Nr. 2/2006 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

Studiu Despre motivaåia profesionalã æi aæteptãrile „EUROAGENÅILOR” Scoaterea la concurs a unor funcåii de agenåi cu încadrare din sursã externã au fãcut ca mii de oameni sã ia cu asalt structurile Poliåiei de Frontierã în speranåa ocupãrii unui loc de muncã „sigur æi bine plãtit”. În goana dupã aceastã frumoasã obsesie, câåi dintre candidaåi au mai analizat, în prealabil, aspectele cele mai importante ale unei orientãri profesionale? Câåi s-au întrebat: în ce constã munca respectivã?, îmi va place ceea ce fac?, pot face faåã cerinåelor instituåionale æi de mediu? este într-adevãr ceea ce vreau eu sã fac în viaåã? Ba mai mult, fugind de concurenåa prea mare pe funcåiile de ofiåeri, mulåi oameni cu studii superioare au candidat pentru ocuparea unei funcåii de agent în speranåa cã, sigur sperã ei, în câåiva ani vor promova pe funcåii superioare. Important (pentru moment) este doar sã intre în sistem. Apare iarãæi o întrebare ce ar fi trebuit luatã în calcul la orientarea profesionalã: Care sunt criteriile de promovare, în condiåiile în care numãrul celor cu studii superioare depãæeæte cu mult oferta instituåiei pentru funcåii corespunzãtoare studiilor? Cu scopul de a depista adevãrata motivaåie a orientãrii profesionale a fost aplicat un chestionar unui lot de 50 de agenåi - 25 bãrbaåi æi 25 femei - proveniåi prin încadrare din sursã externã. Semnificativ este faptul cã, din totalul subiecåilor, 14 au studii superioare de lungã duratã (10 femei æi 4 bãrbaåi), 11 au studii superioare de scurtã duratã (6 femei æi 5 bãrbaåi), din aceætia 6 sunt studenåi la o facultate, iar numai 24 au studii medii (9 femei æi 16 bãrbaåi) æi, prin urmare, suficiente pentru ocuparea funcåiei de agent. Desigur, subiecåii cu studii superioare, cu bunã ætiinåã au renunåat la profesia pentru care s-au pregãtit acceptând, fãrã o informare completã æi cu speranåa cã vor promova în maxim 2 ani, o profesie inferioarã studiilor, asumându-æi în acest fel un mare risc. Contactul brusc cu riscurile, rigorile æi condiåiile vicioase ale locurilor de muncã, acåiunea agenåilor stresori specifici profesiei, la care se adaugã nesatisfacerea nevoii de autorealizare, de promovare, pot conduce la apariåia unor grave tulburãri de adaptare. În urma centralizãrii rãspunsurilor date la întrebarea “Care este motivul pentru care aåi ales profesia de poliåist de frontierã?” •40% dintre femei æi 60% 26 Frontiera - nr. 2/2006 dintre bãrbaåi considerã cã au ales aceastã profesie pentru poziåia socialã ce o conferã (prestanåã, ordine, disciplinã, rigurozitate, profesionalism, respect impus de uniformã) •48% dintre femei æi 60% dintre bãrbaåi considerã cã principalul motiv al orientãrii lor profesionale îl constituie siguranåa locului de muncã •36% din femei æi 48% din bãrbaåi s-au orientat cãtre aceastã profesie datoritã câætigului financiar •8% dintre femei æi 12% dintre bãrbaåi au luat în calcul la alegerea profesiei æi posibilitãåile de promovare. Rãspunsurile au variat, de la cele directe: „Pentru a avea o carierã æi un trai mai bun”, „Este un loc de muncã bine plãtit æi sigur” sau... „Motivul acestei alegeri a fost un loc sigur de muncã care îmi va rãsplãti loialitatea æi demnitatea” pânã la cele detaliate: „Am ales aceastã profesie pentru cã presupune rigurozitate, seriozitate, profesionalism, muncã în echipã, æanse de promovare æi, în general, îmi place uniforma militarã pentru cã impune mult respect”, “Am ales aceastã profesie pentru cã oferã mai multe avantaje decât alte profesii ... o profesie cu un anumit grad de disciplinã, nici prea sever, dar nici prea lejer”. Câåiva subiecåi s-au detaæat net de rãspunsurile celorlalåi, remarcându-se prin ... „originalitate”: „Am ales aceastã profesie din dorinåa de a face ceva diferit de ceea ce fãceam înainte” (deæi din rubricile chestionarului referitoare la profesia anterioarã æi vechimea în muncã, se pare cã subiectul în cauzã nu a mai desfãæurat vreo altã activitate) sau... „Motivul pentru care am ales aceastã profesie este mândria de a servi patria” sau, simplu... „Pentru cã îmi place æi pentru cã mã caracterizeazã”, „Nu am gãsit un loc de muncã în domeniul în care am terminat facultatea”, „Întotdeauna am cochetat cu ideea de a deveni poliåist, dar înãlåimea a fost un impediment. Acum am avut ocazia de a face acest lucru. Îmi place sã respect legile æi sã urmãresc ca ele sã nu fie încãlcate”. Orientãrile profesionale au fost fãcute în condiåiile în care, întrebaåi: „Ce ætiaåi despre activitatea poliåistului de frontierã înainte de a opta pentru aceastã profesie?” 70% din totalul subiecåilor cunoæteau doar lucruri elementare sau... „mai nimic” - potrivit câtorva subiecåi („Pãzesc graniåa”, „Se ocupã cu asigurarea securitãåii frontierei”, „controlul documentelor”, „cã trebuie multã disciplinã æi seriozitate”, „Suficient cât sã mã facã sã aleg aceastã profesie æi sã mã adaptez la cerinåele impuse”, „A fi poliåist înseamnã a fi o persoanã demnã, responsabilã, serioasã”, „Ætiam cã se deplaseazã pe frontierã, are multe restricåii, dar æi multe privilegii”, „Despre activitatea poliåistului de frontierã ætiam cã exercitã o meserie frumoasã æi serioasã”, “Lucruri de bazã, pe care le cunoaæte orice cetãåean”, „Despre activitatea poliåistului de frontierã ætiam cã impune un risc mare æi un efort pe mãsurã”, „Apãrã prima linie a åãrii, combate stãrile de infracåionalitate din preajma frontierei”). 18% din totalul subiecåilor considerã cã au avut cunoætinåe suficiente întrucât au membrii în familie care sunt poliåiæti de frontierã, iar 12% din bãrbaåi au efectuat stagiul militar la arma poliåie de frontierã. Rãspunsurile date la întrebarea urmãtoare: „Care sunt aæteptãrile dumneavoastrã de la noul loc de muncã?”, au relevat faptul cã aæteptãrile “euroagenåilor” sunt pe mãsura informaåiilor deåinute despre profesie. Astfel, femeile “euroagent”, în procent de 80%, pun un accent deosebit pe sistemul relaåional, au o dorinåã acutã de respect æi înåelegere, în special din partea superiorilor: „...spiritul de echipã, o cunoaætere cât mai detaliatã a societãåii, o comunicare cât mai bunã cu societatea”, „Colectivul în care o sã-mi desfãæor activitatea sã fie cu spirit de echipã”, „Aæteptãrile sunt normale. Doresc sã fiu respectatã, înåeleasã æi munca mea sã fie rãsplãtitã corespunzãtor, atât moral, psihic, cât æi financiar”, „Doresc sã am o carierã frumoasã æi bogatã”, „Consider cã noul loc de muncã îmi va schimba radical
viaåa”, „... Abia acum mã pot simåi un om împlinit pe deplin æi în plan profesional nu numai personal”, „Aæteptãrile sunt mari æi multe, dar sper sã fie aæa cum mã aætept. Nu am lucrat niciodatã, sunt emoåionatã æi timidã, sper sã mã adaptez repede locului de muncã”, „Siguranåã, æefi cu care poåi comunica”. Pentru 12% dintre femeile „euroagent”, salariul æi posibilitãåile de promovare conteazã: „Aætept siguranåa serviciului, salariul atractiv, responsabilitãåi”, “Sã ajung cât mai departe în aceastã profesie”, „Cel mai mult îmi doresc sã îmi placã ceea ce voi face, sã nu am probleme æi, bineînåeles, cu timpul sã avansez”. Doar 8% doresc: „În primul rând sã mã integrez, apoi sã fac faåã situaåiilor care vor apãrea æi nu în ultimul rând sã fiu apreciatã pentru ceea ce voi face. Bãrbaåii... majoritatea (68%), îæi doresc ceva mai puåin: „Sã-mi îndeplinesc cu seriozitate munca”, „Sã respect aceastã profesie æi sã o îndeplinesc conform cerinåelor”, „De la noul loc de muncã aætept o stabilitate mai mare”, „Aætept satisfacåii pe plan profesional”, „Sã mã adaptez cât mai uæor în sistem”, „Sã fie bine”, „Multe împliniri din toate punctele de vedere”, „Sã am un loc de muncã stabil æi sã-mi pot organiza viaåa într-un mod decent”, „O schimbare radicalã a modului de viaåã æi mai multã disciplinã în viaåa de zi cu zi”, „Sã devin mai ordonat æi mai disciplinat”. Alåii (20%), vor ceva mai palpabil, mai consistent: „Satisfacåie materialã”, „Stabilitate financiarã, climat plãcut în cadrul colectivului”, “O viaåã mai bunã æi siguranåa zilei de mâine”, „Sã fie înåelegere din partea colegilor mai vechi æi sã am satisfacåiile sperate în urma prestãrii acestei munci”. 8% din bãrbaåi ar vrea totuæi mai la... „umbrã”: „Sã nu întâmpin multe probleme”, „Un risc cât mai mic din partea nelegiuiåilor æi o adaptare cât mai rapidã”. 4% declarã: „Sunt convins cã acest loc de muncã, pe lângã statutul special pe care mi-l conferã, îmi asigurã stabilitate æi continuitate”. Cum speranåa a fost singura care a rãmas în cutia Pandorei, nu-mi rãmâne decât sã le urez în numele colegilor „Bun venit!”, adaptare rapidã, sã aibã parte de satisfacåii profesionale, de relaåii armonioase æi respect reciproc pentru cã aceste aspecte aduc o contribuåie importantã la creæterea eficienåei în muncã, dar mai ales ... sã spere. Visele sigur li se vor împlini (pânã la pensie), dacã vor åine cont de câteva vorbe înåelepte: „A urca înseamnã a te sacrifica. Orice culme e severã” (V. Hugo), „Numai cel ce a acceptat întru totul privaåiunea, orice privaåiune, chiar æi a vieåii, este demn sã pretindã ceva” (K. Tsatsos). Sau vor dezlega vorbele cu tâlc ale lui N. Iorga: „Câte stridii nu pier pentru cã se cautã aceea care cuprinde mãrgãritarul!”. Mariana CENEA, psiholog la IJPF Mehedinåi PSIHOLOGIA ÎN MEHEDINÅI - EXEMPLU DE INIÅIATIVÃ, COLABORARE ÆI COOPERARE În ziua de 19 ianuarie a.c., IJPF Mehedinåi a fost gazda primei întruniri a ofiåerilor psihologi din garnizoana Mehedinåi, în cadrul Cercului de Psihologie înfiinåat la iniåiativa acestora. La întrunire au participat din partea SPCPF Oræova - insp. Maria Anton, din partea IPJ Mehedinåi - scms. Romaniåa Ella Grigore, sinsp. Ioana Micle æi insp. pr. Ileana Bogatoniu, din partea IJJ Mehedinåi - lt. Maria Adelina Petrescu, din partea Penitenciarului de Maximã Securitate Dr. Tr. Severin - cms. æef Veronica Apostol, iar din partea IJPF Mehedinåi - subsemnata, în calitate æi de organizator. Scopul principal al întrunirii l-a constituit schimbul de experienåã æi colaborarea pe aceastã linie de specialitate. Din partea conducerii IJPF Mehedinåi a participat comisarul-æef Adrian Mendea - adjunctul æefului IJPF Mehedinåi æi comisarul-æef Ion Gurgu - æeful Biroului MRU din cadrul IJPF Mehedinåi, care au precizat importanåa psihologiei în activitatea poliåiætilor, în general, precum æi necesitatea unor strategii psihologice menite sã creascã eficienåa æi randamentul indivizilor. Pe ordinea de zi au fost: prezentarea unor referate æi lucrãri, cum ar fi „Consumul În perioada 6-8 februarie a.c., la sediul IGPF a avut loc un seminar cu tema „Educaåia comportamentalã în probleme de poliåie, purtarea în momente conflictuale pe baza analizei tranzacåionale”. Acest seminar face parte din Proiectul pentru implementarea poliåiei de proximitate în România æi a fost condus de cãtre instructori de la Poliåia Naåionalã - comisarul Cãtãlin Dinulescu æi inspectorul principal Adrian Dinu. Participanåi au fost ofiåeri din structurile teritoriale ale PFR, mai exact de la inspectoratele æi sectoarele poliåiei de frontierã. Problemele discutate au fost cele referitoare la înåelegerea conceptului de proximitate la poliåia de frontierã, adicã apropierea poliåistului de frontierã de cetãåeni æi cunoaæterea problemelor acestora, pentru a veni în întâmpinarea æi rezolvarea lor. Modul de desfãæurare a fost unul interactiv, seminariætii fiind puæi sã rezolve situaåii care de care mai complexe ce ar putea apãrea pe parcursul activitãåii. Puncte de plecare au fost sinceritatea în discuåii, încrederea reciprocã, spontaneitatea, de droguri - o problemã de actualitate” - prezentat de comisar-æef Veronica Apostol sau „Influenåele stilului de conducere asupra climatului organizaåional în instituåiile cu subordonare ierarhizatã, de tip piramidal” - lucrare susåinutã de subsemnata. De asemenea, s-a prelucrat legislaåia æi documentaåia necesarã obåinerii avizelor de liberã practicã æi a competenåelor necesare pentru desfãæurarea activitãåii de psihologie în domeniul „Ordine publicã æi siguranåã naåionalã”, precum æi metodologia de participare la Conferinåa Naåionalã de Psihologie organizatã de Universitatea "Babeæ - Bolyai" din Cluj - Napoca æi care se va desfãæura în perioada 18 - 21 mai în aceastã localitate. Întrunirea a fost de bun augur pentru absolut toåi participanåii. Cum problemele pe aceastã linie de specialitate sunt multiple, iar o singurã zi a fost insuficientã pentru clarificarea în totalitate, s-a hotãrât ca, prin rotaåie, fiecare instituåie cu atribuåii în asigurarea ordinii æi liniætii publice din judeåul nostru, sã organizeze astfel de întruniri. Mariana CENEA Seminar pe probleme de proximitate eliminarea complexelor æi a inhibiåiilor. Pentru a se realiza æi implementa conceptul de proximitate, poliåistul trebuie sã înåeleagã problemele cetãåenilor æi sã le capteze încrederea pentru a crea liantul între aceætia æi autoritãåile statului. Acesta este începutul, urmând ca pe parcursul anului sã urmeze o serie de alte seminarii, unele conduse de cãtre specialiæti din Uniunea Europeanã. Anghel STOICA Frontiera - nr. 2/2006 27
Page 1 and 2: Revistã editatã de Inspectoratul
Page 3 and 4: • DIN SUMAR • v - Interviu cu
Page 5 and 6: de analizã a riscurilor, cu echipa
Page 7 and 8: Convenåia privind implementarea si
Page 9 and 10: MIJLOACE DE MOBILITATE NAVALÃ PERF
Page 11 and 12: TRANSPORT DE TUTUN În ziua de 25 i
Page 13 and 14: Sectorul de la limita judeåului Am
Page 15 and 16: Personalul locuieæte în majoritat
Page 17 and 18: aibã încredere în poliåiætii d
Page 19 and 20: omânesc model 1994 FIÆÃ DE ALERT
Page 21 and 22: Argumente pro æi contra verificãr
Page 23 and 24: sã îndeplineascã condiåiile de
Page 25: Ætii æi câætigi! # Concurs Fron
Page 29 and 30: DIRECÅIA GENERALÃ ANTICORUPÅIE V
Page 31 and 32: precisã a competenåelor funcåion
Page 33 and 34: Elevii Æcolii ,,Avram Iancu” Ora
Page 35 and 36: Diverstiment U M OR „Învãåãtu
Page 37 and 38: LEGIS HOTÃRÂREA nr. 94 din 26 ian
Page 39 and 40: fotografie, care pot servi acestui
Page 41 and 42: dupã caz, la expirarea perioadei p
Page 43 and 44: cunoætinåelor teoretice æi a dep

Nr. 2/2006 - Politia de Frontiera

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?