpe – IJPF Iaæi,
sãritura în lungime; locul V: ag. Maria Ilici – IJPF Mehedinåi,
sãritura în lungime;
Categoria + 30 ani: locul II: ag. Daniela Popescu – IJPF
Mehedinåi, 800 metri; locul III: ag. Adina Rus – IJPF Satu Mare,
sãritura în lungime.
CROS: locul I: cms. æef Ionel Gabor – Æcoala de
Perfecåionare a Cadrelor PFR Oræova, 3000 metri; locul II:
cms. Nicolae Paraschiv – SFICPPF Iaæi, 3000 metri; locul I:
ag. Paula Achimescu – IJPFMehedinåi, 2000 metri; locul III:
ag. Daniela Popescu – IJPF Mehedinåi, 2000 metri.
În clasamentul final, pe echipe, am ocupat locurile 2 æi 5,
menåinându-ne, astfel, în topul atletismului din MIRA. Felicitãri
tuturor, învinæi æi învingãtori æi “la mai mare”!.
Cãtãlin RADU
30 F R O N T I E R A
S p o r t

Kamikaze - o galã electrizantã la Constanåa
În data de 18 iulie a.c., la Sala Sporturilor din Constanåa,
începând cu ora 21.00, s-a disputat o interesantã galã de arte
maråiale intitulatã Kamikaze – lupte în cuæcã, organizatã de
poliåistul de frontierã tulcean Iulian Albãceanu, cel care a mai
organizat douã asemenea competiåii
la Tulcea æi Brãila. În ringul de la
Constanåa au urcat foæti æi actuali
campioni naåionali æi europeni
de kempo, unifight, ju-jitsu, kickboxing,
judo æi wushu, reprezentând
Ungaria, Republica Moldova, Turcia æi
România. Cel mai aæteptat meci a fost
cel în care s-au întâlnit douã sportive,
o premierã în åara noastrã la un astfel
de stil de lupte, Alina Zaharia æi Felicia
Toma. Deæi au luptat foarte bine
fiecare, arbitrii nu au putut departaja
combatantele, anunåând scor egal.
Tot nedecis s-a terminat æi ultimul
act al piramidei de opt sportivi, în
care Ion Zaftone (R. Moldova) s-a duelat cu Gicã
Apostu (România). O victorie aplaudatã a obåinut
æi poliåistul de frontierã sãtmãrean Adrian Vãlean,
în dauna tehnicului Daniel Asaftei.
Publicul prezent la salã a aplaudat prestaåia
sportivilor, care au dovedit cã au o bunã pregãtire
fizicã æi tacticã, fair-play-ul fiind prezent la
fiecare confruntare. Printre spectatori s-a aflat æi
Ediåia cu numãrul 53 a Cupei României la oinã s-a încheiat
în data de 19 iulie a.c., pe stadionul Constructorul-Cleopatra
din Constanåa, trofeul fiind adjudecat de A.C.S. Frontiera Tomis
Constanåa, care a învins în finalã pe Straja Bucureæti, scor 20-14.
Finala micã a fost câætigatã de Luceafãrul Râmnicelu, care s-a
impus în faåa celor de la Vorona Mare cu 15-8. În semifinale s-au
consemnat rezultatele: Frontiera Tomis - Luceafãrul 19-15 æi Straja
- Vorona Mare 23-5. Alãturi de cele patru formaåii menåionate au
mai participat la turneu C.S.M. Râmnicu Sãrat, Univest Arad, Spicul
Horia, Surdila Greci æi Juventus Olteni.
Ediåia din acest an, organizatã foarte bine de Federaåia Românã
de Oinã, alãturi de Agenåia Naåionalã pentru Sport, Direcåia pentru
Sport a Judeåului Constanåa æi Consiliul Judeåean, a beneficiat la
festivitatea de premiere de un moment artistic susåinut de formaåii
din Constanåa æi Maramureæ, precum æi de un foc de artificii.
Organizatorii au pregãtit celor prezenåi æi un inedit concurs pe teme
de oinã, încheiat cu acordarea unor premii din partea sponsorilor
Bergenbier, Vodafone, SC Cleopatra Mamaia, Pepsi æi Asociaåia
Internaåionalã a Poliåiætilor (IPA) - secåia Constanåa. Invitat de marcã
la finalã a fost viceambasadorul Statelor Unite la Bucureæti, domnul
Mark Taplin, un mare iubitor de baseball, cel care a dat startul
finalei, aruncând bãåul celor doi cãpitani. „Nu a fost primul meci
de oinã la care am asistat, dar a fost cel mai important. Sunt mare
fan al baseballului æi al tradiåiilor româneæti, iar oina este ceva
pur tradiåional. Mi se pare extraordinarã asemãnarea dintre oinã
æi sportul nostru naåional, baseballul”, a declarat distinsul oaspete,
cunoscutul luptãtor de K1 Ciprian Sora.
Cronologia meciurilor:
Rãzvan Panã p. ab. (repriza I) Aurel Pirtea
Marius Caramilea b. ab. (I) Ionuå Becherute
Vajas Laszlo p. k.o. Marian Toma
Sferturi piramidã
Soltez Laszlo b. ab. (I) Sorin Florea
Ion Zaftone b. ab. (I) Florian Voloacã
Pavel Pocotilov p.p. Gicã Apostu
Ion Cojocaru b. ab. (II) Norbert Polgar
Super Fight
Daniel Asaftei p. ab. (IV) Adrian
Vãlean
Cristian Anghel p. ab. (I) Emilian Mitel
Semifinale piramidã
Soltez Laszlo p. ab. (I) Ion Zaftone
Gicã Apostu b. ab. (II) Ion Cojocaru
Super Fight
Silviu Cudalbu b. ab. (I) Senol
Yilmaz
Ion Brînzã b. ab. (I) Ætefan
Marghiol
Alina Zaharia egalitate Felicia
Toma
Finala piramidei
Ion Zaftone egalitate Gicã Apostu
Super Fight
Attila Varga b. ab. (I) Daniel Furcã
„Frontiera Tomis“ Constanåa, imbatabilã în Cupa României
care a participat la festivitatea de premiere alãturi de preæedintele
FRO, colegul nostru Nicolae Dobre.
Cupa Cleopatra la oinã pe plajã, ajunsã la ediåia a doua, s-a
disputat pe 18 iulie pe plaja Modern din Constanåa, la start fiind
prezente echipele Vorona Mare, Juventus Olteni, Straja Bucureæti
æi Cleopatra Mamaia. Finala a fost câætigatã de Vorona Mare, în
dauna celor de la Juventus Olteni, scor 10-9.
Tot pe terenul Constructorul-Cleopatra s-a disputat, în data de
20 iulie, æi Memorialul Mircea Tomescu, în competiåie intrând
echipele Frontiera Tomis, Straja Bucureæti æi Spicul Horia. Turneul
a fost câætigat de Straja. Poliåiætii de frontierã constãnåeni s-au
duelat în cadrul Cupei 24 iulie
În perioada 17 iunie - 22 iulie a.c. s-a desfãæurat o nouã
ediåie a Cupei 24 iulie la fotbal, competiåie organizatã în fiecare
an de Poliåia de Frontierã din Constanåa. Au participat formaåii
reprezentând structurile IJPF Constanåa, Grup Nave Constanåa,
Grup Nave Mangalia, SPF Negru Vodã, SPF Bãneasa æi SPF Ostrov.
În finala pentru locurile 3 - 4, IJPF Constanåa a învins SPF Bãneasa
cu 4-2. Înaintea finalei mari a avut loc o demonstraåie de arte
maråiale, protagoniæti fiind opt luptãtori din cadrul Detaæamentului
de intervenåie al IJPF Constanåa. Trofeul a fost câætigat de Grup
Nave Constanåa, care a dispus de Grup Nave Mangalia, scor 4-
0. Festivitãåile s-au încheiat printr-o demonstraåie de oinã între
formaåiile Frontiera Tomis æi Spicul Horia, pe acordurile unui
ansamblu folcloric din Maramureæ.
Paginã realizatã de Marius NICULESCU
F R O N T I E R A
S p o r t
31

Recent, la Editura MIRA a apãrut
lucrarea MIGRAÅIA ILEGALÃ
ÆI CRIMA ORGANIZATÃ, sub
coordonarea inspectorului general
al PFR, dr. Nelu Pop, autori fiind
colegii noætri Gheorghe Tiron æi
Anghel Stoica.
Cartea debuteazã cu istoricul
fenomenului migraåionist æi continuã
cu migraåia pentru muncã æi factorii
care genereazã migraåia. Autorii
trateazã migraåia ilegalã ca formã a
crimei organizate. Sunt prezentaåi
factori de risc la frontierele României
æi cazuri concrete de infracåiuni
circumscrise criminalitãåii transfrontaliere.
Dupã cum afirmã cei doi colegi în Cuvântul înainte, lucrarea
vine sã aducã argumente în sprijinul realizãrii obiectivelor
propuse, a nevoii de cunoaætere de cãtre poliåiætii de frontierã,
æi nu numai, a modului de abordare a fenomenelor, cooperãrii
interne æi internaåionale, definirii clare a standardelor de lucru
æi a performanåelor profesionale.
La 12 septembrie 1848, 30 de
oameni au fost uciæi în localitatea
Luna, judeåul Cluj, pentru cã au refuzat
sã se înroleze în armata austro-ungarã,
evenimentul constituind un moment
de cotiturã în revoluåia românilor,
precipitând convocarea æi desfãæurarea
celei de a III-a Adunãri Naåionale de la
Blaj (15 septembrie 1848).
„Masacrul de la Luna, septembrie
1848” este o carte document apãrutã
ca omagiu la împlinirea a 160 de ani
de la tragicul eveniment, rezultat al
refuzului românilor de a recunoaæte
uniunea foråatã a Transilvaniei cu
Ungaria æi efectul acesteia, noua lege
de recrutare introdusã de Ungaria æi pe teritoriul Transilvaniei.
Profitând de un viciu de formã (legea nu fusese sancåionatã
de împãrat), românii se opun hotãrârii recrutãrii într-o armatã
strãinã, organizatã cu scopul de a lupta împotriva intereselor
naåionale româneæti.
Lucrarea de faåã se bazeazã pe documente autentice
descoperite de colonelul (r) Ioan Mazere în arhiva Naåionalã a
Direcåiei Judeåene Cluj.
A apãrut numãrul 4/ 2008 al
Revistei Frontiera de Vest, editatã de
colegii poliåiæti de frontierã din cadrul
DPF Timiæoara. Revista, fondatã
în iulie 2005, are 40 de pagini æi
se distribuie gratuit. În paginile ei
gãsim materiale interesante despre
activitatea poliåiei de frontierã, o
scurtã istorie a instituåiei, aderarea
la spaåiul Schenghen, un interviu cu
Michael Lange – ofiåer de legãturã
al Poliåiei Federale de la Ambasada
Republicii Federale Germania la
Bucureæti -, prezentarea unor cazuri
importante descoperite de aceætia,
galeriile æefilor direcåiei æi inspectoratelor sau vizite ale unor
personalitãåi. Totodatã, fiind un numãr apãrut æi cu ocazia Zilei
Poliåiei de Frontierã, în revistã regãsim mesajele preæedintelui
României Traian Bãsescu, prim-ministrului Cãlin Popescu
Tãriceanu, ministrului internelor æi reformei administrative,
Cristian David, secretarului de stat în MIRA, chestorul general
dr. Anghel Andreescu, inspectorului general al PFR, chestorul
principal dr. Nelu Pop, precum æi ale æefilor tuturor structurilor
cu care se coopereazã la nivelul judeåului Timiæ.
32
Cartea „Plante æi miresme biblice
– Hranã pentru suflet æi trup” este
scrisã de Ovidiu Bojor, doctor în
farmacie, membru al Academiei de
Ætiinåe Medicale, fondatorul fitoterapiei
moderne din România, expert al
Naåiunilor Unite pentru programe de
dezvoltare industrialã æi inventatorul
insulinei vegetale æi de colonelul (r)
Dumitru Rãducanu, farmacist primar,
membru al Societãåii Internaåionale
de Istorie a farmaciei, decorat cu
înalta distincåie a Bisericii Ortodoxe
Române, Crucea patriarhalã pentru
mireni, ca urmare a contribuåiei aduse
la realizarea Marelui æi Sfântului Mir în perioada 1988-2007,
aceasta fiind o lucrare cu un puternic rãsunet în domeniul religios
æi ætiinåific. Cei doi oameni de ætiinåã au identificat în Biblie 90
de plante æi au dedicat fiecãreia o monografie riguros structuratã:
menåiuni æi semnificaåii biblice, descriere ætiinåificã, compoziåie
chimicã, acåiune farmacologicã, utilizãri terapeutice, mod de
administrare æi, când este cazul, contraindicaåii.
Cele 90 de plante apar firesc în cursul unor întâmplãri æi
evenimente biblice, cu ocazia prezentãrii unor lãcaæuri æi ritualuri,
în parabolele profeåilor æi ale Mântuitorului.
Cu ocazia Zilei de 24 Iulie, colegii de
la IJPF Vaslui au editat, ca æi anul trecut,
o revistã omagialã cu aceastã ocazie.
Tot în acest an, dar la1 iunie, s-au
împlinit 130 de ani de la prima atestare
a unitãåii vasluiene, fapt redat foarte
frumos în paginile revistei printr-o istorie
documentatã æi completã a evoluåiei
acesteia, din 1978 pânã în zilele noastre.
Mai sunt publicate diverse mesaje de
felicitare, materiale referitoare la spaåiul
Schenghen, este prezentat personalul
inspectoratului, materiale despre CNP,
SNPPC æi din domeniul juridic, o paginã
de sport æi una de umor.
Felicitãri æi „La mulåi ani” colegilor
vasluieni!
Æcoala de Pregãtire a Agenåilor
Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu”
a scos numãrul doi al Revistei „Pro
Patria Sempre”. Revista are 24 de
pagini, în cuprinsul cãrora se regãsesc
aspecte din cadrul æcolii, este prezentat
un interviu cu comisarul Opriæ Florin,
directorul adjunct pentru logisticã, un
material despre falsuri în documente,
un mic curs de fotografie, cooperarea
româno-maghiarã, aspecte din
activitatea de zi cu zi, povestiri dintro
cãlãtorie prin åarã, pagini de culturã
æi creaåie, sport æi divertisment.
Înaltul Comisariat al Naåiunilor Unite
pentru Refugiaåi (UNHCR), Reprezentanåa
în România, a adus în atenåia publicului
interesat, douã volume de specialitate
„Legislaåie naåionalã relevantã în domeniul
azilului æi migraåiei”. Lucrarea se doreæte a
fi o culegere de legi, hotãrâri sau ordonanåe
grupate în mai multe secåiuni. Astfel, primul
volum cuprinde: Legislaåie în materia
drepturilor omului, Regimul juridic al
refugiaåilor, Apatridie æi cetãåenie, Imigraåie
æi regimul strãinilor, Regimul juridic al
frontierei de stat. Cel de-al doilea volum are nouã secåiuni:
Integrarea socialã a strãinilor, Protecåia copilului, Starea civilã,
Asistenåã socialã, Locuinåa, Legislaåie relevantã în domeniul
muncii, Sãnãtate, Economie æi Regimul vizelor.
F R O N T I E R A
A p a r i å i i e d i t o r i a l e

Semnal
editorial
Corpul Naåional al Poliåiætilor din cadrul
DPF Timiæoara, IJPF Timiæ æi Æcoala de
Formare Iniåialã a Poliåiætilor de Frontierã
Timiæoara au organizat, în data de 10 iulie
a.c., un inedit concurs de pescuit.
Dis-de-dimineaåã, 80 de poliåiæti de
frontierã, în frunte cu æeful CNP, comisar-æef
de poliåie Florin Moghelnitchi, înarmaåi cu
unelte de pescuit, momealã æi multã rãbdare,
au descins pe bãlåile Pescotim, de la Sacosu
Turcesc. Dupã mai bine de æase ore de momit peætele, soråii au decis: prima
poziåie a fost adjudecatã de echipa formatã din comisar-æef de poliåie Ionel
Bocancea æi agent principal de poliåie Dorin Mantale, care au adunat în juvelnic
19,5 kilograme de peæte, locul secund revenind
echipei formatã din agent æef adjunct de poliåie
Ætefan Stroiåa æi inspector Radu Lupu, cu 15,7
kilograme de peæte. Pe poziåia a treia s-au
clasat agent-æef principal de poliåie Constantin
Corneanu æi agent de poliåie Robert Csizar, cu
9 kilograme de peæte. Cea mai mare capturã
a fost realizatã de agent principal de poliåie
Mircea Marcu, care a agãåat în cârlig un crap
de 3,7 kilograme.
Pescarii cu epoleåi au dovedit cã sunt æi
ecologiæti, eliberând în baltã toåi peætii, iar la
masa festivã au servit peæte oceanic.
Festivitatea de premiere æi „pomana peætelui”
a avut loc la Baza Sportivã a IJPF Timiæ.
Ciprian GAIC
Pensie e lungã !
Începând cu data
de 4 august a.c.,
comisarul-æef de poliåie
Bungãu Gheorghe, æeful
Biroului Dispecerat din
cadrul DPF Oradea,
æi-a încetat raporturile
de serviciu cu drept la
pensie, dupã o activitate
de 33 de ani depusã în
slujba armei pe care cu
drag a îmbrãåiæat-o.
Studii absolvite:
-1975 – Æcoala Militarã de
Ofiåeri Activi „N. Bãlcescu”, Sibiu
– locotenent;
-1993 – Academia de Înalte Studii
Militare – Fac. de Arme Întrunite;
-1995 – Curs Post-Academic
comandanåi de Brigãzi.
-1998 – Facultatea de Drept din
cadrul Universitãåii Oradea – cu
diplomã de licenåã
Funcåii deåinute:
-1975 – 1976 – comandantul
Pichetului de Grãniceri Roæiori
Pescari cu epoleåi
– Batalionul 190
Grãniceri Oradea;
- 1976 – 1983 – a
deåinut diferite funcåii
de execuåie în cadrul
Brigãzii 5 Grãniceri
Oradea;
- 1983 – 1987
– lector-æef la Catedra
Ætiinåe Sociale –
Centrului de Instrucåie
al Grãnicerilor Oradea;
- 1987 – 1990 – a
deåinut diferite funcåii de execuåie,
în cadrul Centrul de Instrucåie al
Grãnicerilor Oradea;
- 1990 – 2003 – æef de catedrã
la Æcoala de Pregãtire a Subofiåerilor
de Grãniceri/Agenåilor Poliåiei de
Frontierã „Avram Iancu” Oradea;
- 2003 – 2008 – æeful Biroului
Dispecerat din cadrul DPF Oradea.
Colegii de serviciu îi ureazã pensie
lungã, multã sãnãtate, alãturi de
tradiåionalul „LA MULÅI B...ANI!”.
ANUNÅ ÎNCADRARE
Agenåii de poliåie de frontierã din cadrul structurilor teritoriale ale PFR
care doresc sã lucreze în cadrul Serviciului Acåiuni Speciale æi Intervenåie
al Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã pot trimite un CV. pe
adresa SASI-IGPF, fax 021 3161134. Relaåii la: int.19540 sau 19541.
F R O N T I E R A
33

:-)
:-)Cele mai stupide moråi din istorie
:-)
Moartea e inevitabilã æi tristã, însã, în unele
cazuri, un deces absurd îåi poate descreåi
involuntar fruntea. Iatã câteva exemple:
Cântãreåul francez Claude Francois, care a
compus varianta originalã a melodiei „My Way”,
a murit electrocutat în timp ce încerca sã schimbe
un bec în cada plinã cu apã.
Leslie Harvey, chitaristul trupei Stone the
Crows, a murit pe scenã în 1972, electrocutat de
microfonul la care cânta.
O altã moarte cel puåin bizarã este a
dramaturgului Tennessee Williams, care, în anul
1983, a fost gãsit mort în camera de hotel, dupã ce
s-a înecat cu un dop de sticlã. Era mort de beat.
Poate cea mai controversatã moarte este
cea a prezentatoarei TV Christine Chubbuck,
angajatã a postului de televiziune Channel 40.
Aceasta a anunåat în timpul unei emisiuni cã va
urma o premierã absolutã: a scos un revolver æi
s-a împuæcat în cap. Imaginile au fost transmise
în direct.
În 2005, Lee Seung Seop, un coreean în
vârstã de 28 de ani, s-a prãbuæit într-un internet
cafe, dupã ce jucase Starcraft & World of Warcraft
timp de aproximativ 50 de ore consecutiv. Cu æase
sãptãmâni înainte, fusese concediat pe motiv cã
lipsea de la serviciu pentru a-æi petrece timpul
jucându-se pe computer.
În 1923, jocheul Frank Hayes a suferit un
atac de cord în timpul unei curse. Calul sãu, Sweet
Kiss, a terminat pe primul loc, Hayes devenind
astfel primul jocheu mort care a câætigat vreodatã
o cursã.
Un bãrbat din Texas, SUA, care nu putea sã
înghitã alcool din cauza unor probleme medicale
la gât, nu a renunåat la alcool, ci a încercat sã îl
introducã în organism prin rect, printr-o procedurã
similarã celei prin care se face o clismã. A murit
dupã ce æi-a introdus în organism douã sticle de
sherry de 1,5 litri.
Un bãrbat din West Virginia a fost zdrobit
sub resturile unui hambar, dupã ce a tãiat cu o
drujbã un stâlp de susåinere æi a fãcut ca toatã
clãdirea sã-i cadã în cap.
34
Doi tineri din Carolina de Sud, soå æi soåie,
au fost gãsiåi în comã, goi pe stradã. Mister mare:
nu prezentau urme de violenåã. S-a investigat atent
æi le-au fost gãsite hainele pe un acoperiæ åuguiat
de deasupra locului unde au fost descoperiåi.
Se pare cã au cãzut în timp ce încercau sã facã
dragoste.
Un om a murit înecat în piscinã. Nimic
ciudat pânã aici, însã trebuie spus cã e cel puåin
stupid sã te îneci în piscinã la o petrecere la care
erau prezenåi în jur de 200 de salvamari. S-a
întâmplat în 1985, la petrecerea organizatã de
salvamarii din New Orleans, pentru a sãrbãtori
încheierea sezonului fãrã niciun deces. La
sfâræitul petrecerii a fost gãsit în piscinã corpul
neînsufleåit al lui Jerome Moody, în vârstã de 31
de ani. Nimeni nu a observat pânã atunci cã omul
plutea fãrã suflare.
Hans Steininger a fost relativ celebru pentru
cã avea cea mai lungã barbã din lume: de 1,4
metri. Barba, însã, l-a æi ucis. În anul 1967 a
avut loc un puternic incediu, în timpul cãruia,
încercând sã fugã, Steininger s-a împiedicat de
propria barbã æi æi-a rupt gâtul.
În 1991, Yooket Paen a murit în timp ce se
plimba prin ferma sa. A alunecat într-o groapã,
în cãdere s-a agãåat de un cablu de curent æi s-a
electrocutat. La înmormântare, sora sa, arãtând
cum s-a întâmplat nefericitul eveniment, a
alunecat æi a atins acelaæi fir. A decedat æi ea tot
prin electrocutare.
Un bãrbat din Illinois a pariat cu un prieten
cã, dintre ei doi, el va sta cel mai mult întins
pe æine în calea unui tren care se apropie. A
câætigat.
În 1990, un magician amator a murit în timp
ce încerca sã facã o cascadorie numitã „îngropat
de viu”. S-a aæezat într-un sicriu din sticlã construit
de el æi a fost coborât într-o groapã. Aceasta a fost
paråial acoperitã cu pãmântul scos, iar echipa care
îl ajuta a turnat beton pentru a umple groapa. La
un moment dat, aceætia æi-au dat seama cã betonul
a spart sicriul, iar când l-au scos, au constatat
decesul.
F R O N T I E R A
:-)
Regula cifrei unice:
presupune
completarea
careului de 81
cãsuåe dupã
O SINGURÃ
REGULÃ: orice
rând, orice coloanã
de 9 cãsuåe æi
oricare pãtrat
de 3X3 cãsuåe sã
conåinã o singurã
datã fiecare cifrã
cuprinsã între 1
æi 9.
D i v e r t i s m e n t

B
U
A C R
N
:-)
I
Galeria a cu zâmbete!
e STAÅIUNE
DOUÃ MERE!
POVÂRNIÆ
MULAÅI PE
PICIOR(DIM)
ARBORE
LAC
NORD-VEST
STUP REBEL
:-)
LA MUNTE ÆI LA MARE
MICUL
TÂRG
STAÅIUNE
PRÃPASTIE
CON GOL!
STAÅIUNE
IEÆIRE DIN
MONEASA!
CAMPIONUL
DIN CASÃ!
CADÃ
STAÅIUNE
STAÅIUNE
...GOVORA
DEBUTUL
LA BORSEC!
GLUMÃ
LA VILÃ!
CÃLARAÆI
(AUTO)
STAÅIUNE
LOCURI DE
ACCES
BUTURI
VASLUI
(AUTO)
2008
ÎN VENÃ!
CREANGA
POETULUI
STAÅIUNE
BULGÃREASCÃ
de Dumitru MOCANU
INTRARE ÎN
SATURN!
CURS!
CRAI!
FRUCT DIN
ÅÃRI CALDE
FRAGED
3,14
STAÅIUNE
(SÂNGIORGIU
DE ...)
...MIDIA
Într-o benzinãrie, un programator
se uitã derutat la pompe æi murmurã: - 95?
... 98? ... 95! ... 98!
Vãzându-l pierdut, un angajat al
benzinãriei se apropie æi îl intreabã:
- Cu ce vã pot ajuta?
Cu o razã de fericire în privire,
rãspunde:
-Benzinã XP sau Vista aveåi?
Tatã, cum am apãrut eu pe
lume??
Tatãl zice: - Fiule, cred cã într-o zi
tot ai sã afli! Hai sã-åi spun pe limba ta:
pãi, eu æi cu maicã-ta, într-o zi, am intrat
într-o camerã de chat a Yahoo-ului. Am
aranjat apoi o întâlnire via e-mail cu
maicã-ta æi ne-am întâlnit într-un internet
cafe virtual.
Ne-am strecurat într-o camerã privatã,
unde maicã-ta a fost de acord cu un
download din hard-ul meu. Imediat ce
eram gata de upload, am descoperit cã
nici unul dintre noi nu folosise firewallul
æi fiindcã deja era prea târziu sã dãm
delete, nouã luni mai târziu a apãrut
un mic popup care a åipat din toåi
rãrunchii:
- You`ve Got Mail!!!!
Un tip bate la poarta unei case!
Un câine se ridicã în douã picioare æi-i
spune:
-Stãpânul nu e acasã!
Tipul leæinã de spaimã. Când îæi
revine, îl întreabã pe câine:
-Pãi, dacã eæti câine, de ce nu latri ?
-N-am vrut sã vã sperii!
Bulã æi taicã-sãu:
- Ce mai e nou pe la æcoalã, fiule?
- Nimic! Mi-au prelungit contractul
pentru clasa a VI-a!
Balena mascul se învârte
nervos în jurul balenei femelã:
- Guvernele tuturor åãrilor, sute
de organizaåii ecologiste, lideri
politici de marcã, milioane de oameni
- toåi se luptã ca specia noastrã sã
supravieåuiascã, iar tu îmi spui mie cã te
doare capul...
:-)
POMADÃ
TÂRGU...
STAÅIUNE
BLUZA
LELIÅEI
PODOABÃ
A MÃRII
BUN DE
PLAJÃ
F R O N T I E R A
D i v e r t i s m e n t
Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU
35

Costel Busuioc s-a nãscut la 21 octombrie 1974, în
comuna Tomeæti, judeåul Iaæi, într-o familie numeroasã. La
14 ani a hotãrât sã pãrãseascã satul copilãriei sale pentru
a-æi lua destinul în propriile mâni. A lucrat pe la diverse
familii din Timiæ, ca bãiat bun la toate. Când a mai crescut,
s-a angajat la CFR. Un preot l-a învãåat sã scrie æi sã citeascã
dupã Biblie. Încã de pe vremea în care cânta pe la bisericile
din satele maramureæene, acolo unde a cunoscut-o æi pe
soåia sa Daniela, spera sã urmeze studii muzicale æi poate,
cine ætie, chiar sã aparã într-o bunã zi pe o scenã mare.
De-a lungul timpului, mulåi au fost cei care au ascultat
glasul lui Costel æi a început sã primeascã invitaåii, întâi
pentru mici scenete la cãminul cultural din comunã, apoi
chiar la Opereta din Timiæoara. Deæi i-au recunoscut talentul,
nu l-au putut angaja pentru cã nu avea studii. L-a auzit, la
un moment dat, un mare profesor de la Viena, care i-a oferit
o bursã de trei luni, sã înveåe canto temeinic. Din pãcate,
chiar atunci soåia lui a avut niæte probleme de sãnãtate æi
nu s-a putut duce. În urmã cu doi ani, Costel a ajuns în
Spania, ajutat de un cumnat. La Madrid, Costel a fost angajat
de un om de afaceri spaniol, în construcåii. Într-o zi, când
fãcea ciment la betonierã, cânta aæa de tare cã se auzea în
tot cartierul æi vecinii au chemat televiziunea. Atunci „a
debutat” Costel pe micile ecrane spaniole, la TV1 Spania.
În urmã cu un an, Costel a cântat unei familii cântece
religioase. Aceætia, într-o bunã zi, au auzit anunåul la
televizor: se cãutau concurenåi pentru emisiunile „Tiennes
un talento” æi „Hijos de Babel” (fii lui Babel). L-au înscris,
prin telefon, la ambele emisiuni. A luat castingul la primul,
apoi a fost la celãlalt æi l-a luat æi pe acesta, dar a ales Hijos
de Babel.
Aceasta este pe scurt biografia lui Costel Busuioc aæa
cum este ea postatã pe siteul Televiziunii Române, care
îæi încuraja telespectatorii sã-l voteze pe tânãrul cântãreå
român.
El a reuæit, dupã o luptã deloc uæoarã, sã câætige concursul
Hijos de Babel.. Costel Busuioc a rãspuns invitaåiei de a
participa la spectacolul prilejuit de Ziua Poliåiei de Frontierã
Române, fapt ce a constituit o plãcutã surprizã pentru toåi
cei prezenåi la eveniment.
Am reuæit, în culise, sã schimbãm câteva impresii cu
„Pavarotti din Banat”.
- Ce ne puteåi spune despre
participarea dumneavoastrã la acest
eveniment æi cum apreciaåi atmosfera
din aceastã searã?
- A fost o searã specialã, æi vreau sã
mulåumesc domnilor de la Poliåia de
Frontierã, celor care m-au contactat în
Spania æi, deæi eu am un contract cu
Sony, fapt care face dificilã apariåia mea
pe alte scene, aici a fost decizia mea sã
particip æi am cântat cu multã plãcere.
Este o onoare pentru mine sã cânt cu
aceastã ocazie, pentru o instituåie a
statului român.
Publicul din aceastã searã a fost unul
deosebit, am fost întâmpinat cu multã
cãldurã, Toåi participanåii s-au ridicat în
picioare atunci când eu am cântat. A fost
extraordinar.
- Aåi pregãtit o surprizã deosebitã
pentru publicul din aceastã searã - aåi
interpretat în duet cu domnul Gheorghe
Turda o piesã celebrã dar æi dificilã în
acelaæi timp „O sole mio”. Ce ne puteåi
spune despre acest inedit duet?
- A fost într-adevãr o surprizã, a fost
foarte frumos, eu sunt mare admirator
al domnului Turda, dar æi al domnului
Grigore Leæe. Ei reprezintã cu adevãrat
valoarea acestei åãri, de aceea a fost o
onoare pentru mine sã mã aflu pe aceeaæi
scenã cu aceæti artiæti, pe care îi admir æi
îi respect deopotrivã.

L E G I S
MINISTERUL INTERNELOR ÆI REFORMEI SINDICATUL NAÅIONAL AL POLIÅIÆTILOR
ADMINISTRATIVE
ÆI PERSONALULUI CONTRACTUAL
Nr.12948 din 05.08.2008 Nr. 1650 din 05.08.2008
ACORD PRIVIND RAPORTURILE DE SERVICIU
În temeiul drepturilor garantate de
art. 6 din Carta Socialã Europeanã,
art. 41 alin. (5) din Constituåia
României, art. 72 din Legea nr. 188/
1999 privind Statutul funcåionarilor
publici, republicatã, Cap. 3 -
Acorduri Colective art. 22-31 din
Hotãrârea Guvernului nr. 833/2007
privind normele de organizare æi
funcåionare a comisiilor paritare æi
încheierea acordurilor colective,
se încheie prezentul Acord privind
raporturile de serviciu, unic la
nivelul Ministerului Internelor æi
Reformei Administrative, pentru
structurile unde se aplicã Legea nr.
360/2002 privind Statutul poliåistului,
cu modificãrile æi completãrile
ulterioare, între urmãtoarele pãråi:
- Ministerul Internelor æi
Reformei Administrative, denumit
în continuare M.I.R.A.;
- Sindicatul Naåional al Poliåiætilor
æi Personalului Contractual, denumit
în continuare S.N.P.P.C.
CAPITOLUL 1
Dispoziåii generale
ART. 1
(1) Pãråile semnatare recunosc
æi acceptã pe deplin cã sunt egale
æi libere în negocierea acordului
privind raporturile de serviciu æi
se obligã sã respecte în totalitate
prevederile acestuia.
(2) M.I.R.A. recunoaæte libera
exercitare a dreptului sindical,
conform reglementãrilor legale în
vigoare.
(3) Prezentul acord, conform
prevederilor art. 72 din Legea
nr. 188/1999 privind Statutul
funcåionarilor publici, republicatã,
cuprinde dispoziåii referitoare la:
a) constituirea æi folosirea
fondurilor destinate îmbunãtãåirii
condiåiilor de muncã;
b) sãnãtatea æi securitatea
muncii;
c) programul zilnic de muncã;
d) perfecåionarea profesionalã;
e) alte mãsuri decât cele prevãzute
de lege, referitoare la protecåia celor
aleæi în organele de conducere ale
organizaåiilor sindicale.
(4) În situaåia în care intervin alte
reglementãri legale mai favorabile
poliåiætilor, prevederile prezentului
acord vor fi adaptate la acestea.
ART. 2
(1) Clauzele prezentului acord
produc efecte asupra tuturor
poliåiætilor din structurile M.I.R.A.,
cãrora li se aplicã prevederile
Legii nr. 360/2002 privind Statutul
poliåistului.
(2) Acordul privind raporturile
de serviciu, unic la nivelul M.I.R.A.,
cuprinde drepturile æi obligaåiile
M.I.R.A. æi ale S.N.P.P.C. cu privire
la stabilirea condiåiilor generale de
muncã.
ART. 3
(1) Prezentul acord poate fi
modificat sau completat cu acte
adiåionale ca urmare a acordului de
voinåã al pãråilor, în condiåiile legii.
(2) Orice solicitare de modificare
a prezentului acord va face obiectul
unei negocieri.
(3) Solicitarea de modificare se
comunicã în scris celeilalte pãråi.
(4) Negocierile cu privire la
modificare nu vor putea începe
mai târziu de 15 zile æi nici mai
devreme de 3 zile lucrãtoare de la
data primirii comunicãrii.
(5) Solicitãrile de modificare
vor fi depuse de M.I.R.A. la sediul
S.N.P.P.C., iar cele ale sindicatului
la secretariatul general al M.I.R.A.
(6) La solicitarea sindicatului,
trimestrial va avea loc o întâlnire
între ministrul internelor æi reformei
administrative æi reprezentanåii
S.N.P.P.C.
(7) La cererea S.N.P.P.C., cu
cel puåin 5 zile lucrãtoare înaintea
datei începerii negocierilor, M.I.R.A.
va furniza, în condiåiile legii,
informaåiile necesare negocierii
acordului.
ART. 4
(1) Prezentul acord constituie
informaåie de interes public, conform
prevederilor legale.
(2) M.I.R.A. va aduce la cunoætinåa
publicului æi angajaåilor, din oficiu,
prezentul acord prin afiæarea la
sediile unitãåilor (direcåii generale,
direcåii, inspectorate generale,
inspectorate, poliåii municipale æi
orãæeneæti) æi publicarea pe pagina
de internet, la secåiunea dedicatã
informaåiilor de interes public.
ART. 5
(1) Suspendarea sau încetarea
acordului pot interveni prin acordul
pãråilor.
(2) Cu cel puåin 60 de zile înainte
de expirarea termenului pentru care
a fost încheiat, pãråile vor conveni
asupra prelungirii valabilitãåii
acordului sau a negocierii clauzelor
acestuia.
ART. 6
M.I.R.A. va consulta obligatoriu
S.N.P.P.C. în toate cazurile în care
iniåiazã proiecte de acte normative,
cu incidenåã asupra prevederilor
prezentului acord.
ART. 7
(1) M.I.R.A., prin structurile
subordonate, va efectua reåinerea
pe statul de platã a cotizaåiei pentru
toåi membrii de sindicat, în baza
acordului de voinåã exprimat în scris
de aceætia, deducerea la impozit,
conform Codului fiscal æi virarea
acesteia în contul sindicatului.
(2) La mutarea dintr-o unitate în
alta, angajatorul are obligaåia de a
evidenåia reåinerea cotizaåiei de
membru de sindicat în Certificatul
de alocare æi scoatere de la drepturi
æi transmiterea datelor cãtre noua
unitate.
ART. 8
(1) M.I.R.A. asigurã în mod gratuit
organizaåiei sindicale reprezentative
urmãtoarele:
Supliment Frontiera - nr. 8/2008
1

a) spaåii corespunzãtoare, în
sediul unitãåilor unde sunt înfiinåate
organizaåii teritoriale æi dotãrile
(telefon, fax, reåea internet) necesare
desfãæurãrii activitãåii prevãzute de
lege, iar pentru Biroul Executiv
Central, în incinta unui sediu al
M.I.R.A. din Bucureæti;
b) folosirea spaåiilor M.I.R.A.,
unde se pot desfãæura adunãri
generale ale membrilor de sindicat,
reuniuni, seminarii organizate de
sindicat.
c) M.I.R.A. va pune la dispoziåia
S.N.P.P.C. trei autoturisme de
serviciu pentru desfãæurarea
activitãåii, cu titlul de folosinåã.
(2) Spaåiile vor fi puse la dispoziåia
S.N.P.P.C. de M.I.R.A., conform
alin. (1) lit.a, pe bazã de protocoale
încheiate în acest sens.
CAPITOLUL 2
Constituirea æi folosirea
fondurilor destinate îmbunãtãåirii
condiåiilor la locul de muncã
ART.9
(1) M.I.R.A. este obligat sã
prevadã, potrivit legii, în buget
fonduri destinate îmbunãtãåirii
condiåiilor la locul de muncã.
(2) Informaåiile cu privire la
fondurile alocate în condiåiile alin.
(1), precum æi eventualele modificãri,
vor fi comunicate organizaåiilor
sindicale reprezentative, în condiåiile
legii.
ART. 10
M.I.R.A. este obligat sã asigure,
în limita fondurilor aprobate prin
buget, condiåii optime de muncã,
atât din punct de vedere al
logisticii, cât æi din punct de vedere
al dotãrilor æi amenajãrii spaåiilor
în care îæi desfãæoarã activitatea
poliåiætii, precum æi a spaåiilor unde
se primeæte public.
ART. 11
M.I.R.A. va comunica, la
solicitarea organizaåiilor sindicale
reprezentative, modul de folosire
a fondurilor destinate îmbunãtãåirii
condiåiilor la locul de muncã,
potrivit legii.
ART. 12
M.I.R.A. împreunã cu
organizaåiile sindicale reprezentative
2 Supliment Frontiera - nr. 8/2008
se vor preocupa pentru îmbunãtãåirea
condiåiilor de muncã.
CAPITOLUL 3
Securitatea æi sãnãtatea în muncã
ART. 13
(1) M.I.R.A. se obligã sã asigure
poliåiætilor condiåii de naturã sã le
ocroteascã sãnãtatea, integritatea
fizicã æi psihicã, precum æi sã aplice
prevederile legale privind mãsurile
de protecåie æi siguranåã la locul de
muncã, inclusiv cele de prevenire a
incendiilor.
(2) M.I.R.A. se obligã sã înfiinåeze,
la nivelul unitãåilor centrale æi
subordonate, structuri de securitate
æi sãnãtate în muncã, având atribuåii
de organizare, coordonare æi control
æi sã desemneze la unitãåile teritoriale
unul sau mai mulåi lucrãtori pentru
a se ocupa de activitãåile de
protecåie æi de prevenire a riscurilor
profesionale.
(3) Persoanele cu atribuåii de
securitate æi sãnãtate în muncã sunt
obligate sã facã instructajele de
securitate æi sãnãtate în muncã, în
conformitate cu prevederile legale în
vigoare æi cu respectarea normelor
interne în acest sens. Instructajul se
va efectua æi individual, ori de câte
ori poliåistul îæi schimbã locul de
muncã. În acest caz, instructajul se
face înainte de începerea activitãåii
la noul loc de muncã. Dupã fiecare
instructaj, poliåiætii semneazã fiæa de
protecåie a muncii.
(4) Mãsurile de securitate æi
sãnãtate în muncã, elaborate de
structurile M.I.R.A., se vor lua prin
consultarea organizaåiilor sindicale
reprezentative, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
ART. 14
M.I.R.A. va comunica la
solicitarea organizaåiilor sindicale
reprezentative modul de folosire a
fondurilor destinate îmbunãtãåirii
securitãåii æi sãnãtãåii în muncã.
ART. 15
(1) Uniforma de serviciu
æi de reprezentare, precum æi
echipamentul de protecåie vor fi
acordate, conform condiåiilor legale,
de cãtre M.I.R.A.
(2) La cererea organizaåiei
sindicale, M.I.R.A. este obligat sã
punã la dispoziåie, în termen de 15
zile lucrãtoare, informaåiile solicitate
referitoare la situaåia echipãrii cu
uniforme de serviciu æi echipament
de protecåie.
(3) Modificarea modelului
uniformei de serviciu se face cu
consultarea organizaåiei sindicale
reprezentative.
(4) Compensarea în bani a
uniformei de serviciu se efectueazã
cel târziu pânã la sfâræitul lunii
septembrie a anului în curs, în
condiåiile în care poliåistul are
uniforma de serviciu asiguratã æi în
limita fondurilor bugetare alocate.
ART. 16
(1) În vederea îmbunãtãåirii
condiåiilor de desfãæurare a activitãåii
la locurile de muncã, pãråile convin
asupra urmãtoarelor cerinåe
minime:
a) asigurarea condiåiilor de spaåiu
în conformitate cu normele legale de
sãnãtate publicã;
b) amenajarea ergonomicã a
locului de muncã;
c) asigurarea condiåiilor de
mediu a spaåiilor de lucru - iluminat,
microclimat, o temperaturã optimã
în spaåiile destinate activitãåii,
aerisire, igienizare periodicã;
d) amenajarea anexelor sociale
ale locurilor de muncã (vestiare,
grupuri sanitare, cantine, locuri
special amenajate pentru fumãtori
etc.).
(2) M.I.R.A. se obligã ca,
în conformitate cu prevederile
actelor normative în vigoare, sã
adopte mãsurile pentru adaptarea
programului de lucru în funcåie de
condiåiile climaterice de la locul
de muncã, în cazul temperaturilor
extreme.
ART. 17
(1) Poliåiætii au dreptul la
medicamente æi asistenåã medicalã
gratuitã, conform legii.
(2) La cererea unitãåii sau a
organizaåiilor sindicale, medicii de
medicina muncii/de unitate vor fi
consultaåi la modificarea duratei
timpului de lucru æi acordarea
concediilor de odihnã suplimentare,
în limitele prevãzute de dispoziåiile
legale.
(3) În funcåie de recomandãrile
medicale, M.I.R.A. va asigura, la
solicitarea poliåiætilor, mutarea în
alte locuri de muncã adecvate æi,

dupã caz, modificarea atribuåiilor
de serviciu.
(4) Poliåiætului cãruia i s-a diminuat
capacitatea de muncã, în timpul æi
din cauza îndeplinirii atribuåiilor de
serviciu sau în legãturã cu serviciul,
i se va asigura trecerea într-un loc
de muncã vacant, corespunzãtor
aptitudinilor sale fizice.
ART. 18
(1) În situaåia în care nu se poate
asigura procurarea de medicamente
prin farmaciile proprii, poliåistul le
poate achiziåiona pe cont propriu de
la farmaciile cu care CASAOPSNAJ
are încheiate contracte, M.I.R.A. fiind
obligat sã deconteze contravaloarea
necompensatã a acestora pe baza
cererii æi a documentelor justificative
(facturã æi chitanåã) depuse de cãtre
poliåist la Centrul Medical Teritorial.
Decontarea se va efectua în ordinea
cronologicã a depunerii cererilor.
(2) În situaåia în care poliåistului îi
sunt prescrise medicamente care nu
figureazã pe listele medicamentelor
compensate emise æi aprobate
de Ministerul Sãnãtãåii Publice
æi acestea nu se pot procura
prin reåeaua proprie de farmacii,
M.I.R.A. este obligat sã deconteze
contravaloarea acestora pe baza
cererii æi a documentelor justificative
(receptã, facturã æi chitanåã) depuse
de cãtre poliåist la Centrul Medical
Teritorial. Decontarea se va efectua
în ordinea cronologicã a depunerii
cererilor.
(3) În localitãåile în care prin
reåeaua sanitarã proprie a MIRA
nu se poate asigura asistenåã
medicalã, în situaåii de urgenåã,
poliåiætii vor beneficia de asistenåã
medicalã gratuitã prin reåeaua
Ministerului Sãnãtãåii Publice,
decontarea medicamentelor
prescrise achiziåionate efectuânduse
în condiåiile alin. (1) sau (2),
dupã caz.
ART. 19
(1) În cazul producerii unor
accidente de muncã, în åarã sau
strãinãtate, poliåistul beneficiazã
de asistenåã medicalã, proteze æi
medicamente gratuite, suportate
de M.I.R.A., având dreptul æi
la decontarea cheltuielilor de
spitalizare, în condiåiile legii.
(2) M.I.R.A. este obligat sã
încheie asigurãri de viaåã æi bunuri,
în condiåiile stabilite prin lege .
ART. 20
În cazul decesului poliåistului,
membrii familiei, care au dreptul la
pensie de urmaæ, primesc drepturile
prevãzute în Legea nr. 360/2002
privind Statutul poliåistului, cu
modificãrile æi completãrile
ulterioare.
ART. 21
(1) M.I.R.A. va încheia contracte
de asigurare facultativã pentru
mijloacele de mobilitate aerianã,
navalã æi terestrã, din parcul
propriu, în condiåiile legii.
(2) În situaåia în care a avut loc
o avarie æi nu au fost încheiate
asigurãri facultative pentru
mijloacele de mobilitate aerianã,
navalã æi terestrã prevãzute la alin.
(1), poliåiætii rãspund material în
urmãtoarele situaåii:
a) acestea au fost folosite în scop
personal;
b) acestea au fost conduse în
stare de ebrietate sau fãrã a deåine
permisul de conducere pentru
categoria mijlocului respectiv;
c) poliåistul s-a abãtut, dupã caz,
de la traseul de deplasare stabilit,
fãrã motive justificate;
d) poliåistul nu a parcat
autoturismul, dupã orele de program
sau dupã terminarea misiunii de
serviciu, în locul stabilit de cãtre
conducerea unitãåii;
e) alte situaåii prevãzute de lege.
ART. 22
(1) În exercitarea atribuåiilor de
serviciu sau în legãturã cu serviciul,
la solicitarea scrisã, poliåistul
beneficiazã de protecåia legii,
prin serviciile de specialitate ale
M.I.R.A.
(2) Poliåistul, la solicitarea
acestuia, are dreptul la consultanåã
juridicã din partea unitãåii în cazul
litigiilor generate ca urmare a
îndeplinirii atribuåiilor de serviciu
sau în legãturã cu serviciul.
(3) M.I.R.A. are obligaåia sã
îl despãgubeascã pe poliåist, în
condiåiile legii, în situaåia în care
acesta a suferit un prejudiciu material
în timpul îndeplinirii atribuåiilor de
serviciu.
ART. 23
(1) În cazul în care la nivelul
unor unitãåi, urmare a reorganizãrii,
potrivit legii, se impune radierea
unor posturi, aceasta se va face în
urmãtoarea ordine:
a) posturile vacante;
b) posturile ocupate de poliåiæti
care îndeplinesc condiåiile de
pensionare;
c) posturile stabilite dupã criteriile
prevãzute în prezentul acord, dupã
cum urmeazã:
• competenåa profesionalã,
stabilitã în funcåie de pregãtirea
profesionalã, calificativele obåinute
pe ultimii 3 ani, sancåiunile
disciplinare æi faptele pentru care
s-au aplicat aceste sancåiuni;
• situaåia în care este unic
întreåinãtor de familie;
• situaåia în care reducerea ar
afecta doi soåi care îæi desfãæoarã
activitatea în cadrul aceleiaæi
instituåii publice, urmând sã se
reducã funcåia deåinutã de soåul cu
venitul cel mai mic.
(2) Criteriile nu sunt limitative
æi pot fi completate numai dupã
consultarea organizaåiilor sindicale
reprezentative.
ART. 24
(1) Poliåistul beneficiazã de
stabilitate în funcåia publicã în care
a fost încadrat.
(2) Poliåistul delegat sau detaæat
în altã localitate are dreptul la
decontarea costului integral al
transportului dus – întors æi, cel puåin
o datã pe lunã în cazul detaæãrii,
precum æi costul cazãrii.
(3) Poliåistul aflat în delegare
beneficiazã de compensarea cu
timp liber a orelor lucrate peste
programul normal de lucru. Acestea
se acordã pe bazã de solicitare scrisã
æi aprobare a æefului direct.
(4) Poliåistul poate refuza
delegarea, detaæarea sau mutarea
în cadrul altei structuri a autoritãåii
sau instituåiei publice în altã
localitate, dacã se aflã în una dintre
urmãtoarele situaåii:
a) graviditate;
b) îæi creæte singur copilul
minor;
c) starea sãnãtãåii, doveditã cu
certificat medical, face contraindicatã
delegarea, detaæarea sau mutarea;
e) este singurul întreåinãtor de
familie;
f) alte motive familiale temeinice,
probate cu documente justificative
corespunzãtoare.
Supliment Frontiera - nr. 8/2008
3

CAPITOLUL 4
Programul zilnic de lucru
ART. 25
(1) Durata normalã a timpului de
muncã va fi acoperitã de poliåiæti,
în funcåie de specificul activitãåii
prestate în cadrul unitãåii.
(2) Modul de planificare a
programului pe ore æi zile se stabileæte
de æefii unitãåilor prin dispoziåii sau
regulamente interne, cu acordul
sindicatelor reprezentative æi se
afiæeazã la sediile unitãåilor.
ART. 26
(1) Durata normalã de lucru
pentru poliåiæti este de 8 ore pe zi æi
5 zile pe sãptãmânã, potrivit legii.
(2) Durata maximã legalã a
timpului de muncã nu poate depãæi
48 de ore pe sãptãmânã, inclusiv
orele suplimentare. Prin excepåie,
durata timpului de muncã poate
fi prelungitã peste 48 de ore pe
sãptãmânã, cu condiåia ca media
orelor de muncã, calculatã pentru
o perioadã de referinåã de 3 luni
calendaristice, sã nu depãæeascã 48
de ore pe sãptãmânã.
(3) Programul de lucru se poate
organiza de cãtre æefii unitãåilor,
astfel:
– 8 ore program de lucru – 16
ore timp liber, cu acordarea de zile
libere în decursul lunii (numãrul
de zile libere este egal cu numãrul
zilelor de sâmbãtã æi duminicã din
luna respectivã, precum æi a zilelor
de sãrbãtori legale ori declarate
nelucrãtoare);
– 12 ore program de lucru (în
cursul zilei) – 24 de ore timp liber,
urmate de 12 ore program de lucru
(în cursul nopåii) – 48 de ore timp
liber;
– 24 de ore program de lucru
– 72 de ore timp liber.
(4) În cazul în care poliåistul face
parte din cadrul grupei operative
constituitã la nivelul unitãåii, iar
programul de lucru al grupei este
de 24 de ore, timpul liber de care
beneficiazã se stabileæte astfel:
- dupã un schimb în cursul
sãptãmânii, timpul de odihnã este
de 48 de ore;
- dupã un schimb în zilele de
sâmbãtã, duminicã sau în zilele
de sãrbãtori legale ori declarate
nelucrãtoare, timpul liber este de
72 de ore.
4 Supliment Frontiera - nr. 8/2008
(5) Munca prestatã în intervalul
dintre orele 22-06 este consideratã
muncã de noapte.
ART. 27
(1) Orice activitate profesionalã
desfãæuratã peste orele de program
sau în zilele de sâmbãtã, duminicã
æi în zilele declarate sãrbãtori legale,
se face numai în baza dispoziåiilor
scrise ale æefului structurii din care
face parte sau a æefului ierarhic.
Pentru a exista o evidenåã corectã a
orelor suplimentare este obligatorie
întocmirea, de persoanele cu funcåii
de conducere (æeful nemijlocit), a
situaåiei privind orele lucrate peste
programul normal de lucru.
(2) Orele suplimentare desfãæurate
peste programul normal de lucru,
ca urmare a prelungirii anumitor
activitãåi sau evenimente, care nu
pot fi sistate datoritã specificului
muncii de poliåie, se evidenåiazã
în documente întocmite de cãtre
æefii nemijlociåi, dupã verificarea
æi analizarea activitãåii ca duratã de
timp la care a participat poliåistul.
(2) Activitatea desfãæuratã peste
programul normal de lucru se poate
compensa prin acordarea de timp
liber corespunzãtor timpului de
lucru efectiv lucrat sau prin plata
contravalorii acestuia, în cazul
necompensãrii cu timp liber.
(3) Persoanele cu funcåii de
conducere care dispun ca poliåiætii sã
desfãæoare activitãåi peste programul
normal de lucru, fãrã sã întocmeascã
documente scrise în acest sens, vor
rãspunde conform prevederilor
legale.
(4) În situaåia în care pentru orele
lucrate peste durata programului
normal de lucru nu existã
posibilitatea compensãrii cu timp
liber corespuzãtor, orele respective
se plãtesc cu:
a) un spor de 75% din salariul de
bazã pentru primele douã ore;
b) un spor de 100% din salariul
de bazã pentru orele lucrate peste
cele prevãzute la litera a, precum
æi pentru activitatea desfãæuratã în
zilele sâmbãtã, duminicã, sãrbãtori
legale ori declarate nelucrãtoare.
Numãrul orelor plãtite nu poate
depãæi 360 ore anual, plata acestora
efectuându-se, de regulã, cu ocazia
plãåii salariului din luna în care s-au
efectuat pe baza pontajului aprobat
de æeful nemijlocit, dar nu mai târziu
de trei luni.
(5) Zilele de sãrbãtori legale
în care nu se lucreazã sunt:
- 1 æi 2 ianuarie;
- prima æi a doua zi de Paæti;
- 1 Mai;
- 1 Decembrie;
- prima æi a doua zi de Crãciun;
- 2 zile pentru fiecare dintre cele
douã sãrbãtori religioase anuale,
declarate astfel de cultele religioase
legale, altele decât cele creætine,
pentru persoanele aparåinând
acestor culte.
ART. 28
(1) În cursul programului de
lucru poliåiætii au dreptul la pauzã
de masã, care nu poate fi mai micã
de 15 minute.
(2) Pauza de masã cu durata de
15 minute se include în programul de
lucru, fãrã sã afecteze desfãæurarea
normalã a activitãåii.
(3) În cazul în care æefii unitãåilor,
împreunã cu organizaåiile sindicale
reprezentative, stabilesc pauza
de masã mai mare de 15 minute,
programul de lucru se prelungeæte cu
durata stabilitã peste cele 15 minute
incluse în programul de lucru.
(4) Poliåiætii care îæi desfãæoarã
activitatea 24 de ore consecutiv,
beneficiazã de pauze de masã
totalizând cel mult o orã, inclusã în
programul de lucru, fãrã sã afecteze
desfãæurarea normalã a activitãåii.
ART. 29
(1) Repausul sãptãmânal este
de douã zile, de regulã sâmbãta æi
duminica.
(2) În cazul în care activitatea
de la locul de muncã, în zilele de
sâmbãtã æi duminicã, nu poate fi
întreruptã, æeful unitãåii, de comun
acord cu organizaåiile sindicale
reprezentative, va stabili condiåiile
în care zilele de repaus sãptãmânal
sã fie acordate în alte zile ale
sãptãmânii sau cumulate pe o
perioadã mai mare.
ART. 30
(1) Poliåiætii au dreptul, potrivit
legii, la învoiri plãtite cu durata
de 5 zile calendaristice în cazul
urmãtoarelor evenimente familiale:
a) cãsãtoria poliåistului;
b) naæterea sau cãsãtoria unui
copil;
c) decesul soåului sau al unei
rude de pânã la gradul al II-lea
a poliåistului sau soåului/soåiei

acestuia;
(2) De asemenea, poliåiætii pot
beneficia de învoiri plãtite cu durata
de cel mult 5 zile calendaristice, în
urmãtoarele situaåii:
a) în caz de accidentare sau
îmbolnãvire gravã a unuia dintre
membrii familiei;
b) în situaåia unor dezastre care
au afectat domiciliul poliåistului,
al pãrinåilor, socrilor sau copiilor
acestuia;
c) pentru alte situaåii sau
evenimente excepåionale, de naturã
sã justifice învoirea solicitatã. O
astfel de situaåie ar fi la schimbarea
locului de muncã în cadrul aceleiaæi
unitãåi sau altã unitate, cu mutarea
domiciliului în altã localitate.
(3) Învoirile plãtite se aprobã
de conducerea unitãåii, la cererea
poliåistului.
ART. 31
(1) Dreptul la concediu de odihnã
este garantat de lege, acordându-se
pânã la sfâræitul anului sau, dacã
nu este posibil, în urmãtorul an
calendaristic.
(2) Salariul de bazã solicitat
cu anticipaåie pentru concediul
de odihnã æi, dupã caz, prima de
concediu se acordã poliåistului, în
condiåiile legii, cu cel puåin 5 zile
înainte de plecarea în concediu de
odihnã.
(3) Durata concediului de odihnã
al fiecãrui poliåist însumeazã, în
funcåie de vechimea în serviciu,
urmãtorul numãr de zile:
Pânã la 10 ani vechime - 32 zile
calendaristice
Peste 10 ani vechime - 38 zile
calendaristice.
ART. 32
(1) Programarea concediului
de odihnã se face de conducerea
unitãåii, avându-se în vedere
situaåia statisticã pe ultimii 2 ani æi
opåiunile fiecãrui poliåist, la sfâræitul
fiecãrui an, pentru anul urmãtor, cu
consultarea organizaåiilor sindicale
reprezentative.
(2) În situaåia în care ambii soåi
lucreazã în aceeaæi unitate, se
va urmãri asigurarea programãrii
concediului de odihnã în aceeaæi
perioadã.
(3) În cazul în care poliåistul are
bilet de tratament, el va beneficia,
obligatoriu, de concediul de odihnã
în perioada în care are programat
biletul.
ART. 33
Poliåistul poate fi chemat din
concediul de odihnã în caz de foråã
majorã sau pentru interese urgente
care impun prezenåa acestuia
la locul de muncã. În acest caz
angajatorul are obligaåia de a suporta
toate cheltuielile poliåistului æi ale
familiei sale, necesare în vederea
revenirii la locul de muncã, precum
æi eventualele prejudicii suferite
de acesta ca urmare a întreruperii
concediului de odihnã.
ART. 34
(1) În perioada concediului
de odihnã, în afara programului
de lucru zilnic æi în zilele libere,
poliåistul are dreptul de a se deplasa
liber, oriunde în åarã æi strãinãtate,
dupã comunicarea prealabilã
conducerii unitãåii.
(2) Restrângerea dreptului de a
circula liber în åarã æi strãinãtate,
potrivit alin.(1), se sancåioneazã în
conformitate cu prevederile legale.
ART. 35
(1) Poliåiætii beneficiazã de
concedii de studii numai pentru
frecventarea primei instituåii de
învãåãmânt superior de la dobândirea
statutului de personal al M.I.R.A.,
potrivit prevederilor legale.
(2) Poliåiætii care urmeazã cursuri
ale unor instituåii de învãåãmânt
superior de stat sau particulare
acreditate ori autorizate, de lungã
sau scurtã duratã, cursuri serale, cu
frecvenåã redusã æi la distanåã, în
condiåiile alin. (1), au dreptul la un
concediu de studii plãtit de 30 de
zile calendaristice, acordat la cerere,
integral sau fracåionat, în fiecare an
universitar.
(3) De aceleaæi drepturi
beneficiazã æi poliåiætii absolvenåi
cu diplomã ai colegiilor universitare
de scurtã duratã care îæi continuã
studiile în învãåãmântul superior
de lungã duratã, în instituåii de
învãåãmânt superior de stat sau
particulare autorizate ori acreditate.
(4) Concediul prevãzut la alin.
(2) se acordã poliåiætilor pentru
frecventarea unei singure instituåii
de învãåãmânt superior, în situaåia
în care urmeazã simultan cursurile
mai multor facultãåi/colegii.
(5) Poliåiætii care în ultimul an
de învãåãmânt superior nu æi-au
finalizat studiile prin examen de
licenåã/absolvire æi nu au beneficiat
de concediu de studii îl pot solicita
ulterior, o singurã datã.
(6) Poliåiætilor aflaåi în situaåia
prevãzutã la alin. (5), dar care au
beneficiat paråial de concediu de
studii în ultimul an de învãåãmânt
superior li se poate aproba
efectuarea diferenåei de concediu de
studii pentru susåinerea ulterioarã a
examenului de licenåã/absolvire.
(7) Nu au dreptul la concediu
de studii poliåiætii înmatriculaåi la
instituåii de învãåãmânt superior
de stat sau particulare, autorizate
ori acreditate, de lungã sau scurtã
duratã, pentru repetarea anului de
studii.
(8) Concediul de studii neefectuat
nu se poate efectua în anul
universitar urmãtor, cu excepåia
situaåiei prevãzute la alin. (6).
(9) De prevederile alin. (1) æi (2)
beneficiazã æi poliåistul înscris la
doctorat.
(10) Nu se considerã concediu
de studii participarea poliåiætilor la
cursuri sau alte forme de pregãtire
cu scoatere de la locul de muncã,
cu aprobarea æefilor unitãåilor.
ART. 36
Prezentul capitol se
completeazã cu prevederile
actelor normative în vigoare,
privind condiåiile în baza cãrora
poliåistul are dreptul la concedii de
odihnã, concedii de studii æi învoiri
plãtite, concedii fãrã platã, bilete de
odihnã, tratament æi recuperare.
Supliment Frontiera - nr. 8/2008
CAPITOLUL 5
Perfecåionarea profesionalã
ART. 37
(1) Pãråile sunt de acord cã
pregãtirea profesionalã constituie
o modalitate ce contribuie la
îmbunãtãåirea activitãåii specifice.
(2) M.I.R.A. recunoaæte rolul
organizaåiilor sindicale în activitatea
de pregãtire profesionalã prin
implicarea activã a acestora, cât æi
prin desemnarea de comun acord
a categoriilor de poliåiæti care vor
beneficia de programele de pregãtire,
în funcåie de specialitate.
(3) Pãråile convin asupra
necesitãåii æi obligativitãåii
perfecåionãrii profesionale a tuturor
5

categoriilor de poliåiæti.
(4) Proiectul planului anual
de pregãtire profesionalã se
prezintã organizaåiilor sindicale
reprezentative, care pot face
propuneri.
ART. 38
(1) M.I.R.A. va aloca fonduri
pentru organizarea cursurilor de
pregãtire æi perfecåionare profesionalã
a poliåiætilor în cadrul instituåiilor de
învãåãmânt sau centrelor de pregãtire
din subordinea acestuia.
(2) M.I.R.A. va comunica, la
solicitarea organizaåiilor sindicale
reprezentative, modul de folosire
a fondurilor destinate pregãtirii
æi perfecåionãrii profesionale a
poliåiætilor.
ART. 39
Poliåiætii beneficiazã de
decontarea contravalorii cursurilor
obligatorii de urmat pentru buna
desfãæurare a activitãåii profesionale,
dacã legea prevede astfel.
ART. 40
(1) Atribuåiile poliåistului sunt
cele prevãzute în fiæa postului.
(2) Poliåistul ia la cunoætinåã
de fiæa postului, iar activitatea
profesionalã o va desfãæura numai
dupã semnarea acesteia.
(3) Poliåistul are dreptul de a
refuza în scris æi motivat executarea
unor dispoziåii, primite de la æefii
ierarhici superiori, dacã acestea
au fost date cu nerespectarea
prevederilor legale în vigoare.
ART. 41
(1) Pe timpul efectuãrii
controalelor pe linie profesionalã în
structurile al cãrui personal se aflã
sub incidenåa Statutului Poliåistului
dispuse de conducãtor (ministru,
æefii direcåiilor generale, inspectorii
generali, inspectorii æefi etc.),
organizaåiile sindicale, la solicitarea
membrilor de sindicat, vor desemna
un reprezentant care sã participe
la aceste controale în calitate de
observator.
(2) Pe perioada în care poliåistul
este desemnat de sindicat sã participe
ca observator la acåiunea de control,
acestuia nu îi sunt afectate drepturile
salariale legal cuvenite.
(3) Pe perioada cât poliåistul are
calitatea de observator se va abåine
de la orice conduitã neconformã æi
6 Supliment Frontiera - nr. 8/2008
nu va influenåa modul de desfãæurare
a controlului. Observatorul are
obligaåia sã respecte regimul
informaåiilor de care ia la cunoætinåã
pe timpul controlului, sã asigure
confidenåialitatea acestuia æi
sã posede autorizaåie de acces
corespunzãtoare la documente
clasificate.
(4) În situaåia în care observatorul
apreciazã cã procedura de
desfãæurare a controlului nu a fost
conformã prevederilor legale în
vigoare, va prezenta organizaåiei
sindicale care l-a desemnat o
informare scrisã în acest sens.
(5) Prezentarea rezultatelor
controalelor se va face numai
în prezenåa personalului care
a fãcut obiectul verificãrii æi a
reprezentantului desemnat din
partea sindicatelor.
(6) Obiecåiile prezentate în scris
la actul de control vor fi anexate
obligatoriu la acesta.
ART. 42
(1) Funcåiile de conducere se
ocupã prin examen sau concurs,
dupã caz, în condiåiile stabilite prin
ordin al ministrului M.I.R.A.
(2) Prin excepåie de la prevederile
alin. (1), poliåistul care ocupã o
funcåie de conducere va fi numit, cu
acordul sãu, într-o funcåie prevãzutã
cu un coeficient de ierarhizare egal
sau inferior celei deåinute, fãrã
a mai fi necesarã participarea la
concurs sau susåinerea examenului
potrivit competenåelor profesionale
dobândite, dacã intervine una din
urmãtoarele situaåii:
a) când în urma reorganizãrii
unitãåii, postul ocupat a fost radiat;
b) când îi înceteazã detaæarea æi
nu existã o funcåie vacantã prevãzutã
cu un coeficient de ierarhizare egal
cu cel pe care îl avea anterior
detaæãrii;
c) la solicitarea acestuia, pentru
motive temeinic justificate;
d) când prin hotãrâre
judecãtoreascã rãmasã definitivã
s-a dispus reintegrarea în funcåia
de conducere a poliåistului care a
deåinut-o anterior.
(3) Funcåiile de conducere
vacante ca urmare a sancåionãrii
poliåistului cu una din sancåiunile
disciplinare prevãzute la articolul 58
lit. c)1) æi d) din Statutul Poliåistului
se ocupã prin împuternicire, pânã la
soluåionarea definitivã æi irevocabilã
a cauzei, numai dacã în termen
de 30 de zile de la data aplicãrii
sancåiunii poliåistul face dovada cã
mãsura a fost contestatã în instanåã.
ART. 43
(1) Evaluarea pregãtirii
profesionale individuale a poliåiætilor
se face având în vedere criteriile de
performanåã prevãzute de lege.
(2) Gradul de performanåã pentru
fiecare criteriu se stabileæte în
raport cu standardele ocupaåionale
corespunzãtoare fiecãrei categorii de
funcåii, cerinåele postului, precum æi
descrierea sarcinilor, îndatoririlor æi
responsabilitãåilor cuprinse în fiæa
postului. La evaluarea pregãtirii
individuale se vor avea în vedere
cunoætinåele æi deprinderile
dobândite ca urmare a parcurgerii
programelor de formare profesionalã
continuã.
(3) Evaluarea performanåelor
profesionale ale poliåiætilor cu
funcåii de conducere va fi obiectivã,
fãrã tendinåe de discriminare,
subapreciere sau supraapreciere,
åinându-se seama, pe lângã celelalte
criterii obiective de evaluare stabilite
conform normelor în vigoare, æi
de sondajele de opinie interne æi
externe, specificul unitãåii æi efectivul
de poliåiæti avut la dispoziåie.
ART. 44
(1) Structurile M.I.R.A. consultã
organizaåiile sindicale reprezentative
cu privire la:
a) emiterea de ordine æi
dispoziåii cu caracter normativ,
care vizeazã drepturile æi interesele
profesionale, economice æi sociale
ale poliåiætilor;
b) repartizarea biletelor de odihnã
în locaåiile M.I.R.A.
(2) Defãæurarea concursurilor
æi examenelor pentru promovarea
în funcåii ale poliåiætilor æi trecerea
agenåilor în corpul ofiåerilor se
face în prezenåa unui observator al
sindicatului, desemnat de organizaåia
reprezentativã.
CAPITOLUL 6
Alte mãsuri decât cele prevãzute de
lege, referitoare la protecåia celor
aleæi în organele de conducere ale
organizaåiilor sindicale
ART. 45
(1) În timpul mandatului æi în
termen de 2 ani de la încetarea

acestuia, poliåiætilor care fac parte
din organele de conducere centrale
æi teritoriale, prevãzute în statutul
sindicatului, nu li se pot modifica
sau nu le pot înceta raporturile de
serviciu pentru motive neimputabile
lor, decât cu acordul scris al
organului colectiv de conducere
ales al organizaåiei sindicale.
(2) Sunt interzise modificarea
æi/sau încetarea raporturilor de
serviciu, atât ale reprezentanåilor
aleæi în organele de conducere ale
organizaåiilor sindicale, cât æi ale
membrilor acestora, din iniåiativa
angajatorului, pentru motive care
privesc activitatea sindicalã.
(3) Sunt exceptaåi de la aplicarea
prevederilor alin. (1) cei care au
fost revocaåi din funcåiile sindicale
de conducere deåinute pentru
încãlcarea prevederilor statutare
sau legale.
ART. 46
(1) Pe perioada în care poliåistul
deåine o funcåie de conducere în
Biroul Executiv Central, în comisiile
de specialitate sau în birourile
teritoriale sindicale æi este salarizat
de organizaåia sindicalã, raportul de
serviciu se suspendã.
(2) Perioada suspendãrii în
condiåiile alin.(1) constituie vechime
în serviciu æi în gradul profesional
deåinut.
(3) La încetarea mandatului
poliåistul va fi numit într-o funcåie
corespunzãtoare gradului profesional
deåinut, care nu poate fi inferioarã
celei avutã anterior suspendãrii.
(4) Pe perioada suspendãrii
în condiåiile alin.(1) poliåistul
beneficiazã de toate drepturile
ce decurg din legislaåia specificã
poliåiætilor, cu excepåia salarizãrii
care se suportã de organizaåia
sindicalã.
ART. 47
Activitatea profesionalã a
poliåistului care deåine o funcåie de
conducere în cadrul unei organizaåii
sindicale teritoriale nu poate face
obiectul controlului individual,
atât din cadrul unitãåii, cât æi de
la eæaloane superioare, decât dupã
anunåarea prealabilã, în scris, a
organelor centrale de conducere
ale sindicatului.
ART. 48
Poliåistul care deåine o funcåie
de conducere în cadrul unei
organizaåii teritoriale sindicale nu
poate fi sancåionat direct de cãtre
conducãtorul unitãåii, decât dupã
înætiinåarea scrisã a organelor de
conducere centrale sindicale.
ART. 49
(1) Poliåiætii care deåin funcåii de
conducere în cadrul organizaåiilor
teritoriale sindicale, care lucreazã
nemijlocit în cadrul unitãåilor, au
dreptul la reducerea programului
lunar de muncã cu 3-5 zile
lucrãtoare pentru activitãåi sindicale,
fãrã afectarea drepturilor salariale,
respectiv 5 zile preæedintele æi
vicepreæedintele, 4 zile trezorierul
æi 3 zile delegaåii sindicali.
(2) Numãrul de zile lucrãtoare
pentru activitãåi sindicale cumulate
pe an pentru toate birourile
teritoriale æi numãrul celor care vor
beneficia de acestea se stabilesc
prin act adiåional în termen de 15
zile de la încheierea prezentului
acord, conform art. 35 din Legea
nr. 54/2003.
(3) Deplasarea membrilor
Birourilor teritoriale ale organizaåiei
sindicale reprezentative pentru
a participa la activitãåi solicitate
de conducerile profesionale ale
unitãåilor M.I.R.A., se considerã
deplasare în interesul serviciului,
unitãåile din care aceætia fac parte
urmând a deconta toate drepturile
aferente, conform prevederilor
legale.
ART. 50
La acordarea primelor în cursul
anului este interzisã orice formã de
discriminare pe criteriul apartenenåei
sindicale.
ART. 51
(1) Întâlnirile sindicale au loc de
regulã dupã orele de program.
(2) Membrii de sindicat pot avea
întâlniri la nivelul organizaåiilor
teritoriale æi în cursul programului
de lucru, dar nu mai mult de 12
ore cumulate în timpul unui an
calendaristic, respectiv 3 ore pe
trimestru.
(3) Solicitarea organizaåiei
sindicale pentru întâlnirile care au
loc în timpul serviciului se face în
scris la conducerea unitãåii cu cel
puåin 2 zile înainte.
ART. 52
(1) În conformitate cu prevederile
legii sindicatelor, un reprezentant al
Biroului Executiv Central va participa,
ca invitat, la æedinåele colegiului de
conducere al Ministerului Internelor
æi Reformei Administrative, atunci
când se discutã probleme de interes
profesional, economic, social,
cultural sau sportiv.
(2) La nivelul structurilor
teritoriale ale M.I.R.A., atunci când
se discutã probleme de interes
profesional, economic, social,
cultural sau sportiv, angajatorul
va invita obligatoriu preæedintele
organizaåiei teritoriale sindicale sau
înlocuitorul acestuia.
(3) Delegaåii sindicali participã
la æedinåele de conducere la nivelul
structurilor unde sunt aleæi (direcåii,
servicii, municipii, oraæe, etc.) în
condiåiile alin. (2).
(4) Reprezentanåii care participã
la æedinåele de conducere, indiferent
de nivelul la care are loc, trebuie
sã posede Autorizaåie de acces la
documente clasificate în corelare cu
documentele ce se pun în dezbatere
æi sã asigure confidenåialitatea
informaåiilor.
ART. 53
La solicitarea preæedintelui
organizaåiei teritoriale sindicale sau
a înlocuitorului acestuia, membrii
aleæi în organele de conducere
ale sindicatului, au acces imediat
sau cu prioritate la æeful unitãåii,
pentru probleme privind activitatea
sindicalã.
Supliment Frontiera - nr. 8/2008
CAPITOLUL 7
Dispoziåii finale
ART. 54
(1) M.I.R.A. comunicã, la
cererea organizaåiilor sindicale
reprezentative, pentru documentare
æi analize statistice, date cu privire
la salarizarea poliåiætilor, execuåia
bugetarã la anumite perioade,
recompensele acordate, sancåiunile
disciplinare aplicate, promovãrile
în funcåii, obiectivele instituåiei,
situaåia proceselor având ca obiect
raporturile dintre instituåie æi poliåiæti,
în mãsura în care acestea nu
constituie informaåii clasificate sau
de interes personal, potrivit legii .
(2) La solicitarea scrisã
a organizaåiilor sindicale
7

eprezentative, structurile M.I.R.A.
comunicã acestora situaåii privind
salariile de merit æi primele.
ART. 55
(1) M.I.R.A. va permite
organizaåiilor teritoriale, constituite
la nivelul unitãåilor subordonate, sã
monteze, în mod gratuit, aviziere
în incinta instituåiei. Locaåia va
fi stabilitã de comun acord între
conducerea organizaåiei teritoriale
æi conducerea unitãåii.
(2) La aviziere se vor afiæa numai
materiale cu caracter sindical sau
profesional, avizate (semnate æi
ætampilate) de cãtre organele de
conducere sindicale centrale sau
teritoriale.
(3) Organizaåiilor teritoriale,
constituite la nivelul structurilor
M.I.R.A., le este interzis sã afiæeze
materiale conåinând expresii sau
informaåii ce pot aduce atingere
imaginii M.I.R.A. æi autoritãåilor
sau instituåiilor publice aflate în
subordonarea sau coordonarea
acestuia.
ART. 56
Pãråile semnatare promoveazã
un climat normal în raporturile de
serviciu, respectând prevederile legii
æi prezentului acord.
ART. 57
Personalul cu funcåii de
conducere sau de coordonare are
obligaåia de a respecta personalitatea
æi demnitatea poliåiætilor subordonaåi,
în cadrul relaåiilor de muncã æi
conexe cu munca, respect datorat,
prin reciprocitate, æi din partea
poliåiætilor faåã de æefii lor ierarhici.
ART. 58
(1) Interpretarea clauzelor
acordului se face prin consens.
Dacã nu se realizeazã consensul,
clauzele se interpreteazã potrivit
dreptului comun.
(2) Neîndeplinirea obligaåiilor
asumate prin prezentul acord atrage
rãspunderea pãråilor semnatare, în
condiåiile legii.
ART. 59
(1) Problemele apãrute în
aplicarea prezentului acord vor fi
analizate, la sesizarea uneia dintre
pãråi, în cadrul comisiei paritare,
constituitã în conformitate cu
prevederilor art. 34 din Hotãrârea
Guvernului nr. 833/2007.
(2) M.I.R.A. va stabili în termen
de 15 zile, prin act administrativ
perioada în care se desemneazã
reprezentanåii poliåiætilor în comisia
paritarã.
(3) Modul de organizare æi
funcåionare, atribuåiile æi componenåa
comisiei se face în conformitate cu
prevederile Hotãrârii de Guvern nr.
833/2007.
ART. 60
(1) Prezentul acord intrã în
vigoare dupã semnarea de cãtre
ambele pãråi æi înregistrarea acestuia
la M.I.R.A. æi este valabil pânã la
31.12.2009.
(3) La data intrãrii în vigoare
a prezentului acord îæi înceteazã
valabilitatea Acordul privind
raporturile de serviciu nr.15232
/07.08.2007 æi 409/06.08.2007.
(3) Prezentul acord s-a încheiat în
douã exemplare originale, câte unul
pentru fiecare parte.
8 Supliment Frontiera - nr. 8/2008