Nr. 2/2006 - Politia de Frontiera

Revistã editatã de
Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã
• NR. 2/2006 • 36 PAGINI
www.politiadefrontiera.ro
Concurs
Frontiera
pag. 25
Revista conåine Supliment legislativ

2
• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT •
Dialog româno-spaniol
Ministrul administraåiei æi internelor, Vasile
Blaga, a solicitat în data de 24 februarie a.c.,
cu ocazia vizitei în România a directorului
general al Gãrzii Civile spaniole (Guardia
Civil), Carlos Gomez Aruche, sprijinul
în vederea identificãrii æi aducerii în faåa
justiåiei a grupãrilor de interlopi români care
funcåioneazã pe teritoriul spaniol. Ministrul
Vasile Blaga a arãtat cã aceste grupãri,
dintre care cea mai importantã este „Clanul
Clãmparu”, afecteazã grav imaginea României
æi a cetãåenilor români care muncesc cinstit
în Spania.
Ministrul administraåiei æi internelor a
mulåumit autoritãåilor spaniole, prin intermediul
reprezentanåilor Gãrzii Civile, pentru modul în
care Spania i-a primit pe muncitorii români.
Directorul general al Guardia Civil a arãtat
la rândul sãu cã problema grupãrilor de români
Frontiera - nr. 2/2006
implicate în crima organizatã este o preocupare
importantã æi pentru ministerul spaniol de
interne. „Migraåia legalã este o bogãåie pentru
Spania iar muncitorii români au uæile deschise
în aceastã åarã”, a apreciat oficialul spaniol,
însã autoritãåile sunt îngrijorate de fenomenul
migraåiei ilegale, care este asociat cu crima
organizatã. Nu doar românii sunt implicaåi
în activitãåi infracåionale pe teritoriul spaniol,
cele mai periculoase grupãri fiind alcãtuite
din albanezi æi columbieni, a precizat Carlos
Gomez Aruche.
Directorul general al Guardia Civil
s-a aflat în România æi pentru a participa
la finalizarea Convenåiei de Înfrãåire
Instituåionalã între Poliåia de Frontierã
Românã, Guardia Civil æi Jandarmeria
Francezã Maritimã (a se vedea pag.7).
Interviu acordat de ministrul
Vasile Blaga Agenåiei Mediafax
Ministrul administraåiei æi internelor
criticã, într-un interviu acordat MEDIAFAX,
faptul cã foæti æefi eliminaåi din Poliåie ocupã
acum funcåii similare în Poliåia comunitarã æi
afirmã cã a cerut întocmirea unei evidenåe,
pentru clarificarea acestei situaåii: “Cu ce
nu sunt însã de acord: nu de puåine ori, unii
dintre cei care au fost eliminaåi din sistem din
cauza modului în care s-au comportat sau
chiar a unor infracåiuni pe care le-au comis,
sunt surprins sã-i vãd astãzi ca æefi de poliåii
comunitare. Am ordonat inspectorului general
al Poliåiei Române sã facã o astfel de evidenåã
æi o s-o fac publicã.”
Vasile Blaga mai explicã de ce a propus
comandanåi din cadrul Jandarmeriei la
conducerea Serviciului de Protecåie æi Pazã
(SPP): “Eu, în momentul în care am fost
solicitat, am propus oamenii, probabil, printre
cei mai buni pe care i-am avut, dintr-un motiv
foarte clar: în acest an, România este gazda
Summit-ului Francofoniei. Este o încercare cu
care România nu s-a mai confruntat æi sunt
puåine state ale lumii care au gestionat astfel
de situaåii. Pe parcursul acestui an, mai ales în
decada a doua a lunii septembrie, în România
vor veni peste 68 de æefi de state æi de guverne,
mulåi dintre ei din state în care manifestãrile
teroriste sunt la ordinea zilei æi tot aceætia vor
pleca în cursul a douã-trei zile.“
Cehia este solidarã cu România
Ministrul administraåiei æi internelor, Vasile
Blaga, a efectuat în perioada 17 – 18 februarie
a.c., o vizitã oficialã în Republica Cehã, la
invitaåia omologului ceh, Frantisek Bublan.
Dialogul dintre cei doi miniætri s-a axat în
principal pe pregãtirea aderãrii României la
Uniunea Europeanã.
Cehia va vota împotriva unei eventuale
activãri a clauzei de salvgardare, care sã ducã
la amânarea aderãrii României la Uniunea
Europeanã, în cazul în care se va ridica
aceastã problemã, a anunåat în 17 februarie
a.c. ministrul ceh de interne, care a mai arãtat
cã apreciazã în mod deosebit eforturile depuse
de România în vederea pregãtirii pentru
aderare æi progresele importante înregistrate
în ultimul timp. „Cehia este în mãsurã sã
înåeleagã amploarea acestor eforturi, ca urmare
a faptului cã a parcurs un traseu similar, ceea
ce îi face pe cehi sã fie solidari cu aspiraåia
României de a adera la Uniunea Europeanã“.
România a încheiat negocierile de
aderare la Uniunea Europeanã cu o clauzã
de salvgardare, care prevede posibilitatea
Consiliului de a decide, cu majoritate calificatã
æi în baza unei recomandãri fãcute de cãtre
Comisie, sã amâne aderarea cu un an, pânã
la 1 ianuarie 2008, în cazul în care au fost
observate deficienåe majore în îndeplinirea
de cãtre România a unuia sau a mai multor
angajamente æi cerinåe ce fac referire la
patru aspecte specifice legate de capitolul
„Concurenåã“ æi la æapte aspecte ale capitolului
„Justiåie æi Afaceri Interne“. Clauza prevede cã
România trebuie sã accelereze considerabil
modernizarea echipamentului æi infrastructurii
la frontiera verde, albastrã æi în punctele de
trecere a frontierei, precum æi continuarea
întãririi capacitãåii de analizã a riscului æi
recrutarea celor 4.438 de agenåi æi ofiåeri de
poliåie de frontierã æi, în special, sã asigure
ca nivelul ocupãrii posturilor la frontierele cu
Ucraina, Moldova, litoralul Mãrii Negre sã fie
realizat cât mai aproape de 100%, pânã la data
aderãrii. De asemenea, România trebuie sã
implementeze toate mãsurile necesare pentru
a combate efectiv imigraåia ilegalã, inclusiv
prin întãrirea cooperãrii cu åãrile teråe“.
SERVICIUL COMUNICARE PUBLICÃ AL MAI
n Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
n Serie nouã - nr. 650
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,
Intranet: frontiera@igpf.net)
Redactor-æef
Inspector principal Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
inspector Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: craciung@gmail.com)
Redactori:
inspector Alexandru BARBU
subinspector Ætefan ANDREESCU
Fotoreporter
agent-æef adjunct Iulian PUICÃ
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
Coperta I - subinspector Diana Maria
Protopopescu, IGPF æi IV - poliåiæti de
frontierã din cadrul
SPF Sânnicolau Mare, IJPF Timiæ;
fotografii realizate de Gabriel Crãciun
æi Iulian Puicã
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector 6,
Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-316.84.32;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Cont virament-abonamente IGPF
Bucureæti, deschis sub nr.
RO81TREZ7005009XXX000252,
la Direcåia de Trezorerie æi Contabilitate
Publicã a Municipiului Bucureæti.
Cod fiscal: 4193222
Responsabil de numãr:
Subinspector Ætefan ANDREESCU
Layout: Alexandru BARBU
Tipar
S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti
Tel./fax: 021 - 344 10 74
e-mail: office@ammaprint.ro
Ediåia s-a încheiat la
28 februarie 2006
Preå: 3 lei (RON)
Reproducerea materialelor din cuprins
este permisã numai cu menåionarea
sursei
(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare nu se
înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru
conåinutul articolului æi informaåiile
cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din
Codul penal, autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România

• DIN SUMAR •
v - Interviu cu æeful IJPF
Mehedinåi, comisar-æef Ion
MIRESCU
pag. 4
MÃRÅIÆOR
v Capturã impresionantã:
32.859 pachete de åigãri
netimbrate
pag. 11
v Reportaj: Inspectorat cu
dublã frontierã
pag. 12
v Falsificarea paæaportului
românesc model 1994
pag. 18
v CNP în atenåie .............. pag. 8
v Pro æi contra verificãrii
diagramei tahograf ....... pag. 21
v Planul unic multianual de
investiåii pentru securitatea
frontierei ...................... pag. 22
v Motivaåia profesionalã æi
aæteptãrile „Euroagenåilor” pag. 26
v SISF ............................. pag. 30
v Divertisment ................ pag. 35
Obiænuim sã ne organizãm existenåa
orientându-ne dupã un sistem de mãsurare æi
divizare a anului, care are la bazã cunoætinåe
empirice æi calcule riguroase matematice.
Calendarul, cel care ne ajutã sã ne organizãm
activitatea - termenul provine în româneæte
din latinescu calendae - este un “depozitar
al memoriei colective” în care “sãrbãtorile
sunt o cosmologie” æi conåin manifestãri
organizate dupã anume program. Sãrbãtorile
sunt forme sociale ale vieåii religioase
care au rol comemorativ æi aniversar. În
sistemul obiceiurilor æi credinåelor din ciclul
calendaristic sunt consemnate informaåiile
de care trebuie sã åinã seama omul pentru
ca viaåa sa æi a familiei, bunurile, gospodãria
cu toate ale ei, chiar întreaga naturã care
îl înconjoarã sã existe æi sã se dezvolte în
siguranåã æi cu rezultate optime.
Luna martie, numitã la români marå
sau mãråiæor provine din lat. Martius.
Pentru zonele cu climã temperatã æi patru
anotimpuri, ea este prima lunã de primãvarã
æi este asociatã cu acel moment din an când
vegetalul adormit sau amoråit se revigoreazã.
Începând cu aceastã lunã, progresiv, plantele
æi insectele, târâtoarele æi animalele pãdurii
se trezesc. În vechiul calendar roman, 1
martie marca Anul Nou. Pentru comunitãåile
tradiåionale româneæti, caracteristic pentru
luna martie este începutul muncilor
agricole, aratul æi semãnatul, curãåatul
grãdinilor æi livezilor, scoaterea din iernat a
stupilor de albine æi, în unele locuri, intrarea
ciobanilor în serviciu de la 1 martie. Încã
din sec. al XIX-lea documente ne furnizeazã
informaåii conform cãrora între sãrbãtoarea
Dragobetelui æi cea a Mãråiæorului au avut loc
substituiri sau practici comune, Dragobetele
fiind asociat, uneori, cu ziua de 1 martie.
Cel mai important eveniment, act cultural,
era confecåionarea mãråiæorului, de cãtre
femei, din douã fire rãsucite de culoare roæie
æi albã (lânã, amici, bumbac, mãtase). Firul
astfel impletit era numit mãråiæor, mãråiguæ,
marå, mãråug æi simboliza sângele, viaåa æi,
implicit, sacrificiul æi puritatea. Era purtãtorul
identitãåii celei care îl confecåiona æi era dãruit
copiilor, fete æi bãieåi, fetelor æi flãcãilor, chiar
æi tinerelor neveste. Se purta la mânã, la gât,
mai rar la picior, mai nou, la piept, la reverul
hainei. Dupã 9-12 zile, la venirea berzelor
sau când înfloreau primii pomi era depus
pe o tufã înmuguritã sau pe un pom înflorit
însoåit de o scurtã incantaåie prin care fetele
cereau sãnãtate æi frumuseåe: “Cine poartã
mãråiæoare „Nu mai e pârlit de soare”. În
Grecia, unde sunt obiceiuri asemãnãtoare,
ca æi în Bulgaria, se crede cã mãråiæorul apãrã
pielea fragedã a copiilor æi tinerelor fete de
soarele primãverii æi le asigurã o bunã stare
de sãnãtate. Unii specialiæti fac legãtura între
practica mãråiæorului æi Misterele din Eleusis.
Vechimea confecåionãrii æi purtãrii ænurului
este atestatã în scrierile Sf. Ioan Gurã de
Aur. Cu timpul, la români i s-a adãugat
acestuia o amuletã, la început sub forma
unei monezi de argint - pentru ca purtãtorii
lui sã fie curaåi ca argintul - aramã sau chiar
aur. Astãzi amuleta îmbracã forme diverse
- flori, gângãnii, pãsãri, animale, personaje
cu valoare simbolicã din cultura momentului
- care sunt purtãtoarele unor mesaje afective.
Ele sunt confecåionate din materiale diverse,
foarte diferite faåã de metalul iniåial care avea
æi o simbolicã proprie.
Cea mai veche atestare a obiceiului, la
români, dateazã de la începutul sec. al XIXlea
æi se aflã în Condica limbii româneæti,
un dicåionar lexicon manuscris realizat
de boierul Iordache Golescu (7 volume).
Calitatea ritualã a firului rãsucit era datã de
implicarea directã a femeii în confecåionare
æi este legatã de calitatea ei de a procrea,
de a fi “dãtãtoare de viaåã”, de semantica
sacrificiului, actele dãruirii æi rãscumpãrãrii.
Vegetalul trezit la viaåã pe care se depune
obiectul dupã trecerea zilelor când el a stat în
contact cu trupul purtãtorului devine el însuæi
un mediator între omul pe care îl substituie
din acel moment æi starea lui de sãnãtate
æi prosperitate. În realizarea tuturor acestor
acte, în societatea tradiåionalã femeia avea
un rol de mediator. Începând cu prima zi a
lunii martie se instituie, progresiv, autoritatea
femininã, personalitatea femeii fiind
“încastratã” în zilele babelor, 9 la numãr,
perioadã exemplificatoare æi încãrcatã de
moralã, dacã avem în vedere legenda babei
Dochia. Aceastã bãtrânã ursuzã, îæi persecutã
nora æi o supuse unor dificile încercãri, pe
care ea le trece cu ajutor divin. Între altele, i
se cere tinerei nãpãstuite sã aducã fragi, sau
flori de fragi, în prima zi a lui marrtie, ca
sã certifice venirea primãverii. Crezând cã
vremea rea a trecut, bãtrâna Dochia pleacã
la munte cu oile. Ploile care se dezlãnåuie
æi gerul care le urmeazã o “îngheåatã” sau o
“petrificatã”, transformând-o într-un exemplu
aflat la îndemâna tuturor privitorilor - pietrele
Dochiei, aflate în diverse locuri în munåii
României - pentru acele femei-mame care uitã
cã îndatorirea lor este sã apere æi sã întãreascã
familia æi nu sã o distrugã. Bãtrâna Dochia
nu moare, ci este condamnatã la o existenåã
veænicã, în nemiæcare, reper exemplar pentru
ceea ce nu trebuie sã fie femeia.
Mãråiæorul este una dintre practicile rituale
supuse unui spectaculos æi activ proces de
deritualizare æi desacralizare. Bine primit æi
chiar dezvoltat în mediile urbane, acceptat
de toate categoriile populaåiei, îæi schimbã,
progresiv conåinutul mesajului. El poate
exprima o gamã întreagã de semnificaåii, de la
ataæamentul pentru partener, la manifestarea
respectului pentru superiorul ierarhic. Prin
cumpãrarea celor douã componente - firul
împletit æi amuleta - rãscumpãrãm actul
sacrificial care, simbolic, era efectuat de
femeie æi care este preluat, acum, de un ins
specializat. Renunåãm, de bunã voie, la rolul
de “oficianåi”. Mãråiæorul este unul dintre cele
mai vechi æi specifice obiceiuri din tradiåia
româneascã, purtãtor al unei afectivitãåi æi
generozitãåi exemplare.
Frontiera - nr. 2/2006
Cercetãtor ætiinåific doctor
Sabina ISPAS
3

Dialog
Poliåia de Frontierã are nevoie
de îmbinarea vieåii ordonate
a grãnicerului, vigilenåei
P.C.T.F.-istului æi
tenacitãåii poliåistului
- Interviu cu æeful IJPF Mehedinåi, comisar-æef Ion MIRESCU
- Domnule inspector-æef, cum vede un
fost poliåist colectivul actual de poliåiæti de
frontierã pe care îi manageriazã, având în
vedere cã aceætia provin atât din structurile
grãnicereæti, de Poliåie de Frontierã, Poliåie
precum æi din sursã externã. Având în vedere
cerinåele exprimate de ministrul Vasile Blaga
cu ocazia Analizei Activitãåii Poliåiei de
Frontierã Române pe 2005, de îmbunãtãåire
a pregãtirii profesionale, puteåi afirma cã se
face muncã de poliåie calificatã?
- Rolul æi importanåa Poliåiei de Frontierã
Române în actuala etapã a preaderãrii noastre
la U.E. este tot mai evident.
De modul cum ne îndeplinim misiunile
depinde decizia forurilor europene de a
ne încredinåa, pe mai departe, sarcina de a
apãra frontiera viitoare a U.E., de a asigura,
împreunã cu celelalte instituåii de stat,
siguranåa cetãåenilor, climatul civic æi mediul
de afaceri al investitorilor strãini.
Acest deziderat nu poate fi realizat decât
având o Poliåie de Frontierã puternicã, cu
lucrãtori bine pregãtiåi profesional, corecåi
æi loiali.
Unificarea foråelor structurii grãnicereæti
cu cele de P.C.T.F. sub emblema Poliåiei
de Frontierã a constituit un prim pas în
formarea unei instituåii de tip nou, moderne,
compatibilã cu poliåiile europene.
Pentru consacrarea acestei instituåii era
necesarã experienåa unor poliåiæti care au
fãcut parte din linia întâi a luptei pentru
prevenirea æi combaterea criminalitãåii
organizate. Structurile operative din
componenåa inspectoratelor au nevoie de
lucrãtori devotaåi, cu experienåã în activitatea
de culegere a informaåiilor, de cercetare
penalã, cu abilitãåi în domeniul criminalitãåii
informatice, a depistãrii falsurilor æi altor
genuri de infracåiuni complexe.
În urmã cu æase luni am gãsit la I.J.P.F.
Mehedinåi cadre din toate cele trei arme,
inclusiv personal provenit din sursã externã.
Temelia de construcåie a noii instituåii
exista deja. Mi-am dat seama cã sosise timpul
ca aceste cadre sã aibã un numitor comun
– cel al probitãåii profesionale.
Ecoul aspiraåiei noastre a fost perceput
æi susåinut substanåial de conducerea D.P.F.
Timiæoara, care ne-a sprijinit permanent
pentru a apropia æi omogeniza efectivele
4 Frontiera - nr. 2/2006
din subordine - „rolul giuvaergiului este acela
de a ælefui piatra preåioasã”. Rezultatele au
început sã aparã. Marea parte a cadrelor de
la frontiera verde, punctele de frontierã æi
cele din formaåiunile informativ-operative
desfãæoarã activitãåi de poliåie calificatã,
folosind autorizat aproape toatã gama de
metode æi mijloace de lucru specializate ale
poliåiei.
- În ce mãsurã experienåa dumneavoastrã
æi-a pus amprenta asupra activitãåii
subordonaåilor în domeniul culegerii,
prelucrãrii æi valorificãrii informaåiilor,
a datelor de interes pentru activitatea
operativã?
- Mult timp nu am crezut cã pot pleca
din cadrul Poliåiei Române, conætient fiind de
pasiunea æi credinåa care m-a legat de aceastã
meserie. Succesele remarcabile pe care le-a
obåinut D.P.F. Timiæoara, condusã de domnul
comisar-æef de poliåie Mircea Chirilã, în vara
anului 2005, pe linia combaterii migraåiei
ilegale, a traficului de droguri m-au atras æi
provocat determinându-mã sã optez pentru
a-mi continua activitatea în cadrul Poliåiei
de Frontierã.
Pe tot parcursul activitãåii profesionale,
am beneficiat de dascãli æi æefi profesionali
remarcabili, care au devenit mentorii
mei æi pe care nu vreau sã-i dezamãgesc
vreodatã. Am lucrat în funcåii de execuåie æi
manageriale, în structurile speciale ale poliåiei
æi serviciului intern de informaåii, în domeniul
de combatere a criminalitãåii organizate,
investigare a fraudelor æi corupåiei.
Experienåa acumulatã trebuia pusã în
valoare æi am simåit cã pot fi mai util într-o
structurã care are nevoie de îmbinarea vieåii
ordonate a grãnicerului, vigilenåei P.C.T.F.-
istului æi tenacitãåii poliåistului.
Ceea ce ætiam sã fac mai bine însemna
în acel moment o prioritate pentru noul loc
de muncã. Împreunã cu celelalte cadre din
conducerea inspectoratului æi a S.P.F.-urilor,
ne-am orientat atenåia asupra lucrãrilor
importante æi am dezvoltat un management
al muncii informative specific poliåiei de
frontierã, punând accent pe toate etapele,
de la culegerea pânã la valorificarea æi
exploatarea informaåiilor.
Activitatea s-a îmbunãtãåit simåitor
æi suntem în ascensiune. Dovada celor
exprimate o constituie cazurile pe care
le avem în documentare informativã æi
cercetare împreunã cu reprezentanåi locali ai
D.I.I.C.O.T., D.G.I.P.I., S.R.I. æi alte instituåii
abilitate în combaterea infracåionalitãåii
transfrontaliere.
- Cum vedeåi conceptul de analizã risc în
viitor pentru Poliåia de Frontierã?
- Pentru a putea combate efectiv
infracåionalitatea transfrontalierã organizatã,
precum æi alte tipuri æi forme ale acesteia este
important sã cunoaætem åinta acestora. Atât
ameninåãrile cu privire la securitatea internã,
cât æi cele cu privire la frontierele åãrii, trebuie
sã fie din timp identificate, pentru a putea
fi contracarate în mod eficient, activitate
care trebuie sã fie desfãæuratã într-o manierã
profesionalã pe baza informaåiilor obåinute.
Aæa dupã cum se cunoaæte, informaåia
obåinutã în prima fazã, în stare brutã,
reprezintã doar o cunoaætere în formã primarã
a unor activitãåi, evenimente, fenomene, stãri
etc.
Pentru ca informaåia sã prindã contur, sã
aibã substanåã æi sã fie de folos este absolut
nevoie ca aceasta sã fie supusã unui proces
de analizã, în urma cãruia ea va deveni, cu
adevãrat o informaåie cu valoare operativã.
Având în vedere acest lucru este
necesarã interpretarea æi evaluarea rapidã
a informaåiei, în vederea luãrii imediate a
unor decizii corecte æi oportune de cãtre
factorii de decizie, fapt care a dus la apariåia
unui intermediar (analistul) între cei care se
ocupã cu culegerea de informaåii æi factorul
de decizie (beneficiar).
În consecinåã, analiætii de informaåii din
cadrul Compartimentelor de Analizã de
Risc ale Poliåiei de Frontierã, în procesul
de analizã a informaåiilor trebuie sã
evidenåieze datele care lipsesc, punctele
slabe dar æi cele tari, sã identifice riscurile
æi ameninåãrile, dar mai ales ce trebuie fãcut
pentru direcåionarea foråelor abilitate cu
aplicarea legii în combaterea fenomenului
infracåional, atât cel transfrontalier, cât æi cel
de crimã organizatã.
Este evident efortul conducerii M.A.I. æi al
I.G.P.F., susåinut de programele de finanåare
externã în dotarea tuturor compartimentelor

de analizã a riscurilor, cu echipamente de
ultimã generaåie, în prelucrarea æi procesarea
informaåiilor.
Pentru eficientizarea acestor structuri
avem nevoie de analiæti profesioniæti care
sã aibã cunoætinåe æi abilitãåi practice
în domeniu, la care sã ajungã operativ
informaåiile din zonele de responsabilitate
Analiza de risc, ca activitate, va trebui
sã devinã cât mai curând punctul forte al
Poliåiei de Frontierã, atât în ceea ce priveæte
identificarea riscurilor æi ameninåãrilor cu
privire la securitatea frontierelor interne,
cât mai ales cu privire la viitoarele frontiere
externe ale U.E., în vederea luãrii din timp,
de cãtre factorii de decizie în aplicarea
managementului de frontierã, a mãsurilor
de contracarare a acestor ameninåãri æi de
tragere la rãspundere a celor vinovaåi.
- Care este pãrerea dumneavoastrã
despre monitorizarea traficului pe fluviul
Dunãrea, având în vedere æi ultimele
dotãri cu tehnicã informaticã primite de
inspectorat?
- Monitorizarea traficului naval în zona
de competenåã a I.J.P.F. Mehedinåi constituie
o componentã a supravegherii executate
pentru combaterea migraåiei ilegale æi
îndeplinirea atribuåiunilor specifice care ne
revin la frontiera fluvialã.
Faptul cã în prezent fluviul Dunãrea
constituie coridorul VII paneuropean de
transport, asigurând accesul direct spre åãrile
spaåiului Schengen a resurselor æi mãrfurilor
din estul Europei, a determinat, pe lângã
creæterea numãrului operatorilor implicaåi
æi diversificarea activitãåilor desfãæurate pe
fluviu æi în porturi æi sporirea riscurilor legate
de migraåia ilegalã, contrabandã æi chiar al
ameninåãrilor teroriste.
Plecând de la aceastã realitate, consider
cã monitorizarea traficului naval trebuie sã
furnizeze, pe lângã date statistice legate de
timp, numãr, capacitate de transport, echipaj
æi date referitoare la structura încãrcãturii,
itinerarul de deplasare, locuri æi porturi în
care a staåionat anterior, intrãri în zona de
competenåã æi alte informaåii menite sã ne
ajute în prevenirea æi descoperirea faptelor
ilegale, întãrirea siguranåei traficului,
îmbunãtãåirea modalitãåilor de intervenåie
în cazuri potenåial periculoase, inclusiv
operaåiuni de salvare, limitare æi combatere
a poluãrii fluviului.
În acest scop, a fost demaratã activitatea
de creare a unei baze de date cuprinzând
informaåii referitoare la mijloacele de
transport naval æi membrii echipajelor care
au sãvâræit fapte infracåionale sau despre care
sunt suspiciuni cã ar fi implicaåi în activitãåi
ilegale. Alimentarea acestei baze de date se
face atât cu informaåii culese de elementele
din dispozitiv æi personalul celor douã puncte
ale Poliåiei de Frontierã cu specific naval din
structura I.J.P.F. Mehedinåi, cât æi cu cele
rezultate în urma acåiunilor de cooperare
cu celelalte instituåii cu atribuåiuni în zonã:
cãpitãniile porturilor, vama etc.
Corelarea datelor obåinute au condus deja
la apariåia suspiciunilor legate de activitãåile
desfãæurate de unele nave: buncheraj
ilegal, contrabanda cu produse petroliere,
acestea intrând automat într-un program de
supraveghere permanentã la intrarea în zona
de competenåã a inspectoratului.
O creætere a nivelului calitativ al
activitãåii de monitorizare a traficului naval
se va realiza în momentul intrãrii în funcåiune
a sistemului River Information System, aflat
în curs de implementare de cãtre Autoritatea
Navalã Românã.
Devenind beneficiari ai bazei de date
a acestui sistem, vom putea obåine în timp
real informaåii referitoare la poziåie, itinerare,
activitãåi desfãæurate de o anumitã navã,
precum æi scurtarea timpului de verificare
æi valorificare. Aceasta va duce implicit la
creæterea eficienåei acåiunilor mijloacelor de
mobilitate navalã proprie æi, nu în ultimul
rând, la economisirea de foråe æi resurse.
În acest sens, compartimentul analizã risc
a fost dotat cu 3 calculatoare PENTIUM 4,
cu memorie 3 GHZ, 3 imprimante, 1 switch,
1 UPS.
- În zona de responsabilitate a I.J.P.F.
Mehedinåi, care sunt principalele activitãåi
ilegale pe care poliåiætii de frontierã trebuie
sã le combatã? Printre acestea se numãrã æi
braconajul piscicol?
- În zona de responsabilitate a I.J.P.F.
Mehedinåi, poliåiætii de frontierã se confruntã
cu fenomene infracåionale dintre cele mai
diverse. În momentul de faåã avem în lucru
cauze complexe aproape pe toate liniile de
muncã astfel: cauze cu persoane traficate
în åãrile membre U.E., pentru ceræetorie,
muncã la negru æi prostituåie, acåiuni de
trecere a frontierei de stat de cãtre persoane
folosind documente false æi prin substituire de
persoanã, comerå ilicit cu åigãri netimbrate,
trafic cu droguri de mare risc, cu conexiuni
transfrontaliere, cazuri de contrafacere
æi piraterie care afecteazã drepturile de
proprietate intelectualã æi alte drepturi
conexe.
Avem în lucru æi cazuri de braconaj
piscicol, dar împreunã cu celelalte instituåii
abilitate stã în puterea noastrã sã le rezolvãm
în mod oportun æi profesionist.
- Dacã aåi fi nevoit sã-i atrageåi pe
subordonaåi la realizarea proiectului
managerial, cum i-aåi convinge în 200 de
cuvinte?
- În primul rând ar trebui sã mã conving
cã toåi cunosc acest obiectiv, scopurile æi
necesitatea acåiunilor ce trebuie întreprinse
pentru realizarea lui.
Multã informare, multã deschidere din
partea mea faåã de cerinåele æi propunerile
subordonaåilor, analizã în grup (în echipã)
a problemelor operative, încredere în
specialiæti.
Pentru îndeplinirea obiectivelor pe care
mi le-am propus am în vedere urmãtoarele:
desfãæurarea de controale cu feed-back,
constructive, în urma cãrora toåi cei implicaåi
(controlor-controlat) sã înveåe ceva, sã facã
propuneri æi sã vinã cu soluåia de rezolvare
a constatãrilor negative, promovarea valorilor
prin aprecierea obiectivã a personalului
(omul potrivit la locul potrivit), respectarea
regulamentelor privind disciplina în muncã,
aplicarea promptã a regulamentelor în situaåia
confruntãrii cu abateri disciplinare, acordarea
de stimulente materiale numai celor care
s-au remarcat prin munca desfãæuratã æi
rezultatele obåinute, încredere în subordonaåi
æi încurajarea permanentã pentru atragerea în
îndeplinirea obiectivelor instituåiei noastre.
A consemnat
Marius IONESCU
Instantanee
personale
Comisar-æef Ion MIRESCU
Data æi locul naæterii: 3.07.1961,
localitatea Boteni, judeåul Argeæ;
Starea civilã: Cãsãtorit, soåia este ofiåer
economist la Centrul Medical Judeåean
Mehedinåi, din cadrul Direcåiei Medicale a
M.A.I.; are doi copii.
Studii:
- 01.12.1999 – 30.09.2000 -
Universitatea Bucureæti-Facultatea de Drept,
studii postuniversitare de specializare în
domeniul ætiinåe penale-criminologice.
- 15.09.1992 – 30.07.1995 - Academia
de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”- Facultatea
de Poliåie, licenåiat în ætiinåe juridice,
Specialitatea drept;
- 15.09.1985 – 23.08.1988 - Æcoala
de ofiåeri activi a M.I. – Arma Poliåie
– specializarea economic. Diplomã de
absolvire-curs cu durata de 3 ani, acordarea
gradului de locotenent.
Aptitudini æi competenåe profesionale:
- curs de investigaåii pentru reprimarea
delictelor economice æi corupåiei – mai
2002, cu reprezentanåi ai Corpului Naåional
al Poliåiei æi Procuraturii din Spania;
- curs de perfecåionare în culegerea de
informaåii – 1993, U.M. 0215 Bucureæti
(D.G.I.P.I.);
- curs de specializare Poliåie Economicã
–1991 – Centrul de Studii Postacademice
Bucureæti;
Experienåã profesionalã:
- 15.08.2005 - pânã în prezent æeful IJPF
Mehedinåi;
- 01.09.2003 - 15.08.2005 - æeful
Serviciului de Combatere a Crimei
Organizate æi Antidrog din cadrul IPJ
Mehedinåi;
- 10.06.2000 - 01.09.2003 - æeful
Serviciului Poliåiei Economico-Financiare
din cadrul IPJ Mehedinåi;
- 23.08.1999 - 01.06.2000 - æeful
Biroului de Protecåie Internã din S.I.P.I.
Mehedinåi;
- 01.07.1998 – 23.08.1999 - locåiitor
æef Serviciu Informaåii æi Protecåie Internã
Mehedinåi din cadrul D.G.I.P.I.;
- 01.02.1994 – 01.07.1998 – Æeful
Biroului de Informaåii Mehedinåi din U.M.
0215 Bucureæti;
- 11.06.1992 – 01.02.1994 – ofiåer
specialist III la Serviciul de Informaåii
Mehedinåi din U.M. 0215 Bucureæti;
- 01.09.1990 – 01.06.1992 – ofiåer
operativ la Biroul Poliåiei Economice din
cadrul Poliåiei Municipiului Drobeta Turnu
Severin;
- 01.10.1988 – 01.09.1990 – ofiåer
operativ la Biroul Pazã æi Ordine din cadrul
Poliåiei Municipiului Drobeta Turnu Severin;
- 23.08.1988 – 01.10.1988 – ofiåer
operativ la Biroul Cercetãri Penale al Poliåiei
Vânju Mare din IPJ Mehedinåi.
Limbi strãine: Francezã.
Pasiuni: istoria, filozofia (pasiune
formatã ca fiu al localitãåii unde s-a nãscut
Petre Åutea), sportul æi filmele documentare;
activeazã ca sportiv jucãtor de tenis de câmp
la Clubul Sportiv „Victoria” al IJPF Mehedinåi
æi a participat la mai multe competiåii interne
organizate de M.A.I.
Este adeptul principiului cã orice
profesie are æi drepturi dar mai ales îndatoriri
æi crede în vorbele unui mare filozof: „Prin
munca noastrã scoatem mult din puåin, ceva
din nimic æi adãugãm neîncetat la ce este
bogãåie în lume”.
Apreciazã: onoarea, demnitatea,
loialitate æi perseverenåa.
Detestã: duplicitatea, infatuarea æi critica
excesivã.
Frontiera - nr. 2/2006
5

Manager C.V.
Directorul Centrului de
Comunicaåii æi Tehnologia
Informaåiei din IGPF
subcomisar Radu Niculiu
(35 ani, Bucureæti, cãsãtorit)
E-mail: radu.niculiu@mai.gov.ro
OBIECTIV:
Domeniu de activitate urmãrit: inginerie
Experienåã relevantã în domeniu: 15 ani.
EXPERIENÅÃ:
- Perioada: 1 ianuarie 2006 - prezent
- director al Centrului de Comunicaåii æi
Tehnologia Informaåiei din IGPF
Domeniu de activitate: Inginerie
Obiectiv principal: realizarea,
implementarea æi operarea Sistemului
Integrat de Securizare a Frontierei de Stat;
Coordonarea a 50 de specialiæti în
domeniul IT & C;
•Freelancer
Firma, localitatea: Studiouri producåie
Audio/Video - Bucureæti (nr. angajati: 25-
50)
Domeniu de activitate: Media/Culturã/
Publicaåii
Perioada: august 2005 - decembrie
2005
Spoturi audio, Videoclipuri,
Documentare
•Examinator Patente în domeniul
Telecom/Reåele Calculatoare/Multimedia/
VoIP
Firma, localitatea: Oficiul European de
Patente Munchen/Germania (nr. angajaåi:
peste 3000)
Domeniu de activitate: Telecomunicaåii
Descrierea companiei: examinare
patente (echivalentul OSIM-ului la nivel
european)
Perioada: aprilie 2000-iulie 2005
înåelegere æi sintezã a conceptului unei
invenåii; cautare în baze de date; analizã
comparativã; decizie ca rezultat al analizei;
expertizã;
Domeniu de activitate: inginerie
Descrierea companiei: productie spoturi
TV æi programe Telelearning
- Perioada: martie 1997-mai 1998
definirea cerinåelor pentru studio;
bugetarea, achiziåia, instalarea æi
implementarea echipamentelor de studio;
æcolarizarea æi conducerea celor nouã
tehnicieni subordonaåi; monitorizare,
depanare æi utilizare a echipamentelor de
studio;
Referinåe, alte observaåii: - scrisoare de
recomandare a patronului
•Realizator programe/Tehnician de
sunet în studiouri de producåie
Firma, localitatea: Radiourile ProFM,
Europa Liberã (studioul din Bucureæti), Total
FM æi Uniplus (nr. angajati: 25-50)
Domeniu de activitate: Media/Culturã/
Publicaåii
Descrierea companiei: posturi de radio
private din Bucureæti
Perioada: noiembrie 1990 – august
1996
Realizare programe; producåie spoturi
publicitare æi promo-uri; redacåie; la
Radio Total - instalarea æi implementarea
echipamentelor de studio;
Referinåe, alte observaåii: - scrisori de
recomandare
STUDII: Universitatea Politehnicã
Bucureæti (1989 - 1996)
Facultatea: Electronicã
Telecomunicaåii
Liceul German Bucureæti (1976 - 1988)
Profil de Matematicã-Fizicã. Germana ca
limbã maternã.
APTITUDINI: dinamic, învãå repede,
deschis
Aptitudini manageriale:
Subordonaåi: 25-50
Buget administrat: 10 - 50.000 euro
ALTELE: dublã cetãåenie: româna æi
germana. Traduceri simultane æi consecutive
la seminarii, congrese æi târguri (Germanã-
Românã-Germanã; Englezã-Românã-Englezã;
Germanã-Englezã-Germanã).
Hobby: Calculatoare/Internet, Turism/
Excursii, Muzica, Sport, Întâlniri/Comunitate
ANALIZÃ DE RISC CU
PARTICIPARE EUROPEANÃ
REFERINÅE, ALTE OBSERVAÅII:
scris si vorbit fluent în cele trei limbi
oficiale ale Oficiului European de Patente:
Germanã, Englezã, Francezã
• Inginer de sunet
Firma, localitatea: Hessischer Rundfunk,
Frankfurt/Main (nr. angajaåi: 1000-3000)
Domeniu de activitate: inginerie
Descrierea companiei: post regional
al land-ului Hessen (Germania) cu opt
programe de radio æi unul TV;
Perioada: iulie 1998 - aprilie 2000
tranzit de la echipamente de studio analoge
la cele digitale - implementare, æcolarizare a
colegilor departamentului tehnic æi utilizare;
realizare æi producåie programe; producåie
spoturi publicitare; monitorizare æi întreåinere
echipamente de studio;
Referinåe, alte observaåii: - scrisoare de
recomandare a directorului tehnic
•Inginer de Studio
Firma, localitatea: Satcom Gemini GmbH,
Frankfurt/Main (nr. angajaåi: 50-100)
În perioada 14 – 21
februarie a.c. la sediul IGPF
s-a desfãæurat un seminar de
lucru cu tematica „ Analiza
de Risc la nivelul Poliåiei
de Frontierã ”. Activitatea
a fost organizatã de Biroul
Analizã de Risc din cadrul
IGPF cu finanåare din partea
TAIEX (Tehnical Assistance
Information Exchange
Instrument), beneficiari fiind
reprezentanåii structurilor de
analizã de risc de la nivel
teritorial.
Seminarul a fost
prezidat de experåi de
nivel internaåional: Jukka
Savolainen din partea Consiliului
Europei, Marko Arminen - Garda de
Coastã Finlandezã, Detlef Karioth -
Poliåia Federalã Germanã, Gilles Bernard
- Ministerul de Interne Francez æi Pedro
6 Frontiera - nr. 2/2006

Convenåia privind implementarea sistemului de
Proiect
supraveghere æi control la Marea Neagrã ajunsã la final
Convenåia a fost încheiatã între
Ministerul Administraåiei æi Internelor,
Inspectoratul General al Poliåiei de
Frontierã æi Ministerul de Interne din
Regatul Spaniei, Divizia Serviciului
Fiscal, de Coastã æi de Frontierã din
Garda Civilã-partener principal æi
Jandarmeria Naåionalã Maritimã din
Franåa-partener secundar.
Bugetul a fost de 700.000 euro, iar
perioada de implementare a fost de 18
luni, începând cu luna august 2004.
Conducerea proiectului: din partea
Spaniei-lider de proiect Rafael Garcia
Herranz, consilierul de preaderare
Andres Jimnez Garcia, din partea Franåei-
Gilbert Aublé, din partea României, lider
de proiect-comisarul æef
Cristian Rogojeanu, .
Obiectivele principale
ale convenåiei au fost:
• îmbunãtãåirea capacitãåii
operative a personalului
din domeniu •creæterea
mobilitãåii, capacitãåii
æi sprijinului tactic •
întãrirea abilitãåilor æi
cunoætinåelor personalului
PFR • îmbunãtãåirea
capacitãåii de intervenåie
pentru personalul operativ
• echipare æi desfãæurarea
primei încercãri de dezvoltare a
Sistemului de Comunicaåii æi IT al PFR
• dezvoltarea sistemului de schimb de
informaåii între nivelele operative ale
PFR æi instituåiile similare naåionale
• dezvoltarea unui Sistem Integrat pentru
Supravegherea Coastei Mãrii Negre.
Componentele Convenåiei au fost:
< elaborarea unei strategii de
supraveghere æi control la frontiera
maritimã < dezvoltarea æi implementarea
sistemului de supraveghere æi control.
Garda Civilã a sprijinit instituåiile
poliåieneæti ale statului român pentru
adaptarea la cerinåele UE æi a sprijinit
Poliåia de Frontierã Românã în domeniul
resurselor umane æi în ceea ce priveæte
conducerea.
La festivitatea de finalizare printre
participanåi s-au numãrat ministrul
administraåiei æi internelor Vasile Blaga,
inspectorul general al PFR chestor
principal Nelu Pop, ambasdorul Spaniei,
primul consilier al ambasadei Republicii
Franceze la Bucureæti, directorul general
Guardia Civil-Carlos Gomez Arruche æi
alåi oficiali.
Ætefan ANDREESCU
Martin - Garda Civilã Spaniolã.
În deschiderea activitãåii chestorul
Neculai Burnichi, adjunctul inspectorului
general al PFR, a subliniat importanåa
analizei de risc atât la nivel instituåional
cât æi în perspectiva aderãrii
la Uniunea Europeanã, fapt
subliniat æi de prezenåa
Eleonorei Vergeer, reprezentant
al Comisiei Europene în cadrul
Delegaåiei Comisiei Europene
la Bucureæti. La deschiderea
activitãåii a fost prezentã æi
Cornelia Suicã, coordonator al
echipei JAI în cadrul Delegaåiei
Comisiei Europene.
Printre tematicile abordate
în cadrul acestui seminar s-au
numãrat Analiza de Risc Tacticã,
Strategicã, æi Operaåionalã,
profilig-ul ca metodã de lucru
zilnicã æi managementul fluxului
informaåional. Activitatea s-a
bucurat æi de prezenåa lui Mihai
Nãstase, din cadrul Unitãåii Naåionale
Europol, care a prezentat structurile,
formele de cooperare æi definiåii Europol
pentru conceptele de ameninåare æi
analizã de risc.
Seminarul s-a dorit a fi un atelier
de lucru, cuprinzând æi un exerciåiu
practic care s-a desfãæurat în zona de
competenåã a DPF Oradea æi s-a bucurat
æi de prezenåa inspectorului general al
Poliåiei de Frontierã Române, chestor
principal de poliåie Nelu Pop. Astfel, cu
sprijinul Directorului Direcåiei Poliåiei
de Frontierã Oradea, comisar-æef Ioan
Buda, care æi-a adus un aport deosebit
la organizarea æi desfãæurarea acestei
aplicaåii, a fost pus în practicã un
exerciåiu considerat de cãtre experåi a
fi primul de acest fel la nivel european.
Au fost simulate æase treceri ilegale a
frontierei de stat, urmãrindu-se felul
în care a fost folosit analiza de risc
pentru dispunerea elementelor æi reacåia
acestora. Rezultatul pozitiv obåinut a
fost confirmat æi de reåinerea în timpul
exerciåiului a unor cetãåeni turci care
încercau sã treacã fraudulos frontiera.
Concluziile aplicaåiei
practice au fost prezentate
chestorului principal
de poliåie Nelu Pop,
subliniindu-se consideraåia
experåilor strãini pentru
modul în care au acåionat
poliåiætii de frontierã orãdeni
æi faptul cã desfãæurarea
acestui exerciåiu este
considerat un semn de
bune intenåii din partea
poliåiei de frontierã române
în perspectiva aderãrii la
UE.
Alãturi de perfecåionarea
pregãtirii personalului
care lucreazã în cadrul
structurilor de analizã
de risc æi evidenåierea unor posibile
modalitãåi de îmbunãtãåire a activitãåii
pe aceastã linie, rezultatele seminarului
s-au materializat æi în creionarea åintelor
pentru un proiect viitor twinning, bazat
pe nevoile estimate.
Frontiera - nr. 2/2006
Adrian LÃZÃROAIA
7

Întâlniri
Vineri, 24 februarie a.c., la sediul IGPF, a
avut loc reuniunea Consiliului Departamental al
Corpului Naåional din Poliåia de Frontierã.
În prezenåa reprezentanåilor Biroului
Executiv Central – Marin Gruia, vicepreæedinte;
Liviu Butunoi, trezorier-æef æi Dãnuå Dobreanu,
membru în Comisia de Resurse Umane æi
Probleme Sociale - a preæedinåilor consiliilor
teritoriale (cinci absenåi), preæedintele consiliului
departamental, comisarul-æef Gheorghe Enache,
a prezentat principalele activitãåi desfãæurate
de structura pe care o prezideazã de la ultima
reuniune (22 martie 2005) æi pânã în prezent.
Astfel, au fost supuse atenåiei realizãrile æi
problemele cu care se confruntã consiliul
departamental æi consiliile teritoriale. La
capitolul realizãri au fost menåionate:
• implicarea CNP în procesul de pregãtire a
personalului, un exemplu în acest sens fiind
sprijinul financiar (25 mii RON) acordat Æcolii
de Agenåi de la Oradea pentru dotarea sãlii de
sport • avizarea de cãtre reprezentanåii CNP a
lucrãrilor privind avansãrile în grad, ocuparea
funcåiilor vacante de agenåi æi ofiåeri, precum æi
definitivarea pe funcåii • consilierea membrilor
CNP aflaåi în faåa Consiliilor de Disciplinã •
acordarea de ajutoare financiare (conform
normelor elaborate de BEC) pentru membrii
CNP ce au avut nevoie de asistenåã juridicã (fiind
acuzaåi pentru fapte în legãturã cu serviciul) sau
tratament medical (ex.: consiliul teritorial Iaæi);
ajutor financiar pentru deces (ex.: c.t.-urile
Cãlãraæi, Timiæ æi Iaæi), accident de muncã (ex.:
c.t. Suceava) sau pentru înlãturarea calamitãåilor
naturale (ex.: c.t. Timiæ) • posibilitatea încheierii
de asigurãri RCA în condiåii preferenåiale,
negociate de CNP.
Dintre greutãåi au fost enumerate:
• nealocarea de spaåii pentru buna desfãæurare a
activitãåii structurilor CNP de la nivelul PFR (ex.:
consiliul departamental - IGPF, c.t.-urile din
Cãlãraæi, Maramureæ, Iaæi, Galaåi, Olt, Suceava
æi altele) • lipsa consultãrii structurilor CNP de
cãtre conducerile profesionale atunci când se
dispun mãsuri ce afecteazã situaåia poliåiætilor
de frontierã (ex.: Cãlãraæi æi Maramureæ)
În ziua de 24 februarie, la sediul MAI,
a avut loc întâlnirea conducerii Direcåiei
Informare æi Relaåii Publice a MAI cu
redactorii-æefi ai publicaåiilor editate de
Aparatul Central æi unele structuri din
componenåa ministerului. De asemenea,
au fost prezenåi redactorii-æefi ai Redacåiilor
8
CNP DIN NOU ÎN ATENÅIE
www.cnpromania.ro
• lipsa timpului necesar desfãæurãrii activitãåilor
specifice pe linie de CNP, întrucât majoritatea
membrilor CNP desfãæoarã activitãåi operative.
Principala lipsã în activitatea consiliului
departamental al CNP din PFR a fost neimplicarea
unor preæedinåi de consilii teritoriale în buna
desfãæurare a activitãåii organizaåiilor pe care
le conduc. Situaåia a permis ca, în unele
cazuri, drepturile poliåiætilor de frontierã sã
nu fie apãrate. În acest sens, anumite consilii
teritoriale nu au åinut adunãrile generale la timp
sau chiar deloc, n-au fost aduse la cunoætinåa
membrilor materialele transmise de la consiliul
departamental æi biroul executiv central al CNP,
nu s-au desfãæurat acåiuni pentru atragerea de noi
membrii sau în folosul membrilor organizaåiei.
Din nefericire, activitatea structurilor teritoriale
se rezumã la activitatea preæedintelui, ceea ce
nu este normal, întrucât toåi membrii biroului
executiv trebuie sã-æi aducã aportul, iar acolo
unde aceætia nu manifestã interes ei trebuie sã
fie propuæi pentru schimbare.
Reprezentanåii BEC au prezentat, în
continuare, principalele demersuri pe care
structura pe care o reprezintã le fac în scopul
îmbunãtãåirii activitãåii CNP – modificarea OMI
300/2004 privind activitatea de management
resurse umane din unitãåile MAI, în sensul
faptului cã destituirea se poate face numai în
douã cazuri: la reorganizare æi ca urmare a unei
sancåiuni de trecere într-o funcåie inferioarã.
Presa MAI îæi strânge rândurile
Frontiera - nr. 2/2006
Radio æi TV-Film ale MAI. Scopul întâlnirii
a fost de a se identifica problemele cu
care se confruntã publicaåiile, de a se
gãsi soluåii pentru rezolvarea acestora æi
pentru a se îmbunãtãåi atât conåinutul cât
æi grafica revistelor. Cu aceastã ocazie
au fost prezentate, la propunerea æefului
Direcåiei Informare æi Relaåii
Publice, inspector principal
Dãnuå Cãrbunaru, douã filme
editate de Studioul TV al
MAI, analizându-se mesajele
transmise de acestea precum
æi elemente de care trebuie sã
åinã seamã un jurnalist pentru a
redacta un material - sã fie pe
placul cititorului æi, în acelaæi
timp, sã fie create cât mai
multe portrete ale lucrãtorilor
din minister.
Marius IONESCU
Au fost elaborate trei propuneri de modificare
a H.G. 1.305/ 2002 privind aprobarea
Regulamentului de organizare æi funcåionare
a CNP (modificatã æi completatã de Hotãrârea
nr. 237/2003 æi Hotãrârea nr. 1.600/2003), în
care s-a prevãzut scoaterea din activitate a
preæedinåilor consiliilor teritoriale sau, mãcar,
alocarea unui numãr de ore pentru desfãæurarea
activitãåilor specifice CNP æi remunerarea
acestora, modificãri ce pânã în prezent au
fost respinse de conducerea ministerului;
implicarea în elaborarea proiectului de
modificare a statutului poliåistului, care în
prezent se aflã la Direcåia Juridicã a MAI
(se aæteaptã aprobarea modificãrii statutului
funcåionarului public) urmând ca aceasta sã fie
retrimis pentru consultãri instituåiilor MAI. Din
nefericire pentru noi, problema contribuåiilor
la CASS a fost rezolvatã în sens negativ prin
pronunåarea Înaltei Curåi de Casaåiei æi Justiåie
asupra Recursului în Interesul Legii ce a avut ca
obiect soluåiile contradictorii pe care instanåele
de judecatã, din diferite judeåe, le-au dat în
cauzele în care poliåiætii au chemat în judecatã
ministerul pentru restituirea contribuåiilor la
CASS. Reprezentanåii BEC au precizat cã,
în prezent, aæteaptã motivarea æi publicarea
în Monitorul Oficial a acestei decizii pentru
ca ea sã poatã fi contestatã la organismele
internaåionale, alãturi æi de prevederile ce au
suspendat prima de vacanåã. Tot în acest sens
reprezentanåii BEC au precizat cã s-a ajuns la
un acord de principiu cu conducerea MAI, ca
CASS-ul sã fie plãtit din fondurile ministerului
(solicitând suplimentarea acestora), însã
Ministerul Sãnãtãåii, cãruia i s-a cerut, primul,
un punct de vedere (aceastã decizie trebuie
aprobatã de Guvern), nu a fost de acord cu
aceastã înåelegere.
În referire la norma de echipare, la solicitarea
CNP, conducerea ministerului a dat asigurãri cã
aceasta va fi plãtitã pânã în luna mai, anul
acesta. În domeniul altor drepturi ale membrilor
CNP, BEC poartã discuåii cu principalele bãnci
pentru obåinerea unor credite cu dobândã
redusã pentru membrii organizaåiei.
La final preæedinåii consiliilor teritoriale
au solicitat lãmuriri reprezentanåilor BEC cu
privire la mãrirea cotizaåiei lunare plãtite de
membrii (de la 5 la 8 RON), diferenåele între
organizaåiile profesionale cum este CNP-ul æi
organizaåiile sindicale precum æi sprijinul în
rezolvarea problemelor ce privesc uniformizarea
coeficienåilor de salarizare æi a sporurilor între
Poliåie æi Poliåie de Frontierã, viitorul agenåilor PF
ce nu au absolvit liceul æi realizarea asigurãrilor
CASCO pentru autovehiculele din dotare.
Rãspunsurile au venit din partea domnului
Liviu Butunoi, care a fãcut referire la prevederile
Statutului CNP, care prevede o indexare a
contribuåiei în raport cu rata inflaåiei; la faptul
cã CNP nu are calitate activã procesualã, spre
deosebire de sindicat, deci nu poate intenta un
proces în numele membrilor sãi æi a asigurat
preæedinåii consiliilor teritoriale cã BEC a adus
la cunoætinåa conducerii ministerului problemele
sesizate de poliåiætii de frontierã. Despre viitorul
agenåilor care nu au liceul terminat reprezentantul
BEC a precizat cã s-a gãsit o soluåie temporarã,
aceea de a solicita transferul la Jandarmerie,
însã atât ofiåerii cât æi agenåii care nu au studii
corespunzãtoare trebuie sã înåeleagã cã fãrã studii
nu existã viitorul sigur în MAI.
Æedinåa s-a încheiat cu desfãæurarea
alegerilor pentru funcåiile de vicepreæedinte
æi de membru al Consiliului Departamental al
CNP din PFR. Pentru funcåia de vicepreæedinte
a fost ales comisarul-æef Ion Cîåescu - IJPF
Arad, iar pentru funcåia de membru a fost ales
comisarul-æef Ilie Clement - IJPF Giurgiu.
Alexandru BARBU

MIJLOACE DE MOBILITATE
NAVALÃ PERFORMANTE
PENTRU
POLIÅIA DE
FRONTIERÃ
Caracteristici principale ale
ambarcaåiunilor JEANNEAU
• Model: M.F. 580;
• Lungime: 5.72 m;
• Pescaj: 0.34 m;
• Numãr persoane ambarcate: 6;
• Greutate fãrã motor: 895 kg;
• Capacitate rezervor C.L.: 100 litri;
• Accesorii: staåie radio VHF;
compas, GPS, girofar, sirenã æi
proiector; 2 colaci æi 4 veste de salvare;
trusã medicalã... etc.
• Propulsie: motor în doi timpi
EVINRUDE E–tec model E90DPL cu
injecåie directã, nu necesitã rodaj,
nu necesitã încãlzire, perioada
de garanåie 3 ani în care nu sunt
necesare revizii.
Poliåiætii de frontierã cu sufletul
îndrãgostit de fruntariile albastre pot
considera, fãrã falsã modestie, anul 2005
ca fiind un an bun, un an care a însemnat,
dincolo de alte împliniri profesionale, æi
dotarea cu noi æi moderne mijloace de
intervenåie.
Pe scurt, în anul 2005 au fost
introduse în serviciul PFR, pe frontiera de
est, 12 æalupe de supraveghere æi control
portuar, 10 ambarcaåiuni de abordaj,
control æi salvare, 20 ambarcaåiuni cu
motor ataæabil æi 6 ambarcaåiuni pe
pernã de aer, mijloace cu motorizãri æi
dotãri de ultimã generaåie, achiziåionate
prin fonduri PHARE totalizând peste 6
milioane euro.
Mai tânãrã ni se înfãåiæeazã acum
æi componenta de mobilitate navalã a
IJPF Caraæ Severin; în urma vizitelor
desfãæurate în sectorul de responsabilitate
al inspectoratului de cãtre ofiåerul de
legãturã BPOL la Ambasada Republicii
Federale Germania Michael Lange
– acesta a decis sã sprijine la modul
concret eforturile poliåiætilor de frontierã
marinari pentru securizarea frontierei
æi a fãcut demersuri pentru donarea
cãtre acest inspectorat, din partea
Ministerului Federal de Interne German,
a douã ambarcaåiuni fluviale de
patrulare. Dupã finalizarea procedurilor
legale, la data de 13 decembrie 2005
a avut loc la SPF Moldova Veche
ceremonialul oficial de oferire a celor
douã ambarcaåiuni, acestea intrând în
dotarea inspectoratului æi începând sã
execute misiuni specifice. Motorizarea
æi dotãrile ambarcaåiunilor, construite
de firma JEANNEAU, sunt de ultimã
generaåie.
Aæadar, fãrã îndoialã cã trãgând
linie æi adunând, chiar am avut un
an bun.
Exceptând, desigur, cele douã
ambarcaåiuni primite recent ca donaåie,
(în cazul cãrora volumul considerabil
de muncã necesar parcurgerii etapelor
legale a fost comprimat pe parcursul
a 6 sãptãmâni), toate celelalte 49
mijloace achiziåionate æi intrate în
dotarea structurilor PFR sunt rod al
eforturilor depuse vreme de trei ani
în proiectele PHARE 2002; ne-am
propus atunci achiziåionarea acestor
mijloace, æi dupã parcurgerea tuturor
procedurilor anul
2005 a fost anul
intrãrii în serviciul
operaåional pe
frontiera albastrã,
al acestora.
Nu trebuie sã
omitem nici derularea
procedurilor legale de
achiziåionare a celor
trei nave maritime
de supraveghere
de la Ministerul
Federal de Interne
German, proceduri
finalizate la data de
9 decembrie 2005
prin ceremonialul
oficial de predare æi
prin înmânarea pavilioanelor.
În perioada 12 – 20 februarie a.c., a
avut loc predarea cãtre transportator a
navelor, împreunã cu piesele de schimb
aferente æi încãrcarea acestora la bordul
heavy-liftului specializat pentru astfel de
misiuni.
La ora la care citiåi aceste rânduri æi
dacã ETA se va dovedi corect, începând
cu data de 10 martie 2006, navele vor
fi deja în portul Constanåa, acostate la
dana 0. Speranåa noastrã este cã aceste
performante mijloace achiziåionate
în cursul anului trecut, îi vor ajuta pe
poliåiætii de frontierã marinari sã asigure,
în continuare, un viitor bun componentei
de mobilitate navalã a Poliåiei de
Frontierã Române, conferind semnificaåii
æi în plan profesional urãrii tradiåionale
„Vânt bun din pupa!”.
Tomiåã DOGARU
Frontiera - nr. 2/2006
9

Ætiri
ATACURI REPETATE ALE
„MAGNEÅILOR”
În prima jumãtate a lunii februarie,
poliåiætii de frontierã teleormãneni s-
au confruntat cu mai multe cazuri de
sustragere a unor componente metalice
provenite de la vagoanele casate æi tãiate
pentru fier vechi din incinta staåiei CFR
Turnu Mãgurele - Port.
Indivizii, de la care s-au recuperat
aproximativ 40 tone de fier vechi,
acåionau atât ziua, cât æi noaptea, în
grupuri mici pentru a nu atrage atenåia.
Ei nici nu bãnuiau cã poliåiætii de
frontierã dispun de mijloace moderne
de observare, care pot sesiza prezenåa
persoanelor æi animalelor de la distanåe
foarte mari.
Acåionând în baza unor informaåii
conform cãrora, din zona staåiei CFR
Turnu Mãgurele - Port, mai multe
persoane sustrag componente metalice
provenite de la vagoanele casate æi tãiate
pentru fier vechi, echipajul compus din
agenåii Ionel Pica æi Alin Zgarta, de la
SPF Turnu Mãgurele, au reåinut patru
persoane care transportau cu douã cãruåe
aproximativ 500 kg de metal.
Cei în cauzã au fost conduæi la
sediul poliåiei de frontierã, unde au fost
identificaåi ca fiind, Ionel M., de 35 ani,
Vasile G., de 19 ani, Dafina V., de 32 ani
æi Ramona S., de 18 ani, toåi din Turnu
Mãgurele.
La numai douã zile, aproximativ în
acelaæi loc, agenåii Geani Tãnase, Cristian
Draghici æi Marinel Andronache, de la
acelaæi sector PF, l-au reåinut pe Ciprian
P., de 19 ani, din Turnu Mãgurele, care
încãrcase din aceeaæi sursã cantitatea de
900 kg fier vechi.
În seara urmãtoare, ag. sef adj.
Valentin Pîrvu, agenåii Alexandru
Bãlãceanu, Adrian Dumitrescu æi Adrian
În seara zilei de 10 februarie a.c.,
în jurul orei 19.30, la PTF Cenad, pe
sensul de intrare în åarã, s-a prezentat
la control un cetãåean italian M.C., la
volanul unui autovehicul marca Porsche
Chayenne, fabricat în 2005. Lucrãtorul
de serviciu, agentul æef Radu Tarapin,
care tocmai trebuia sã iasã din turã,
10 Frontiera - nr. 2/2006
Istrãtescu, din cadrul Detaæamentului de
intervenåie al IJPF Teleorman , l-au luat la
întrebãri pe Dan V., de 32 ani æi Niculae
B., de 30 ani, ambii din Turnu Mãgurele,
care aveau în cãruåã aproximativ 400 kg
de metal. Aceætia susåineau ca au gãsit
fierul aruncat pe câmp, însã din cercetãri
a rezultat cã au fost vãzuåi în incinta
staåiei CFR, încãrcând fierul în cãruåã.
În aceeaæi zonã, agenåii Cornel
Moldoveanu æi Mihai Raicu i-au oprit
pe Ciprian P. (mai veche cunoætinåã a
poliåiætilor de frontierã) æi Olga P., de 33
ani, din Turnu Mãgurele, care transportau
în cãruåã peste 500 kg de metal.
Considerând cã Ciprian îi poartã
ghinion, Olga P. a acåionat æi a doua
zi, însã cu un alt “partener”, Lucian
P., de 29 ani. Nici de aceasta datã nu
a avut succes, deoarece cantitatea de
peste 500 kg de fier pe care o încãrcase
cu mari eforturi (numai componente
voluminoase), a fost descãrcatã tot în
curtea poliåiei de frontierã.
Cei doi nu au renunåat însã aæa de
uæor, chiar dacã poliåiætii de frontierã
le întocmiserã dosar penal pentru
verificând documentele de cãlãtorie
precum æi cele ale autovehiculului, a
avut suspiciuni cu privire la maæinã,
deoarece aceasta aparåinea unei firme de
leasing iar conducãtorul avea o procurã
de la o altã firmã-care era beneficiara
contractului.
Agentul l-a anunåat pe æeful de grupã,
subinspectorul Ciprian Mãnoiu, care a
luat mãsura verificãrii acestuia prin
Punctul de Contact Oradea. Rãspunsul a
infracåiunea de furt calificat. Ei au
acåionat din nou, fiind reåinuåi a doua
zi de cãtre agenåii Florin Mihai æi
Dan Costea, însoåiåi de elevul stagiar
Alexandru Avram, chiar în timp ce
încãrcau “metalul preåios”.
În cursul aceleiaæi seri metalul a atras
æi alåi “magneåi” în persoana lui Florea
S., de 45 ani, din Bucureæti æi Gheorghe
S., de 40 ani, dintr-o localitate de pe
raza judeåului Ilfov. Aceætia se aflau la
rude în Turnu Mãgurele æi aflând de
“comoara” din port, s-au gândit cã n-ar
fi rãu sã “producã” ceva. În acest sens
au sustras 400 kg de fier vechi, pe care
însã nu au apucat sã-l valorifice fiind
reåinuåi de cãtre agenåii Ninel Soare æi
Cristian Chivu.
Niculina V., de 35 ani, din Turnu
Mãgurele, a reuæit sã “agoniseascã”
300 kg în mai puåin de douã ore,
Dumitru V., de 30 ani, a încãrcat
200 kg, iar Costel B. de 20 ani æi
Adrian B., de 21 ani, 300 kg. Æi ei
au fost opriåi din acåiune de cãtre
poliåiætii de frontierã de la SPF Turnu
Mãgurele.
Æi ca sã demonstreze cât este
de “curajos”, ca sã nu-i spunem
inconætient, Ciprian P., primul
“partener” al Olgãi P., a mai acåionat
o datã, fiind æi de aceastã datã
descoperit cu 300 kg de fier vechi
de cãtre agenåii Florin Cirnaru æi
elevul stagiar Alexandru Avram, care nea
demonstrat de pe acum ca va deveni
un bun poliåist de frontierã.
Prejudiciul de peste 120 milioane
lei vechi, produs de cãtre „magneåii”
Reviziei de Vagoane de Marfã Roæiori
de Vede, din gestiunea cãreia a fost
sustras fierul vechi, va fi recuperat de
cãtre societatea respectivã.
Tuturor celor în cauzã, li s-au întocmit
acte premergãtoare æi sunt cercetaåi
sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de
furt calificat, urmând ca la finalizarea
cercetãrilor, organele în drept sã
dispunã mãsurile impuse de legislaåia
în vigoare.
Mihaiåã SAFTA
Autoturism furat din Italia,
descoperit la Cenad
sosit într-un timp foarte scurt, confirmând
faptul cã autoturismul fusese declarat
furat în urmã cu o jumãtate de orã.
Poliåiætii de frontierã i-au întocmit
lucrare penalã cetãåeanului italian,
reåinând în sarcina acestuia sãvâræirea
infracåiunilor de complicitate la fals
material în înscrisuri oficiale æi uz
de fals.
Ioan VASILE

TRANSPORT DE TUTUN
În ziua de 25 ianuarie a.c., agenåii
Dãnuå Rotunjeanu æi Florinel Ciungu, din
cadrul Detaæamentului de Intervenåie al
IJPF Olt, aflaåi în exercitarea atribuåiilor de
serviciu æi în baza unei informaåii, au oprit
pentru control un autoturism marca Ford
Tranzit la volanul cãreia se afla numitul
C.S.V., din municipiul Craiova.
Poliåiætii de frontierã au trecut la
legitimarea persoanei în cauzã æi i-au cerut
sã prezinte pentru control autoturismul în
Ofiåeri din Biroul C.I.T. æi
poliåiæti de frontierã din cadrul
Detaæamentului de Intervenåie al
IJPF Mehedinåi au reåinut, în cadrul
unor acåiuni în foråã de combatere
a traficului de åigãri, desfãæurate în
zona de competenåã, cantitatea de
32.859 pachete de åigãri netimbrate,
în valoare de aproximativ 33.000
euro.
Astfel, în baza unor informaåii
deåinute la nivelul IJPF Mehedinåi,
în ziua de 11 februarie a.c., în
decurs de numai opt ore, au cãzut
în plasa poliåiætilor de frontierã patru
cetãåeni, care, cu autoturisme proprii
sau aparåinând altor persoane,
transportau cantitãåi însemnate
de åigãri netimbrate, fãrã acte de
provenienåã, care erau destinate
recomercializãrii pe piaåa ilegalã.
Primul depistat, la ora 10.30., a fost
un craiovean în vârstã de 22 de ani,
CU PROBLEME
cauzã, moment în care au depistat 2.274
pachete de åigãri, netimbrate, de diferite
mãrci în valoare de 3.911 RON, fãrã a avea
documente de provenienåã.
Întrebat asupra provenienåei acestora,
cetãåeanul în cauzã a declarat faptul cã
le-a achiziåionat din piaåa centralã din
municipiul Craiova, în scopul vânzãrii
acestora în diferite localitãåi din judeåele
Olt æi Vâlcea.
Cel în cauzã a fost sancåionat
CAPTURÃ IMPRESIONANTÃ:
care, fiind oprit în cadrul unui filtru
pe comunicaåia Oræova-Tr. Severin, la
intrarea în municipiul Oræova, nu a putut
Camelia PAPAZICU
Frontiera - nr. 2/2006
contravenåional, iar întreaga cantitate de
åigãri a fost ridicatã în vederea confiscãrii.
Cercetãrile continuã, în vederea
stabilirii întregii activitãåi infracåionale.
Mãdãlin CROITORU
purtãtor de cuvânt al IJPF Olt
32.859 PACHETE DE ÅIGÃRI NETIMBRATE
MÃRFURI NEDECLARATE
CONFISCATE
Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii
vamali constãnåeni au descoperit,
într-un container, în cursul zilei de 15
februarie a.c., 260 preæuri din material
textil, în valoare de aproximativ 2.080
RON.
Astfel, la un control fizic amãnunåit
asupra mãrfurilor dintr-un container
sosit din China pentru un agent
economic, cu sediul social declarat în
Bucureæti, încãrcat cu articole diverse,
au fost descoperite, nedeclarate, 260
preæuri din material textil.
Bunurile au fost confiscate de
cãtre organele vamale conform
prevederilor H.G.1.114/2001 æi predate
comisionarului vamal pe baza de proces
-verbal de custodie.
Societatea comercialã a fost
sancåionatã contravenåional de cãtre
organele vamale cu suma de 2.500
RON. Valoarea estimativã a bunurilor
reåinute este de 2.080 RON.
prezenta acte de provenienåã pentru
cantitatea de 9.900 pachete de åigãri
marca V.P., pe care le transporta
cu autoturismul personal. Acesta a
declarat cã a cumpãrat åigãrile din
mai multe localitãåi din vestul åãrii, în
scopul revânzãrii în unele comune din
apropierea municipiului Craiova.
O orã mai târziu, poliåiætii de
frontierã l-au oprit în trafic pe un
vâlcean în vârstã de 21 de ani,
care transporta, cu un autoturism
aparåinând unei alte persoane,
cantitatea de 9.960 pachete de åigãri
marca Ronson, de asemenea fãrã
acte de provenienåã... dar însoåite de
aceeaæi poveste, a recomercializãrii
åigãrilor.
Au urmat un severinean, în vârstã
de 30 de ani, cu privire la care poliåiætii
de frontierã aveau suspiciuni de mai
mult timp cã se ocupã cu comercializarea
åigãrilor netimbrate æi care, oprit în trafic
la intrarea în judeåul Mehedinåi, nu a
putut prezenta acte de provenienåã pentru
cantitatea de 10.000 pachete de åigãri
netimbrate marca Ronson pe care le
transporta în autoturismul propriu. Apoi
a fost rândul altui severinean, în vârstã de
23 de ani, în maæina cãruia se aflau 2.999
pachete de åigãri netimbrate marca Ronson,
tot fãrã acte de provenienåã.
Întreaga cantitate de 32.859 pachete
de åigãri, în valoare de 115.995 RON, a fost
ridicatã în vederea confiscãrii, persoanele
depistate fiind sancåionate contravenåional,
continuându-se cercetãrile faåã de aceætia
sub aspectul probãrii comiterii infracåiunii
de speculã.
Valeriu PERA,
purtãtor de cuvânt al IJPF Mehedinåi
11

Reportaj
INSPECTORAT CU DUBLÃ FRONTIERÃ
Situat în partea de vest a åãrii, acolo
unde România are frontierã cu Republica
Serbia-Muntenegru æi cu Ungaria, judeåul
Timiæ ocupã locul I pe åarã ca întindere,
cu o suprafaåã de 8.697 km pãtraåi. La
vest se învecineazã cu judeåul Arad, la
est cu Hunedoara iar în sud-est cu Caraæ-
Severin. Aæezarea geograficã a judeåului
este foarte avantajoasã din punct de vedere
economic, aflându-se la întretãierea celor
mai importante drumuri europene, acolo
unde unde culturile æi civilizaåia din vest
interferã cu cele din est. Douã capitale
europene sunt în apropriere: Belgradul, la
doar 170 km de Timiæoara æi Budapesta,
la 300 km distanåã. De asemenea, capitala
Austriei-Viena este la o distanåã de 550
km, egalã practic cu cea dintre Timiæoara
æi Bucureæti.
Timiæul este traversat de douã drumuri
europene, E 70, care intrã în åarã dinspre
Serbia-Muntenegru pe la Punctul de
Frontierã Moraviåa æi face legãtura, prin
Timiæoara, cu sudul åãrii æi cu Bucureæti,
respectiv E 671, care face legãtura între
Timiæoara æi Arad, iar mai departe, prin
Vama Nadlac, cu Ungaria.
De asemenea, judeåul Timiæ este
strãbãtut de drumurile naåionale: Timiæoara
– Sânnicolau Mare, Oraviåa – Moraviåa,
Lugoj – Bocæa – Reæiåa, Lugoj – Fãget
– Ilia.
Judeåul beneficiazã
de o climã temperatã de
tranziåie, cu influenåe
submediteraneene ceea ce
determinã ca temperatura
medie anualã sã fie peste 10
˚C, chiar dacã excepåional
au fost înregistrate
temperaturi maxime de
41 ˚ C (16 august 1952) æi
minime de -35 ˚C (în 29
ianuarie 1963).
Din punct de vedere al
reliefului, judeåul are douã
treimi din teritoriu acoperite
cu câmpii traversate de râurile Timiæ, Bega
æi Bârzava. La est câmpia se ridicã blând
12 Frontiera - nr. 2/2006
printre dealurile acoperite de vii æi livezi
spre înãlåimile medii ale Munåilor Poiana
Ruscã, culminâd cu Vârful Padeæ (1374
m).
La 1 ianuarie 2003 populaåia judeåului
era de 662.209 locuitori, peste 60%
dintre aceætia locuind în zona urbanã,
reprezentatã de douã municipii – Timiæoara
(308.885) æi Lugoj, precum æi cinci oraæe
–Sânnicolau-Mare, Jimbolia, Buziaæ, Fãget
æi Deta, respectiv 75 comune,
cuprinzând 317 sate.
Din punct de vedere al
structurii etnice 83,4% dintre
locuitorii judeåului sunt români,
7,5% maghiari, 2,4% rromi iar
2,1% germani æi alte naåionalitãåi.
Structura religioasã a populaåiei
este de 78% persoane de religie
ortodoxã, 10,6% de religie
romanã-catolicã, 4,2% de religie
penticostalã, 1,9% de religie
reformatã æi 4,4% alte religii.
„Aceeaæi Mãrie, însã cu
altã pãlãrie”
La nouã luni de la inundaåiile abãtute
asupra localitãåilor Ionel, Otelec, Cruceni
æi Foieni am hotãrât sã revedem judeåul
Timiæ, de aceastã datã pentru a realiza
un reportaj în care sã cuprindem toate
sectoarele poliåiei de
frontierã timiæene.
Aæadar, am început
prima noastrã zi la
sediul Sectorului Poliåiei
de Frontierã Deta,
situat în localitatea cu
acelaåi nume, în Câmpia
Banatului, la 40 km sud
de Timiæoara æi la 7,5
km nord de frontiera cu
Serbia-Muntenegru. Zona
este traversatã de Râul
Bârzava, de la est la vest,
æi de Timiæ pe direcåia
nord-sud
vest. În
zona de
responsabilitate se gãsesc
15 localitãåi cu æase
primãrii æi æase posturi de
poliåie.
Sectorul are o
dezvoltare de front de
44, 150 km, din care 37
km pe uscat iar restul pe
apã. La sediul sectorului
l-am întîlnit pe comisarul
Gheorghe Polimaru, care
åine locul æefului de sector, întrucât aceastã
funcåie este vacantã. Din cei æapte ofiåeri,
66 de agenåi æi opt pfac, 70% locuiesc
în Timiæoara. Aceætia, neavând asigurat
transportul, fac naveta aproape zilnic pe
cont propriu, situaåia fiind similarã tuturor
sectoarelor din judeå.
Chiar dacã sectorul Deta deåine
frontierã externã UE, mare ne-a fost mirarea
sã observãm cã, dintre cele douãzeci de
maæini câte avea sectorul, doar un aro æi o
autospecialã Volkswagen funcåionau, restul
autoturismelor urmând sã fie casate.
De asemenea, aici nu existã nici mãcar
un fax, iar cele douã calculatoare abia se
miæcã. Comunicarea în timpul serviciului
este aproape imposibilã din cauza staåiilor
de emisie-recepåie care au acumulatorii
uzaåi. Chiar dacã sunt ceva probleme cu
åinuta noilor încadraåi din sursã externã,
comisarul Gheorghe Polimaru sperã ca
pânã în luna martie, când vor veni experåii
strãini, aceastã problemã sã fie rezolvatã
iar întreg personalul sã dovedeascã o bunã
pregãtire.
În cursul anului trecut, la nivelul
sectorului au fost întocmite 16 lucrãri
penale, dintre care 14 pentru migraåie
ilegalã, în care au fost reåinute 24 de
persoane æi douã pentru furt æi infracåiuni
la regimul circulaåiei, fiind aplicate 474
contravenåii.
Precara dotare este completatã de
profesionalismul poliåiætilor de frontierã æi
buna cooperare din zona de responsabilitate
cu populaåia.
Pentru a surprinde un echipaj al
sectorului la lucru ne-am îndreptat spre
ieæirea din localitatea Denta, unde i-am
întâlnit pe agentul æef adjunct Dumitru
Baciu æi agentul Gabor Æanta. Sfidând
temperatura de minus 5-6 ˚C, aceætia
executau post control pe comunicaåie
neavând, cum existã pe frontiera de est, nici
un autoturism în care sã se mai încãlzeascã
din când în când. Veniserã cu trenul pânã
în Gara Denta, unde efectuaserã un
control iar acum îæi executau serviciul pe
comunicaåii.

Sectorul de la limita judeåului
Am mers apoi la Sectorul PF Moraviåa,
situat la o distanåã de 60 km de municipiul
Timiæoara, fiind cel mai sudic sector al
inspectoratului. Acesta se învecineazã cu
SPF Oraviåa, din cadrul IJPF Caraæ-
Severin, iar în partea dreaptã cu SPF
Deta. Are în zona de responsabilitate
19 localitãåi, iar din cei 38, 18 km
dezvoltare de front, 739 de metri
sunt pe apã.
Æeful de sector, comisarul Marian
Croitoru, a fost numit în urmã cu
douã luni la comandã. De la acesta
am aflat cã sectorul acåioneazã pe
douã mari direcåii de activitate: zona
verde - cu misiunea de supraveghere
a frontierei de stat æi PPF Stamora
–Moraviåa, cu douã specificuri Rutier
æi Feroviar.
Problema deficitului de personal
s-a rezolvat, iar personalul încadrat
din sursã externã trebuie sã
acumuleze în perioada urmãtoare
toate deprinderile practice ale specificului
muncii la acest sector. Æi aici, cam 80% din
personal vine la serviciu din Timiæoara cu
mijloace proprii.
Dotarea sectorului este oarecum
similarã celei a SPF Deta. Ca mijloace de
transport, sectorul are douã microbuze
Volkswagen, folosite cu preponderenåã
pe comunicaåii æi o autospecialã cu
termoviziune, iar clãdirea sectorului este
singura din localitate care nu are gaze.
Planificarea în serviciu a personalului,
dupã cum ne spunea æeful sectorului, se
face de cãtre æeful de turã æi se executã
în regim de 12 cu 24, 12 cu 48 de ore.
O problemã o constituie faptul cã nu toåi
lucrãtorii sunt suficient de bine pregãtiåi
pentru a lucra în punct, astfel cã rotirea
turelor la punct este dificilã.
La nivelul sectorului, în cursul anului
trecut, au fost 133 de lucrãri penale æi 730
de contravenåii. Numeroasele rezultate în
plan operativ se datoreazã æi existenåei
punctului de frontierã.
Din evenimentele de frontierã, s-a
constatat cã persoanele care intenåioneazã
în prezent sã treacã fraudulos frontiera
de stat sunt, de regulã, cetãåeni români
returnaåi sau cetãåeni din Republica
Moldova care încearcã sã ajungã în statele
Uniunii Europene. Aceætia obåin informaåii
referitoare la traseul de urmat, apoi se
deplaseazã în localitãåile din zona de
frontierã, de unde îæi continuã deplasarea
pe jos. De multe ori se apeleazã la cãlãuze
plãtite, care cunosc foarte bine terenul æi
au legãturi cu persoane din statul vecin.
Numai anul acesta poliåiætii de frontierã
au reåinut 20 de persoane în încercarea de
trecere frauduloasã a frontierei de stat.
Existenåa unui punct de trecere în zona
de responsabilitate, la frontiera cu Serbia-
Muntenegru, PPF Stamora-Moraviåa, ne-a
determinat sã facem o scurtã oprire pentru
a vedea cum se desfãæoarã activitatea
colegilor noætri de aici. Æeful de sector,
împreunã cu æeful de turã, subinspectorul
Valerian Dragomir, ne-au prezentat
punctul æi specificul acestuia. Astfel, se
lucreazã pe patru benzi pe sens
pentru persoane, pentru tiruri
existând o bandã comunã pe
sensul de intrare pentru intrareieæire.
Câte doi agenåi pe fiecare
sens, un dispecer, un lucrãtor la
pazã æi æeful de grupã compun
personalul ce verificã legalitatea
documentelor la 160-170 de
camioane æi 100 de cãlãtori
cât înregistreazã traficul mediu
zilnic.
Majoritatea cãlãtorilor sunt
sârbi æi români; pentru cetãåenii
sârbi se pot acorda vize în punct,
dar numai în cele câteva cazuri
expres enumerate. Camioanele
transportã în general alimente,
materii prime, materiale de construcåii
sau autoturisme, în special Dacia Logan.
Controlul feroviar se face prin intermediul
unor taloane care sunt completate de
cãtre cãlãtori, acestea fiind verificate apoi
de poliåiætii de frontierã æi în cele din urmã
implementate.
Chiar dacã la nivelul întregului sector au
fost obåinute de fiecare datã rezultate foarte
bune, se impune o dotare mai performantã
iar colegii de aici doresc sã aibã la dispoziåie
metode de recompensare a informatorilor,
pentru încurajarea acestora æi atragerea la
o mai bunã cooperare, întrucât în lupta cu
migraåia ilegalã munca de informaåii stã la
baza muncii de poliåie.
Fostul tãrâm de sub ape
Am încercat apoi sã o luãm pe acelaæi
traseu de acum nouã luni, când am dorit sã
fim alãturi de poliåiætii de frontierã afectaåi
de inundaåii din localitãåile Ionel, Otelec,
Cruceni æi Foieni. Urmãtoarea oprire a fost
în zona de responsabilitate a SPF Cruceni,
zonã puternic afectatã de inundaåiile din
primãvara anului trecut.
Exact în locul în care anul trecut
am fost nevoiåi sã înlocuim maæina cu
barca, am fost opriåi de poliåiætii de
frontierã - agent-æef Marian Dragu æi
agent Albert Vigh. Gospodãriile acestor
colegi fuseserã afectate de inundaåii
în cursul anului trecut. Casa lui Albert
Vigh, “cel mai norocos” dintre ei, deæi
îi fusese afectatã puternic de inundaåii,
reuæise sã se åinã pe picioare dar, datoritã
infiltraåiilor apei nu mai prezintã aceeaæi
siguranåã. Datoritã acestui fapt, nu a fost
ajutat cu reconstrucåia casei întrucât
fondurile au fost destinate doar celor
care aveau casele prãbuæite. Lui Marian
Dragu, cãruia îi fusese dãrâmatã casa,
i-a fost fãcutã o alta, dar din lem. Poate
ghinionul poliåistului sau faptul cã aceasta
nu a fost prevãzutã inåial cu sobã, ci doar
cu centralã a fãcut ca hornul improvizat în
fugã de firma constructoare sã determine
aprinderea acesteia. Totuæi, vigilenåa lui,
a fãcut sã audã trosnind focul în perete
æi astfel sã salveze casa, reuæind sã stingã
incendiul în timp util. A fost nevoit sã refacã
Frontiera - nr. 2/2006
13

Reportaj
doar un perete æi o parte din acoperiæ.
Luându-ne rãmas bun de la aceæti colegi æi
trecând pe lângã celebra cruce de sub ape
am ajuns la sediul Sectorului Cruceni. Aici
l-am întâlnit pe comisarul Alfredi Apetrei,
înlocuitorul la comandã, care ne-a pus în
temã cu situaåia sectorului. Pânã în anul
2000, sectorul a funcåionat ca æi companie
de grãniceri, asigurând paza æi controlul
frontierei, precum æi controlul persoanelor
æi mijloacelor de transport ce treceau
frontiera prin douã puncte de mic trafic
Foeni I æi Foeni 2, actualmente închise
în urma introducerii vizei de intrare între
România æi Serbia-Muntenegru.
Localitatea Cruceni, unde se aflã sediul
sectorului, face parte din comuna Foeni æi
se aflã în sud-vestul judeåului, pe malul
drept al râului Timiæ. Zona de competenåã
a sectorului are o dezvoltare de 33,7 km,
la frontiera cu Serbia-Muntenegru æi se aflã
în Câmpia Timiæului.
Activitatea în zona de responsabilitate
se desfãæoarã cu trei autoturisme: un
Volkswagen Transporter, o Dacie æi un
Aro. Ar fi necesar ca fiecare turã sã aibã
câte un autovehicul, astfel încât sã poatã
interveni la soluåionarea problemelor ivite.
Totodatã, o autospecialã cu termoviziune
este la fel de necesarã. Serviciile se fac prin
patrulare, uneori æi în 3-4 trimiteri atunci
când condiåiile meteo impun. Greutãåi mari
sunt întâmpinate æi datoritã transportului
personalului la æi de la serviciu, datorat
lipsei mijloacelor de transport în comun,
cadrele fiind nevoite sã se deplaseze cu
autoturismele proprietate personalã.
Calculatoarele din dotare sunt
din generaåia Pentium I, iar faxul este
achiziåionat din bani proprii. Mijloacele
de legãturã sunt aproape inexistente
datoritã eternei probleme cu acumulatorii
staåiilor de emisie-recepåie. Consumabilele,
cum ar fi hârtia, tuæul, dosarele æi altele
14 Frontiera - nr. 2/2006
se asigurã din
fonduri personale,
cu toate cã uneori
nu ai timp sã-åi faci
serviciul din cauza
numãrului mare de
documente care
trebuie fãcute.
C o o p e r a r e a
este foarte bunã,
mai ales cu
persoanele din
zonã, asta æi
datoritã acåiunilor
din timpul inundaåiilor,
când poliåiætii de
frontierã au acåionat
pentru salvarea de vieåi
æi bunuri ale oamenilor.
Chiar dacã administraåia
localã ar trebui sã
întreåinã semnele de
frontierã, inexistenåa
fondurilor determinã
amânarea acesteia.
În ceea ce priveæte
situaåia operativã, în
cursul anului trecut au
fost reåinute 12 persoane
în încercarea de trecere
frauduloasã a frontierei
de stat, dar
cele mai multe fapte ilegale au
fost în domeniul braconajului
æi al transporturilor.
Dorind sã prezentãm
cititorilor care este situaåia
poliåiætilor de frontierã afectaåi
de inundaåii, am fotografiat
câteva dintre casele nou
construite. Am aflat cã ei
au primit ajutoare de la
inspectorat, pe categorii de
personal, inclusiv de la IPA
æi CNP. Totuæi, personalul
civil æi sergenåii angajaåi
nu au putut beneficia de
ajutoare din partea ultimelor
douã instituåii întrucât nu pot
fi membrii ale acestora.
Statul s-a preocupat de toåi cei cãroroa
li s-au dãrâmat casele în urma inundaåiilor
construind pentru fiecare, în funcåie de
familie æi de numãrul de copii, locuinåe
cu câte una, douã sau trei camere. Au
rãmas fãrã ajutor doar cei cãrora nu li s-au
dãrâmat dar au pereåii crãpaåi æi acestea nu
sunt deloc sigure. Poate, totuæi, în viitor se
va gãsi un ajutor æi pentru aceætia.
Chiar dacã majoritatea caselor sunt
din bolåari æi schelet metalic, au fost
câteva case construite din lemn, ceea ce
a stârnit nemulåumiri întrucât toåi æi-ar fi
dorit case mai sigure având în vedere cã
patru case din lemn nou construite au avut
deja probleme, aprinzându-li-se acoperiæul
datoritã focului din sobã.
Cel mai vestic sector al åãrii
Pe drumul plin de gropi de la Sânnicolau
la Beba Veche am fost opriåi de agentul
æef adjunct Laurenåiu Vlãscean æi agentul
Ioan Roncov, în localitatea Dudeætii Vechi.
Poliåiætii de frontierã executau timp de trei
ore un post control. Dupã ce aceætia neau
“citit” intenåiile prietenoase, ne-au
îndrumat cãtre sediu sectorului. Astfel, am
ajuns în cea mai de vest clãdire din cea
mai vesticã localitate de pe teritorilul åãrii.
SPF Beba Veche a funcåionat pe rând ca
pichet de grãniceri, companie de grãniceri
æi detaæament de grãniceri, iar ulterior, din
2000, sector al Poliåiei de Frontierã.
Sectorul este unul de tip II; în cadrul
acestuia existã Punctul de Trecere a
Frontierei de Mic Trafic Vâlcani, prin care,
momentan, datoritã introducerii sistemului
de vize cu Uniunea Serbia-Muntenegru, nu
se mai efectueazã treceri.
La sector am fost întâmpinaåi de
comisarul Relu Popescu, înlocuitor la
comanda sectorului, care lucreazã de 20
de ani la aceastã structurã, indiferent cum
s-a numit ea. Acesta ne-a prezentat situaåia
operativã din sector: trei evenimente cu
tentativã de ieæire ilegalã din åarã æi douã
evenimente prin reåinerea la intrarea în
România dinspre Ungaria. Majoritatea
contravenåiilor au fost constatate la
procedurile privind accesul în fâæia de
protecåie.
Ca dotãri, în afarã, de un Volkswagen
transporter æi un Aro folosite, mai sunt
alte æase autoturisme Aro care, din
cauza consumului mare, sunt trase pe
dreapta. Staåiile nu prea funcåioneazã
iar lucrãtorii au achiziåionat din
fondurile lor un fax æi o imprimantã.
Aparatul Midi Binokite este defect, la
fel ca æi una din cele trei staåii Matra.

Personalul locuieæte în majoritate
în Sânnicolau, iar naveta se executã cu
autobuzele ce aparåin unor fabrici din
zonã sau cu mijloace personale. O turã
este formatã din 7-8 oameni, având cam
douã elemente în raion.
De la comisarul Ion Andrei, ofiåer
la sprijin misiuni, am aflat cã la nivelul
sectorului s-au primit programe de pregãtire
pentru noii angajaåi din sursã externã, dar
numai pentru primii. Pregãtirea lor a fost
dificilã din cauzã faptului cã angajãrile s-au
fãcut în valuri. Acum aceætia sunt la curs,
urmând ca, dupã trei luni, sã vinã la sector
sã lucreze. A fost o persoanã care s-a retras,
iar din cei rãmaæi sunt foarte mulåi care au
fãcut facultãåi cum ar fi jurnalism, medicinã
veterinarã, informaticã, mecanicã. Æi
aici problema åinutei este similarã
celorlalte sectoare.
Însoåiåi de comisarul Relu Popescu
am dorit sã parcurgem distanåa de
aproape un km care desparte sectorul
de Triplex Confinium. Acesta este situat
la intersecåia frontierelor României cu
Republica Ungarã æi Uniunea Serbia-
Muntenegru. Zona de competenåã se
aflã în Câmpia æi Lunca Mureæului de
vest, predominante fiind terenurile
agricole. Tot aici sunt æi douã zone
petroliere: Parcul de sonde Pordeanu
æi Parcul de sonde Valcani.
Lângã sector, la sfâræitul lunii
mai se organizeazã acåiuni culturalsportive
cu localitãåile din zonã æi
corespondentelor acestora din åãrile
învecinate.
Sectorul cel mai activ din cadrul
inspectoratului
La sediul SPF Sânnicolau Mare am stat
de vorbã cu æeful de sector, comisarul-æef
Ioan Vasile, care ocupã aceastã funcåie
din mai 2004.
Are în subordine
punctul poliåiei de
frontierã Cenad,
deschis traficului
i n t e r n a å i o n a l .
Sectorul are sediul
în oraæul cu acelaæi
nume, situat
în nord-vestul
judeåului Timiæ, cu
o întindere de 37,6
km, din care 22,5
pe râul Mureæ.
Sectorul este
încadrat în proporåie de 93%, urmând
ca încadrarea sã se facã sutã la sutã
cu noii angajaåi din sursã externã.
Æeful sectorului afirmã cã se vede
o diferenåã între agenåii proveniåi
de la æcoala din Oradea æi cei
din încadrare directã, primii fiind
mai receptivi, aceætia ætiu ceea ce
vor lucra efectiv, faåã de ceilalåi
care cred cã munca de poliåist de
frontierã înseamnã doar serviciul în
tonetã. Doi dintre aceætia chiar au
descoperit douã paæapoarte false, iar
trei fete au dorit sã vinã sã lucreze
în timpul cât sunt la curs, venind la
sector æi cerând sã execute servicii.
SPF Sânnicolau are în
dotare douã Volkswagenuri
æi o autospecialã cu
termoviziune, dar care este
defectã de cinci luni. Aparatul
SOPHIE are acumulatorii uzaåi,
iar cu cele douã MBK-uri nu
se poate vedea la distanåã mare
datoritã micilor defecåiuni pe
care le au, iar piese de schimb
nu se gãsesc.
Infracåiunile cu care
se confruntã sunt cele din
domeniul migraåiei ilegale,
contrabandei sau braconajului,
precum æi cele specifice
punctelor de trecere: falsuri, substituiri de
persoane, trafic de maæini.
Cooperarea cu partea maghiarã este
foarte bunã, fiind planificate întâlniri
lunare sau ori de câte ori se impune.
De asemenea, se executã æi misiuni în
cooperare cu aceætia la frontiera verde
precum æi schimburi de informaåii.
Accesul la linia de frontierã pe malul
Mureæului este îngreunat, chiar inaccesibil
în unele locuri din cauza vegetaåiei
æi a revãrsãrilor frecvente de ape. Un
alt inconvenient este lipsa drumurilor
amenajate cãtre linia de frontierã, multe
dintre acestea, care sunt perpendiculare
pe linia de frontierã, având legãturi cu
cele din statul vecin.
În drumul spre PPF Cenad, am fãcut
un ocol pe malul Mureæului, unde i-
am întâlnit pe agentul Ciprian Iosup æi
sergentul Marcel Rada, ce patrulau pe
malul râului, mal propice infracåiunilor de
contrabandã. Aici s-ar impune, pentru o
mai bunã supraveghere a cursului de apã,
folosirea unor ambarcaåiuni fluviale.
PPF Cenad, renovat în anul 2004,
când s-a trecut de la programul de 8 ore
pe zi la cel non-stop, este
singurul punct din judeå
la frontiera cu Republica
Ungarã. Personalul este
repartizat, din punct
de vedere numeric æi
al planificãrii pe tip de
misiuni, de cãtre SPF,
unde sunt prevãzute patru
ture unice, din care se
asigurã personalul necesar
atât pentru punct cât æi
pentru frontiera verde,
prin planificarea æefului
de turã. Singura persoanã
destinatã distinct pentru
punct este æeful de punct, în persoana
comisarului-æef Gheorghe Ciobanu.
Acesta ne-a prezentat situaåia operativã,
astfel cã am aflat cum în cursul anului
2005 au fost descoperite 88 de infracåiuni
æi aplicate 928 de contravenåii, în timp ce,
de la începutul anului, au avut loc æapte
infracåiuni æi aplicate 24 de contravenåii.
Dinamica persoanelor prin punct este
de 3000-3600 persoane în prima jumãtate
a sãptãmânii, crescând pânã la 4500-4600
în cea de-a doua. Cam 50% dintre aceætia
sunt români, iar ceilalåi austrieci, germani,
care au rude sau afaceri în România. De
asemenea, la sfâræitul sãptãmânii sunt mulåi
români care merg la ski în Austria.
În legãturã cu noua lege 248/2006
existã unele probleme legate de minori care
tranziteazã punctul pentru cã nu se explicã
foarte bine situaåia însoåitorilor, creându-se
diferite speåe destul de complicate. Totuæi,
se pare cã ea a adus o uæurare a muncii
poliåistului de frontierã, datoritã faptului
cã nu mai sunt implementaåi cetãåenii cu
termenul de æedere depãæit.
Sectorul de tip I cu altfel de tonete
SPF Jimbolia este continuatorul
fostului Batalion 44 Grãniceri æi al PCTF
Jimbolia, unitãåi care au fost înfiinåate în
1956, respectiv 1970 æi care au asigurat
în mod independent, primul paza iar cel
de-al doilea controlul trecerii frontierei,
într-o perioadã deosebit de complexã, ce
æi-a avut apogeul între anii 1975-1989.
Aceastã perioadã de tristã amintire, în
care cele douã structuri au fost considerate
Frontiera - nr. 2/2006
15

Reportaj
principalele instrumente ale sistemului
comunist menite sã împiedice dreptul
la liberã circulaåie, a marcat totuæi o
perioadã de eforturi æi sacrificii din partea
unui numãr însemnat de cadre æi militari
în termen. Situat în câmpia Torontalului,
la frontiera cu Uniunea Serbia-Muntenegru,
SPF Jimbolia se întinde la frontierã pe 43,64
km, sediul fiind în localitatea Jimbolia,
localitate ce îæi are rãdãcinile în secolul
al XII-lea, odatã cu venirea ævabilor din
nordul Bucovinei.
Turistic, zona reprezintã interes din
punct de vedere al agriculturii, numeroæi
oameni de afaceri
manifestându-æi interesul
pentru calitãåile solului æi
subsolului, care conåine
un soi deosebit de argilã.
Æeful sectorului,
comisarul-æef Liviu
Nichita, împreunã cu
adjunctul sãu, inspectorul
principal Valericã Buzatu,
ne-au fãcut prezentarea
sectorului æi a situaåiei din
zona de responsabilitate.
Astfel, în subordinea
acestuia, se aflã PPF
Jimbolia, deschis atât traficului rutier cât
æi feroviar æi, bineînåeles, frontiera verde.
Dotarea sectorului este æi aici destul
de precarã. Cele patru autoturisme aro
folosite la turã consumã foarte mult æi, de
aceea, sunt folosite cu precauåie. Singurele
mijloace noi sunt douã microbuze
Volkswagen pentru transportul efectivelor,
un aparat de vedere pe timp de noapte,
o Midi Binokite, douã lãmpi UV æi douã
endoscoape flexibile.
Din punct de vedere logistic, SPF
Jimbolia nu a mai avut asigurate fonduri
financiare pentru lucrãri de reparaåii
capitale, reparaåii curente sau întreåinere
din anul 1995, cele puse la dispoziåie
pânã în prezent fiind total insuficiente æi
nu asigurã în nici un fel condiåii optime
de muncã specifice mileniului al III-lea
sau fazei de integrare în U.E. Din punct de
vedere al personalului, trebuie menåionat
cã media de vârstã este destul de tânãrã,
aproximativ 30 de ani. Procentual, se poate
aprecia cã, la momentul respectiv, este
asigurat 98% ofiåeri æi 85% agenåi.
16 Frontiera - nr. 2/2006
Situaåia operativã a anului 2005 a
marcat o scãdere comparativ cu anul
2004, fapt datorat eforturilor depuse de
personalul sectorului æi concepåiei în care
s-a realizat acest efort. Astfel, au fost 41
evenimente de frontierã, cu 80 de persoane
atât în punct cât æi la frontiera verde, cazuri
de migraåie ilegalã, maæini furate sau falsuri
æi substituiri de persoane. La contravenåii
situaåia stã astfel: 297 de sancåiuni aplicate
în cursul anului trecut.
Trebuie semnalat faptul cã, datoritã
caracteristicii muncii desfãæurate pânã
în anul 1989, existã, încã, reticenåe din
partea populaåiei în sprijinirea
activitãåii Poliåiei de Frontierã,
atragerea acestora la acåiuni
comune fiind destul de dificilã.
Este de remarcat cooperarea
din ce în ce mai bunã æi mai
eficientã, atât cu celelalte
structuri ale MAI, cât æi cu
organele administraåiei locale.
La nivelul sectorului se
apreciazã cã, ultimii ani,
ce au marcat o perioadã de
reforme profunde în cadrul
întregii poliåii de frontierã,
au constituit, din pãcate, æi o
perioadã în care atenåia a fost orientatã
mai mult spre frontiera de est, ca viitoare
frontierã externã, neluîndu-se în calcul cã
æi frontiera cu Uniunea Serbia-Muntenegru
va deveni tot frontierã externã. Aceastã
realitate a cauzat serioase rãmâneri în
urmã. Totodatã, se apreciazã cã doar prin
devotamentul personalului, acest deficit
nu se poate soluåiona, fiind nevoie de
intervenåia IGPF, singura structurã care
poate sã asigure în prezent diferenåele
pronunåate care existã între structurile
operative din aceastã zonã de frontierã æi
cele similare de la frontiera cu Republica
Moldova sau Ucraina.
Dupã ce ne-au fost expuse toate
problemele cu care se confuntã, am plecat
spre PPF Jimbolia, unde am fost aæteptaåi de
subinspectorul Petru Croitoru, înlocuitorul
la comanda punctului. Am putut afla astfel
cã într-o turã sunt planificaåi 6-7 lucrãtori,
de cãtre æeful de turã, care lucreazã în 24
de ore aproximativ cu câte 180 de persoane
æi 100 de autoturisme la intrare/ieæire din
åarã, din care aproape 60 sunt camioane.
La sfâræitul sãptãmânii numãrul acestora
creæte deoarece la vecinii maghiari sunt
închise trecerile apropiate dinspre ei spre
Uniunea Serbia-Muntenegru.
Problemele cu care se confruntã
punctul sunt legate de dotare. Încã nu au
fost construite tonete, astfel cã lucrãtorii
lucreazã în spaåiile amenajate de pe artere
ce fac parte din construcåia clãdirii.
Un sector lung
Lãsând în urmã Jimbolia, ne-am
îndreptat cãtre SPF Lunga, situat în
localitatea cu acelaæi nume. Aceasta
face parte din comuna Comloæu Mare iar
poliåiætii de frontierã trebuie sã acopere o
zonã cu o dezvoltare de 33,4 km. Zona
de responsabilitate se aflã în Câmpia
Mureæului, având depresiunile lãsate de
vãile Galatca æi Soltur, care au secat,
pe traseul lor amenajându-se canale de
colectare a apelor în perioade excesive
de umiditate.
Însoåiåi de æeful sectorului am mers
pânã la punctul de mic trafic Lunga, unde
i-am întâlnit pe æeful de turã, subcomisarul
Lucian Bucovinean æi agentul Valeriu
Dumitrache, care supravegheau frontiera
pe aceastã direcåie.
La sediul sectorului am stat de vorbã
cu ofiåerii prezenåi, care ne-au expus
problemele întregului personal. Dotarea
este formatã dintr-un Volkswagen
Transporter æi douã Aro, cu care se executã
serviciul în raionul de responsabilitate. Nu
existã decât o Midi Binokite, iar staåiile
funcåioneazã foarte slab. Personalul
locuieæte în majoritate în Timiæoara
sau Jimbolia, iar transportul se face cu
autoturismele proprietate personalã
deoarece nu existã alt mijloc de transport.
Se pare cã niciodatã sectoarele de tip II nu
au avut vreun mijloc de transport pus la
dispoziåie pentru transportul acestora.
Ca situaåie operativã, sectorul a avut
13 evenimente de frontierã, cu 25 de
persoane implicate, douã lucrãri penale
pe linia circulaåiei, un autoturism cu
numere de înmatriculare false æi trei
furturi. Majoritatea contravenåiilor sunt
aplicate la Legea 243 privind pãtrunderea
în fâæia de protecåie sau la transporturi
fãrã documente. Populaåia a început sã

aibã încredere în poliåiætii de frontierã,
prin comparaåie cu anul precedent când
nu prea cooperau. Se organizeazã acåiuni
comune æi cu celelalte structuri ale MAI æi
se coopereazã destul de bine cu instituåiile
administraåiei locale. În ciuda dotãrii
precare, prin munca întregului efectiv æi
sacrificiul acestora se reuæeæte stãpânirea
situaåiei operative din sector.
În prezent se constatã un nou model
de acåiune al celor care vor sã treacã
fraudulos frontiera. Aceætia vin în grupuri
de câte douã-trei persoane æi sunt ghidaåi
prin telefon de alte persoane de pe
teritoriul vecin, evitând astfel sã întrebe
populaåia din zonã.
Sunt æi ceva dificultãåi legate de migraåia
ilegalã sau traficul de persoane. Existã
localitãåi de frontierã în care locuiesc foste
cãlãuze, care se pot activa oricând. Chiar
în cursul anului trecut a fost desfiinåatã o
reåea de cãlãuze.
O altã nemulåumire ridicatã se referã la
sistemul de acordare a îngrijirii în cazul în
care se îmbolnãveæte un poliåist de frontierã.
Acesta este nevoit sã se deplaseze 40 km
pânã la sediul inspectoratului, pentru a se
prezenta la medicul inspectoratului chiar
dacã în mod normal ar trebui ca medicul
de familie sã vinã la pacientul bolnav.
De asemenea, ar trebui sã i se ofere
poliåistului de frontierã din localitãåile
depãrtate inspectoratului sã se înscrie la
orice medic de familie din localitate æi sã
poatã beneficia de reåete compensate.
Cel de-al doilea aeroport
ca mãrime din åarã
Aeroportul Internaåional Timiæoara
“Traian Vuia” a fost înfiinåat în 1935, iar
în perioada 1964-1976 a fost utilizat doar
pentru traficul intern de pasageri, iar din
1980 s-a deschis traficului internaåional.
În 1982 s-a aprobat deschiderea æi
funcåionarea PPF Aeroport Timiæoara. În
prezent, dupã cum am aflat de la æeful de
punct, subcomisarul Eugen Cãlin Popa,
îæi desfãæoarã activitatea pe aeroport
opt companii aeriene æi æapte agenåii
transport mãrfuri, având o medie pe zi
de aproximativ 50 curse internaåionale de
persoane æi douã curse cargo æi curierat,
adicã 800 de pasageri zilnic, din care
aproape 60% sunt oameni de afaceri din
întreaga lume.
Cei 25 de lucrãtori sunt împãråiåi în
douã ture, care trebuie sã asigure traficul în
24 de ore. Astfel, ziua sunt 7 agenåi plus un
ofiåer iar noaptea 3-4 agenåi plus un ofiåer
pe turã, dar cu greu fac faåã fluxului de
cãlãtori. Ar fi nevoie de aproximativ 13-14
lucrãtori pe fiecare turã.
Zona supusã regimului de control
a poliåiei de frontierã este suprafaåa
aeroportului, cu platformele, imobilele
æi instalaåiile aferente, în practicã peste
203 hectare dispuse în jurul Aeroportului
"Traian Vuia", ceea ce face imposibilã
acoperirea întregii zone cu personalul
actual.
La specificul Cargo, volumul activitãåilor
este în continuã creætere odatã cu sporirea
volumului de marfã transportatã, respectiv
în jur de 30.000kg marfã.
În statul de organizare nu sunt
prevãzute anumite funcåii absolut
necesare, cum ar fi cea de adjunct,
ofiåer CIT, CTP, CTS sau CP. Pe lângã
acestea, lipsesc aproximativ 40 de funcåii
de agenåi ce ar trebui sã asigure posturile
necesare pentru buna desfãæurare a
activitãåii la nivelul cerinåelor UE.
Datoritã faptului cã majoritatea
curselor sunt dinspre æi spre Uniunea
Europeanã, nu s-au întâmpinat probleme
deosebite în domeniul falsurilor.
Singurele probleme sunt cele create de
cetãåenii din Republica Moldova, care
doresc sã plece ilegal spre åãrile Europei
æi se prezintã la control cu falsuri foarte
bine fãcute.
Referitor la dotare, problemele sunt
ridicate de tehnica de calcul æi faptul cã
nu sunt conectaåi la reåeaua metropolitanã,
verificãrile efectuându-se foarte greu.
Cooperarea cu celelalte instituåii din
aeroport este în parametrii optimi, aæa
cã din acest punct de vedere nu sunt
probleme.
Î n d e p l i n i n d
toate obiectivele
propuse cu prilejul
acestui reportaj æi
reuæind sã trecem
pe la toate unitãåile
din subordinea
inspectoratului,
ne-am înapoiat cu
gândul la vechiul
proverb românesc
cu privire la aceastã
viitoare frontierã
externã a UE, la fel
cu cea de est, dar
acoperitã, din punct
de vedere al dotãrii,
cu altã pãlarie.
În urma sesizãrii noastre fãcute
Serviciului Integrare Europeanã æi
Programe din cadul Inspectoratului
General, referindu-se la dotarea
poliåiætilor de la frontiera cu Serbia, æeful
serviciului comisar de poliåie Andrei
Voicu ne-a fãcut câteva precizãri:
Aspectele logistice privind dotarea
mobilã a Poliåiei de Frontierã rezultã
din Strategia de Securizare a Frontierei
care este bazatã pe finanåare de la
buget prin Planul Multianual de
Investiåii æi finanåare prin programe
Phare. Documentele menåionate au fost
transmise în repetate rânduri la structurile
teritoriale ale Poliåiei de Frontierã.
Comisia Europeanã a aprobat
fondurile iniåial pentru frontierele de
nord æi est, ulterior æi pentru frontiera cu
Serbia. Îîn prezent, în Memorandumul de
finanåare 2005, prin care sunt prevãzute
investiåii la frontiera cu Serbia, nu s-a
semnat. Este de aæteptat ca în perioada
2007-2008 sã fie recepåionate dotãrile
prevãzute în Programul Phare pentru
frontiera cu Serbia.
Frontiera - nr. 2/2006
Gabriel CRÃCIUN
Ætefan ANDREESCU
Reåete tradiåionale regionale
Bogracs - reåetã bãnãåeanã pentru
10 persoane
Ingrediente pentru 10 poråii: Carne porc -
1kg, carne viåel – 1kg, carne miel – 1kg, coaste
vitã – 1kg, usturoi – 0,150-kg, ardei gras – 1kg,
ceapã – 2kg, vin alb - 1 l, boia dulce – 0,010 kg,
boia iute – 0,010kg, piper mãcinat – 0,010kg,
ardei iute – 0,050kg, sare, vegeta, cimbru,
coriandru, foi dafin, pastã tomatã, pãtrunjel
verde – dupã gust, unturã – 0,300 kg.
Se pune într-un cazan (ciaun) untura. Se
topeæte æi se adaugã coaste vitã, un strat carne
amestecatã, un strat ceapã tocatã, ardei julien.
Se continuã alternându-se straturile pânã la
terminarea cantitãåilor.
Se adaugã vin (nu se pune apã æi nu se
amestecã), usturoiul æi celelalte condimente. Se
fierbe la foc mic 2 ore ca sã scadã.
Se serveæte cu cartofi nature sau mãmãliguåã,
salatã, varzã proaspãtã sau murãturi asortate.
POFTÃ BUNÃ!
Mulåumim domnului agent æef principal
Gheorghe Boghean, æeful popotei IJPF Timiæ,
pentru talentul sãu de a da bucatelor un gust
aparte æi, în acelaæi timp, pentru amabilitatea
de a ne oferi secretul uneia dintre mâncãrurile
tradiåionale bãnãåene, deæi domnia sa este la
origine din Bucovina.
17

Documentar
Falsificarea paæaportului
VALABIL
VALABIL
MICROTEXTUL
FORMAT PRIN
REPETAREA
CUVÂNTULUI
ROMÂNIA ESTE
IMPRIMAT PE
LAMINATUL DE
PLASTIC
FALS
FILÃ INFORMATIZATÃ VALABILÃ
FILE INFORMATIZATE CONTRAFÃCUTE
FALS
VALABIL
MICROTEXTUL ESTE
COPIAT DIRECT PE
SUPORTUL DE HÂRTIE
FALS
FALS
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ PRIN
TRANSPARENÅÃ FILIGRAN ORIGINAL
FALS
FALS
VIZUALIZARE ÎN
LUMINÃ ALBÃ PRIN
TRANSPARENÅÃ
FILIGRANE DIFERITE
DE CEL ORIGINAL
CAPUL DE ACVILÃ
DIN STEMA
ROMÂNIEI ESTE
IMPRIMAT OFFSET
FRAGMENT DE
STEMÃ DE PE
VERSOUL FILEI
INFORMATIZATE
VALABIL
CAPUL DE
ACVILÃ
DIN STEMA
ROMÂNIEI
ESTE REALIZAT
CU O
IMPRIMANTÃ
INKJET
FALS
DESENUL DE FOND ESTE IMPRIMAT
OFFSET CUVÂNTUL «ROMANIA»
ESTE IMPRIMAT CU UN TIPAR PLAT
FALS
DESENUL DE FOND ÆI CUVÂNTUL « PASAPORT » ESTE
REALIZAT CU O IMPRIMANTÃ INKJET
VALABIL
FALS
DESENUL DE FOND ESTE IMPRIMAT
OFFSET CUVÂNTUL «PASAPORT»
ESTE IMPRIMAT CU UN TIPAR PLAT
VALABIL
18 Frontiera - nr. 2/2006
DESENUL DE FOND ESTE TIPÃRIT CU O IMPRIMANTÃ INKJET
CUVÂNTUL «ROMANIA» ESTE REALIZAT CU O IMPRIMANTÃ INKJET
#

omânesc model 1994
FIÆÃ DE ALERTÃ
VALABIL
FALS
Vizualizare ÎN LUMINÃ CU RAZE ULTRAVIOLETE
FILÃ INFORMATIZATÃ VALABILÃ
Vizualizare ÎN LUMINÃ CU RAZE UV FILE
INFORMATIZATE CONTRAFÃCUTE
VALABIL
FALS
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE UV PRIN
TRANSPARENÅÃ FILÃ INFORMATIZATÃ VALABILÃ
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE UV PRIN TRANSPARENÅÃ
FILE INFORMATIZATE CONTRAFÃCUTE
FALS
FALS
VALABIL
FALS
STEMA ROMÂNIEI
VIZUALIZATÃ ÎN LUMINÃ
CU RAZE UV
STEMA ESTE IMPRIMATÃ PE
LAMINATUL DE PLASTIC
STEMA ROMÂNIEI VIZUALIZATÃ ÎN
LUMINÃ CU RAZE UV
STEMA ESTE COPIATÃ DIRECT
PE SUPORTUL DE HÂRTIE
Frontiera - nr. 2/2006
Pagini realizate
cu sprijinul Serviciului
Criminalistic al IGPF
19

Ætiri
PARFUMURI CU MIROS
DE... CONTRAFACERE
Poliåiætii de frontierã au depistat
un cetãåean român ce încerca sã
comercializeze 257 flacoane de apã de
toaletã inscripåionate sub diferite mãrci
(Armani, Kenzo, Dolce & Gabbana) în
valoare de peste 72.000 de lei, care s - au
dovedit a fi contrafãcute
În ziua de 11 ianuarie a.c. poliåiæti de
frontierã din cadrul Biroului de Combatere
a Infracåionalitãåii Transfrontaliere æi din
Detaæamentul de Intervenåie al IJPF Vaslui
au executat o acåiune având drept scop
combaterea contrabandei, comeråului ilicit
æi, în special, cu produse contrafãcute.
În timpul acåiunii poliåiætii de frontierã
au oprit pentru control un autocar
ce circula pe ruta Bucureæti - Iaæi. În
bagajele unui cãlãtor, comerciant
ieæean, poliåiætii de frontierã au
descoperit 257 flacoane de apã
de toaletã având inscripåionate
pe ambalaj numele unor mãrci
de renume, ambalaje însã de
calitate inferioarã produselor
originale. Având suspiciuni cu privire
la originea acestor produse, în perioada
12.01 - 08.02.2006 poliåiætii de frontierã
au identificat societatea din Bucureæti de
la care ieæeanul a cumpãrat flacoanele
æi au contactat titularii de marcã care în
urma expertizãrii produselor au afirmat
cu certitudine cã sunt contrafãcute.
Pentru sãvâræirea infracåiunilor
de comercializare de produse
contrafãcute, concurenåã neloialã æi
fals în înscrisuri sub semnãturã privatã
poliåiætii de frontierã i-au întocmit dosar
penal directorului respectivei societãåi
bucureætene iar flacoanele în valoare de
72.460 RON au fost indisponibilizate în
vederea confiscãrii.
Asupra altor doi cãlãtori, æi ei
comercianåi ieæeni, poliåiætii de frontierã
au mai descoperit o cantitate mare de
bunuri, de aceastã datã fãrã documente
de provenienåã, constând în principal
în îmbrãcãminte, încãlåãminte æi bunuri
de igienã personalã. Produsele, în
valoare de 12.622 RON, achiziåionate
de cei doi comercianåi ieæeni din diverse
complexe comerciale din Bucureæti pentru
comercializare în municipiul Iaæi, au fost
indisponibilizate în vederea confiscãrii
iar comercianåii au fost sancåionaåi
contravenåional.
Mihai AMURÃRIÅEI,
purtãtor de cuvânt al IJPF Vaslui
MOBILÃ DE LUX cu... FILTRU
În urma unei acåiuni desfãæurate de
poliåiætii de frontierã din cadrul D.P.F.
Oradea, în cooperare cu efective din cadrul
BCCO Oradea æi S.J.P.I. Bihor, finalizatã la
P.T.F. Petea, jud. Satu-Mare, în seara zilei de
4 ianuarie a.c., pe sensul de ieæire din åarã, s-
a prezentat conducând un automarfar marca
Volvo, înmatriculat în judeåul Mureæ, Ciprian
Marius M., de 31 de ani, încãrcat cu corpuri
de mobilier pentru o firmã din Belgia.
La controlul de frontierã efectuat de cãtre
echipa comunã de control Poliåie de Frontierã-
Autoritatea Vamalã s-a constatat cã sigiliul
aplicat pe remorca TIR-ului nu prezenta urme
de foråare, însã la o verificare mai atentã a
exteriorului automarfarului s-a depistat cã, în
spatele cabinei conducãtorului auto, cablul
de fixare al prelatei a fost secåionat, fiind lipit
de prelatã cu un adeziv special, fapt pentru
care s-a trecut la efectuarea unui control
total al mijlocului de transport æi încãrcãturii
acestuia.
În urma controlului interior efectuat au
fost depistate, ascunse între corpurile de
mobilier destinate exportului, 60.960 pachete
åigãri marca „LM” æi „West”, provenite din
diferite antrepozite fiscale (magazine în regim
duty-free), în valoare de 219.456 RON.
Cu aceastã ocazie a fost întocmit un
proces-verbal de constatare cu privire la
întreaga cantitate de åigãri depistatã în
mijlocul de transport, care a fost reåinutã de
efectivele BCCO Oradea æi predatã în custodie
Biroului Vamal Petea, cercetãrile fiind
continuate pentru stabilirea întregii activitãåi
infracåionale æi tragerea la rãspundere penalã
a tuturor celor implicaåi în acest caz.
Mircea CHIOREAN
Åigãri comunitare nedeclarate
În urma unei acåiuni pe linia combaterii
traficului ilegal cu åigãri provenite din
magazinele duty-free, poliåiætii de frontierã
æi lucrãtorii vamali arãdeni au depistat,
în mijloace de transport, printre care æi în
douã autocare, ce intenåionau sã intre în
România, aproape 14.000 pachete de åigãri
netimbrate care urmau sã fie introduse în åarã,
prin PTF Nãdlac. Marfa, în valoare totalã de
aproximativ 47.700 RON (477 milioane
ROL), a fost reåinutã în vederea confiscãrii.
Astfel, în seara de 19 februarie a.c., la PTF
Nãdlac, echipa comunã de control formatã
din lucrãtor vamal æi poliåist de frontierã, a
20 Frontiera - nr. 2/2006
descoperit în cala unui autocar ce venea
de la Madrid, cantitatea de 4.000 pachete
de åigãri netimbrate, marcile Marlboro æi
Marble, mãrfuri nedeclarate æi care depãæeau
plafonul admis la trecerea frontierei. În
urma verificãrilor ulterioare, s-a stabilit cã
marfa aparåinea æoferilor autovehiculului
– Alexandru K. (34 de ani), Lilian C. (37 de
ani) æi Silviu B. (21 de ani).
În aceeaæi zi au mai fost descoperite în
bagajele unor persoane, pe sensul de intrare
în åarã, încã 3.580 pachete de åigãri ce
depãæeau plafonul admis.
Cu o zi inainte, pe 18 februarie a.c.,
lucrãtorii vamali æi poliåiætii de frontierã
arãdeni au descoperit, într-un autocar ce
rula pe traseul Szeged – Arad, ascunse æi
nedeclarate, în bagajele celor 12 pasageri
aflaåi în autocar, aproximativ 6.000 pachete
de åigãri, marcile Ronson, V.P., Assos, Monte
Carlo, Marble, Raquel etc.
Având în vedere cã întreaga cantitate
de åigãri, având o valoare în vamã de
aproximativ 47.700 RON (477 milioane
ROL), nu a fost declaratã la controlul vamal
æi cã depãæea în fiecare caz plafonul admis,
a fost reåinutã în vederea confiscãrii de cãtre
autoritatea vamalã, conform prevederilor din
Regulamentul de aplicare a Codului vamal al
Romaniei (H.G. nr. 1114/2001)
Diana PROTOPOPESCU

Argumente pro æi contra
verificãrii
DIAGRAMEI TAHOGRAF
Multitudinea de acte normative
apãrute în ultimii ani prin care se doreæte
o reglementare legalã a diferitelor domenii
de activitate, modificãrile ce intervin
ulterior în conåinutul acestora îngreuneazã,
dacã nu sunt cunoscute, activitatea
poliåistului de frontierã æi determinã un
studiu permanent al legislaåiei, în primul
rând pentru a avea informaåia actualizatã
dar æi a fi în mãsurã sã o folosim corect în
domeniul nostru de activitate.
Nu doresc sã creez impresia cã acest
lucru nu se întâmplã în activitatea colegilor
noætri însã vin în sprijinul pregãtirii
analizând în acest articol un domeniu
interesant æi anume cel al documentelor
ce dau legalitate modului de efectuare a
transporturilor rutiere în trafic internaåional
iar pentru cã domeniul vizat este
foarte vast în acest numãr voi
analiza documentul de transport
numit diagrama tahograf, mai
precis care este baza legalã
æi cât de legal este ca agentul
poliåiei de frontierã sã verifice
acest document.
Probabil cã vor fi susåinãtori
„pro” dar æi „contra” verificãrii
de cãtre poliåistul de frontierã
a acestui document însã acest
aspect indicã o anumitã stare de
ambiguitate care în final va trebui
clarificatã de cei în drept.
La data de 8.01.2003 a
fost încheiat protocolul între
Inspectoratul General al Poliåiei
de Frontierã æi Autoritatea
Rutierã Românã în baza cãreia
s-a instituit Metodologia de control
a legalitãåii modului de efectuare a
transporturilor rutiere în punctele de
trecere a frontierei de stat æi în zona
de frontierã, prin care sunt inventariate
æi indicate documentele care trebuie
sã se afle la bordul vehiculelor rutiere
înmatriculate în România sau strãinãtate,
care efectueazã diferite tipuri de transport
(persoane sau mãrfuri), documentele care
urmeazã a fi verificate fiind prezentate în
cele 10 anexe.
În anexele respective este indicat ca
document care va fi verificat de cãtre
poliåistul de frontierã æi diagrama tahograf,
al cãrei rol æi conåinut este cunoscut de
fiecare poliåist.
Deci un argument „pro” verificare.
Baza legalã privind transporturile rutiere
în România este O.U.G. 109/14 iulie
2005 prin care, la art. 56, punctul 3, se
indicã „controlul în trafic se efectueazã
de cãtre personalul autoritãåii competente
împuternicit în acest scop, împreunã cu
ofiåeri/subofiåeri ai poliåiei rutiere sau ai
poliåiei de frontierã dupã caz” iar faptele
care constituie contravenåii de la art.58 æi
sancåionate prin art. 59 se pot constata æi
sancåiona conform art.60 litera b æi de
poliåia de frontierã.
Avem tendinåa sã considerãm cã, dacã
poliåistul de frontierã are competenåa
datã de lege de a controla æi dacã situaåia
impune sã aplice anumite sancåiuni
contravenåionale atunci, coroborând
æi cu prevederile din Metodologia de
control, am fi în mãsurã sã verificãm æi
diagrama tahograf sau existã cel puåin
aceastã tendinåã.
Lucrurile par a se clarifica analizând
prevederile O.G. nr.17 din 24.01.2002
privind stabilirea perioadelor de
conducere æi a perioadelor de odihnã
ale conducãtorilor vehiculelor care
efectueazã transporturi rutiere în care la
capitolul V, art. 13, punctul 2 se indicã
„Ministerul Administraåiei æi Internelor are
obligaåia sã sprijine, prin structurile Poliåiei
Rutiere æi prin Poliåia de Frontierã, dupã
caz, acåiunile de control efectuate de
organele abilitate aparåinând Ministerului
Transporturilor, Construcåiilor æi Turismului
sau Ministerul Muncii, solidaritãåii Sociale
æi Familiei, în trafic ori în punctele de
trecere a frontierei”.
Art.14, punctul 2 din O.G.17/2002,
explicã æi procedura: „deschiderea
tahografului va fi menåionatã pe spatele
uneia dintre foile de înregistrare, cu
indicarea datei, a orei æi a datelor de
identificare referitoare la organul de
control æi la instituåia cãreia îi aparåine
aceasta”. Prin art. 15, din acelaæi act
normativ identificãm faptele care
constituie contravenåii, iar art. 17 indicã:
„contravenåiile prevãzutã în prezenta
ordonanåã se constatã æi se sancåioneazã
de cãtre personalul cu atribuåii de inspecåie
æi control din cadrul A.R.R. æi/sau de cãtre
ofiåerii æi agenåii de poliåie…”
Constatãm cã nu mai sunt menåionaåi
poliåiætii de frontierã. Continuând analiza,
ne îndreptãm atenåia spre ordinul M.T.C.T.
nr. 1061 din 22 decembrie 2003 pentru
aprobarea Normelor Metodologice
privind activitatea de control al respectãrii
perioadelor de conducere æi a perioadelor
de odihnã ale conducãtorilor auto care
efectueazã transporturi
auto, în care la art. 2 se
menåioneazã: „Activitatea
de control al respectãrii
perioadelor de conducere
æi a perioadelor de odihnã
ale conducãtorilor auto
care efectueazã transporturi
rutiere, se va efectua de
cãtre Autoritatea Rutierã
Românã – A.R.R. care
îndeplineæte proceduri
proprii de control (art. 9)
iar personalul cu atribuåii
de inspecåie æi control
al A.R.R. va fi æcolarizat
privind cunoætinåele
necesare despre tahograf æi
file de înregistrare, precum
æi cunoætinåele necesare
referitoare la reglementãrile în vigoare
privind perioadele de conducere æi
perioadele de odihnã ale conducãtorilor
auto care efectueazã transporturi rutiere."
(art.10)
Argumentele prezentate pot crea o stare
de confuzie dar consider cã momentan
atributul verificãrii diagramei tahograf
revine conform legii reprezentanåilor
Autoritãåii Rutiere Române – A.R.R.,
care posedã atât personal calificat cât
æi pârghiile legale necesare æi a cãror
prezenåã se face tot mai simåitã pe æoselele
din zona de frontierã cât æi în punctele de
trecere a frontierei de stat.
Frontiera - nr. 2/2006
Ionel HOTNOGA
Æcoala de Pregãtire a Agenåilor
Poliåiei de Frontierã
„AVRAM IANCU” - Oradea
21

Azi æi mâine
Perspective privind Planul unic multianual
de investiåii pentru securitatea frontierei
• Dumitru POPESCU
Corneliu BIRIUÅÃ
În contextul clauzei de salvgardare
specifice privind aderarea la Uniunea
Europeanã, România æi-a asumat obligaåia
de a elabora æi prezenta un plan multianual
unic, care sã permitã Uniunii sã monitorizeze
progresele înregistrate în modernizarea
infrastructurii æi echipamentelor la frontierã,
pânã la aderarea la Schengen. În luna martie
2005, România a îndeplinit angajamentul
asumat, prin elaborarea æi transmiterea cãtre
Delegaåia Comisiei Europene, a Planului unic
multianual de investiåii pentru securitatea
frontierei 2005 – 2009.
Ulterior transmiterii Planului unic la
Uniunea Europeanã, România s-a angajat
sã actualizeze acest document, dupã
revizuirea Planului de Acåiune Schengen æi
renegocierea contractului încheiat cu EADS
pentru realizarea æi implementarea Sistemului
Integrat pentru Securitatea Frontierei (SISF).
La Æedinåa de evaluare a activitãåii Poliåiei
de Frontierã Române, desfãæuratã în data de
4 ianuarie a.c., la sediul IGPF, ministrul
administraåiei æi internelor, Vasile Blaga, a
dispus actualizarea Planului unic multianual
de investiåii în cursul lunii ianuarie 2006.
De la elaborarea Planului unic multianual
de investiåii pentru securitatea frontierei, în
luna martie 2005, æi pânã în prezent s-au
desfãæurat o serie de activitãåi cu impact direct
asupra acestui document, æi anume:
• în luna mai 2005, Ministerul
Administraåiei æi Internelor a decis
continuarea Contractului semnat în anul 2004
pentru realizarea æi implementarea Sistemului
Integrat pentru Securitatea Frontierei (SISF),
cu condiåia evitãrii oricãror suprapuneri
cu Programele PHARE în domeniul
managementului frontierei;
• în perioada mai – august 2005 au avut
loc analize comune între reprezentanåii MAI
æi cei ai EADS, pentru a se stabili aria de
cuprindere a contractului dintre cele douã
pãråi æi condiåiile de realizare a SISF, astfel
încât sã se evite suprapunerile menåionate;
• în perioada septembrie – noiembrie
2005, concluziile identificate ca urmare a
analizelor comune au fost materializate în
documentele contractuale, prin renegocierea
contractului cu firma EADS æi a primei anexe
detaliate la acesta, aferente perioadei 2005
– 2006, prin semnarea de acte adiåionale la
acestea.
Activitãåile de mai sus au fost prezentate
Comisiei Uniunii Europene, în luna
septembrie 2005, cu ocazia susåinerii unei
documentaåii cu privire la modalitatea de
asigurare de cãtre România a unui nivel înalt
al controlului frontierelor externe ale UE, prin
realizarea SISF, cu evitarea suprapunerilor
dintre Contractul încheiat cu firma EADS,
alte achiziåii æi Programele PHARE destinate
managementului frontierei României.
În perioada de referinåã a avut loc o serie
de evenimente legate de cadrul instituåional
al managementului frontierei, care au
determinat influenåe asupra actualizãrii
Planului unic:
- înfiinåarea Consiliului interministerial
pentru afaceri interne æi justiåie, prin
H.G. nr. 750 din 14 iulie 2005, cu rol de
coordonare a tuturor comisiilor æi comitetelor
interministeriale din acest domeniu, inclusiv
a Grupului interministerial român pentru
managementul integrat al frontierei de
stat (GIRMIFS). Conducerea Consiliului
interministerial este asiguratã prin copreæedinåie
de cãtre ministrul administraåiei
æi internelor æi ministrul justiåiei ;
- modificarea H.G. 943/2001 privind
înfiinåarea GIRMIFS, prin H.G. 1248 din
13 octombrie 2005, ca urmare a înfiinåãrii
Consiliului interministerial pentru afaceri
interne æi justiåie, în sensul:
• reducerii nivelului de reprezentare a
membrilor acestui organism, de la funcåia de
ministru la cea de secretar de stat;
• asigurãrii preæedinåiei de cãtre
secretarul de stat pentru integrare europeanã
din Ministerul Administraåiei æi Internelor (faåã
de situaåia iniåialã, când preæedinåia Grupului
interministerial era asiguratã de cãtre Primministrul
Guvernului României)
• adaptarea atribuåiilor GIRMIFS, pentru
asigurarea coerenåei acestora cu cele ale
Consiliului interministerial;
- reorganizarea Unitãåii de Management
a Proiectului pentru Sistemul Integrat al
Frontierei, constituitã la nivelul MAI, prin
înfiinåarea unei structuri la nivelul IGPF æi a
unui serviciu pentru asigurarea secretariatului
GIRMIFS, la nivelul structurii centrale a MAI.
Aceastã mãsurã, circumscrisã procesului
general de descentralizare a competenåelor
asigurã condiåiile efective pentru
managementul programului de realizare
a SISF, stabilind responsabilitãåile în ce
priveæte managementul tehnic, comercial æi
financiar la nivelul uneia æi aceleiaæi structuri,
localizate la principalul beneficiar æi utilizator
al sistemului – Poliåia de Frontierã Românã.
Activitãåile sus-menåionate æi analizele
aprofundate efectuate au condus la
clarificarea concepåiei privind realizarea
SISF æi au determinat adoptarea unei abordãri
realiste, pragmatice a activitãåilor de realizare
a acestui sistem, concretizatã prin:
- focalizarea asupra îndeplinirii mãsurilor
prevãzute în Planul de Acåiune Schengen
revizuit 2005 cu privire la controlul
frontierelor, a cerinåelor acquis-ului comunitar
în domeniu pentru asigurarea, la aderare, a
unui nivel înalt al controlului viitoarelor
frontiere externe;
- asigurarea din timp a îndeplinirii
precondiåiilor pentru aplicarea integralã a
acquis-ului Schengen, dupã aderare;
- asigurarea condiåiilor de cooperare æi
interoperabilitate între Poliåia de Frontierã
Românã æi Autoritatea Naåionalã a Vãmilor -
instituåiile naåionale abilitate prin lege pentru
controlul frontierei - æi celelalte organisme
naåionale cu diferite atribuåii conexe
controlului frontierei, în cadrul modelului
integrat de management al frontierei.
Elaborarea variantei actualizate a Planului
a fost influenåatã æi de unele constrângeri,
printre care menåionãm:
- faza incipientã a Programului de
realizare æi implementare a SISF prin
intermediul Contractului încheiat între MAI
æi firma EADS, ceea ce a determinat ca, la
momentul elaborãrii documentului, sã fie
certe numai investiåiile din perioada de
pânã la aderare (anul 2006), aferent Fazei I a
Contractului, æi anume:
• implementarea subsistemului IT Backup
al SISF æi a aplicaåiei Visa-online la nivelul
tuturor structurilor operative ale Poliåiei de
Frontierã;
• elaborarea proiectelor tehnice pentru
subsistemele SISF;
- cadrul legal naåional în domeniul
investiåiilor de capital, potrivit cãruia
investiåiile sunt planificate æi finanåate de-a
lungul unui exerciåiu bugetar anual;
- persistenåa unor incertitudini legate
de procedurile de contractare a Facilitãåii
Schengen - alocarea æi utilizarea fondurilor,
precum æi criteriile de eligibilitate pentru
proiectele elaborate pe baza Facilitãåii
Schengen.
Planul unic multianual urmãreæte sã
contribuie la îndeplinirea urmãtoarelor
obiective:
• întãrirea securitãåii frontierei României,
cetãåenilor sãi æi ai Uniunii Europene;
• asigurarea, la aderare, a unui nivel înalt
de control al frontierelor externe ale Uniunii
Europene;
• îndeplinirea precondiåiilor de
implementare integralã a acquis-ului
Schengen (analiza arborescentã a obiectivelor
este prezentatã în Figura 1).
Principalele caracteristici ale versiunii
actualizate a Planului multianual, elaboratã
pe baza æi pentru materializarea cerinåelor æi
observaåiilor Comisiei Europene, comparativ
cu documentul iniåial, din martie 2005, sunt
urmãtoarele:
1. focalizarea asupra modernizãrii
infrastructurii æi echipamentului la frontiera
verde æi albastrã, destinate asigurãrii unui
nivel înalt, uniform, al controlului frontierei,
pânã la 31.12.2006, care sã permitã României
22 Frontiera - nr. 2/2006

sã îndeplineascã condiåiile de aderare la
Uniunea Europeanã, la 1 ianuarie 2007.
Investiåiile destinate Poliåiei de Frontierã
æi Autoritãåii Naåionale a Vãmilor (pentru
segmentul de cooperare vamalã din Capitolul
24 JAI) sunt prezentate distinct, în Anexele 2
æi 3 la Planul multianual;
2. gruparea investiåiilor destinate
ministerelor æi instituåiilor din componenåa
Grupului interministerial într-o anexã
distinctã, reflectând astfel preocupãrile de
asigurare a complementaritãåii æi integrãrii
controlului frontierei în cadrul general
al modelului integrat de management al
frontierei, dezvoltat de Catalogul Schengen
„Controlul frontierelor externe. Extrãdarea æi
readmisia”. Aceste investiåii sunt în atenåia
Grupului interministerial æi devin prioritare
dupã aderarea la Uniunea Europeanã,
în etapa de pregãtire a României pentru
îndeplinirea cerinåelor de aderare la Acordul
Schengen;
3. reflectarea mecanismului de aderare
„în doi paæi” la Uniunea Europeanã æi
Acordul Schengen, evidenåierea mai clarã
a investiåiilor aferente celor douã perioade.
Astfel, Anexa 2 a Planului multianual prezintã
investiåiile aferente anului 2005 (investiåii
realizate) æi cele planificate pentru 2006, iar
Anexa 3 investiåiile din perioada post-aderare,
pânã la Schengen (2007 – 2009);
4. clarificarea surselor de finanåare a
investiåiilor destinate satisfacerii nevoilor
individuale ale managementului frontierei,
inclusiv în ceea ce priveæte evitarea
suprapunerilor dintre proiectele PHARE
æi Contractul EADS. Din acest punct de
vedere:
• investiåiile se bazeazã pe 3 surse clare
æi distincte de finanåare, æi anume: PHARE,
bugetul de stat (care include, distinct, æi
co-finanåarea proiectelor PHARE) æi creditul
extern garantat guvernamental aprobat prin
H.G. 1157/2004;
• Planul multianual reflectã cu claritate
evitarea suprapunerilor între proiectele
PHARE æi cele realizate prin Contractul
încheiat cu EADS, aæa cum a rezultat din
renegocierea acestui contract. Valorile sunt
înscrise, pentru fiecare investiåie, în rubrici
distincte, „PHARE” (æi co-finanåarea aferentã),
respectiv „Credit extern”;
• s-a reconsiderat ipoteza de finanåare
prin Facilitatea Schengen a investiåiilor
din Planul multianual. Se respectã astfel
recomandarea expertului Comisiei Europene,
cu ocazia misiunii peer-review din iunie
2005. Analizele multifactoriale efectuate
la nivelul Ministerului Administraåiei æi
Internelor au evidenåiat cã aceastã mãsurã
este justã, având în vedere menåinerea
incertitudinilor privind procedurile de acces
æi valorificare a fondurilor Schengen Facility.
Astfel, s-a impus o abordare precautã privind
planificarea acestor resurse. În context, se are
în vedere direcåionarea fondurilor Schengen
Facility pentru finanåarea investiåiilor
destinate pregãtirii, în etapa post-aderare,
pentru aderarea la Acordul Schengen, în
special pentru marile sisteme informatice
– Sistemul Informatic Naåional de Semnalãri,
N.SIS - componenta naåionalã a Sistemului
Informatic Schengen, extinderea sistemului
de comunicaåii fixe în interiorul teritoriului
naåional etc.
5. includerea în Planul multianual
a cheltuielilor pentru funcåionarea æi
mentenanåa infrastructurii æi echipamentelor,
atât pentru investiåiile trecute, cât æi pentru
cele planificate (viitoare). În acest fel sunt
aduse în atenåie costurile de funcåionare
æi întreåinere asociate acestor investiåii, a
cãror asigurare este indispensabilã protejãrii
efortului investiåional. Prin includerea acestor
costuri în Planul multianual se aplicã
recomandarea expertului Comisiei Europene,
formulatã prin Raportul peer – review din
iunie 2005.
Planul unic multianual de investiåii pentru
securitatea frontierei a fost aprobat prin
Decizia nr. 6 din 27 ianuarie 2006 a Grupului
Interministerial Român pentru Managementul
Integrat al Frontierei de Stat.
• Securitatea întãritã a frontierelor
României æi a cetãåenilor sãi
• Nivel înalt al controlului frontierelor
externe UE
• Precondiåiile de implementare integralã
a acquis-ului Schengen îndeplinite
Legislaåia naåionalã
æi procedurile de control
al frontierei armonizate
cu acquis-ul comunitar
Cadrul instituåional
perfecåionat æi compatibilizat,
personalul specializat
suficient æi adecvat pregãtit
Sistemul Integrat pentru
Securitatea Frontierei de Stat
realizat æi implementat
Subsistemul
IT&C realizat æi
implementat
Echipamentele IT (hardware
æi software) achiziåionate æi
instalate
Echipamentele de
comunicaåii fixe achiziåionate
æi integrate
Echipamentele de
comunicaåii digitale mobile
achiziåionate æi integrate
Subsistemul de control al
trecerii frontierei realizat æi
implementat
Subsistemul de suport logistic
integrat (pregãtirea resurselor
umane, mentenanåã etc. )
Subsistemul de supraveghere
a frontierei realizat æi
implementat
Echipamente de
control al trecerii
frontierei achiziåionate
æi instalate în punctele
de trecere a frontierei
Echipamente de
control al trecerii
frontierei achiziåionate
æi instalate în zonele
libere
Echipamente de
control al documentelor
achiziåionate æi instalate
în misiunile diplomatice
din strãinãtate
E c h i p a m e n t e
de supraveghere
la frontiera verde
achiziåionate æi
instalate
E c h i p a m e n t e
de supraveghere la
frontiera albastrã
achiziåionate æi
instalate
Subsistemul de infrastructurã
modernizat
Subsistemul de mobilitate
modernizat
Noi sedii construite.
Sediile existente
reabilitate
Facilitãåi portuare
modernizate
Dotãri æi facilitãåi
pentru sedii realizate
Cãi de comunicaåie
modernizate
Fluxuri de pasageri separate
Cooperarea cu
Unitatea Specialã
de Aviaåie pentru
s u p r a v e g h e r e a
frontierei
Mijloacele de
mobilitate navalã
(fluvialã æi maritimã)
achiziåionate
Figura 1 – Analiza arborescentã a obiectivelor
Frontiera - nr. 2/2006
Mijloacele de
mobilitate terestrã
achiziåionate
23

Profesionalism
Pentru un mediu mai stabil
de siguranåã
În perioada 23 septembrie -
16 decembrie 2005, subcomisarul
Gheorghe Osvat, prim-adjunctul æefului
IJPF Bihor, a urmat cursurile “Programului
de studii avansate în securitate”, organizate
la Centrul european pentru studii de
securitate "George C. Marshall”, din
localitatea Garmisch-Partenkirchen -
Germania, alãturi de alåi 145 de cursanåi,
din 34 de åãri reprezentând Statele Unite,
Europa æi Euroasia.
Cursul de bazã al programului s-a axat pe
studiul politicilor naåionale æi internaåionale
de securitate, probleme de apãrare naåionalã,
relaåii internaåionale precum æi alte abordãri
în aceste domenii.
Pe parcursul cursului s-au efectuat
vizite de documentare æi lucru la Bruxelles,
unde au fost vizitate sediul Alianåei Nord-
Atlantice æi sediul organismelor Uniunii
Europene. De asemenea, la Berlin,
au fost vizitate instituåii de apãrare
naåionalã a Republicii Federale a
Germaniei.
Cunoætinåele transmise au vizat
dobândirea unei mai mari înåelegeri
a problemelor care influenåeazã
securitatea internaåionalã, regionalã
æi la nivel naåional a comunitãåii
internaåionale, factorii care traseazã
strategia naåionalã de securitate
precum æi imperativele cooperãrii în
deplinã siguranåã.
Misiunea Centrului Marshall este de
a crea un mediu mai stabil de siguranåã,
prin promovarea instituåiilor æi a relaåiilor
democratice de securitate, în special în
domeniul apãrãrii naåionale, promovarea
unei cooperãri active pentru menåinerea
pãcii prin parteneriate durabile între
Subcomisarul Gheorghe Osvat încadrat de
directorul centrului, dr. John Rose (stânga) æi
gen. Charles F. Wald, adjunctul comandantului
foråelor americane staåionate în Europa
naåiunile aparåinând Statelor Unite,
Europei æi Euroasiei.
«Am avut o oportunitate deosebitã de
a întâlni oameni minunaåi, devotaåi, care
ne-au pus la dispoziåie toate materialele
de interes solicitate, au rãspuns favorabil
tuturor solicitãrilor noastre æi au fãcut tot
posibilul pentru a nu resimåi depãrtarea
de familie.»
Portret de poliåist de frontierã
Într-o instituåie în care schimbãrile se
succed cu o rapiditate uimitoare, tinerii
ofiåeri æi agenåii care ies de pe bãncile æcolilor
reuæesc sã se integreze æi sã dea randamentul
scontat, în ciuda eventualelor nemulåumiri
care apar legate de repartizarea pe posturi.
Conjunctura favorabilã de care au
beneficiat, cauzatã de nevoia de întinerire
a sistemului cât æi puterea de adaptare la
cerinåele care se impun, au dus la promovarea
multor tineri ofiåeri.
Unul dintre zecile de exemple care
pot fi date vine de la Sectorul PF Oancea,
din cadrul IJPF Galaåi, unde îæi desfãæoarã
activitatea subinspectorul Petricã Marin.
Dupã absolvirea Academiei de Poliåie
„Alexandru Ioan Cuza”, în anul 2003, a luat
contact cu realitãåile de la frontiera de est, mai
întâi ca ajutor æef turã, ulterior fiind promovat
ca æef de turã. Complexitatea activitãåilor de
la Sectorul de tip I de la Oancea, care are în
subordine æi un punct de trecere a frontierei
24 Frontiera - nr. 2/2006
rutier, au condus la specializarea ofiåerului
pe diferite domenii. Coordonând activitatea
agenåilor care efectuau misiuni la frontiera
verde cât æi în punctul de trecere, a reuæit
sã acumuleze cunoætinåe care sã-i permitã
obåinerea unor rezultate remarcabile.
De la descoperirea vestitelor asigurãri
auto tip carte verde æi paæapoarte duble,
subinspectorul Petricã Marin a coordonat æi
acåiuni de reåinere a cetãåenilor români care
încercau sã sustragã diferite produse agricole
de la fermele din apropierea frontierei.
Ultima perioadã i-a dat posibilitatea
tânãrului ofiåer sã-æi punã în practicã
cunoætinåele legate de descoperirea
autoturismelor de lux furate din åãri din
Uniunea Europeanã æi care urmau sã fie
scoase ilegal din România pentru a fi
înmatriculate în åãri din spaåiul ex-sovietic.
La mijlocul lunii ianuarie, împreunã cu
doi agenåi, a identificat doi cetãåeni germani
care au încercat sã scoatã din åarã douã
autoturisme, un VW Passat æi un AUDI
A6, în valoare de peste 35.000 de euro.
Autoturismele respective au fost furate din
Germania în cursul lunii decembrie 2005
æi, dacã nu erau identificate la Punctul de
Trecere a Frontierei Oancea, æi-ar fi pierdut
urma pe undeva prin Rusia sau Ucraina.
Aceste douã autoturisme furate nu sunt
singurele exemple care pot fi date: în luna
decembrie a anului trecut a identificat un
autoturism BMW X5 care, de asemenea,
fusese furat din Germania.
În perioada cât æi-a desfãæurat activitatea
la Sectorul PF Oancea a întâlnit æi situaåii pe
care nu întotdeauna le-a rezolvat aæa cum
ar fi trebuit, însã sprijinul oferit de cãtre æefi
æi colegi l-au ajutat sã depãæeascã sincopele
apãrute.
Bogdan CARP
„Subinspectorul Petricã Marin este
unul dintre ofiåerii foarte buni ai IJPF
Galaåi, acesta adaptându-se foarte bine la
specificul activitãåilor în Poliåia de Frontierã.
Chiar dacã a avut unele momente în care
s-a implicat mai puåin în rezolvarea unor
situaåii apãrute æi a fost muætruluit de
comanda inspectoratului, ofiåerul a obåinut
rezultate foarte bune împreunã cu tura pe
care o conduce.
Îl apreciez pe subinspectorul Petricã
Marin pentru modul în care se implicã în
pregãtirea agenåilor nou încadraåi, pentru
modul în care exploateazã aplicaåiile
informatice existente la IJPF Galaåi, cãt æi
pentru dinamismul specific vârstei.”
Æeful IJPF Galaåi
Comisar-æef de poliåie
DIDEL BÃDÃRÃU
„Subinspectorul Petricã Marin îæi
desfãæoarã activitatea în cadrul S.P.F.
Oancea, unde este încadrat ca – ofiåer
principal II la Compartimentul Ture
Serviciu, fiind repartizat ca æef turã
serviciu numãrul I.
Pe toatã perioada cât æi-a desfãæurat
activitatea în cadrul turei, s-a afirmat ca un
bun profesionist, fãcând dovada cã posedã
cunoætinåele æi deprinderile necesare funcåiei
pe care este încadrat æi pe care a îndeplinito
în cadrul turei.
Este preocupat în permanenåã de
perfecåionarea pregãtirii profesionale æi de
specialitate, participând la diferite cursuri
æi convocãri organizate la diferite eæaloane
superioare.
A avut întotdeauna o comportare demnã
æi civilizatã, este cinstit æi onest, bun coleg,
câætigând astfel respectul colegilor æi
aprecierea æefilor, nu a creat probleme de
naturã disciplinarã æi nu a fost sancåionat
disciplinar în perioada în care æi-a desfãæurat
activitatea la tura de serviciu.”
Æeful SPF Oancea
Subcomisar de poliåie
ZALÃ RENATO

Ætii æi câætigi!
#
Concurs Frontiera nr. 2/2006
REGULAMENT
I) Precizãri generale
A) Concursul este aprobat æi se
desfãæoarã în conformitate cu Ordinul
inspectorului general al PFR nr. 5840
din 06.08.2001 privind înfiinåarea
Consiliului Editorial al revistei
„Frontiera“.
B) Scopul concursului este de a
atrage interesul cititorilor prin oferirea
posibilitãåilor de auto-evaluare a
cunoætinåelor de culturã profesionalã
ale personalului PFR precum æi de
câætigare a unor premii.
II) Condiåii de participare
A) Rãspunsurile vor fi expediate
în plic închis redacåiei „Frontiera”,
pe adresa Inspectoratului General al
Poliåiei de Frontierã, str. Rãzoare nr. 2,
sector 6, Bucureæti, prin poæta specialã
sau civilã.
B) Pe plic se va menåiona
obligatoriu „Pentru concursul
„Frontiera“ din nr. 2/2006“.
C) Numele întreg al expeditorului
va fi menåionat pe verso, la rubrica
expeditor, æi va fi consemnat
obligatoriu în interior, pe talonul de
concurs decupat din revistã.
D) Vor fi luate în considerare
plicurile expediate pânã la data de
7 aprilie 2006, conform ætampilei
aplicate de poætã, în cazul celei „civile”,
inclusiv în cazul celei „speciale”.
E) Nu se admit rãspunsuri colective,
pe un singur talon;
o persoanã poate participa
la concurs cu maxim 5
taloane.
F) Nerespectarea integralã a
condiåiilor de la pct. II lit. D atrage
descalificarea, iar cea de la lit. E la
limitarea taloanelor.
III) Incompatibilitãåi:
A) Nu pot participa în comisia de
evaluare a rãspunsurilor persoanele care
au expediat taloane de participare la
acest concurs, persoanele implicate în
organizarea æi desfãæurarea concursului
æi rudele de gradul I-III (inclusiv afinii
acestora) nu pot participa la concurs.
B) Personalul Serviciului Cabinet æi
Relaåii Publice din cadrul I.G.P.F. nu
poate participa la concurs.
IV) Evaluarea rãspunsurilor
A) Aprecierea rãspunsurilor
se efectueazã de cãtre o comisie
desemnatã la nivelul IGPF, care acordã
un punctaj pentru fiecare rãspuns
complet, conform grilei de rãspunsuri.
B) Dintre participanåii care
acumuleazã cel mai mare punctaj, vor
fi desemnaåi, în ordine descrescãtoare,
ocupanåii locurilor I, II, III, iar o
persoanã nu poate câætiga decât un
singur premiu.
C) În cazul în care doi sau mai
mulåi participanåi realizeazã un punctaj
egal, desemnarea câætigãtorului locului
respectiv se va face prin tragere la soråi.
Locurile inferioare, în acest caz, vor fi
atribuite tot prin tragere la soråi a
rãspunsurilor cu acelaæi punctaj rãmase
în concurs.
V) Acordarea premiilor:
A) Câætigãtorii vor fi premiaåi
dupã cum urmeazã:
Locul I - 1.200 RON,
Locul II - 800 RON,
Locul III - 600 RON,
Trei menåiuni
– 300 RON.
Fond total de premiere =
3.500 RON.
B) Numele câætigãtorilor æi grilele
cu rãspunsurile corecte vor fi publicate
în revista „Frontiera“.
Câætigãtorii concursului din nr.11-12/2005
Locul I – 1.200 lei RON – cms.-æef Statie Sebastian – SPCPF Oræova;
Locul II – 800 lei RON – cms. Pãcalã Grigore – SPCPF Oræova;
Locul III - 600 lei RON – agent Blãjanu Cornel - IJPF Brãila;
Menåiune – 300 lei RON, agent Ionescu Gabriel Marius – IJPF Olt;
Menåiune – 300 lei RON, agent-æef adj. Macovei Petriæor – IJPF Galaåi;
Menåiune – 300 lei lei RON, agent Malache Lucian-Georgian, SPF Fãlciu.
Rãspunsuri corecte: 1-c, 2-c, 3-b, 4-c, 5-a, 6-a, 7-a, 8-c.
Talon de concurs
F R O N T I E R A - nr. 2/2006
Nume æi prenume: .............................................................
Adresa: ..............................................................................
Gradul: ............................................. Vârsta: .....................
Loc de muncã: ...................................................................
Tel. acasã: ......................... serv.: ......................................
Mobil: ................................................................................
R ã s p u n s u r i
1 . 2 . 3 . 4 .
ÎNTREBÃRI
1. Care sunt mãsurile
preventive?
a) reåinerea æi arestarea
preventivã, obligarea de a nu
pãrãsi localitatea æi obligarea
de a nu pãrãsi åara;
b) obligarea de a nu pãrãsi
localitatea æi obligarea de a nu
pãrãsi åara;
c) obligarea de a nu pãrãsi
localitatea, obligarea de a
nu pãrãsi åara æi arestarea
preventivã.
2. Care sunt pãråile în
procesul penal?
a) inculpatul, partea
vãtãmatã, partea civilã æi partea
responsabilã civilmente;
b) învinuitul, inculpatul;
c) partea civilã æi partea
responsabilã civilmente.
3. În condiåiile Legii
nr. 248 din 20 iulie 2005,
privind regimul liberei
circulaåii a cetãåenilor
români in strãinãtate, care
din urmãtoarele fapte nu
constituie contravenåie?
a) reåinerea paæaportului
aparåinând unei persoane, de
cãtre alte persoane decât cele
autorizate;
b) pierderea, deteriorarea
sau distrugerea documentului
de cãlãtorie în mod repetat,
într-un interval de trei ani;
c) folosirea, titlului de
cãlãtorie eliberat cetãåenilor
români de cãtre misiunile
diplomatice æi oficiile
consulare ale României din
strãinãtate dupã expirarea
valabilitãåii de un an;
4. În conformitate cu
prevederile legale în vigoare,
informatorii pot beneficia de
recompense financiare?
a) nu, decât în situaåii
excepåionale stabilite prin
Ordin al Ministrului Administraåiei
æi Internelor;
b) da, cu avizul procurorului
de caz æi aprobarea
ordonatorului secundar de
credite;
c) da, în condiåiile stabilite
prin ordin al ministrului
administraåiei æi internelor
æi al procurorului general al
Parchetului de pe lângã Curtea
Supremã de Justiåie.
5. Divulgarea informaåiilor,
acåiunilor operative, a surselor
de informare æi mijloacelor
specifice de muncã atrage:
a) rãspunderea disciplinarã;
b) rãspunderea penalã;
c) rãspunderea disciplinarã,
contravenåionalã, civilã sau
penalã, dupã caz.
6. Protecåia informaåiilor
secrete de stat este o obligaåie
ce revine?
a) persoanelor autorizate
care le emit, le gestioneazã sau
care intrã în posesia acestora;
b) persoanelor autorizate
care le emit, le gestioneazã sau
care intrã în posesia acestora,
voluntar sau involuntar;
c) persoanelor autorizate
care le emit sau le
gestioneazã.
7. Organele poliåiei de
frontierã permit ieæirea din åarã
a cetãåenilor români minori, în
urmãtoarele cazuri?
a) minorul este titular al
unui document de cãlãtorie
individual æi cãlãtoreæte în
strãinãtate neînsoåit de o
persoanã fizicã majorã;
b) minorul este înscris
în paæaportul unui pãrinte
æi cãlãtoreæte în strãinãtate
împreunã cu acesta sau,
dupã caz, este titular al
unui paæaport individual æi
cãlãtoreæte împreunã cu unul
dintre pãrinåi;
c) minorul este înscris
în paæaportul unui pãrinte
æi cãlãtoreæte în strãinãtate
împreunã cu acesta sau,
dupã caz, este titular al
unui paæaport individual æi
cãlãtoreæte împreunã cu unul
dintre pãrinåi, fãrã a mai fi
necesarã declaraåia celuilalt
pãrinte, numai dacã pãrintele
însoåitor face dovada faptului
cã minorul i-a fost încredinåat
prin hotãrâre judecãtoreascã
rãmasã definitivã æi
irevocabilã;
8. Restrângerea exercitãrii
dreptului la libera circulaåie
în strãinãtate a cetãåenilor
români poate fi dispusã
pentru o perioadã de cel mult
trei ani numai în condiåiile
æi cu privire la urmãtoarele
categorii de persoane?
a) cu privire la persoana
care a fost returnatã dintrun
stat în baza unui acord
de readmisie încheiat între
România æi acel stat;
b) cu privire la persoana
care a fost condamnatã æi
are de executat o pedeapsã
privativã de libertate;
c) cu privire la persoana
care este urmãritã pentru
creanåe exigibile mai mari de
25 milioane lei, datorate unor
persoane fizice, persoane
juridice sau statului, iar
executarea acestora nu este
garantatã;
Bibliografie: Codul de
procedurã penalã, Legea nr.
182/2002; Legea nr. 248/
2005; Legea nr. 39/2003.
NOTÃ: fiecare întrebare are un
singur rãspuns corect
5 . 6 . 7 . 8 .
Frontiera - nr. 2/2006
25

Studiu
Despre motivaåia profesionalã æi aæteptãrile
„EUROAGENÅILOR”
Scoaterea la concurs a unor funcåii
de agenåi cu încadrare din sursã externã
au fãcut ca mii de oameni sã ia cu asalt
structurile Poliåiei de Frontierã în speranåa
ocupãrii unui loc de muncã „sigur æi bine
plãtit”. În goana dupã aceastã frumoasã
obsesie, câåi dintre candidaåi au mai
analizat, în prealabil, aspectele cele mai
importante ale unei orientãri profesionale?
Câåi s-au întrebat: în ce constã munca
respectivã?, îmi va place ceea ce fac?,
pot face faåã cerinåelor instituåionale æi de
mediu? este într-adevãr ceea ce vreau eu
sã fac în viaåã?
Ba mai mult, fugind de concurenåa
prea mare pe funcåiile de ofiåeri, mulåi
oameni cu studii superioare au
candidat pentru ocuparea unei
funcåii de agent în speranåa cã,
sigur sperã ei, în câåiva ani vor
promova pe funcåii superioare.
Important (pentru moment) este
doar sã intre în sistem. Apare
iarãæi o întrebare ce ar fi trebuit
luatã în calcul la orientarea
profesionalã: Care sunt criteriile
de promovare, în condiåiile în
care numãrul celor cu studii
superioare depãæeæte cu mult
oferta instituåiei pentru funcåii
corespunzãtoare studiilor?
Cu scopul de a depista
adevãrata motivaåie a orientãrii
profesionale a fost aplicat un
chestionar unui lot de 50 de
agenåi - 25 bãrbaåi æi 25 femei
- proveniåi prin încadrare din
sursã externã. Semnificativ este
faptul cã, din totalul subiecåilor,
14 au studii superioare de lungã
duratã (10 femei æi 4 bãrbaåi),
11 au studii superioare de scurtã duratã
(6 femei æi 5 bãrbaåi), din aceætia 6 sunt
studenåi la o facultate, iar numai 24 au
studii medii (9 femei æi 16 bãrbaåi) æi, prin
urmare, suficiente pentru ocuparea funcåiei
de agent.
Desigur, subiecåii cu studii superioare,
cu bunã ætiinåã au renunåat la profesia
pentru care s-au pregãtit acceptând, fãrã
o informare completã æi cu speranåa cã
vor promova în maxim 2 ani, o profesie
inferioarã studiilor, asumându-æi în acest fel
un mare risc. Contactul brusc cu riscurile,
rigorile æi condiåiile vicioase ale locurilor de
muncã, acåiunea agenåilor stresori specifici
profesiei, la care se adaugã nesatisfacerea
nevoii de autorealizare, de promovare, pot
conduce la apariåia unor grave tulburãri de
adaptare.
În urma centralizãrii rãspunsurilor
date la întrebarea “Care este motivul
pentru care aåi ales profesia de poliåist
de frontierã?” •40% dintre femei æi 60%
26 Frontiera - nr. 2/2006
dintre bãrbaåi considerã cã au ales aceastã
profesie pentru poziåia socialã ce o conferã
(prestanåã, ordine, disciplinã, rigurozitate,
profesionalism, respect impus de uniformã)
•48% dintre femei æi 60% dintre bãrbaåi
considerã cã principalul motiv al orientãrii
lor profesionale îl constituie siguranåa
locului de muncã •36% din femei æi 48%
din bãrbaåi s-au orientat cãtre aceastã
profesie datoritã câætigului financiar •8%
dintre femei æi 12% dintre bãrbaåi au luat în
calcul la alegerea profesiei æi posibilitãåile
de promovare.
Rãspunsurile au variat, de la cele
directe: „Pentru a avea o carierã æi un
trai mai bun”, „Este un loc de muncã
bine plãtit æi sigur” sau... „Motivul acestei
alegeri a fost un loc sigur de muncã care
îmi va rãsplãti loialitatea æi demnitatea”
pânã la cele detaliate: „Am ales aceastã
profesie pentru cã presupune rigurozitate,
seriozitate, profesionalism, muncã în
echipã, æanse de promovare æi, în general,
îmi place uniforma militarã pentru cã
impune mult respect”, “Am ales aceastã
profesie pentru cã oferã mai multe avantaje
decât alte profesii ... o profesie cu un
anumit grad de disciplinã, nici prea sever,
dar nici prea lejer”.
Câåiva subiecåi s-au detaæat net de
rãspunsurile celorlalåi, remarcându-se prin
... „originalitate”: „Am ales aceastã profesie
din dorinåa de a face ceva diferit de ceea
ce fãceam înainte” (deæi din rubricile
chestionarului referitoare la profesia
anterioarã æi vechimea în muncã, se pare cã
subiectul în cauzã nu a mai desfãæurat vreo
altã activitate) sau... „Motivul pentru care
am ales aceastã profesie este mândria de
a servi patria” sau, simplu... „Pentru cã îmi
place æi pentru cã mã caracterizeazã”, „Nu
am gãsit un loc de muncã în domeniul în
care am terminat facultatea”, „Întotdeauna
am cochetat cu ideea de a deveni poliåist,
dar înãlåimea a fost un impediment. Acum
am avut ocazia de a face acest lucru. Îmi
place sã respect legile æi sã urmãresc ca ele
sã nu fie încãlcate”.
Orientãrile profesionale au fost fãcute în
condiåiile în care, întrebaåi: „Ce ætiaåi despre
activitatea poliåistului de frontierã înainte de
a opta pentru aceastã profesie?” 70% din
totalul subiecåilor cunoæteau doar lucruri
elementare sau... „mai nimic” - potrivit
câtorva subiecåi („Pãzesc graniåa”, „Se
ocupã cu asigurarea securitãåii frontierei”,
„controlul documentelor”,
„cã trebuie multã disciplinã æi
seriozitate”, „Suficient cât sã
mã facã sã aleg aceastã profesie
æi sã mã adaptez la cerinåele
impuse”, „A fi poliåist înseamnã
a fi o persoanã demnã,
responsabilã, serioasã”, „Ætiam
cã se deplaseazã pe frontierã,
are multe restricåii, dar æi multe
privilegii”, „Despre activitatea
poliåistului de frontierã ætiam cã
exercitã o meserie frumoasã æi
serioasã”, “Lucruri de bazã,
pe care le cunoaæte orice
cetãåean”, „Despre activitatea
poliåistului de frontierã ætiam
cã impune un risc mare æi un
efort pe mãsurã”, „Apãrã prima
linie a åãrii, combate stãrile de
infracåionalitate din preajma
frontierei”).
18% din totalul subiecåilor
considerã cã au avut cunoætinåe
suficiente întrucât au membrii
în familie care sunt poliåiæti de frontierã, iar
12% din bãrbaåi au efectuat stagiul militar
la arma poliåie de frontierã.
Rãspunsurile date la întrebarea
urmãtoare: „Care sunt aæteptãrile
dumneavoastrã de la noul loc de
muncã?”, au relevat faptul cã aæteptãrile
“euroagenåilor” sunt pe mãsura informaåiilor
deåinute despre profesie.
Astfel, femeile “euroagent”, în procent
de 80%, pun un accent deosebit pe sistemul
relaåional, au o dorinåã acutã de respect æi
înåelegere, în special din partea superiorilor:
„...spiritul de echipã, o cunoaætere cât mai
detaliatã a societãåii, o comunicare cât mai
bunã cu societatea”, „Colectivul în care o
sã-mi desfãæor activitatea sã fie cu spirit de
echipã”, „Aæteptãrile sunt normale. Doresc
sã fiu respectatã, înåeleasã æi munca mea
sã fie rãsplãtitã corespunzãtor, atât moral,
psihic, cât æi financiar”, „Doresc sã am o
carierã frumoasã æi bogatã”, „Consider cã
noul loc de muncã îmi va schimba radical

viaåa”, „... Abia acum mã pot simåi un om
împlinit pe deplin æi în plan profesional nu
numai personal”, „Aæteptãrile sunt mari æi
multe, dar sper sã fie aæa cum mã aætept.
Nu am lucrat niciodatã, sunt emoåionatã æi
timidã, sper sã mã adaptez repede locului
de muncã”, „Siguranåã, æefi cu care poåi
comunica”.
Pentru 12% dintre femeile „euroagent”,
salariul æi posibilitãåile de promovare
conteazã: „Aætept siguranåa serviciului,
salariul atractiv, responsabilitãåi”, “Sã ajung
cât mai departe în aceastã profesie”, „Cel
mai mult îmi doresc sã îmi placã ceea ce
voi face, sã nu am probleme æi, bineînåeles,
cu timpul sã avansez”.
Doar 8% doresc: „În primul rând sã mã
integrez, apoi sã fac faåã situaåiilor care vor
apãrea æi nu în ultimul rând sã fiu apreciatã
pentru ceea ce voi face.
Bãrbaåii... majoritatea (68%), îæi doresc
ceva mai puåin: „Sã-mi îndeplinesc cu
seriozitate munca”, „Sã respect aceastã
profesie æi sã o îndeplinesc conform
cerinåelor”, „De la noul loc de muncã
aætept o stabilitate mai mare”, „Aætept
satisfacåii pe plan profesional”, „Sã mã
adaptez cât mai uæor în sistem”, „Sã fie
bine”, „Multe împliniri din toate punctele
de vedere”, „Sã am un loc de muncã
stabil æi sã-mi pot organiza viaåa într-un
mod decent”, „O schimbare radicalã a
modului de viaåã æi mai multã disciplinã
în viaåa de zi cu zi”, „Sã devin mai ordonat
æi mai disciplinat”.
Alåii (20%), vor ceva mai palpabil,
mai consistent: „Satisfacåie materialã”,
„Stabilitate financiarã, climat plãcut în
cadrul colectivului”, “O viaåã mai bunã æi
siguranåa zilei de mâine”, „Sã fie înåelegere
din partea colegilor mai vechi æi sã am
satisfacåiile sperate în urma prestãrii acestei
munci”.
8% din bãrbaåi ar vrea totuæi mai
la... „umbrã”: „Sã nu întâmpin multe
probleme”, „Un risc cât mai mic din
partea nelegiuiåilor æi o adaptare cât mai
rapidã”.
4% declarã: „Sunt convins cã acest
loc de muncã, pe lângã statutul special pe
care mi-l conferã, îmi asigurã stabilitate æi
continuitate”.
Cum speranåa a fost singura care a rãmas
în cutia Pandorei, nu-mi rãmâne decât sã
le urez în numele colegilor „Bun venit!”,
adaptare rapidã, sã aibã parte de satisfacåii
profesionale, de relaåii armonioase æi
respect reciproc pentru cã aceste aspecte
aduc o contribuåie importantã la creæterea
eficienåei în muncã, dar mai ales ... sã
spere. Visele sigur li se vor împlini (pânã la
pensie), dacã vor åine cont de câteva vorbe
înåelepte: „A urca înseamnã a te sacrifica.
Orice culme e severã” (V. Hugo), „Numai
cel ce a acceptat întru totul privaåiunea,
orice privaåiune, chiar æi a vieåii, este
demn sã pretindã ceva” (K. Tsatsos). Sau
vor dezlega vorbele cu tâlc ale lui N. Iorga:
„Câte stridii nu pier pentru cã se cautã
aceea care cuprinde mãrgãritarul!”.
Mariana CENEA,
psiholog la IJPF Mehedinåi
PSIHOLOGIA ÎN MEHEDINÅI
- EXEMPLU DE INIÅIATIVÃ,
COLABORARE ÆI COOPERARE
În ziua de 19 ianuarie a.c., IJPF Mehedinåi
a fost gazda primei întruniri a ofiåerilor
psihologi din garnizoana Mehedinåi, în
cadrul Cercului de Psihologie înfiinåat la
iniåiativa acestora.
La întrunire au participat din partea
SPCPF Oræova - insp. Maria Anton, din
partea IPJ Mehedinåi - scms. Romaniåa
Ella Grigore, sinsp. Ioana Micle æi insp. pr.
Ileana Bogatoniu, din partea IJJ Mehedinåi
- lt. Maria Adelina Petrescu, din partea
Penitenciarului de Maximã Securitate Dr.
Tr. Severin - cms. æef Veronica Apostol, iar
din partea IJPF Mehedinåi - subsemnata, în
calitate æi de organizator. Scopul principal
al întrunirii l-a constituit schimbul de
experienåã æi colaborarea pe aceastã linie
de specialitate. Din partea conducerii IJPF
Mehedinåi a participat comisarul-æef Adrian
Mendea - adjunctul æefului IJPF Mehedinåi
æi comisarul-æef Ion Gurgu - æeful Biroului
MRU din cadrul IJPF Mehedinåi, care au
precizat importanåa psihologiei în activitatea
poliåiætilor, în general, precum æi necesitatea
unor strategii psihologice menite sã creascã
eficienåa æi randamentul indivizilor.
Pe ordinea de zi au fost: prezentarea
unor referate æi lucrãri, cum ar fi „Consumul
În perioada 6-8 februarie a.c., la sediul
IGPF a avut loc un seminar cu tema
„Educaåia comportamentalã în probleme
de poliåie, purtarea în momente conflictuale
pe baza analizei tranzacåionale”. Acest
seminar face parte din Proiectul pentru
implementarea poliåiei de proximitate în
România æi a fost condus de cãtre instructori
de la Poliåia Naåionalã - comisarul Cãtãlin
Dinulescu æi inspectorul principal Adrian
Dinu. Participanåi au fost ofiåeri din
structurile teritoriale ale PFR, mai exact de
la inspectoratele æi sectoarele poliåiei de
frontierã.
Problemele discutate au fost cele
referitoare la înåelegerea conceptului
de proximitate la poliåia de frontierã,
adicã apropierea poliåistului de frontierã
de cetãåeni æi cunoaæterea problemelor
acestora, pentru a veni în întâmpinarea æi
rezolvarea lor.
Modul de desfãæurare a fost unul
interactiv, seminariætii fiind puæi sã rezolve
situaåii care de care mai complexe ce ar
putea apãrea pe parcursul activitãåii. Puncte
de plecare au fost sinceritatea în discuåii,
încrederea reciprocã, spontaneitatea,
de droguri - o problemã de actualitate” -
prezentat de comisar-æef Veronica Apostol
sau „Influenåele stilului de conducere asupra
climatului organizaåional în instituåiile cu
subordonare ierarhizatã, de tip piramidal”
- lucrare susåinutã de subsemnata.
De asemenea, s-a prelucrat legislaåia æi
documentaåia necesarã obåinerii avizelor de
liberã practicã æi a competenåelor necesare
pentru desfãæurarea activitãåii de psihologie
în domeniul „Ordine publicã æi siguranåã
naåionalã”, precum æi metodologia de
participare la Conferinåa Naåionalã de
Psihologie organizatã de Universitatea
"Babeæ - Bolyai" din Cluj - Napoca æi care
se va desfãæura în perioada 18 - 21 mai în
aceastã localitate.
Întrunirea a fost de bun augur pentru
absolut toåi participanåii. Cum problemele
pe aceastã linie de specialitate sunt multiple,
iar o singurã zi a fost insuficientã pentru
clarificarea în totalitate, s-a hotãrât ca,
prin rotaåie, fiecare instituåie cu atribuåii
în asigurarea ordinii æi liniætii publice din
judeåul nostru, sã organizeze astfel de
întruniri.
Mariana CENEA
Seminar pe probleme de
proximitate
eliminarea complexelor æi a inhibiåiilor.
Pentru a se realiza æi implementa conceptul
de proximitate, poliåistul trebuie sã înåeleagã
problemele cetãåenilor æi sã le capteze
încrederea pentru a crea liantul între aceætia
æi autoritãåile statului.
Acesta este începutul, urmând ca pe
parcursul anului sã urmeze o serie de alte
seminarii, unele conduse de cãtre specialiæti
din Uniunea Europeanã.
Anghel STOICA
Frontiera - nr. 2/2006
27

Analizã
Cooperarea Poliåiei de Frontierã Române pentru
supravegherea æi controlul frontierei de stat (V)
• Neculai BURNICHI
D. Cooperarea cu organizaåii nonguvernamentale
Poliåia de Frontierã Românã
va coopera cu organizaåiile nonguvernamentale
care au ca obiect
de activitate respectarea drepturilor
omului, a drepturilor copiilor, precum:
Organizaåia Internaåionalã pentru
Migraåie, Consiliul Naåional Român
pentru Refugiaåi, Înaltul Comisariat
O.N.U. pentru Refugiaåi, Organizaåia
"Salvaåi Copiii" etc. pentru:
1. realizarea schimbului de date æi
informaåii;
2. rezolvarea în comun a unor
situaåii care privesc frontiera de stat
æi interesele unor cetãåeni români;
3. pregãtirea specificã a
personalului Poliåiei de Frontierã
pe problemele privind respectarea
drepturilor omului;
4. acordarea de asistenåã
reciprocã în probleme de interes
comun.
E. Colaborarea cu autoritãåile
de frontierã ale åãrilor vecine
Cooperarea IGPF cu
structurile poliåieneæti de frontierã
corespondente sau cu alte
organisme poliåieneæti din statele
vecine, din alte state ori cu organisme de
specialitate internaåionale se realizeazã
având la bazã prevederile tratatelor,
convenåiilor, acordurilor, protocoalelor
æi înåelegerilor încheiate de România cu
statele vecine æi alte state, ratificate sau
aprobate, potrivit legii.
Pentru asigurarea îndeplinirii
prevederilor tratatelor (acordurilor,
convenåiilor) privind regimul frontierei
de stat încheiate de România cu statele
vecine, guvernul român numeæte
împuterniciåi de frontierã æi locåiitori
ai acestora, dintre ofiåerii Poliåiei de
Frontierã Române.
Cooperarea vizeazã:
1. soluåionarea în comun a unor
evenimente de frontierã mai complexe,
pe baza documentelor de cooperare
bilateralã;
2. realizarea schimbului de date æi
informaåii;
3. pregãtirea æi desfãæurarea în
comun a unor acåiuni specifice pentru
descoperirea persoanelor care au comis
infracåiuni în zona de competenåã;
4. realizarea unor întâlniri între
reprezentanåii autoritãåii de frontierã din
România æi reprezentanåi ai autoritãåilor
28 Frontiera - nr. 2/2006
de frontierã din åãrile vecine pentru
extinderea colaborãrii æi stabilirea
modalitãåilor concrete de materializare
a acestora; dezvoltarea cadrului
organizatoric de colaborare pe diverse
planuri;
6. înfiinåarea de puncte comune de
control pentru trecerea frontierei cu
statele vecine;
7. încheierea de acorduri cu Ucraina
æi Republica Moldova æi de noi acorduri
cu Bulgaria, Republica Ungarã æi
Iugoslavia privind regimul frontierei de
stat, colaborarea æi asistenåa mutualã în
problemele de frontierã;
8. încheierea de documente bisau
multilaterale, ori modificarea
æi completarea celor existente în
domeniul schimbului de informaåii
pentru prevenirea æi combaterea
traficului de persoane æi a criminalitãåii
transfrontaliere cu statele vecine ori cu
alte state interesate;
9. analizarea acordurilor de mic
trafic cu Ucraina æi Iugoslavia æi
îmbunãtãåirea acestora în conformitate
cu cerinåele U.E.;
10. înfiinåarea Punctelor Comune
de Contact pentru Frontierã (Galaåi æi
Timiæoara, Giurgiu-Ruse, Boræ-Artand,
la Marea Neagrã, Port Constanåa etc.).
Majoritatea deja funcåioneazã.
În principal, punctele de contact
participã la:
• combaterea migraåiei ilegale.
• furnizarea de informaåii în vederea
sprijinirii acåiunilor specifice desfãæurate
de Autoritatea Vamalã în Zona Specialã
de Supraveghere.
• prevenirea, combaterea æi
sancåionarea infracåiunilor economice æi
a fraudelor vamale.
• realizarea de contacte cu
autoritãåile implicate în combaterea
infracåiunilor economice cu incidenåã
la frontierã.
• combaterea criminalitãåii
transfrontaliere, a infracåiunilor de
cãIãuzire, a traficului de droguri, maæini
furate, de bunuri din Patrimoniul Cultural
Naåional æi de mãrfuri contrafãcute æi
pirat.
Ca utilitate, Punctele Comune de
Contact pentru Frontierã reprezintã:
• o formã modernã de cooperare la
frontierã;
• asigurarea unui schimb de
informaåii rapid si eficient, în combaterea
infracåionalitãåii;
• o garanåie în gestionarea
comunã a situaåiei operative
prezente.
F. Colaborarea cu autoritãåile
de frontierã ale åãrilor membre
ale Uniunii Europene æi åãrilor
candidate la aderare la Uniunea
Europeanã:
1. realizarea schimbului de
date æi informaåii;
2. organizarea æi desfãæurarea
unor schimburi de experienåã,
a unor documentãri necesare
dezvoltãrii orizontului de
cunoaætere în domeniul poliåiei
de frontierã;
3. planificarea æi asigurarea
condiåiilor pentru schimbul de specialiæti,
efectuarea unor activitãåi de pregãtire în
domeniul combaterii infracåionalitãåii
transfrontaliere;
4. constituirea unor grupuri comune
de lucru pe probleme ale infracåionalitãåii
transfrontaliere;
5. realizarea unor schimburi de
experienåã pe probleme ale viabilitãåii
structurilor existente, competenåe, mod
de acåiune, activitãåii preventive etc.
G. Cooperarea cu alte state:
1. aplicarea cu stricteåe a prevederilor
acordurilor de readmisie pentru cetãåenii
proprii æi teråi încheiate cu aceste state;
2. participarea la negocierea unor
noi acorduri de readmisie a cetãåenilor
proprii æi teråi;
3. schimbul de date æi informaåii de
interes reciproc cu autoritãåile poliåieneæti
ale acestor state;
4. pregãtirea æi desfãæurarea de
acåiuni comune pentru combaterea
infracåionalitãåii transfrontaliere æi a
activitãåii reåelelor crimei organizate.

DIRECÅIA GENERALÃ ANTICORUPÅIE
VÃ PREVINE (II)
Generic vorbind, corupåia
înseamnã abuzul de putere sãvâræit
în exercitarea funcåiei publice
indiferent de statutul, structura
sau poziåia ierarhicã, în scopul
obåinerii unui profit personal
– direct sau indirect – pentru sine
sau pentru altul, persoanã fizicã
sau juridicã. Legat de corupåie,
vorbeam într-un articol anterior
despre luarea æi darea de mitã,
ca æi de primirea de foloase
necuvenite. Însã din categoria
infracåiunilor ce constituie acte
de corupåie, face parte æi traficul
de influenåã. Cã doar toatã lumea
e prietenã cu toatã lumea æi e
imposibil sã nu gãsim – vorba
lui nea Iancu – de la Ioneasca la
Popeasca, apoi Protopopeasca – pe
cineva care sã ne rezolve mai pe
ocolite problema. Legiuitorul a
numit astfel de maæinaåii trafic
de influenåã. Aæadar, primirea ori
pretinderea de bani ori acceptarea
de promisiuni, de daruri, direct
sau indirect, pentru sine ori
pentru altul, sãvâræitã de cãtre o
persoanã care are influenåã sau
lasã sã se creadã cã are influenåã
asupra unui funcåionar pentru
a-l determina sã facã, ori sã nu
facã un act ce intrã în atribuåiile
sale de serviciu, constituie acte
de corupåie. Pedeapsa pentru o
asemenea faptã este pe mãsurã
– privare de libertate de la 2 la
12 ani.
Æi când te gândeæti cã drumul
drept e cel mai scurt æi sigur eu v-
aæ întreba: pentru ce sã vã riscaåi
libertatea?
Nu rãmâneåi indiferenåi, vã
dãm posibilitatea sã semnalaåi
orice faptã de corupåie sãvâræitã
de personalul MAI la linia verde
anticorupåie, 0800.806.806.
Serviciul Prevenire al DGA
Sesizaåi faptele
de corupåie ale
pesonalului MAI
la 0800.806.806
- linie telefonicã
gratuitã a
Direcåiei Generale
Anticorupåie
Mita nu este sorã cu poliåistul
Sistemul de supraveghere de la
Punctul de Trecere a Frontierei Galaåi-
Rutier este folosit din ce în ce mai des
pentru dovedirea încercãrilor de mituire
a poliåiætilor de frontierã. Introdus atât
în scopul monitorizãrii traficului
de mãrfuri æi cãlãtori, cât æi pentru
prevenirea æi combaterea corupåiei în
rândul personalului propriu, sistemul îæi
dovedeæte eficienåa de la o lunã la alta.
În data de 30 ianuarie, cu ocazia
verificãrii documentelor de cãlãtorie
ale unei cetãåene din Ucraina, agentul
George Petrache a constatat faptul cã,
persoana respectivã nu avea înscris, în
viza aplicatã în paæaport, copilul sãu în
vârstã de æase ani.
Auzind vestea, Tetyana F., de 28 de
ani, i-a spus soåului sãu, cetãåeanul grec
Vitali F., de 31 de ani, cã nu îndeplineæte
condiåiile pentru a intra în România.
Acesta, întreprinzãtor, a încercat sã ofere
100 de euro pentru rezolvarea pe cale
amiabilã a celor constatate, motivând cã
doreæte neapãrat sã ajungã în Grecia.
de frontierã
La numai douã zile, în data de
1 februarie, cu ocazia efectuãrii
controlului documentelor de cãlãtorie
ale lui Oleg S., cetãåean ucrainean de
40 de ani, agentul George Petrache, sub
coordonarea æefului de grupã, agentulæef
adjunct Ioan Hanta, a observat cã
autoturismul pe care îl conducea nu
îndeplinea condiåiile tehnice pentru a
circula pe teritoriul României.
Încercând o soluåie de compromis,
ucraineanul a propus celor doi poliåiæti
de frontierã de la PPF Galaåi–Rutier sã le
ofere 70 USD pentru a-i permite intrarea
în åarã.
Æi de aceastã datã, poliåiætii de frontierã
au încercat sã-i explice consecinåele
penale ale faptei sale, însã cetãåeanul
ucrainean a insistat în încercarea sa
de mituire. Drept urmare, poliåiætii de
frontierã le-au întocmit celor doi mituitori
actele premergãtoare începerii urmãririi
penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii
de dare de mitã, f.p.p. de art. 255 al. 1
C.p., fiind prezentaåi la Parchetul de pe
lângã Tribunalul Galaåi.
De menåionat cã agentul George
Petrache, poliåistul de frontierã din cadrul
PTF Galaåi-Rutier, care a refuzat, de douã
ori, în doar 48 de ore, mita oferitã de
persoane certate cu legea, a fost avansat
la gradul profesional urmãtor, pentru
profesionalismul de care a dat dovadã în
îndeplinirea atribuåiunilor de serviciu.
Agentul de poliåie George-Cristian
Petrache, în vârstã de 26 ani, absolvent al
Liceului de Marinã Galaåi, îæi desfãæoarã
activitatea în cadrul IJPF Galaåi din anul
2001, perioadã în care s-a evidenåiat
cu rezultate deosebite în activitatea
desfãæuratã, deseori fiind recompensat
pentru realizãrile sale.
Bogdan CARP
Frontiera - nr. 2/2006
29

Logisticã
SISTEMUL INTEGRAT PENTRU SECURITATEA
FRONTIEREI – o prioritate a integrãrii europene – II
• Dumitru POPESCU
În proiectarea æi construcåia sistemului
integrat pentru securitatea frontierei
apreciem cã se impune o anume eæalonare.
Toate subsistemele sunt supuse principiilor
æi regulilor generale specifice sistemului
integrat.
Elementele cheie ale sistemului integrat
sunt: canalele æi fluxurile informaåionale;
relaåiile ce se stabilesc între structurile
responsabile; schimburile reciproce de
informaåii; analizele de risc (analizele integrate
de risc); prevenirea comiterii infracåiunilor
transfrontaliere; acåiunile concrete de
combatere a infracåionalitãåii transfrontaliere
de cãtre fiecare dintre instituåii sau în
cooperare; înlãturarea urmãrilor provocate
de infracåionalitatea transfrontalierã.
În accepåiunea noastrã, relaåiile endogene
sunt cele care se manifestã în interiorul
sistemului între subsisteme æi înãuntrul
acestora, iar relaåiile exogene sunt relaåiile
care se stabilesc în afara sistemului cu alte
sisteme, cu extrasistemul.
Fundamentarea relaåiilor în sistemul
integrat este o condiåie esenåialã în
funcåionarea întregului mecanism æi apreciem
cã trebuie orientatã în urmãtoarele direcåii
principale:
p Armonizarea legislativã æi proceduralã,
optimizarea organizatoricã æi asigurarea
funcåionãrii la standarde europene
a instituåiilor cu atribuåii la frontierã
(înlãturarea paralelismelor æi suprapunerilor
de competenåe în ce priveæte migraåia, azilul,
traficul de stupefiante æi celelalte forme de
infracåionalitate transfrontalierã);
p Managementul unitar al resurselor
(umane, tehnice, tehnologice, informaåionale,
logistice, financiare etc.) pe bazã de programe
multianuale sectoriale integrate æi utilizarea
eficientã a acestor resurse;
p Intensificarea acåiunilor de prevenire a
imigraåiei ilegale în România, desfãæurate în teråe
30 Frontiera - nr. 2/2006
åãri, în special în cele de origine æi de tranzit:
• Implementarea sistematicã a
regulilor UE/Schengen referitoare la vize:
• continuarea adaptãrii practicilor la politica
Uniunii Europene în domeniul vizelor •
îmbunãtãåirea caracteristicilor de siguranåã
ale colantului vizei naåionale • îmbunãtãåirea
capacitãåii administrative a structurilor
responsabile cu eliberarea vizelor.
• Creæterea rolului oficiilor consulare
în prevenirea intrãrii ilegale în România:•
perfecåionarea pregãtirii personalului oficiilor
consulare în domeniul descoperirii falsurilor
în documente • dotarea adecvatã a oficiilor
consulare cu echipamente de descoperire a
falsurilor în documente • creæterea gradului
de exigenåã în acordarea vizei române pentru
cetãåenii din åãrile cu potenåial migrator
concomitent cu perfecåionarea metodologiei
de verificare a cererilor de acordare a vizelor
• elaborarea æi aplicarea unor chestionare
complexe æi inteligente în procedura de
acordare a vizelor în cadrul reprezentanåelor
diplomatice sau consulare ale României
æi generalizarea utilizãrii bazei de date cu
întrebãri specifice, pentru evaluarea exigentã
a oportunitãåii acordãrii vizelor • crearea
condiåiilor pentru eliberarea æi verificarea
autenticitãåii vizelor prin sistemul informatizat
„on-line”.
• Întãrirea rolului ataæaåilor de afaceri
interne/ofiåerilor de legãturã în prevenirea
migraåiei ilegale: • întãrirea æi extinderea
reåelei ataæaåilor de afaceri interne/
ofiåerilor de legãturã în principalele åãri cu
potenåial migrator ca æi în cele de tranzit
• intensificarea acåiunilor ataæaåilor de
afaceri interne/ofiåerilor de legãturã pe linia
schimbului de date æi informaåii æi elaborãrii
de rapoarte privind riscurile generate de
migraåia ilegalã în åara în care îæi desfãæoarã
activitatea.
• Intensificarea cooperãrii între instituåiile
cu atribuåii la frontierã æi consulate, în vederea
depistãrii æi prevenirii migraåiei ilegale;
• Creæterea rolului
transportatorilor internaåionali în
prevenirea intrãrii/ieæirii ilegale
în/din România a cetãåenilor
teråelor åãri: • perfecåionarea
pregãtirii personalului
transportatorilor în descoperirea
falsurilor în documente •
îmbunãtãåirea conåinutului
protocoalelor de cooperare,
în domeniul schimbului de
informaåii dintre Poliåia de
Frontierã Românã, Autoritatea
Naåionalã a Vãmilor æi celelalte
instituåii (agenåii) pe de o parte
æi transportatorii internaåionali
pe de altã parte • stabilirea de
metodologii specifice de lucru,
efectuarea de analize periodice
æi adoptarea unor mãsuri
eficiente de eliminare a riscului
transportãrii în/din România a
persoanelor fãrã documente
valabile.
p Controlul æi supravegherea frontierei
de stat a României:
• Asigurarea unei infrastructuri adecvate
desfãæurãrii controlului æi supravegherii
frontierei: • perfecåionarea organizãrii
supravegherii frontierei dupã principii
moderne • înfiinåarea (modernizarea)
æi îmbunãtãåirea organizãrii fluxurilor
în punctele de trecere a frontierei •
modernizarea æi extinderea reåelei de centre
de primire æi cazare a cetãåenilor strãini care
solicitã statutul de refugiat æi a celor depistaåi
cu æedere ilegalã pe teritoriul naåional.
• Asigurarea echipamentelor mobile
æi staåionare, de supraveghere æi control al
frontierei terestre, fluviale, maritime æi aeriene
(aeroporturi), necesare managementului
operaåional (efectiv) al frontierei, adecvat
situaåiei de la frontierã. Integrarea acestora
într-un sistem unitar eficient de supraveghere
æi control al frontierei: • proiectarea æi
implementarea sistemului integrat pentru
securitatea frontierei • dotarea cu echipamente
adecvate, diferenåiat, în funcåie de analizele
de risc, studiile de fezabilitate realizate æi
dinamica situaåiei operative, în conformitate
cu recomandãrile æi cele mai bune practici
comunitare • asigurarea eficienåei, prin
evitarea paralelismelor, excesului æi
disproporåiilor în dotare æi utilizarea intensivã
(în comun) a echipamentelor • asigurarea
complementaritãåii, compatibilitãåii structurale
æi interoperabilitãåii echipamentelor din
dotarea instituåiilor cu atribuåii la frontierã
• asigurarea echipamentelor de comunicaåii
interfaåabile pentru facilitarea schimbului
operativ de informaåii între autoritãåi,
precum æi a sistemelor informatice securizate
corespunzãtor interconectate • menåinerea în
stare operaåionalã a dotãrilor printr-un sistem
de mentenanåã eficient.
• Optimizarea managementului
participativ al frontierei: • îmbunãtãåirea
coordonãrii æi cooperãrii operaåionale, dintre
toate instituåiile naåionale cu competenåe
privind controlul æi supravegherea frontierei
• generalizarea efectuãrii controlului æi
supravegherii frontierei pe baza analizelor
integrate de risc, adaptate tipului de frontierã
æi folosite ca instrumente de optimizare a
managementului participativ al frontierei,
precum æi ca modalitãåi de furnizare a
informaåiilor de încredere asupra situaåiei
de la frontierã • generalizarea aplicãrii
procedurilor de control æi supraveghere
prevãzute în cadrul Manualului Poliåistului
de Frontierã • monitorizarea eficienåei
æi eficacitãåii metodelor æi tehnicilor de
management participativ al frontierei;
• Asigurarea unei coordonãri interne
unitare æi funcåionale la toate nivelurile a
managementului participativ al frontierei:
• implementarea Strategiei Naåionale de
Management Integrat al Frontierei stabilind
clar æi fãrã echivoc acåiunile necesare,
responsabilitãåile æi termenele de realizare
efectivã a acestora • elaborarea, acolo unde
este necesar, a planurilor locale æi naåionale,
bazate pe analizele de risc • delimitarea

precisã a competenåelor funcåionale ale
ministerelor (agenåiilor) pentru optimizarea
managementului participativ la frontierã;
p Dezvoltarea cooperãrii interinstituåionale
pe teritoriul naåional:
• Perfecåionarea coordonãrii, la nivel
central æi local, stabilirea sarcinilor comisiilor
responsabile cu informaåiile, pregãtirea în
comun æi receptivitatea la nereguli;
• Îmbunãtãåirea comunicãrii între
instituåiile cu atribuåii la frontierã æi stabilirea
modului de aplicare a mãsurilor comune
ce trebuie desfãæurate pentru realizarea
managementului integrat;
• Încheierea æi aplicarea efectivã a
protocoalelor pentru schimbul de date æi
informaåii între autoritãåile competente
(poliåie de frontierã, organe vamale, poliåie,
jandarmerie, servicii specializate, autoritãåi
judecãtoreæti, parchet, procuraturã, organe
locale, alte organisme abilitate);
• Perfecåionarea metodelor æi
intensificarea acåiunilor de cãutare pe
teritoriul naåional a persoanelor fãrã
drept legal de æedere în åarã;
• Adaptarea adecvatã a
reglementãrilor privind accesul
lucrãtorilor strãini pe piaåa foråei de
muncã din România;
• Intensificarea acåiunilor în
direcåia prevenirii æi combaterii
traficului de fiinåe umane æi exploatãrii
sexuale a copiilor;
• Perfecåionarea controlului æi
supravegherii bazate pe informaåii,
în concordanåã cu legislaåia naåionalã
æi cu prevederile acordurilor de
cooperare poliåieneascã;
• Extinderea acåiunilor de
combatere a infracåionalitãåii
transfrontaliere, pe întreg teritoriul
naåional: • evaluarea permanentã
a situaåiei la frontierã æi adoptarea
mãsurilor specifice în interiorul
teritoriului naåional • identificarea æi
diminuarea acåiunii factorilor æi condiåiilor
generatoare de emigraåie ilegalã, înãsprirea
pedepselor æi aplicarea fermã a legii în
astfel de cazuri • prevenirea constituirii,
depistarea æi desfiinåarea reåelelor de trafic
de fiinåe umane æi celorlalte forme de crimã
organizatã transfrontalierã, constituite
pe teritoriul naåional • organizarea æi
desfãæurarea unitarã, coordonatã, de
controale complexe mixte pe traseele de
tranzit, de cãtre instituåiile abilitate (Poliåia
de Frontierã Românã, Autoritatea Naåionalã
a Vãmilor, Garda Financiarã, Direcåia de
Poliåie Rutierã, Comandamentul Naåional al
Jandarmeriei, Autoritatea Rutierã Românã,
Registrul Auto Român, Garda Naåionalã de
Mediu æi altele);
• Adaptarea managementului celor trei
tipuri de frontierã: terestrã, pe apã æi aerianã
la cerinåele comunitare;
p Amplificarea cooperãrii internaåionale,
bi- æi multilaterale privind managementul
frontierei:
• Intensificarea cooperãrii cu åãrile vecine
în domeniul managementului frontierei
comune: • perfecåionarea cooperãrii
manageriale æi operaåionale cu structurile
similare din statele vecine (supravegherea
alternativã, control în echipe comune etc.)
• intensificarea schimbului de informaåii,
furnizarea de date relevante æi de încredere,
privind situaåia de la frontierã, controalele
æi mãsurile de supraveghere aplicate •
perfecåionarea canalelor de comunicare æi
activitãåilor desfãæurate în punctele, birourile
æi centrele de contact • modificarea sau
denunåarea acordurilor de mic trafic æi
treceri simplificate æi transformarea treptatã
a punctelor de mic trafic/treceri simplificate
în puncte de trecere a frontierei deschise
traficului internaåional.
• Dezvoltarea cooperãrii regionale
cu statele riverane la Marea Neagrã:
• impulsionarea cooperãrii prin schimb
de date æi informaåii în cadrul Centrului de
Informare æi Coordonare la Marea Neagrã
de la Burgas (Republica Bulgaria), în scopul
monitorizãrii permanente a traficului navelor
suspecte • participarea activã la reuniunile
anuale ale æefilor poliåiilor de frontierã/
comandanåilor gãrzilor de coastã din statele
riverane la Marea Neagrã • iniåierea de
exerciåii comune, cu participarea navelor
poliåiilor de frontierã æi gãrzilor de coastã
din statele riverane, pentru extinderea æi
perfecåionarea cooperãrii în domeniu.
• Intensificarea cooperãrii cu statele
membre ale Uniunii Europene: • schimbul
de date æi informaåii, utile æi relevante în
domeniul infracåional transfrontalier •
încheierea de protocoale/înåelegeri pentru
situaåii de readmisie • intensificarea acåiunilor
de cooperare cu organismele specifice
ale Uniunii Europene în baza înåelegerilor
încheiate.
• Perfecåionarea mecanismului repatrierii,
în conformitate cu legislaåia naåionalã, a
cetãåenilor teråelor åãri care au pãtruns în
teritoriul naåional fãrã autorizare;
p Fluidizarea traficului legal al
persoanelor æi mãrfurilor la frontierã:
• Pregãtirea personalului în vederea
aplicãrii preponderente a procedurii analizei
integrate de risc în controlul efectuat la
trecerea frontierei de stat;
• Dezvoltarea sistemului de analizã
de date æi informaåii printr-un management
adecvat al riscurilor;
• Creæterea volumului de operaåiuni
în procedurã simplificatã pe baza utilizãrii
analizei de risc;
• Crearea facilitãåilor pentru primirea de
informaåii relevante care urmeazã a fi folosite
în activitatea de investigaåie æi supraveghere
vamalã;
• Întãrirea controlului operativ al
operaåiunilor vamale de tranzit pentru
prevenirea fenomenului de sustragere de la
vãmuire;
• Sporirea gradului de responsabilitate
decizionalã a personalului cu privire la
introducerea în åarã a mãrfurilor prohibite
sau restricåionate la import æi a celor care
pot dãuna mediului înconjurãtor;
• Asigurarea condiåiilor de exercitare
a controlului transfrontalier simultan al
documentelor de cãlãtorie, mijloacelor de
transport æi al mãrfurilor prin alcãtuirea,
pregãtirea æi operaåionalizarea formaåiunilor
mixte de control (poliåiæti de frontierã,
personal vamal, sanitar, personal sanitarveterinar
æi fitosanitar etc.).
p Asigurarea resurselor umane
adecvate, din punct de vedere cantitativ æi
calitativ prin:
• Proiectarea æi desfãæurarea unitarã
a programelor de pregãtire în domeniul
managementului modern al frontierei;
• Asigurarea necesarului de personal æi
pregãtirea adecvatã pentru metoda de analizã
æi evaluare a riscului;
• Adaptarea legislaåiei secundare
referitoare la activitãåile de resurse umane în
instituåiile cu atribuåii la frontierã, conform
noului cadru legislativ proiectat dupã modelul
acquis-ului comunitar, cu reguli clare
privind: identificarea, selecåionarea,
evoluåia în carierã, evaluarea
performanåei profesionale, a stãrii æi
practicii disciplinare, motivarea æi
recompensarea personalului;
• Armonizarea sistemului
de formare æi pregãtire continuã
a personalului, cu politicile
de management al carierelor
profesionale; pregãtirea personalului
orientatã pe nevoile de pregãtire
identificate în urma analizei modului
de desfãæurare a activitãåilor specifice,
precum æi pe baza unui sistem de feedback
privind eficacitatea sistemului de
formare;
• Intensificarea pregãtirii în
domeniul informaticii, limbilor
strãine (de circulaåie internaåionalã
æi ale åãrilor vecine), cunoaæterii
procedurilor de lucru, legislaåiei, folosirii
tehnicii æi echipamentelor, în domeniul
aplicativ-tactic, diferenåiat pe categorii de
personal æi niveluri ierarhice;
• Desfãæurarea de programe comune de
pregãtire specificã practicã a personalului cu
atribuåii la frontierã, pe probleme de interes,
pe baza acordurilor de cooperare bi- sau
multilaterale;
• Dezvoltarea unui corp profesionist de
formatori în cadrul centrelor de pregãtire æi
sporirea implicãrii celor mai buni experåi în
domeniu, în procesul de formare;
• Dezvoltarea cooperãrii cu åãrile
membre ale Uniunii Europene æi teråe åãri
în domeniul pregãtirii resurselor umane:
• încheierea de acorduri bi æi multi-laterale
cu organisme specializate pe linia pregãtirii
profesionale, în vederea formãrii æi dezvoltãrii
competenåelor personalului în corelaåie
cu dinamica fenomenului infracåionalitãåii
transfrontaliere æi cu practicile europene
în domeniu • organizarea de seminarii,
simpozioane, conferinåe, ateliere de lucru,
cursuri (Academia de varã), schimburi de
experienåã pe probleme privind criminalitatea
transfrontalierã, la care sã fie invitaåi æi experåi
din statele membre UE / statele vecine
• iniåierea æi derularea de programe privind
pregãtirea de specialitate/ managerialã a
personalului, inclusiv pentru elaborarea
cerinåelor operaåionale æi a specificaåiilor
tehnice pentru achiziåia echipamentelor de
supraveghere æi control.
Frontiera - nr. 2/2006
31

Evenimente
JUR SÃ-MI APÃR ÅARA!
Sâmbãtã, 20 ianuarie 2006, 150 de elevi
ai Æcolii de Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei
de Frontierã Oræova au depus jurãmântul de
credinåã.
Æi de data aceasta Primãria Municipiului
Oræova a fost la înãlåime în asigurarea
condiåiilor pentru ca depunerea jurãmântului
militar sã aibã ambientul adecvat
momentului solemn.
De la aceastã ceremonie nu
au lipsit: tribuna invitaåilor, flori
(chiar dacã afarã erau minus
câteva grade Celsius), fanfarã,
muzicã, elevi emoåionaåi, pãrinåi
fericiåi, unii încercau sã æteargã
pe furiæ o lacrimã din colåul
ochiului, lãsând sã se înåeleagã
cã de vinã ar fi timpul, alåii æi-au
dat frâu liber sentimentelor.
Pe elevi, emoåia de a fi
personajul principal, bucuria
întâlnirii cu cei dragi i-au fãcut
sã uite de ger, doar bujorii din
obrajii lor putând însemna toate
acestea la un loc.
Chiar dacã festivitãåile
se desfãæoarã dupã acelaæi
ceremonial, fiecare este unicã în
felul ei, niciodatã cei ce rostesc jurãmântul
nu sunt aceiaæi, unicã este sclipirea din ochii
lor, acesta este motivul pentru care æi cei ce
organizeazã sau participã de ani de zile la
asemenea evenimente vãd momentul prin
ochii celor care spun: „JUR ...”.
Æi de aceastã datã oficialitãåile au
rãspuns cu plãcere invitaåiei. Toate instituåiile
importante au fost reprezentate la nivel înalt:
Prefectura Judeåului Mehedinåi, Primãria
Municipiului Oræova, Consiliul Judeåean
Mehedinåi, Parchetul de pe lângã Tribunalul
Judeåean Mehedinåi, Tribunalul Judeåean
Mehedinåi, structurile teritoriale ale MAI,
biserica, mass-media æi ofiåeri în rezervã.
Ceremonia a fost deschisã de comisarulæef
Ion Paæolea, Directorul Æcolii, care în
cuvântul sãu le-a reamintit elevilor importanåa
acestui moment, a profesiei pe care æi-au aleso,
responsabilitãåile unui agent al Poliåiei de
Frontierã, atunci când vor dobândi acest
statut.
Dupã ce soborul de preoåi a sacralizat
momentul, iar ritualul de rostire a jurãmântului
s-a încheiat, a venit rândul elevului Gheorghe
Sãpoi sã-æi exprime bucuria clipei æi sã-i
asigure pe cei de faåã cã vor învãåa pentru a
fi la înãlåimea aæteptãrilor.
În cuvântul sãu, primarul Municipiului
Oræova, Constantin Negulescu, æi-a arãtat
din nou încântarea cã oraæul a fost
gazda unui aæa mãreå æi frumos
eveniment. Cuvântul de încheiere
l-a avut æeful Serviciului Resurse
Umane al IGPF, comisar-æef Ionel
Târsãnoagã. Acesta i-a felicitat pe
elevi în numele conducerii Poliåiei
de Frontierã Române æi le-a transmis
ce se aæteaptã de la ei pentru ca
România, æi cu ajutorul lor, sã facã
faåã cerinåelor pentru asigurarea unui
tranzit legal, modern al cetãåenilor în
åãrile Uniunii Europene.
Ceremonia s-a încheiat
cu defilarea elevilor prin faåa
întregii asistenåe. A urmat apoi
bucuria revederii cu cei dragi æi o
binemeritatã învoire.
Se cuvine sã amintim cã doi
dintre invitaåii noætri foarte dragi,
istoricul Constantin Juan æi scriitorul
Liviu Groza, din motive de sãnãtate au
lipsit. Le urãm sãnãtate æi îi vom aætepta la
urmãtoarele evenimente.
Dorin LÃCRARU
Poliåiæti de frontierã pe schiuri
Staåiunea Vatra Dornei a gãzduit, la
sfâræitul lunii ianuarie începutul lui februarie,
finala de schi a Poliåiei de Frontierã, competiåie
ce a contat pentru alcãtuirea lotului PFR
pentru Campionatul de schi al Ministerului
Administraåiei æi Internelor, competiåie ce s-
a desfãæurat, în perioada 9-10 februarie, în
aceeaæi staåiune.
Finala PFR a reunit la start peste 20 de
poliåiæti de frontierã, iubitori ai sportului de
iarnã, ce s-au întrecut în douã probe: schi
alpin æi schi fond. Schiorii poliåiæti de frontierã
au concurat la categoriile feminin, numai la
schi alpin, æi masculin, aceasta din urmã
32 Frontiera - nr. 2/2006
fiind împãråitã în douã grupe de vârstã, sub
æi respectiv peste 35 ani.
La categoria feminin, proba alpinã
a fost câætigatã de subinspector Monica
Muscelean, DPF Oradea, iar la bãieåi, grupa
-35 ani de agent Ion Brana, IJPF Maramureæ.
Pe locurile doi æi trei, la bãieåi, s-au clasat în
ordine: inspector Marius Nistor, ÆFICP Iaæi
æi inspector Lucian Laurus, IJPF Suceava. La
categoria schi alpin, grupa +35 ani, podiumul
a arãtat astfel: locul I – agent-æef Marcel
Æerban, IJPF Satu Mare; locul II – inspector
principal Victor Simion, IJPF Arad; locul III
comisar-æef Adrian Mendea, IJPF Mehedinåi.
Categoria schi
fond, grupa -35
ani: locul I – agent
Ilie Marocico, DPF
Rãdãuåi; +35 ani:
locul I – subcomisar
Ionuå Criæu, DPF
Rãdãuåi; locul II
– comisar Nicolae
Paraschiv, ÆFICP
Iaæi; locul III –
agent-æef principal
Petru Matache,
IJPF Iaæi. Poliåiætii
de frontierã au
primit din partea
organizatorilor
Direcåia PF Rãdãuåi reprezentat de directorul
adjunct subcomisar Marcel Simion æi a
reprezentatului IGPF, inspector principal
Horaåiu Bãdiåã, diplome æi medalii pentru
performanåele obåinute, .
În competiåie cu schiorii profesioniæti ai
ministerului (pentru cã unii dintre ei sunt sau
au fost sportivi de performanåã ai Clubului
Dinamo) poliåiætii de frontierã au trebuit sã se
recunoascã învinæi, subcomisar Ionuå Criæu,
DPF Rãdãuåi fiind singurul poliåist de frontierã
care a urcat pe podium ocupând locul III
– schi fond, +35 ani, de altfel æi el un fost
sportiv de performanåã.
Campionatul MAI a stabilit componenåa
lotului românesc ce va participa în 2007 la
Campionatul Balcanic de Schi al Poliåiætilor
din Serbia Muntenegru.
În final mã simt obligat sã spun cã
finala de schi a PFR a fost umbritã de
neînåelegerea dintre structurile financiarcontabile,
structurile responsabile cu
pregãtirea personalului æi asociaåiile sportive
ale structurilor PFR cu privire la provenienåa
fondurilor ce au fãcut posibilã aceastã
manifestare (bugetare - fondurile PFR sau
fonduri provenite din contribuåia membrilor
asociaåiilor sportive). Astfel cã au fost poliåiæti
de frontierã care nu au putut participa la
concurs sau care s-au cazat pe bani proprii.
Ceea ce nu este normal!
Structurile responsabile cu pregãtirea
trebuie sã rezolve împreunã cu cele financiarcontabile
ale PFR aceastã problemã, pentru
ca asemenea situaåii sã nu se mai repete pe
viitor.
Alexandru BARBU

Elevii Æcolii ,,Avram Iancu” Oradea au rostit
JURÃMÂNTUL MILITAR
Sâmbãtã 28 ianuarie a.c., în Piaåa
Unirii din municipiul Oradea, în faåa
statuii voievodului Mihai Viteazul, a
avut loc depunerea jurãmântului militar
de cãtre o nouã serie de elevi ai Æcolii de
Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã
„Avram Iancu” Oradea admiæi în aceastã
instituåie în urma sesiunii din octombrienoiembrie
2005. Tinerii elevi
ai æcolii au trãit momentul
emoåionant al oficializãrii
devenirii lor viitoare de
apãrãtori ai frontierelor
României, în prezenåa
adjunctului inspectorului
general al Poliåiei de
Frontierã Române, chestorul
de poliåie Neculai Burnichi, a
numeroase oficialitãåi locale,
parlamentari, veterani de
rãzboi, numeroæi alåi invitaåi
æi, bineînåeles, a sute de
pãrinåi emoåionaåi æi, nu în
ultimul rând, o delegaåie
a Æcolii Medii de Ordine
Publicã din Miskolc – Ungaria
– condusã de locotenentulcolonel
Csomos Istvan.
,,Azi, pentru prima datã
în istoria æcolii – preciza
în deschiderea festivitãåii
directorul æcolii, comisarul-æef
Ovidiu Stanciu - depunem jurãmântul
militar în mijlocul comunitãåii acestui
oraæ încãrcat de istorie. Acest lucru
doreæte sã exprime pregnant misiunea
Poliåiei de Frontierã de apãrãtoare a
drepturilor æi libertãåilor fundamentale
ale cetãåenilor, rolul de poliåie de
proximitate. De asemenea, depunem
jurãmântul militar în faåa statuii
voievodului întregitor de neam æi åarã,
Mihai Viteazul, în sãptãmâna în care am
celebrat Unirea cea micã æi în anul care
precede intrarea României în Uniunea
Europeanã. Fie ca aceste simboluri sã
vã însufleåeascã æi întãreascã în drumul
pe care aåi pornit.”
Festivitatea a continuat cu o slujbã
religioasã oficiatã de un sobor de preoåi,
dupã care cei 400 de elevi au rostit
jurãmântul militar sub privirile pline de
emoåie ale pãrinåilor æi rudelor.
,,Iatã-ne aici – rostea în alocuåiunea
sa eleva Natalia Selegean, în numele
tinerilor care au depus jurãmântul militar
–cu un pas mai aproape de a ne realiza
visul, acela de a deveni agenåi ai poliåiei
de frontierã. Alãturi de mentorii noætri,
åesem cu curaj din aurul inteligenåei
dãruite de Dumnezeu, cu fire de cinste,
de dreptate, dorinåã æi respect, o pânzã
minunatã pentru uniforma pe care noi,
viitorii agenåi ai poliåiei de frontierã, o
vom îmbrãca.
Pentru a realiza acest deziderat,
îndrãznim sã vã cerem dumneavoastrã,
dascãlii noætri, sã ne îndrumaåi æi sã ne
cãlãuziåi paæii pentru a deveni agenåi bine
pregãtiåi profesional, în
mãsurã sã aplicãm æi sã
asigurãm respectarea
legii în zona de
competenåã a Poliåiei
de Frontierã Române.”
Dupã salutul
transmis tinerei generaåii
de cãtre Preæedintele
asociaåiei veteranilor
de rãzboi din MAI-
Filiala Bihor, general de
brigadã (r.) Virgil Nichi,
primarul municipiului
Oradea, ing. Petru
Filip, a menåionat
în alocuåiunea sa cã
,,aceastã instituåie de
învãåãmânt a intrat
în conætiinåa æi istoria
cetãåii ca o demnã
continuatoare a unor
bogate tradiåii ale
învãåãmântului orãdean
de ordine publicã æi siguranåã naåionalã
fondat aici în anul 1919.” Domnia sa a
asigurat Poliåia de Frontierã de întreg
sprijinul aceastei strãvechi æi renumite
cetãåi a Oradei.
În cuvântul sãu chestorul Neculai
Burnichi, înainte de a-i felicita pe tinerii
elevi cu ocazia depunerii jurãmântului
militar, a adresat urmãtorul îndemn
,,….Vã cer sã vã însuæiåi temeinic toate
cunoætinåele predate de profesorii
æi æefii dumneavoastrã, sã fiåi
buni specialiæti æi cunoscãtori
ai legislaåiei de frontierã, sã fiåi
disciplinaåi, sã aveåi o comportare
demnã æi în nici o împrejurare
sã nu renunåaåi la misiunile
încredinåate.
Fiåi mândrii cã faceåi parte
din poliåia de frontierã æi pãæiåi
cu demnitate æi bãrbãåie pe noul
drum, cel al carierei de poliåist de
frontierã.”
Emoåionantul eveniment s-a
încheiat cu defilarea elevilor în
acordurile cântecului ,,Maræul lui
Iancu”, intonat de fanfara æcolii.
Eugen MOÆ
Frontiera - nr. 2/2006
33

Oamenii de lângã noi
Recunoætinåã
Nume:
Diana Maria Protopopescu
Data naæterii: 30 octombrie
1978
Localitate: Alexandria, judeåul
Teleorman
Studii: Facultatea de jurnalism
Locul de muncã: IGPF - Biroul de
Presã, purtãtor de cuvânt al IGPF din
1.11.2005.
Experienåã: patru ani în presa
scrisã æi audio-vizualã.
Sã recunoaætem adevãrata
valoarea a femeii
Ajuns aproape de vârsta pensionãrii,
undeva pe la mijlocul verii anului 2005,
la 52 de ani, comisarul-æef Smarandache
Gabriel, æeful IJPF Cãlãraæi pe atunci, îæi
lua la revedere de la colectivul pe care l-a
coordonat timp de peste doi ani, considerând
cã a sosit momentul sã se odihneascã.
Dupã o carierã impresionantã în care a
pornit de jos, de la funcåia de comandant
de pichet, a venit momentul 2003, când a
rãspuns provocãrii lansate de æeful Direcåiei
Giurgiu din acea vreme æi a acceptat sã
participe la concursul organizat pentru
ocuparea funcåiei de æef al inspectoratului
Cãlãraæi.
Obiænuit al spiritului de competiåie
– deseori spunea: “ imnul nu se cântã decât
pentru învingãtori” sau „valoarea åi-o dã
atât echipa din teren dar mai ales banca
de rezerve” - acesta câætigã concursul, æi
dupã 26 de ani, pãrãseæte pentru prima oarã
garnizoana Giurgiu pentru a prelua funcåia
de inspector-æef al IJPF Cãlãraæi.
În scurt timp, prin muncã asiduã,
sacrificiu æi exemplu personal, omul care îæi
lãsase familia la peste 80 de km., a reuæit sã
închege aici o altã familie æi sã inoculeze
personalului spiritul de învingãtor.
Deæi aflat în plinã ascensiune, apreciat
de æefi æi respectat de colegi æi subalterni, dl.
Smarandache a considerat cã a sosit momentul
potrivit pentru a-æi face retragerea.
Probabil cã sportivul din el aætepta acest
moment pentru a se retrage în plinã glorie.
Îi respectãm decizia dar încã nu îl lãsãm sã
se odihneascã. Aæa se face cã, în data de
08.12.2005, zi de bilanå al activitãåilor æi
rezultatelor obåinute de inspectorat în anul
2005, noua echipã managerialã a considerat
cã prezenåa fostului inspector æef la aceastã
festivitate ar reprezenta o recunoaætere a
meritelor acestuia în rezultatele ce s-au
adunat sub linia de final de an.
Invitat de actualul æef al inspectoratului
sã rosteascã câteva cuvinte, „Nea Gabi”
s-a emoåionat la fel ca în prima zi când
fusese prezentat ca inspector æef, doar cã de
data aceasta åinea mâna apãsatã în dreptul
inimii.
Nea Gabi, îåi mulåumim æi îåi urãm ca, în
marea competiåie a vieåii, sã ai parte de o a
doua reprizã cât mai lungã æi liniætitã alãturi
de cei dragi æi, sã nu ne uiåi.
Vasile CHIRU,
purtãtor de cuvânt al IJPF Cãlãraæi
Joc æi cântec românesc
>
34 Frontiera - nr. 2/2006
Casa de Culturã a Politiei de Frontierã,
în colaborare cu serviciul de reintegrare
socialã a deåinuåilor din Penitenciarul de
maximã siguranåã Giurgiu, desfãæoarã pe
parcursul anului 2006 o serie de activitãåi
cultural-educative pentru deåinuåii care
executã pedepse privative de libertate în
acest penitenciar.
Vineri, 10 februarie a.c., Ansamblul
folcloric MUNTENIA a susåinut spectacolul
muzical-coregrafie folcloric intitulat sugestiv
„Joc æi cântec românesc”, în faåa unui
numeros public format din tineri, femei æi
bãrbaåi - deåinuåi.
Chiar dacã publicul spectator a fost unul
special, artiætii poliåiæti de frontierã nu au fãcut
rabat de la calitatea repertoriului muzicalcoregrafie
æi nici de la calitatea interpretãrii.
Au cântat æi au încântat George Enache,
Dãnuå Constantin, Liliana Bodnariuc, Doina
Cernea - soliæti vocali, Marcel Mirica, Dãnuå
Ætefan æi Nelu Zlãtaru, soliæti instrumentiæti
iar dansurile populare din zonele
Vlasca, Muntenia, Teleorman æi
Moldova au fost rãsplãtite cu aplauze
din partea celor prezenåi. La reuæita
spectacolului, o contribuåie deosebitã
a avut-o æi recitarea unor poezii din
creaåia poetei giurgiuvene Ioana Ilie
de cãtre patru deåinuåi.
La finalul spectacolului, artiætii au
primit de la gazde o icoanã pictatã
pe lemn de unul dintre recitatori. Nu
trebuie uitatã contribuåia coregrafului
Valeriu Chiran æi a dirijorului Marcel
Miricã, ce au ales cu grijã cele
mai sensibile cântece æi dansuri
populare precum æi a maiorului Ionuå
Antonescu æi locotenent Mihaela Albu, din
cadrul serviciului Reintegrare socialã la
Penitenciarul Giurgiu.
Ilie CLEMENT

Diverstiment
U
M
OR
„Învãåãturi”
de la mama
Mama m-a învãåat sã apreciez…
un lucru bine fãcut:
“Dacã aveåi de gând sã vã omorâåi unul
pe altul, duceåi-vã afarã
– abia ce am terminat curãåenia!”
Mama m-a învãåat… religie:
“Mai bine te rogi sã nu rãmânã
covorul pãtat!”
Mama m-a învãåat… logica:
“Pentru cã aæa am spus eu, de-aia.”
Mama m-a învãåat… ironia:
“Continuã sã plângi cã îåi dau eu
åie motiv sã plângi.”
Mama m-a învãåat… osmoza:
“Taci æi mãnâncã-åi supa!”
Mama m-a învãåat… contorsionismul:
“Te uiåi vreodatã la murdãria
de pe gâtul tãu!”
Mama m-a învãåat despre …rezistenåã:
“Vei sta aici pânã termini tot spanacul.”
Mama m-a învãåat despre …vreme:
“A trecut ciclonul prin camera ta.”
Mama m-a învãåat …ipocrizia:
“Åi-am spus o datã, åi-am spus de un
milion de ori - nu exagera!”
Mama m-a învãåat… ciclul vieåii:
“Eu te-am adus pe lume, eu te omor!”
Mama m-a învãåat… invidia:
“Sunt milioane de copii mai puåin
norocoæi în lume care n-au pãrinåi aæa
de buni ca tine!”
Grea alegere...
Era odatã un bãrbat care avea
trei iubite, dar nu ætia cu care sã
se însoare. Deci, a decis sã-i dea
fiecãreia câte 5.000 de dolari ca sã
vadã cum îi cheltuie. Prima iese în
oraæ æi se machiazã de toåi banii, îæi
ia haine noi, îæi schimbã coafura,
îæi face manechiura, pedichiura, tot
tacâmul æi-i zice bãrbatului: “Am
cheltuit banii ca sã fiu frumoasã,
pentru tine, întrucât te iubesc
atât de mult!”
A doua a ieæit în oraæ æi a
cumpãrat crose noi de golf, un CD
player, un televizor æi o combinã æi
i le-a dat bãrbatului zicându-i “Am
cumpãrat aceste cadouri pentru tine
cu banii pe care mi i-ai dat, pentru cã
te iubesc atât de mult!”
Cea de-a treia ia cei 5000 de
dolari æi-i investeæte în acåiuni, îæi
dubleazã suma, returneazã cei 5.000
de dolari bãrbatului æi reinvesteæte
restul. Ea i-a zis: “Investesc restul
banilor pentru viitorul nostru, pentru
cã te iubesc atât de mult!”
S-a gândit el mult æi tare despre
cum au cheltuit femeile banii æi a
decis sã se însoare cu cea cu sânii
cei mai mari.
Dese!
Amor
Ate!
Creaåie
Secrete
Gem!
Precum
Doamnã
Acesta
Monedã
Rece!
Dupã Do
Notã
muzicalã
Frumos
ZÂMBEÆTE!
Bum!
Dupã Mi
1 M a r t i e
Ape!
Respectatã
12 luni
Conduce
tramvaiul
Floare
Eden
Îmbogãåit
Prima
femeie
Avantaj
Æeic
Domoale
Crustaceu
Far!
Trio
Poftim!
La revedere!
Pepe!
Anotimp
Foarte
Fir
Document
:-)
Aæa!
Frontiera - nr. 2/2006
Colecåie
de tablouri
Obraz
Vizitã
scurtã
Ætefan ANDREESCU responsabil de paginã
35

„Munåilor cu creasta rarã
Nu lãsaåi straja sã piarã,
Dacã piere straja voastrã
Va muri æi åara noastrã...”

LEGIS
HOTÃRÂREA nr. 94 din 26 ianuarie 2006 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaåii
a cetãåenilor români în strãinãtate
PUBLICATÃ ÎN: MONITORUL OFICIAL
nr. 76 din 27 ianuarie 2006;
ART. 1
Se aprobã Normele metodologice de
aplicare a Legii nr. 248/2005 privind
regimul liberei circulaåii a cetãåenilor
români în strãinãtate, prevãzute în anexa
care face parte integrantã din prezenta
hotãrâre.
ART. 2
Prezenta hotãrâre intrã în vigoare la data
de 29 ianuarie 2006.
ANEXA
NORME METODOLOGICE de aplicare
a Legii nr. 248/2005 privind regimul
liberei circulaåii a cetãåenilor români în
strãinãtate
CAP. I
Dispoziåii generale
ART. 1
Prezentele norme metodologice stabilesc
actele necesare, procedura, condiåiile æi
termenele de soluåionare a cererilor pentru
eliberarea documentelor de cãlãtorie în
strãinãtate emise de autoritãåile române,
precum æi procedurile pentru îndeplinirea
condiåiilor prevãzute de Legea nr. 248/
2005 privind regimul liberei circulaåii a
cetãåenilor români în strãinãtate, necesare
exercitãrii dreptului la libera circulaåie.
ART. 2
Circulaåia cetãåenilor români în strãinãtate
este permisã în baza documentelor de
cãlãtorie emise în condiåiile prezentelor
norme metodologice, de autoritãåile
competente române, precum æi în baza
altor documente stabilite prin acordurile
internaåionale la care România sau, dupã
caz, Guvernul României este parte.
CAP. II
Documente de cãlãtorie în strãinãtate
SECTIUNEA 1
Paæaportul diplomatic æi paæaportul de
serviciu
ART. 3
(1) Paæaportul diplomatic æi paæaportul
de serviciu sunt documentele de cãlãtorie
care se elibereazã de Ministerul Afacerilor
Externe, prin Direcåia Generalã Afaceri
Consulare, la solicitarea instituåiilor sau
autoritãåilor publice interesate ori, dupã
caz, a organismelor interesate, în cazurile
æi în condiåiile prevãzute de Legea nr.
248/2005.
(2) Solicitãrile privind eliberarea
paæapoartelor diplomatice sau de serviciu
trebuie sã fie însoåite de note justificative
în care se precizeazã scopul æi calitatea
în care titularii urmeazã sã se deplaseze
în strãinãtate, întocmite de instituåiile sau
autoritãåile ori, dupã caz, de organismele
interesate.
(3) Procedurile, documentele necesare
æi termenele de eliberare a paæapoartelor
diplomatice æi a paæapoartelor de serviciu
se stabilesc în mod unitar prin instrucåiuni
ale Ministerului Afacerilor Externe, care
se comunicã instituåiilor, organismelor æi
autoritãåilor interesate.
SECÅIUNEA a 2-a
Paæaportul simplu
ART. 4
(1) Cererile pentru eliberarea
paæapoartelor simple se depun la serviciile
publice comunitare pentru evidenåa
persoanelor, în sistem de ghiæeu unic, ori
la serviciile publice comunitare pentru
eliberarea æi evidenåa paæapoartelor simple
pe a cãror razã titularii îæi au domiciliul
sau, dupã caz, reæedinåa.
(2) Cererile pentru eliberarea
paæapoartelor simple în regim de urgenåã
se depun numai la serviciile publice
comunitare pentru eliberarea æi evidenåa
paæapoartelor simple.
ART. 5
Cererile pentru eliberarea paæapoartelor
simple se depun personal de cãtre
solicitanåi, însoåite în mod obligatoriu de
urmãtoarele documente:
a) cartea de identitate, cartea de
identitate provizorie sau, dupã caz,
buletinul de identitate, aflate în termen
de valabilitate, în original æi în fotocopie.
Cartea de identitate provizorie poate
fi acceptatã doar dacã este însoåitã de
certificatul de naætere, în original æi în
fotocopie;
b) dovada achitãrii taxelor æi tarifelor
de emitere a paæaportului, precum æi,
dupã caz, a tarifului suplimentar pentru
eliberarea paæaportului simplu în regim de
urgenåã, prevãzut de Legea nr. 248/2005;
c) paæaportul anterior, dacã acesta
existã.
ART. 6
(1) În cazul în care, din motive
obiective, solicitanåii nu se pot prezenta
la serviciile publice comunitare, cererile
pentru eliberarea paæapoartelor simple
se depun prin mandatar, însoåite de
documentele prevãzute la art. 5, precum
æi de urmãtoarele documente:
a) procurã specialã, autentificatã în åarã
de cãtre notarul public, iar în strãinãtate
de misiunile diplomatice ori de oficiile
consulare ale României;
b) carte de identitate, carte de identitate
provizorie sau, dupã caz, buletin de
identitate al persoanei împuternicite, aflate
în termen de valabilitate, în original æi în
fotocopie;
c) douã fotografii color identice ale
titularului, cu dimensiunile de 35 x 45
mm. Fotografiile trebuie sã reprezinte
fizionomia actualã a titularului æi sã fie
realizate din faåã, pe un fond clar, neutru æi
de o singurã culoare, astfel încât sã permitã
identificarea conturului capului. Titularul
nu trebuie sã aibã capul acoperit æi ochii
închiæi, iar expresia feåei acestuia trebuie
sã reprezinte o stare comunã.
(2) În cazul procurilor speciale
autentificate în strãinãtate de misiunile
diplomatice sau de oficiile consulare ale
României, una dintre fotografii trebuie
sã fie aplicatã pe procurã sau pe cerere,
identitatea titularului fiind confirmatã de
funcåionarul consular prin semnãturã æi
stampilã.
ART. 7
(1) Cererile care privesc eliberarea
unui paæaport simplu pentru minor sau
includerea acestuia în paæaportul ambilor
pãrinåi ori, dupã caz, în paæaportul unuia
dintre pãrinåi, în condiåiile Legii nr.
248/2005, vor fi însoåite de urmãtoarele
documente:
a) în cazul minorilor care nu au împlinit
vârsta de 14 ani:
(i) certificat de naætere, în original æi în
fotocopie;
(ii) dupã caz, declaraåia unui pãrinte,
prin care îæi exprimã acordul cu privire
la includerea minorului în paæaportul
celuilalt pãrinte, certificat de deces ori
hotãrâre judecãtoreascã de încredinåare
a minorului, rãmasã definitivã æi
irevocabilã;
b) în cazul minorilor care au împlinit
vârsta de 14 ani:
(i) carte de identitate, carte de identitate
provizorie sau, dupã caz, buletin de
identitate, aflate în termen de valabilitate,
în original æi în fotocopie. Cartea de
identitate provizorie poate fi acceptatã
doar dacã este însoåitã de certificatul de
Supliment Frontiera - nr. 2/2006
1

naætere, în original æi în fotocopie;
(ii) declaraåiile ambilor pãrinåi, a
pãrintelui supravieåuitor, a pãrintelui
cãruia minorul i-a fost încredinåat prin
hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã
æi irevocabilã sau a reprezentantului
legal, care sã ateste acordul cu privire la
eliberarea unui paæaport pentru minor;
(iii) certificat de deces, hotãrâre
judecãtoreascã de încredinåare a minorului,
rãmasã definitivã æi irevocabilã, în original
æi în fotocopie, în cazul în care se prezintã
doar declaraåia unuia dintre pãrinåi, în
condiåiile prevãzute la pct. (ii);
c) carte de identitate, carte de identitate
provizorie sau, dupã caz, buletin de
identitate al pãrinåilor, al unuia dintre
pãrinåi sau, dupã caz, al reprezentantului
legal, aflate în termen de valabilitate, în
original æi în fotocopie;
d) documente care atestã cã minorul se
deplaseazã pentru studii sau concursuri
oficiale în strãinãtate, avizate de o
autoritate administrativã cu competenåe
în domeniu, din care sã rezulte perioada
æi statul sau statele în care se vor desfãæura
aceste studii ori concursuri, în situaåia
prevãzutã la art. 17 alin. (3) din Legea nr.
248/2005;
e) documente privind situaåia medicalã a
minorului, emise sau avizate de autoritãåile
medicale române, în situaåia prevãzutã la
art. 17 alin. (4) din Legea nr. 248/2005;
f) dovada achitãrii taxelor æi tarifelor
de emitere a paæaportului, precum æi,
dupã caz, a tarifului suplimentar pentru
eliberarea paæaportului simplu în regim
de urgenåã;
g) paæaportul simplu al minorului care
nu a împlinit vârsta de 14 ani, dacã se
solicitã anularea acestuia æi includerea
minorului în paæaportul ambilor pãrinåi
sau, dupã caz, în paæaportul unuia dintre
pãrinåi.
(2) Declaraåiile prevãzute la alin. (1) pot
fi date în faåa funcåionarului care primeæte
cererea sau pot fi autentificate în åarã de
notarul public, iar în strãinãtate de misiunile
diplomatice sau de oficiile consulare ale
României. În cazul în care declaraåiile se
dau în faåa autoritãåilor strãine, trebuie sã
fie îndeplinite condiåiile de supralegalizare
prevãzute de lege sau sã aibã aplicatã
apostila conform Convenåiei cu privire
la suprimarea cerinåei supralegalizãrii
actelor oficiale strãine, adoptatã la Haga
la 5 octombrie 1961, la care România a
aderat prin Ordonanåa Guvernului nr. 66/
1999, aprobatã prin Legea nr. 52/2000,
cu modificãrile ulterioare. Certificatele
de deces prevãzute la alin. (1) trebuie sã
fie valabile æi cu putere doveditoare pe
teritoriul României, în condiåiile legii.
(3) În cazul în care se solicitã emiterea
paæaportului pentru minor sau includerea
minorului în paæaportul unuia dintre pãrinåi,
în condiåiile prevãzute la art. 17 alin. (6)
din Legea nr. 248/2005, pãrintele care
formuleazã cererea sau, dupã caz, care
formuleazã declaraåia ce atestã acordul cu
privire la eliberarea paæaportului trebuie
sã prezinte æi hotãrârea judecãtoreascã
rãmasã definitivã æi irevocabilã, prin
care instanåa a soluåionat neînåelegerile
dintre pãrinåi cu privire la exprimarea
acordului.
2 Supliment Frontiera - nr. 2/2006
(4) Cererile care privesc eliberarea
paæaportului simplu pentru minorii care nu
au împlinit vârsta de 14 ani se formuleazã
de cãtre ambii pãrinåi, de pãrintele
supravieåuitor, de pãrintele cãruia i-a fost
încredinåat prin hotãrâre judecãtoreascã
rãmasã definitivã æi irevocabilã sau, dupã
caz, de reprezentantul legal. Cererile pot fi
formulate doar de unul dintre pãrinåi atunci
când este împuternicit de cãtre celãlalt
pãrinte prin procura specialã autentificatã
în åarã de notarul public, iar în strãinãtate
de misiunile diplomatice sau de oficiile
consulare ale României, ori când existã
acordul scris al acestuia, autentificat în
aceleaæi condiåii.
(5) Atunci când din motive obiective nici
unul dintre pãrinåi nu se poate prezenta
la serviciile publice comunitare, cererile
prevãzute la alin. (4) pot fi formulate
de o persoanã împuternicitã de pãrinåi
prin procurã specialã, autentificatã în
åarã de notarul public, iar în strãinãtate
de misiunile diplomatice sau de oficiile
consulare ale României.
(6) În cazul în care minorul care nu a
împlinit vârsta de 14 ani nu este prezent la
depunerea cererii, confirmarea fotografiei
reprezentându-l pe acesta se face de cãtre
pãrinåi, în faåa funcåionarului care primeæte
cererea sau, dupã caz, potrivit procedurii
stabilite la art. 6 alin. (2).
ART. 8
Cererile pentru eliberarea unui paæaport
simplu, care privesc o persoanã care
urmeazã sã se deplaseze în strãinãtate
pentru a urma un tratament medical fãrã
de care viaåa sau sãnãtatea îi este pusã în
pericol, pot fi depuse la cel mai apropiat
serviciu public comunitar pentru eliberarea
æi evidenåa paæapoartelor simple, însoåite
de documentele prevãzute la art. 5-7,
dupã caz, precum æi de documente privind
situaåia medicalã a titularului, emise sau
avizate de autoritãåile medicale române.
ART. 9
În strãinãtate, cererile pentru eliberarea
paæapoartelor simple se pot depune
personal la misiunile diplomatice sau
la oficiile consulare ale României, cu
aplicarea corespunzãtoare a prevederilor
art. 5 lit. a) æi c) æi, dupã caz, ale art. 7 alin.
(1) lit. a)-c) æi g).
ART. 10
(1) Cererile pentru eliberarea
paæapoartelor simple sau, dupã caz, pentru
includerea minorului în paæaportul ambilor
ori al unuia dintre pãrinåi vor fi acceptate
numai dacã îndeplinesc urmãtoarele
condiåii:
a) au fost completate corespunzãtor, prin
parcurgerea tuturor rubricilor;
b) datele înscrise corespund cu datele
din documentele care însoåesc cererea;
c) sunt însoåite de toate documentele
corespunzãtoare, dintre cele prevãzute
la art. 5-8.
(2) Declaraåiile prevãzute la art. 7, dacã
nu au fost date în alte condiåii, datele
înscrise în cerere, precum æi documentele
prezentate în fotocopie se certificã de
cãtre funcåionarul care a primit cererea.
În situaåia depunerii cererilor la misiunile
diplomatice sau la oficiile consulare
ale României în strãinãtate ori prin
procurã specialã autentificatã de acestea,
fotocopiile documentelor cerute potrivit
art. 5 æi 7 se certificã de cãtre funcåionarul
consular, caz în care cererea transmisã
spre soluåionare autoritãåilor competente
din åarã va fi însoåitã numai de copiile
documentelor astfel certificate.
(3) Documentele prezentate în
original, cu excepåia procurii speciale æi
a declaraåiei privind acordul pãrinåilor,
se restituie solicitantului împreunã cu
un tichet care conåine menåiuni privind
data primirii cererii, numele æi prenumele
solicitantului æi, dupã caz, numele æi
prenumele persoanei pentru care se solicitã
eliberarea paæaportului sau includerea în
paæaport, precum æi data programatã
pentru eliberarea acestuia.
ART. 11
(1) Competenåa de soluåionare a cererilor
pentru eliberarea paæapoartelor simple
revine serviciilor publice comunitare pentru
eliberarea æi evidenåa paæapoartelor simple
pe a cãror razã teritorialã solicitanåii îæi au
domiciliul sau, dupã caz, reæedinåa.
(2) În cazul prevãzut la art. 8, competenåa
de soluåionare a cererilor pentru eliberarea
paæapoartelor simple revine serviciilor
publice comunitare pentru eliberarea æi
evidenåa paæapoartelor simple la care au
fost depuse cererile.
(3) În situaåia menåionatã la alin. (2),
precum æi în cazul cererilor depuse la
serviciile publice comunitare pentru
eliberarea æi evidenåa paæapoartelor
simple pe a cãror razã teritorialã titularii
îæi au reæedinåa, eliberarea paæapoartelor
simple se va face numai dupã consultarea
evidenåelor serviciului public comunitar
pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor
simple pe a cãrui razã teritorialã solicitanåii
îæi au domiciliul. Dupã înmânarea
paæaportului simplu, serviciile publice
comunitare pentru eliberarea æi evidenåa
paæapoartelor simple emitente transmit
cererea, împreunã cu toatã documentaåia
care o însoåeæte, la serviciul public
comunitar pentru eliberarea æi evidenåa
paæapoartelor simple pe a cãrui razã
teritorialã solicitanåii îæi au domiciliul.
ART. 12
(1) Autoritãåile competente sã soluåioneze
cererile de eliberare a paæaportului simplu
sau, dupã caz, de includere a minorilor
în paæaportul simplu verificã îndeplinirea
condiåiilor prevãzute de Legea nr. 248/
2005, pe baza documentelor prezentate
de solicitant, æi, în cazul în care nu
rezultã impedimente, emit documentul
sau/æi, dupã caz, efectueazã menåiunile
corespunzãtoare în conåinutul acestuia.
(2) În cazul în care pe baza documentelor
prezentate nu se poate stabili cu certitudine
dacã datele de identitate ale titularului sunt
reale, autoritãåile competente pot solicita
suplimentar prezentarea oricãruia dintre
urmãtoarele documente, dupã caz:
a) certificat de naætere;
b) certificat de cãsãtorie;
c) permis de conducere auto;
d) livret militar;
e) alte documente prevãzute cu

fotografie, care pot servi acestui scop.
ART. 13
(1) Paæaportul se ridicã de cãtre titular
sau, în cazul minorului care nu a împlinit
vârsta de 14 ani, de persoana care a
formulat cererea, de la serviciile publice
comunitare sau, dupã caz, de la misiunile
diplomatice æi oficiile consulare ale
României în strãinãtate, la care au fost
depuse cererile.
(2) În cazul în care, din motive obiective,
titularul paæaportului sau, dupã caz, unul
dintre pãrinåii minorului care nu a împlinit
vârsta de 14 ani nu se poate deplasa la
serviciile publice comunitare, paæaportul
poate fi ridicat de persoana împuternicitã
prin procura specialã, autentificatã în
åarã de notarul public, iar în strãinãtate
de misiunile diplomatice sau de oficiile
consulare ale României.
(3) Paæapoartele care nu au fost
ridicate de titulari de la serviciile publice
comunitare pentru evidenåa persoanelor
la data programatã se pãstreazã pentru
o perioadã de 60 de zile, dupã care se
transmit la serviciile publice comunitare
pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor
simple emitente, unde se pãstreazã pe
întreaga perioadã de valabilitate a acestora
æi de unde pot fi ridicate de cãtre titulari.
ART. 14
(1) Termenul în care se soluåioneazã
cererile pentru eliberarea paæapoartelor
simple sau pentru includerea minorului în
paæaportul ambilor pãrinåi ori, dupã caz, în
paæaportul unuia dintre pãrinåi nu poate fi
mai mare de 20 de zile lucrãtoare.
(2) În cazul cererilor depuse la misiunile
diplomatice æi oficiile consulare ale
României în strãinãtate, termenul pentru
eliberarea paæaportului simplu nu poate fi
mai mare de 90 de zile calendaristice de
la data depunerii cererii.
(3) Termenul pentru soluåionarea
cererilor depuse în condiåiile art. 4 alin.
(2), cu plata corespunzãtoare a tarifului
suplimentar prevãzut de lege, nu poate fi
mai mare de 3 zile lucrãtoare.
(4) Termenele prevãzute la alin. (1) æi
(3) se stabilesc de cãtre æeful serviciului
public comunitar pentru eliberarea æi
evidenåa paæapoartelor simple, în funcåie
de volumul cererilor care se primesc în
perioada de timp respectivã, precum æi de
capacitatea de emitere a documentelor, æi
se afiæeazã în spaåiile destinate depunerii
cererilor, la loc vizibil, împreunã cu lista
documentelor æi a procedurilor legale
necesare pentru eliberarea paæapoartelor
simple, respectiv pentru includerea
minorilor în paæapoarte.
ART. 15
Împotriva deciziei de respingere
a cererii, comunicatã în condiåiile
prevãzute la art. 21 alin. (2) din Legea
nr. 248/2005, solicitantul poate adresa
plângere prealabilã cãtre prefectul în a
cãrui subordine se aflã serviciul public
comunitar pentru eliberarea æi evidenåa
paæapoartelor simple care a soluåionat
cererea, în condiåiile Legii contenciosului
administrativ nr. 554/2004.
SECTIUNEA a 3-a
Paæaportul simplu temporar
ART. 16
De la data stabilitã prin hotãrârea
Guvernului prevãzutã la art. 7 alin. (3)
din Legea nr. 248/2005, cu modificãrile
ulterioare, misiunile diplomatice æi
oficiile consulare ale României elibereazã
paæapoarte simple cu valabilitatea de un
an, denumite în continuare paæapoarte
simple temporare.
ART. 17
(1) Paæapoartele simple temporare se
elibereazã de cãtre misiunile diplomatice æi
oficiile consulare ale României cetãåenilor
români care nu mai posedã documente
de cãlãtorie valabile æi care dovedesc
necesitatea de a continua cãlãtoria în
strãinãtate sau de a-æi reglementa æederea
pe teritoriul unui stat, în cazul în care nu
dispun de timpul necesar pentru a intra în
posesia unui paæaport simplu.
(2) Pentru eliberarea paæaportului
temporar, cererile vor fi însoåite de douã
fotografii ale titularului, care trebuie
sã respecte condiåiile stabilite la art. 6
alin. (1) lit. c), precum æi, dupã caz, de
documentele prevãzute la:
a) art. 5 lit. a), atunci când este posibilã
prezentarea lor;
b) art. 5 lit. b), cu excepåia tarifului
suplimentar pentru eliberarea paæaportului
simplu în regim de urgenåã;
c) art. 7 alin. (1) lit. a)-c).
(3) În situaåia în care solicitantul nu
posedã documente eliberate de autoritãåile
române care sã îi ateste identitatea, valabile
sau expirate, acesta poate prezenta orice
documente oficiale care conåin datele sale
de identitate ori care pot servi identificãrii
sale.
(4) În scopul efectuãrii verificãrilor
necesare pentru stabilirea identitãåii
persoanei pentru care se solicitã eliberarea
paæaportului simplu temporar, precum æi
pentru verificarea îndeplinirii condiåiilor
necesare soluåionãrii cererilor pentru
eliberarea paæapoartelor simple temporare,
Direcåia Generalã Afaceri Consulare din
cadrul Ministerului Afacerilor Externe
încheie protocol de colaborare cu Direcåia
Generalã de Paæapoarte, Inspectoratul
Naåional pentru Evidenåa Persoanelor æi
Centrul Naåional pentru Administrarea
Bazelor de Date privind Evidenåa
Persoanelor din cadrul Ministerului
Administraåiei æi Internelor.
(5) Paæaportul simplu temporar se
elibereazã o singurã datã. În cazul în
care titularul intenåioneazã sã îæi continue
cãlãtoria sau æederea în strãinãtate æi dupã
data expirãrii valabilitãåii paæaportului
simplu temporar, acesta trebuie sã solicite
eliberarea unui paæaport simplu sau, dupã
caz, a unui titlu de cãlãtorie înainte de
aceastã datã.
(6) În situaåia prevãzutã la alin. (3), dacã
pe baza verificãrilor prevãzute la alin. (4)
nu se poate stabili cu certitudine identitatea
solicitantului, acestuia i se elibereazã un
titlu de cãlãtorie æi este îndrumat sã se
deplaseze în România pentru clarificarea
situaåiei.
(7) Eliberarea unui paæaport simplu
temporar se comunicã de îndatã la serviciul
public comunitar pentru eliberarea æi
evidenåa paæapoartelor simple pe a cãrui
razã solicitanåii îæi au domiciliul sau, dupã
caz, au avut ultimul domiciliu.
ART. 18
Paæaportul simplu temporar se anuleazã
de cãtre autoritãåile competente potrivit
legii sã elibereze paæaportul simplu,
odatã cu eliberarea acestuia, æi se restituie
titularului.
SECTIUNEA a 4-a
Titlul de cãlãtorie
ART. 19
(1) Titlul de cãlãtorie este documentul
care se elibereazã de misiunile
diplomatice sau oficiile consulare ale
României cetãåenilor români aflaåi în
strãinãtate, care nu mai posedã document
de cãlãtorie valabil, pentru ca titularul sã
îæi poatã continua cãlãtoria, reglementa
æederea pe teritoriul unui stat ori pentru
a se întoarce în åarã. De la data stabilitã
potrivit art. 7 alin. (3) din Legea nr. 248/
2005, cu modificãrile ulterioare, titlul de
cãlãtorie se elibereazã numai pentru ca
titularul sã se întoarcã în åarã.
(2) La depunerea cererilor pentru
eliberarea unui paæaport simplu, solicitanåii
predau titlul de cãlãtorie expirat.
SECTIUNEA a 5-a
Pierderea, furtul æi distrugerea
documentelor de cãlãtorie
ART. 20
(1) Soluåionarea cererilor pentru eliberarea
unor noi documente de cãlãtorie în cazul
pierderii sau furtului documentelor de
cãlãtorie este condiåionatã de prezentarea
unei adeverinåe care sã ateste declararea
evenimentului, în condiåiile prevãzute de
art. 25 din Legea nr. 248/2005. În cazul
declarãrii furtului paæaportului simplu la
cea mai apropiatã unitate de poliåie din
strãinãtate, adeverinåa va fi însoåitã æi de
o traducere a acesteia, efectuatã de un
traducãtor autorizat.
(2) Obligaåia declarãrii pierderii poate
fi realizatã, în cazul paæaportului simplu,
æi cu ocazia depunerii cererii pentru
eliberarea unui nou paæaport, situaåie
în care titularul va declara pe propria
rãspundere împrejurãrile producerii
evenimentului.
(3) În cazul distrugerii paæaportului
simplu, soluåionarea cererii pentru
eliberarea unui nou paæaport este
condiåionatã de prezentarea paæaportului
distrus sau a fragmentelor din acesta,
cu condiåia ca acestea sã cuprindã
elemente de conåinut care sã facã posibilã
identificarea documentului.
(4) În situaåia în care, cu ocazia solicitãrii
eliberãrii unui nou document de cãlãtorie,
se constatã pierderea sau distrugerea
documentului de cãlãtorie valabil de cel
puåin douã ori într-un interval de 3 ani, la
înmânarea documentului de cãlãtorie se
întocmeæte proces-verbal de constatare a
contravenåiei prevãzute la art. 46 lit. n) din
Legea nr. 248/2005.
Supliment Frontiera - nr. 2/2006
3

CAP. III
Exercitarea dreptului la libera circulaåie
în strãinãtate
SECTIUNEA 1
Aplicarea condiåiilor cu privire la
exercitarea dreptului la libera circulaåie în
strãinãtate de cãtre cetãåenii români
ART. 21
(1) Pe baza comunicãrilor efectuate de
autoritãåile competente române, cu privire
la instituirea, în condiåiile legii, a mãsurii
restrângerii dreptului la libera circulaåie,
organele poliåiei de frontierã permit
ieæirea din România a cetãåenilor români
împotriva cãrora a fost dispusã aceastã
mãsurã numai dacã se aflã în una dintre
urmãtoarele situaåii:
a) declarã în scris, pe propria rãspundere,
cã nu vor cãlãtori în statul/statele cu privire
la care s-a instituit mãsura;
b) prezintã documente de transport care
indicã o altã destinaåie decât statul/statele
cu privire la care s-a instituit mãsura;
c) punctul de trecere a frontierei în care
se prezintã nu este unul situat la frontiera
comunã cu statul cu privire la care s-a
instituit aceasta mãsurã.
(2) Mãsura prevãzutã la alin. (1) nu
se aplicã cetãåenilor români împotriva
cãrora s-a dispus restrângerea dreptului
la libera circulaåie, dacã se legitimeazã în
punctul de trecere a frontierei cu paæaport
diplomatic sau de serviciu, în condiåiile art.
28 alin. (4) din Legea nr. 248/2005.
(3) Cetãåeanului român împotriva
cãruia a fost dispusã mãsura suspendãrii
dreptului la libera circulaåie i se permite
ieæirea din România în condiåiile alin. (1),
dacã prezintã, în original æi în fotocopie,
hotãrârea instanåei de judecatã, rãmasã
definitivã æi irevocabilã, prin care s-au
dispus suspendarea temporarã a executãrii
mãsurii suspendãrii dreptului la libera
circulaåie æi înlocuirea acestei mãsuri,
pentru o perioadã limitatã de timp, cu
mãsura restrângerii dreptului la libera
circulaåie, în condiåiile art. 44 din Legea
nr. 248/2005.
(4) În situaåiile prevãzute la alin. (1) æi
(3) organele poliåiei de frontierã care au
permis ieæirea din România vor aduce la
cunoætinåa cetãåeanului cã nerespectarea
obligaåiei de a nu cãlãtori în statul/statele
cu privire la care s-a instituit mãsura
restrângerii dreptului la libera circulaåie
sau cã æederea în statul/statele în care
persoana poate cãlãtori, peste perioada
dispusã de instanåã, poate determina:
a) dispunerea instituirii mãsurii
suspendãrii dreptului la libera circulaåie
pentru o perioadã de pânã la 3 ani, în
conformitate cu art. 42 alin. (1) din Legea
nr. 248/2005;
b) majorarea pânã la 5 ani a perioadei
pentru care se poate suspenda acest drept,
în cazul returnãrii în baza unui acord de
readmisie din statul pentru care i-a fost
restrâns dreptul la liberã circulaåie în
strãinãtate, în conformitate cu art. 42 alin.
(2) din Legea nr. 248/2002.
4 Supliment Frontiera - nr. 2/2006
ART. 22
(1) Atunci când intervine decesul soåului
sau al unei rude de pânã la gradul al IVlea
inclusiv, aflatã în strãinãtate, ori în alte
situaåii determinate de motive obiective,
instanåa poate decide suspendarea, pentru
o perioadã limitatã, a executãrii mãsurii
restrângerii exercitãrii dreptului la libera
circulaåie.
(2) La prezentarea hotãrârii judecãtoreæti
pronunåate în condiåiile alin. (1), organele
poliåiei de frontierã permit ieæirea din åarã
chiar dacã persoana în cauzã nu se aflã
în una dintre situaåiile prevãzute la art.
21 alin. (1).
ART. 23
(1) În vederea îndeplinirii obligaåiei
prevãzute la art. 29 alin. (4) din Legea
nr. 248/2005, Direcåia Generalã de
Paæapoarte poate elibera, la cerere, cu
achitarea taxelor prevãzute de lege,
adeverinåe pentru:
a) transcrierea certificatelor de naætere æi
cãsãtorie în registrul de stare civilã român,
pentru persoane cetãåeni români nãscuåi
în strãinãtate;
b) obåinerea paæapoartelor româneæti
în cazul persoanelor plecate definitiv din
România, care nu mai deåin paæapoarte
româneæti valabile;
c) înscrierea menåiunilor de schimbare
a numelui în registrul de stare civilã
român;
d) depunerea cererilor de dobândire/
redobândire sau renunåare la cetãåenia
românã la comisia care funcåioneazã pe
lângã Ministerul Justiåiei;
e) stabilirea/restabilirea domiciliului în
România, în situaåia în care solicitantul nu
mai deåine paæaport valabil.
(2) În adeverinåele prevãzute la alin.
(1) se înscriu datele deåinute în evidenåele
Ministerului Administraåiei æi Internelor
privind evidenåa persoanelor, referitoare
la solicitant, ascendenåii æi descendenåii
acestora, care servesc scopurilor pentru
care acestea se întocmesc/se elibereazã.
ART. 24
(1) Cetãåenilor români minori li se
permite ieæirea din åarã numai însoåiåi
de o persoanã fizicã majorã, dacã sunt
prezentate în situaåiile prevãzute de art.
30 din Legea nr. 248/2005, dupã caz,
urmãtoarele documente:
a) declaraåia celuilalt pãrinte din care
rezultã acordul acestuia cu privire la
efectuarea cãlãtoriei respective în statul
sau în statele de destinaåie, precum æi cu
privire la perioada acesteia;
b) documente doveditoare ale decesului
celuilalt soå, precum:
(i) certificat de deces valabil æi cu putere
doveditoare pe teritoriul României, în
condiåiile legii;
(ii) hotãrâre judecãtoreascã de declarare
a moråii, rãmasã definitivã, dacã nu a
existat timpul necesar pentru eliberarea
certificatului de deces;
(iii) comunicare oficialã primitã prin
intermediul misiunilor diplomatice sau
al oficiilor consulare ale României în
strãinãtate, dacã nu a existat timpul
necesar pentru eliberarea unor certificate
de stare civilã;
c) hotãrâre judecãtoreascã de
încredinåare a minorului, rãmasã definitivã
æi irevocabilã;
d) declaraåia ambilor pãrinåi sau, dupã
caz, a pãrintelui cãruia minorul i-a fost
încredinåat prin hotãrâre judecãtoreascã
rãmasã definitivã æi irevocabilã, a pãrintelui
supravieåuitor ori a reprezentantului sãu
legal, care sã cuprindã acordul acestora cu
privire la efectuarea cãlãtoriei respective
de cãtre minor în statul sau în statele de
destinaåie, la perioada în care urmeazã sã
se desfãæoare cãlãtoria, precum æi datele
de identitate ale însoåitorului;
e) cu privire la însoåitorul împuternicit
de pãrinåi sau, dupã caz, de reprezentantul
legal, certificat de cazier judiciar æi, dupã
caz, documente din care sã rezulte
calitatea de persoanã desemnatã din
cadrul unei societãåi comerciale autorizate,
în condiåiile legii, sã desfãæoare activitãåi
de transport internaåional de persoane;
f) documente doveditoare ale situaåiei
medicale a minorului, emise sau avizate de
autoritãåile medicale române, din care sã
rezulte perioada æi statul ori statele în care
urmeazã sã se acorde tratament medical,
dacã sunt cerute de Legea nr. 248/2005;
g) documente doveditoare privind
participarea minorului la studii sau
concursuri în strãinãtate, avizate de o
autoritate administrativã cu competenåe
în domeniu, dacã sunt cerute de Legea
nr. 248/2005.
(2) Declaraåiile prevãzute la alin. (1),
redactate în douã exemplare, æi certificatul
prevãzut la alin. (1) lit. b) pct. (i), însoåite
de o fotocopie a acestora, trebuie sã fie
autentificate în åarã de notarul public, iar
în strãinãtate de misiunile diplomatice sau
oficiile consulare ale României ori, dacã
au fost date în faåa autoritãåilor strãine, sã
îndeplineascã condiåiile de supralegalizare
prevãzute de lege sau sã aibã aplicatã
apostila conform Convenåiei cu privire
la suprimarea cerinåei supralegalizãrii
actelor oficiale strãine, adoptatã la Haga
la 5 octombrie 1961, la care România a
aderat prin Ordonanåa Guvernului nr. 66/
1999, aprobatã prin Legea nr. 52/2000, cu
modificãrile ulterioare, æi, dupã caz, sã fie
însoåite de traduceri legalizate.
ART. 25
Declaraåia datã în condiåiile art. 21 alin.
(1) lit. a) æi certificatul de cazier judiciar,
precum æi oricare dintre documentele care
au contribuit la aprecierea îndeplinirii
condiåiilor exercitãrii dreptului la libera
circulaåie se pãstreazã, în copie, de cãtre
organele poliåiei de frontierã din punctul
de trecere a frontierei prin care s-a efectuat
ieæirea din åarã.
ART. 26
(1) În vederea punerii în executare
a mãsurilor de limitare a exercitãrii
dreptului la libera circulaåie în strãinãtate,
comunicate de instanåe în condiåiile
legii, Inspectoratul General al Poliåiei
de Frontierã procedeazã la instituirea
consemnului în sistemul de evidenåã a
traficului la frontiera de stat, cu privire la
persoana împotriva cãreia a fost instituitã
mãsura, perioada æi, dupã caz, statul/
statele pentru care se aplicã. Ridicarea
consemnului se face în baza hotãrârii
instanåei, rãmasã definitivã æi irevocabilã,
prin care s-a dispus încetarea mãsurii sau,

dupã caz, la expirarea perioadei pentru
care a fost dispusã mãsura.
(2) Consemnul instituit cu privire la
cetãåeanul român împotriva cãruia s-a
dispus suspendarea dreptului la libera
circulaåie se înlocuieæte temporar, pe
perioada stabilitã prin hotãrârea definitivã
æi irevocabilã, prin care s-au dispus
suspendarea temporarã a executãrii
mãsurii suspendãrii dreptului la libera
circulaåie æi înlocuirea, pentru o perioadã
limitatã de timp, cu mãsura restrângerii
dreptului la libera circulaåie. În acest caz,
consemnul nominal va conåine referiri la
perioada æi statul/statele în care persoana
nu poate cãlãtori.
ART. 27
În vederea punerii în executare a
mãsurii suspendãrii dreptului la libera
circulaåie în strãinãtate, Direcåia Generalã
de Paæapoarte are obligaåia de a comunica
mãsura la serviciul public comunitar
pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor
simple de la domiciliul cetãåeanului
român împotriva cãruia a fost dispusã
mãsura, care, pentru perioada stabilitã de
instanåã în condiåiile Legii nr. 248/2005, va
refuza temporar eliberarea documentului
de cãlãtorie, iar dacã a fost eliberat, va
întreprinde demersuri pentru a-l retrage.
SECTIUNEA a 2-a
Stabilirea domiciliului în strãinãtate
ART. 28
(1) Cetãåeanul român care æi-a stabilit
domiciliul în strãinãtate poate depune
cerere pentru aplicarea în paæaportul
simplu a menåiunii privind stabilirea
domiciliului într-un anumit stat sau
pentru eliberarea unui paæaport simplu,
cu menåionarea statului de domiciliu.
(2) Cererile prevãzute la alin. (1) se
depun personal, în strãinãtate, la misiunile
diplomatice sau la oficiile consulare ale
României, iar în åarã la serviciile publice
comunitare pentru evidenåa persoanelor
ori la serviciile publice comunitare pentru
eliberarea æi evidenåa paæapoartelor
simple, pe a cãror razã a avut ultimul
domiciliu sau, dupã caz, reæedinåa, sau la
sediul Direcåiei Generale de Paæapoarte,
însoåite de urmãtoarele documente:
a) paæaportul simplu, precum æi
fotocopia filei informatizate æi, dupã caz,
a filelor în care sunt aplicate menåiuni cu
privire la dobândirea dreptului de æedere
pe teritoriul acelui stat;
b) dovada achitãrii taxelor æi tarifelor
de emitere a paæaportului precum æi,
dupã caz, a tarifului suplimentar pentru
eliberarea paæaportului simplu în regim
de urgenåã sau aplicarea menåiunii în
paæaportul simplu în regim de urgenåã;
c) certificate de stare civilã, în original
æi fotocopie;
d) documente eliberate de autoritãåile
statului de domiciliu, în original æi
fotocopie, împreunã cu traducerea în
limba românã, din care sã rezulte una
dintre urmãtoarele situaåii:
(i) a dobândit un drept de æedere pentru
o perioadã de cel puåin un an sau, dupã
caz, i s-a prelungit succesiv dreptul de
æedere, în decurs de un an, pe teritoriul
statului respectiv;
(ii) a dobândit un drept de æedere pe
teritoriul statului respectiv, în scopul
reunificãrii familiale cu o persoanã care
domiciliazã pe teritoriul acelui stat;
(iii) a dobândit un drept de lungã
æedere sau, dupã caz, un drept de
æedere permanentã pe teritoriul statului
respectiv;
(iv) a dobândit cetãåenia statului
respectiv;
e) douã fotografii color recente
identice, cu dimensiunile de 35 x 45 mm.
Dispoziåiile art. 6 alin. (1) lit. c), referitoare
la forma æi conåinutul fotografiilor, se
aplicã în mod corespunzãtor.
(3) în cazul în care, din motive obiective,
solicitanåii nu se pot prezenta la serviciile
publice comunitare, cererile se depun
prin mandatar, însoåite de documentele
prevãzute la alin. (2), precum æi de cele
prevãzute la art. 6 alin. (1) lit. a) æi b).
ART. 29
(1) Domiciliul cetãåeanului român minor
se stabileæte de drept, în condiåiile legii, în
statul în care au domiciliul ambii pãrinåi
sau, dupã caz, doar unul dintre pãrinåi,
dacã existã acordul expres al celuilalt
pãrinte.
(2) Dovada domiciliului în strãinãtate
pentru minorul prevãzut la alin. (1) se
poate face fie cu propriul paæaport în
care este menåionat statul de domiciliu,
fie cu paæapoartele ambilor pãrinåi, în
cazul în care aceætia au domiciliul în
acelaæi stat, sau, dupã caz, cu paæaportul
unuia dintre pãrinåi æi declaraåia celuilalt
pãrinte, prin care îæi exprimã acordul
cu privire la domiciliu, datã în faåa
funcåionarului care primeæte cererea sau
autentificatã în åarã de notarul public, iar
în strãinãtate de misiunile diplomatice sau
oficiile consulare ale României ori, dacã
a fost datã în faåa autoritãåilor strãine, sã
îndeplineascã condiåiile de supralegalizare
prevãzute de lege sau sã aibã aplicatã
apostila conform Convenåiei cu privire
la suprimarea cerinåei supralegalizãrii
actelor oficiale strãine, adoptatã la Haga
la 5 octombrie 1961, la care România a
aderat prin Ordonanåa Guvernului nr. 66/
1999, aprobatã prin Legea nr. 52/2000, cu
modificãrile ulterioare.
ART. 30
(1) Certificatele de stare civilã eliberate
de autoritãåile strãine, prezentate în
condiåiile art. 28, pot fi acceptate numai
dupã efectuarea transcrierii în registrele de
stare civilã române.
(2) În cazul cererilor depuse la
misiunile diplomatice sau la oficiile
consulare ale României în strãinãtate,
fotocopiile documentelor prezentate în
condiåiile art. 28 se certificã de cãtre
funcåionarul consular. Dispoziåiile art.
10 alin. (3), referitoare la restituirea
documentelor originale, se aplicã în mod
corespunzãtor.
ART. 31
(1) Cererile primite în condiåiile art. 28 se
soluåioneazã, dupã caz, de cãtre serviciile
publice comunitare pentru eliberarea æi
evidenåa paæapoartelor simple sau de cãtre
Direcåia Generalã de Paæapoarte.
(2) În vederea soluåionãrii cererilor
depuse în strãinãtate, misiunile diplomatice
sau oficiile consulare ale României
transmit cererile formulate în condiåiile art.
28, însoåite de fotocopiile documentelor
certificate de funcåionarul consular, precum
æi de celelalte documente prezentate, la
Direcåia Generalã de Paæapoarte.
ART. 32
(1) Paæaportul simplu în care a fost
aplicatã menåiunea privind stabilirea
domiciliului în strãinãtate se ridicã
personal de cãtre titular de la autoritãåile
competente la care au fost depuse cererile.
În cazul în care, din motive obiective,
titularul paæaportului nu se poate deplasa
la serviciile publice comunitare, paæaportul
poate fi ridicat de persoana împuternicitã
prin procurã specialã, autentificatã în åarã
de notarul public, iar în strãinãtate de
misiunile diplomatice ori oficiile consulare
ale României.
(2) Înmânarea cãtre solicitant a
paæaportului simplu în care a fost aplicatã
menåiunea privind stabilirea domiciliului în
strãinãtate, cu aplicarea corespunzãtoare
a dispoziåiilor referitoare la termenele de
soluåionare prevãzute la art. 14, se face
concomitent cu predarea urmãtoarelor
documente ale titularului:
a) actul de identitate eliberat de
autoritãåile române competente;
b) paæaportul anterior, dacã este cazul.
ART. 33
(1) Cetãåeanul român care are domiciliul
în strãinãtate îæi poate stabili oricând, în
mod liber, domiciliul în România.
(2) În situaåia prevãzutã la alin. (1),
cererea pentru eliberarea cãråii de
identitate se adreseazã serviciului public
comunitar pentru evidenåa persoanelor
pe raza cãruia locuieæte, concomitent
cu cererea pentru aplicarea în paæaport
a menåiunii privind stabilirea domiciliului
în România ori pentru anularea menåiunii
privind domiciliul în strãinãtate sau a
paæaportului.
CAP. IV
Dispoziåii finale
ART. 34
(1) Modelul cererilor pentru eliberarea
documentelor de cãlãtorie sau pentru
includerea minorului în documentele
de cãlãtorie ale pãrinåilor, al cererilor
formulate de pãrinåi pentru eliberarea
paæaportului individual minorului care
nu a împlinit vârsta de 14 ani, precum
æi modelul declaraåiei privind acordul
celuilalt pãrinte cu privire la eliberarea
unui paæaport pentru minor se stabilesc
prin dispoziåia Direcåiei Generale de
Paæapoarte, iar modelul declaraåiei pe
propria rãspundere, prezentatã în punctul
de trecere a frontierei, precum æi modelul
declaraåiei privind acordul pãrinåilor
pentru ieæirea din åarã a minorului însoåit
de o persoanã fizicã majorã se stabilesc
prin dispoziåia Inspectoratului General al
Poliåiei de Frontierã.
Supliment Frontiera - nr. 2/2006
5

HOTARÂREA Guvernului nr. 991
din 25 august 2005
pentru aprobarea Codului de eticã æi
deontologie al poliåistului
PUBLICATÃ ÎN: MONITORUL OFICIAL
nr. 813 din 7 septembrie 2005;
ART. 1
Se aprobã Codul de eticã æi
deontologie al poliåistului, prevãzut în
anexa care face parte integrantã din
prezenta hotãrâre.
ART. 2
În termen de 30 de zile de la intrarea
în vigoare a prezentei hotãrâri, prin
ordin al ministrului administraåiei æi
internelor, vor fi nominalizate structurile
responsabile cu aplicarea æi evaluarea
normelor Codului de eticã æi deontologie
al poliåistului, precum æi atribuåiile
specifice în acest domeniu.
ART. 3
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei
hotãrâri, Hotãrârea Guvernului nr. 438/
2004 pentru aprobarea Codului de eticã
æi deontologie al poliåistului, publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 314 din 9 aprilie 2004, se abrogã.
ANEXA
CODUL de eticã æi deontologie al
poliåistului
CAP. I
Domeniul de aplicare æi principii
generale
ART. 1
Responsabilitate æi demnitate
Respectarea principiilor æi a regulilor
din prezentul cod reprezintã o datorie
de onoare a poliåistului.
ART. 2
Domeniul de aplicare
(1) Prezentul cod stabileæte regulile
de conduitã a poliåistului în exercitarea
atribuåiilor profesionale care decurg
din legislaåia aplicabilã personalului
Ministerului Administraåiei æi Internelor.
Orice persoanã poate pretinde poliåistului
respectarea acestor reguli de conduitã în
raporturile sale cu acesta.
(2) Scopul prezentului cod îl
constituie asigurarea conduitei etice a
poliåistului prin formarea æi promovarea
unei culturi profesionale adecvate,
formarea æi educarea personalului în
spiritul acesteia, prevenirea abaterilor
comportamentale, îmbunãtãåirea calitãåii
serviciilor, protecåia persoanelor æi a
poliåiætilor æi realizarea, pe aceastã cale,
a echilibrului între drepturile cetãåenilor,
interesele autoritãåilor publice, drepturile
æi obligaåiile personalului instituåiei.
(3) Prevederile prezentului cod sunt
elaborate în considerarea principiilor
enunåate în Recomandarea REC
(2001)10 privind Codul european de
eticã al poliåiei.
ART. 3
Funcåiile principale ale poliåiei
(1) În societatea româneascã,
guvernatã de principiile statului de
drept, principalele atribuåii ale poliåiei
sunt: apãrarea drepturilor æi libertãåilor
persoanei, a proprietãåii private æi
publice, prevenirea, descoperirea
æi combaterea actelor æi faptelor
infracåionale, asigurarea ordinii æi
siguranåei publice. Prin îndeplinirea
acestora se promoveazã încrederea
reciprocã, respectul æi dezvoltarea
democraticã a societãåii.
(2) Activitatea poliåiei constituie
serviciu public specializat care se
realizeazã în interesul persoanei æi
comunitãåii, precum æi în sprijinul
instituåiilor statului, în conformitate
cu legislaåia internã æi internaåionalã
aplicabilã în domeniu.
ART. 4
Despre poliåie æi cooperarea cu alte
instituåii ale statului
(1) Poliåia îæi îndeplineæte misiunile sub
autoritatea æi rãspunderea instituåiilor
abilitate de lege.
(2) Poliåia coopereazã cu Ministerul
Public în limitele competenåelor ce îi
revin în conformitate cu procedurile
prevãzute de lege.
(3) În îndeplinirea atribuåiilor ce îi revin
Poliåia trebuie sã respecte independenåa
æi imparåialitatea judecãtorilor.
(4) În cadrul poliåiei se asigurã
dezvoltarea unui mediu organizaåional
bazat pe conætiinåã, integritate profesionalã,
nediscriminare, comunicare, transparenåã,
prevenirea æi combaterea corupåiei la toate
nivelurile ierarhice.
(5) În îndeplinirea misiunilor ce le
revin serviciile poliåieneæti coopereazã
æi cu alte structuri însãrcinate cu
aplicarea legii.
ART. 5
Controlul poliåiei
Actele întocmite de poliåie pot face
obiectul unui control extern exercitat
de cãtre puterea judecãtoreascã, potrivit
prevederilor legale în vigoare.
ART. 6
Principii generale
Principiile care guverneazã conduita
profesionalã a poliåistului sunt
urmãtoarele:
a) legalitatea - în exercitarea atribuåiilor
sale poliåistul este obligat sã respecte
legea, precum æi drepturile æi libertãåile
constituåionale ale persoanelor;
b) egalitatea, imparåialitatea æi
nediscriminarea - în îndeplinirea
atribuåiilor profesionale poliåistul aplicã
tratamente egale tuturor persoanelor,
luând aceleaæi mãsuri pentru situaåii
similare de încãlcare a normelor
protejate de lege, fãrã a fi influenåat de
considerente etnice, de naåionalitate,
rasã, religie, opinie politicã sau de
orice altã opinie, vârstã, sex, orientare
sexualã, avere, origine naåionalã, socialã
sau decurgând din orice altã situaåie;
c) transparenåa - constã în deschiderea
pe care poliåistul trebuie sã o manifeste
faåã de societate în limitele stabilite de
reglementãrile poliåieneæti;
d) capacitatea æi datoria de exprimare
- reprezintã posibilitatea poliåistului de a
analiza situaåiile profesionale pe care le
întâlneæte æi de a-æi exprima punctul de
vedere, potrivit pregãtirii æi experienåei
sale, pentru a îmbunãtãåi calitatea æi
eficacitatea serviciului poliåienesc cu
privire la acestea;
e) disponibilitatea - presupune
intervenåia poliåistului în orice situaåie
în care ia cunoætinåã despre atingerea
adusã vreuneia dintre valorile apãrate de
lege, indiferent de momentul constatãrii
acesteia, capacitatea de a asculta æi de
a rezolva problemele celor aflaåi în
dificultate ori de a îndruma cãtre alte
autoritãåi cazurile care se situeazã în
afara competenåei ori atribuåiilor sale;
f) prioritatea interesului public
- se manifestã prin aceea cã pentru
îndeplinirea atribuåiilor funcåionale
poliåistul acordã prioritate realizãrii
serviciului în folosul comunitãåii;
g) profesionalismul - presupune
aplicarea corectã æi responsabilã a
6 Supliment Frontiera - nr. 2/2006

cunoætinåelor teoretice æi a deprinderilor
practice pentru exercitarea atribuåiilor de
serviciu;
h) confidenåialitatea - determinã
obligaåia poliåistului de a garanta
securitatea datelor æi informaåiilor
obåinute în exercitarea autoritãåii
conferite de lege;
i) respectul - se manifestã prin
consideraåia pe care poliåistul o acordã
persoanelor, colegilor, superiorilor,
subordonaåilor, drepturilor æi
libertãåilor acestora, instituåiilor,
legilor, valorilor sociale, normelor
etice æi deontologice;
j) integritatea moralã - presupune
adoptarea unui comportament conform
normelor etice acceptate æi practicate în
societate;
k) independenåa operaåionalã - constã
în îndeplinirea atribuåiilor æi misiunilor
potrivit competenåelor stabilite pentru
nivelul ierarhic pe care îl ocupã în
cadrul poliåiei, fãrã imixtiunea ilegalã a
altor poliåiæti, persoane sau autoritãåi;
l) loialitatea - se exprimã prin
ataæamentul faåã de instituåie æi valorile
promovate de aceasta, adeziunea
conætientã manifestatã de cãtre
poliåist, din proprie iniåiativã, faåã de
obiectivele instituåiei, respectul faåã
de ierarhia instituåiei, onestitate în
relaåiile interpersonale, respectul faåã
de adevãr æi dreptate, conætiinciozitate
în îndeplinirea atribuåiilor, respectarea
angajamentelor asumate, asigurarea
confidenåialitãåii informaåiilor obåinute
în procesul muncii.
ART. 7
Exercitarea atribuåiilor
(1) Acåiunile poliåiætilor trebuie sã fie
conforme cu dreptul intern, convenåiile
æi acordurile internaåionale la care
România este parte.
(2) În activitatea de aplicare a legii,
poliåistul trebuie sã respecte principiul
prezumåiei de nevinovãåie, asigurând
fiecãrei persoane care face obiectul
cercetãrii exercitarea deplinã æi efectivã
a drepturilor sale, în condiåiile prevãzute
de lege.
(3) Poliåistul trebuie sã îndeplineascã
atribuåiile æi misiunile ce îi revin întro
manierã echitabilã æi obiectivã, cu
respectarea æi protejarea drepturilor æi
libertãåilor fundamentale ale persoanei
consacrate prin Constituåie æi prin alte
legi, în conformitate cu Declaraåia
Universalã a Drepturilor Omului,
Convenåia europeanã a drepturilor
omului, Codul european de eticã al
poliåiei æi cu dispoziåiile tratatelor la
care România este parte.
(4) Pe timpul îndeplinirii atribuåiilor
profesionale poliåistul acåioneazã în
parteneriat cu populaåia æi trebuie sã
acorde persoanelor protecåie, asistenåã
de specialitate pe care aceætia sunt
îndreptãåiåi sã o primeascã æi servicii,
conform misiunilor æi atribuåiilor
poliåiei.
ART. 8
Protecåia poliåistului în exercitarea
atribuåiilor
(1) În îndeplinirea atribuåiilor ce îi
revin poliåistul beneficiazã, conform
legii, de protecåia instituåiei care îi
furnizeazã sprijin adecvat.
(2) În exercitarea atribuåiilor sale
personalul poliåiei este sprijinit de
autoritãåile publice în conformitate cu
normele legale în vigoare.
ART. 9
Utilizarea foråei
(1) Poliåistul executã acåiuni în foråã
ca mãsurã excepåionalã, în strictã
conformitate cu prevederile legale æi
numai în situaåii de absolutã necesitate,
pentru îndeplinirea unui obiectiv
legitim.
(2) Acåiunile în foråã desfãæurate
de poliåie trebuie subordonate
principiilor necesitãåii, gradualitãåii æi
proporåionalitãåii.
(3) Mijloacele din dotare ce pot fi
utilizate în timpul acåiunilor în foråã,
inclusiv armele de foc, vor fi folosite
numai în caz de necesitate absolutã,
cu respectarea strictã a prevederilor
legale.
(4) În momentul realizãrii obiectivului
legitim înceteazã æi exercitarea acåiunii
în foråã.
(5) În executarea acåiunilor în foråã
poliåistul va avea în permanenåã în
vedere respectarea demnitãåii umane.
(6) Când este confruntat cu violenåa
fizicã ori cu ameninåãri reale de folosire
a foråei fizice împotriva sa ori împotriva
altor persoane, poliåistul are obligaåia
de a interveni cu fermitate, în limitele
legale, pentru restabilirea ordinii.
ART. 10
Deontologia mãsurilor poliåieneæti
(1) Mãsurile care pot fi luate de poliåie
în condiåiile legii æi care presupun
privarea de libertate a unei persoane se
realizeazã numai în cazurile în care sunt
cel puåin indicii cu privire la existenåa
sau iminenåa producerii unei infracåiuni,
cu respectarea procedurii prevãzute
de lege, æi nu trebuie sã depãæeascã
perioada de timp strict necesarã
îndeplinirii scopului acestora.
(2) Persoanele care fac obiectul
unor mãsuri luate în condiåiile alin.
(1) trebuie sã fie informate cu privire
la motivele privãrii de libertate, la
procedura aplicabilã situaåiei respective
æi sã li se asigure posibilitatea exercitãrii
drepturilor corespunzãtoare calitãåii pe
care o au în funcåie de situaåia creatã.
(3) Pe timpul aplicãrii mãsurilor
luate în condiåiile alin. (1), poliåiætii
evalueazã æi întreprind mãsurile
necesare pentru siguranåa persoanei,
monitorizarea stãrii de sãnãtate,
realizarea condiåiilor de igienã æi de
alimentaåie corespunzãtoare.
(4) În contactele realizate cu
persoanele asupra cãrora s-au dispus
mãsuri privative de libertate, precum
æi pe timpul desfãæurãrii cercetãrilor
poliåistul trebuie sã respecte cu
stricteåe normele procedurale
prevãzute de lege.
ART. 11
Relaåia poliåistului cu diferite categorii
de persoane
(1) Poliåistul trebuie sã acorde
sprijin, conform competenåelor legale,
victimelor infracåiunilor atunci când
intrã în contact cu acestea pe timpul æi în
afara îndeplinirii atribuåiilor de serviciu.
În acest sens, victima este îndrumatã
cãtre serviciile specializate ale poliåiei
sau ale altor instituåii cu responsabilitãåi
în domeniu æi este informatã, dupã caz,
cu privire la modalitãåile de soluåionare
a situaåiei sale.
(2) Relaåia poliåistului cu martorii
trebuie sã se desfãæoare în limitele
competenåelor æi prevederilor legale,
cu respectarea drepturilor æi libertãåilor
constituåionale ale acestora æi ale
membrilor lor de familie, cu precãdere
a celor care vizeazã viaåa, integritatea
corporalã sau libertatea.
(3) Pe timpul acåiunilor poliåistul
trebuie sã acorde atenåie deosebitã
nevoilor specifice ale unor categorii
speciale sau vulnerabile de populaåie,
cum ar fi: copiii, femeile, bãtrânii,
persoanele cu handicap.
CAP. II
Normele de conduitã profesionalã a
poliåistului
ART. 12
Conduita generalã
Poliåistul rãspunde la orice solicitare
privind exercitarea profesiei, evitã
comportamentul care ar putea afecta
încrederea populaåiei, este disciplinat
æi apãrã prestigiul instituåiei æi profesiei,
exercitând toate prerogativele æi
îndatoririle specifice funcåiei publice pe
care o deåine.
ART. 13
Comportamentul poliåistului
(1) Poliåistul trebuie sã se comporte
civilizat æi sã dea dovadã de amabilitate
æi solicitudine, adoptând o atitudine
politicoasã æi fermã.
(2) Poliåistul trebuie sã dovedeascã
stãpânire de sine, capacitate de
comunicare, abilitãåi de gestionare a
situaåiilor conflictuale, dezvoltânduæi
prin sistemul de formare continuã
puterea de înåelegere a problemelor
sociale, culturale æi educaåionale
specifice colectivitãåii în care îæi
exercitã profesia, precum æi, dupã caz,
capacitãåile manageriale.
ART. 14
Declinarea calitãåii
(1) Poliåistul în uniformã trebuie
sã poarte însemnele distinctive æi
echipamentul prevãzute de lege, pentru
Supliment Frontiera - nr. 2/2006
7

a fi protejat æi recunoscut cu uæurinåã pe
timpul misiunilor.
(2) Poliåistul are obligaåia de a-æi
face cunoscutã identitatea în legãturã
cu îndatoririle profesionale ce îi
revin, contribuind astfel la realizarea
interesului public, asigurarea protecåiei
proprii æi crearea premiselor necesare
angajãrii rãspunderii personale pentru
acåiunile sau inacåiunile sale.
ART. 15
Raporturi în exercitarea profesiei
Poliåistul trebuie sã promoveze æi
sã dezvolte fãrã discriminare bunele
raporturi între instituåia pe care o
reprezintã æi comunitate, asigurã
cooperarea efectivã cu reprezentanåii
autoritãåilor publice centrale æi locale,
ai organizaåiilor neguvernamentale æi
ai populaåiei, ai grupurilor minoritare,
inclusiv ai celor etnice.
ART. 16
Parteneriatul cu comunitatea
În temeiul relaåiilor de parteneriat
dezvoltate în cadrul comunitãåii,
poliåistul furnizeazã membrilor acesteia
informaåii privitoare la legislaåia în
vigoare æi la activitatea sa profesionalã,
în limita competenåelor ce îi revin æi fãrã
a dezvãlui date æi informaåii clasificate,
potrivit legii.
ART. 17
Protecåia datelor æi informaåiilor
(1) Poliåistul are obligaåia sã pãstreze,
în condiåiile legii, asigurând respectarea
drepturilor persoanelor, secretul de
stat æi secretul de serviciu, precum æi
confidenåialitatea deplinã a datelor æi
informaåiilor pe care le deåine æi sã nu le
utilizeze abuziv sau în folos personal.
(2) Culegerea, stocarea æi utilizarea
datelor cu caracter personal de cãtre
poliåist se fac în condiåiile legii æi vor
fi limitate strict la ceea ce este necesar
pentru realizarea obiectivelor legale
legitime æi specifice poliåiei.
ART. 18
Respectarea demnitãåii umane
(1) Poliåistului îi este interzis sã aplice,
sã încurajeze æi sã tolereze, în nici o
împrejurare, acte de torturã, tratamente
æi pedepse inumane sau degradante,
constrângeri fizice ori psihice.
(2) În cazul în care poliåistul ia
cunoætinåã, prin orice mijloace, despre
sãvâræirea de cãtre alt poliåist a faptelor
prevãzute la alin. (1), ia mãsurile care se
impun, dupã caz, pentru determinarea
încetãrii acestui comportament æi
pentru informarea superiorilor cu
privire la situaåia sesizatã.
ART. 19
Atitudinea faåã de corupåie
(1) Poliåistului îi este interzis sã
tolereze actele de corupåie æi sã
utilizeze abuziv autoritatea publicã pe
care i-o conferã statutul sãu.
(2) Poliåistului îi este interzis sã
pretindã sau sã accepte bani, bunuri ori
valori în scopul de a îndeplini sau de a
nu îndeplini atribuåiile profesionale æi
sã primeascã sarcini, misiuni sau lucrãri
care excedeazã competenåelor stabilite
prin fiæa postului.
(3) Poliåistul ia atitudine faåã de
actele de corupåie manifestate în cadrul
instituåiei, având obligaåia de a informa
superiorii æi alte organe competente cu
privire la cazurile de corupåie despre
care a luat cunoætinåã.
(4) Poliåistului îi este interzis sã uzeze
de calitatea sau de funcåia îndeplinitã
pentru rezolvarea unor interese de
ordin personal.
ART. 20
Sesizarea
Persoanele care se considerã lezate în
drepturile æi libertãåile lor pot contesta
acåiunile sau mãsurile poliåiei, în
condiåiile legii.
ART. 21
Statutul æi drepturile poliåiætilor
(1) Poliåistul este funcåionarul public
civil cu statut special, care exercitã
atribuåiile stabilite de lege pentru
poliåia românã æi celelalte structuri
poliåieneæti din Ministerul Administraåiei
æi Internelor.
(2) În conformitate cu statutul lor
profesional, poliåiætii au dreptul la
protecåie socialã adecvatã, mãsuri
specifice de protecåie a sãnãtãåii æi
securitãåii individuale æi la retribuåie
corespunzãtoare potrivit importanåei,
riscurilor æi gradului de pericol
determinat de activitatea profesionalã.
(3) Poliåiætii se pot asocia pe criterii
profesionale, umanitare, tehnicoætiinåifice,
culturale, religioase æi
sportiv-recreative, potrivit prevederilor
legale.
(4) Pentru a-æi apãra drepturile æi
a-æi promova interesele, poliåiætii pot
deveni membri ai Corpului Naåional
al Poliåiætilor.
ART. 22
Legalitatea acåiunilor
Poliåistul are obligaåia de a verifica
sistematic æi de a asigura legalitatea
acåiunilor sale, înaintea æi în timpul
desfãæurãrii acestora, atât din perspectiva
respectãrii legislaåiei naåionale, cât æi a
documentelor internaåionale la care
România este parte.
ART. 23
Rãspunderea poliåiætilor
(1) Poliåistul rãspunde personal pentru
acåiunile, inacåiunile æi omisiunile sale,
în condiåiile legii. El are datoria sã se
abåinã de la executarea ordinelor æi
misiunilor vãdit ilegale, având obligaåia
de a-æi informa de îndatã æefii despre
aceasta, pe cale ierarhicã, atât verbal,
cât æi prin raport scris.
(2) Abåinerea de la executarea
ordinelor æi misiunilor în condiåiile alin.
(1) nu atrage rãspunderea disciplinarã
a poliåistului.
(3) Poliåistul care deåine o funcåie de
conducere rãspunde pentru dispoziåiile
date subordonaåilor în temeiul autoritãåii
pe care o exercitã potrivit prevederilor
legale.
(4) Prin modul de organizare a
relaåiilor ierarhice în cadrul poliåiei
se asigurã posibilitatea identificãrii
superiorului responsabil de acåiunile
sau inacåiunile poliåistului în exercitarea
atribuåiilor profesionale.
(5) Mãsurile disciplinare se stabilesc
æi se aplicã numai dupã efectuarea
cercetãrii prealabile. În cazurile
în care prin aplicarea sancåiunilor
disciplinare se dispune amânarea
promovãrii în grade profesionale sau
funcåii superioare ori se aduce atingere
raporturilor de serviciu ale poliåistului,
cercetarea prealabilã este urmatã în mod
obligatoriu de consultarea consiliilor de
disciplinã special constituite.
CAP. III
Dispoziåii finale
ART. 24
Cadrul general al rãspunderii
Încãlcarea principiilor æi regulilor
prevãzute de prezentul cod atrage
rãspunderea disciplinarã, civilã sau
penalã a celui vinovat, în condiåiile
legii.
ART. 25
Aplicabilitate
(1) Prezentul cod se aplicã
personalului aflat sub incidenåa
prevederilor Legii nr. 360/2002 privind
Statutul poliåistului, cu modificãrile æi
completãrile ulterioare, precum æi
personalului Jandarmeriei Române
aflat sub incidenåa prevederilor Legii
nr. 550/2004 privind organizarea æi
funcåionarea Jandarmeriei Române,
indiferent de structura în care este
încadrat æi de funcåia pe care o deåine.
(2) Dispoziåiile deontologice ale
prezentului cod sunt obligatorii pe toatã
durata participãrii, potrivit prevederilor
legale, la acåiunile poliåiei æi pentru
celelalte categorii de personal din
Ministerul Administraåiei æi Internelor
care îndeplinesc misiuni în cooperare.
ART. 26
Evaluare
Normele prezentului cod æi aplicarea
acestuia vor fi supuse unor evaluãri
periodice efectuate de structurile
competente în domeniu.
8 Supliment Frontiera - nr. 2/2006