Nr. 2/2006 - Politia de Frontiera
Nr. 2/2006 - Politia de Frontiera
Nr. 2/2006 - Politia de Frontiera
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Reportaj<br />
INSPECTORAT CU DUBLÃ FRONTIERÃ<br />
Situat în partea <strong>de</strong> vest a åãrii, acolo<br />
un<strong>de</strong> România are frontierã cu Republica<br />
Serbia-Muntenegru æi cu Ungaria, ju<strong>de</strong>åul<br />
Timiæ ocupã locul I pe åarã ca întin<strong>de</strong>re,<br />
cu o suprafaåã <strong>de</strong> 8.697 km pãtraåi. La<br />
vest se învecineazã cu ju<strong>de</strong>åul Arad, la<br />
est cu Hunedoara iar în sud-est cu Caraæ-<br />
Severin. Aæezarea geograficã a ju<strong>de</strong>åului<br />
este foarte avantajoasã din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
economic, aflându-se la întretãierea celor<br />
mai importante drumuri europene, acolo<br />
un<strong>de</strong> un<strong>de</strong> culturile æi civilizaåia din vest<br />
interferã cu cele din est. Douã capitale<br />
europene sunt în apropriere: Belgradul, la<br />
doar 170 km <strong>de</strong> Timiæoara æi Budapesta,<br />
la 300 km distanåã. De asemenea, capitala<br />
Austriei-Viena este la o distanåã <strong>de</strong> 550<br />
km, egalã practic cu cea dintre Timiæoara<br />
æi Bucureæti.<br />
Timiæul este traversat <strong>de</strong> douã drumuri<br />
europene, E 70, care intrã în åarã dinspre<br />
Serbia-Muntenegru pe la Punctul <strong>de</strong><br />
Frontierã Moraviåa æi face legãtura, prin<br />
Timiæoara, cu sudul åãrii æi cu Bucureæti,<br />
respectiv E 671, care face legãtura între<br />
Timiæoara æi Arad, iar mai <strong>de</strong>parte, prin<br />
Vama Nadlac, cu Ungaria.<br />
De asemenea, ju<strong>de</strong>åul Timiæ este<br />
strãbãtut <strong>de</strong> drumurile naåionale: Timiæoara<br />
– Sânnicolau Mare, Oraviåa – Moraviåa,<br />
Lugoj – Bocæa – Reæiåa, Lugoj – Fãget<br />
– Ilia.<br />
Ju<strong>de</strong>åul beneficiazã<br />
<strong>de</strong> o climã temperatã <strong>de</strong><br />
tranziåie, cu influenåe<br />
submediteraneene ceea ce<br />
<strong>de</strong>terminã ca temperatura<br />
medie anualã sã fie peste 10<br />
˚C, chiar dacã excepåional<br />
au fost înregistrate<br />
temperaturi maxime <strong>de</strong><br />
41 ˚ C (16 august 1952) æi<br />
minime <strong>de</strong> -35 ˚C (în 29<br />
ianuarie 1963).<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
reliefului, ju<strong>de</strong>åul are douã<br />
treimi din teritoriu acoperite<br />
cu câmpii traversate <strong>de</strong> râurile Timiæ, Bega<br />
æi Bârzava. La est câmpia se ridicã blând<br />
12 <strong>Frontiera</strong> - nr. 2/<strong>2006</strong><br />
printre <strong>de</strong>alurile acoperite <strong>de</strong> vii æi livezi<br />
spre înãlåimile medii ale Munåilor Poiana<br />
Ruscã, culminâd cu Vârful Pa<strong>de</strong>æ (1374<br />
m).<br />
La 1 ianuarie 2003 populaåia ju<strong>de</strong>åului<br />
era <strong>de</strong> 662.209 locuitori, peste 60%<br />
dintre aceætia locuind în zona urbanã,<br />
reprezentatã <strong>de</strong> douã municipii – Timiæoara<br />
(308.885) æi Lugoj, precum æi cinci oraæe<br />
–Sânnicolau-Mare, Jimbolia, Buziaæ, Fãget<br />
æi Deta, respectiv 75 comune,<br />
cuprinzând 317 sate.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
structurii etnice 83,4% dintre<br />
locuitorii ju<strong>de</strong>åului sunt români,<br />
7,5% maghiari, 2,4% rromi iar<br />
2,1% germani æi alte naåionalitãåi.<br />
Structura religioasã a populaåiei<br />
este <strong>de</strong> 78% persoane <strong>de</strong> religie<br />
ortodoxã, 10,6% <strong>de</strong> religie<br />
romanã-catolicã, 4,2% <strong>de</strong> religie<br />
penticostalã, 1,9% <strong>de</strong> religie<br />
reformatã æi 4,4% alte religii.<br />
„Aceeaæi Mãrie, însã cu<br />
altã pãlãrie”<br />
La nouã luni <strong>de</strong> la inundaåiile abãtute<br />
asupra localitãåilor Ionel, Otelec, Cruceni<br />
æi Foieni am hotãrât sã reve<strong>de</strong>m ju<strong>de</strong>åul<br />
Timiæ, <strong>de</strong> aceastã datã pentru a realiza<br />
un reportaj în care sã cuprin<strong>de</strong>m toate<br />
sectoarele poliåiei <strong>de</strong><br />
frontierã timiæene.<br />
Aæadar, am început<br />
prima noastrã zi la<br />
sediul Sectorului Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã Deta,<br />
situat în localitatea cu<br />
acelaåi nume, în Câmpia<br />
Banatului, la 40 km sud<br />
<strong>de</strong> Timiæoara æi la 7,5<br />
km nord <strong>de</strong> frontiera cu<br />
Serbia-Muntenegru. Zona<br />
este traversatã <strong>de</strong> Râul<br />
Bârzava, <strong>de</strong> la est la vest,<br />
æi <strong>de</strong> Timiæ pe direcåia<br />
nord-sud<br />
vest. În<br />
zona <strong>de</strong><br />
responsabilitate se gãsesc<br />
15 localitãåi cu æase<br />
primãrii æi æase posturi <strong>de</strong><br />
poliåie.<br />
Sectorul are o<br />
<strong>de</strong>zvoltare <strong>de</strong> front <strong>de</strong><br />
44, 150 km, din care 37<br />
km pe uscat iar restul pe<br />
apã. La sediul sectorului<br />
l-am întîlnit pe comisarul<br />
Gheorghe Polimaru, care<br />
åine locul æefului <strong>de</strong> sector, întrucât aceastã<br />
funcåie este vacantã. Din cei æapte ofiåeri,<br />
66 <strong>de</strong> agenåi æi opt pfac, 70% locuiesc<br />
în Timiæoara. Aceætia, neavând asigurat<br />
transportul, fac naveta aproape zilnic pe<br />
cont propriu, situaåia fiind similarã tuturor<br />
sectoarelor din ju<strong>de</strong>å.<br />
Chiar dacã sectorul Deta <strong>de</strong>åine<br />
frontierã externã UE, mare ne-a fost mirarea<br />
sã observãm cã, dintre cele douãzeci <strong>de</strong><br />
maæini câte avea sectorul, doar un aro æi o<br />
autospecialã Volkswagen funcåionau, restul<br />
autoturismelor urmând sã fie casate.<br />
De asemenea, aici nu existã nici mãcar<br />
un fax, iar cele douã calculatoare abia se<br />
miæcã. Comunicarea în timpul serviciului<br />
este aproape imposibilã din cauza staåiilor<br />
<strong>de</strong> emisie-recepåie care au acumulatorii<br />
uzaåi. Chiar dacã sunt ceva probleme cu<br />
åinuta noilor încadraåi din sursã externã,<br />
comisarul Gheorghe Polimaru sperã ca<br />
pânã în luna martie, când vor veni experåii<br />
strãini, aceastã problemã sã fie rezolvatã<br />
iar întreg personalul sã dove<strong>de</strong>ascã o bunã<br />
pregãtire.<br />
În cursul anului trecut, la nivelul<br />
sectorului au fost întocmite 16 lucrãri<br />
penale, dintre care 14 pentru migraåie<br />
ilegalã, în care au fost reåinute 24 <strong>de</strong><br />
persoane æi douã pentru furt æi infracåiuni<br />
la regimul circulaåiei, fiind aplicate 474<br />
contravenåii.<br />
Precara dotare este completatã <strong>de</strong><br />
profesionalismul poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã æi<br />
buna cooperare din zona <strong>de</strong> responsabilitate<br />
cu populaåia.<br />
Pentru a surprin<strong>de</strong> un echipaj al<br />
sectorului la lucru ne-am îndreptat spre<br />
ieæirea din localitatea Denta, un<strong>de</strong> i-am<br />
întâlnit pe agentul æef adjunct Dumitru<br />
Baciu æi agentul Gabor Æanta. Sfidând<br />
temperatura <strong>de</strong> minus 5-6 ˚C, aceætia<br />
executau post control pe comunicaåie<br />
neavând, cum existã pe frontiera <strong>de</strong> est, nici<br />
un autoturism în care sã se mai încãlzeascã<br />
din când în când. Veniserã cu trenul pânã<br />
în Gara Denta, un<strong>de</strong> efectuaserã un<br />
control iar acum îæi executau serviciul pe<br />
comunicaåii.