Nr. 2/2006 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

Reportaj INSPECTORAT CU DUBLÃ FRONTIERÃ Situat în partea de vest a åãrii, acolo unde România are frontierã cu Republica Serbia-Muntenegru æi cu Ungaria, judeåul Timiæ ocupã locul I pe åarã ca întindere, cu o suprafaåã de 8.697 km pãtraåi. La vest se învecineazã cu judeåul Arad, la est cu Hunedoara iar în sud-est cu Caraæ- Severin. Aæezarea geograficã a judeåului este foarte avantajoasã din punct de vedere economic, aflându-se la întretãierea celor mai importante drumuri europene, acolo unde unde culturile æi civilizaåia din vest interferã cu cele din est. Douã capitale europene sunt în apropriere: Belgradul, la doar 170 km de Timiæoara æi Budapesta, la 300 km distanåã. De asemenea, capitala Austriei-Viena este la o distanåã de 550 km, egalã practic cu cea dintre Timiæoara æi Bucureæti. Timiæul este traversat de douã drumuri europene, E 70, care intrã în åarã dinspre Serbia-Muntenegru pe la Punctul de Frontierã Moraviåa æi face legãtura, prin Timiæoara, cu sudul åãrii æi cu Bucureæti, respectiv E 671, care face legãtura între Timiæoara æi Arad, iar mai departe, prin Vama Nadlac, cu Ungaria. De asemenea, judeåul Timiæ este strãbãtut de drumurile naåionale: Timiæoara – Sânnicolau Mare, Oraviåa – Moraviåa, Lugoj – Bocæa – Reæiåa, Lugoj – Fãget – Ilia. Judeåul beneficiazã de o climã temperatã de tranziåie, cu influenåe submediteraneene ceea ce determinã ca temperatura medie anualã sã fie peste 10 ˚C, chiar dacã excepåional au fost înregistrate temperaturi maxime de 41 ˚ C (16 august 1952) æi minime de -35 ˚C (în 29 ianuarie 1963). Din punct de vedere al reliefului, judeåul are douã treimi din teritoriu acoperite cu câmpii traversate de râurile Timiæ, Bega æi Bârzava. La est câmpia se ridicã blând 12 Frontiera - nr. 2/2006 printre dealurile acoperite de vii æi livezi spre înãlåimile medii ale Munåilor Poiana Ruscã, culminâd cu Vârful Padeæ (1374 m). La 1 ianuarie 2003 populaåia judeåului era de 662.209 locuitori, peste 60% dintre aceætia locuind în zona urbanã, reprezentatã de douã municipii – Timiæoara (308.885) æi Lugoj, precum æi cinci oraæe –Sânnicolau-Mare, Jimbolia, Buziaæ, Fãget æi Deta, respectiv 75 comune, cuprinzând 317 sate. Din punct de vedere al structurii etnice 83,4% dintre locuitorii judeåului sunt români, 7,5% maghiari, 2,4% rromi iar 2,1% germani æi alte naåionalitãåi. Structura religioasã a populaåiei este de 78% persoane de religie ortodoxã, 10,6% de religie romanã-catolicã, 4,2% de religie penticostalã, 1,9% de religie reformatã æi 4,4% alte religii. „Aceeaæi Mãrie, însã cu altã pãlãrie” La nouã luni de la inundaåiile abãtute asupra localitãåilor Ionel, Otelec, Cruceni æi Foieni am hotãrât sã revedem judeåul Timiæ, de aceastã datã pentru a realiza un reportaj în care sã cuprindem toate sectoarele poliåiei de frontierã timiæene. Aæadar, am început prima noastrã zi la sediul Sectorului Poliåiei de Frontierã Deta, situat în localitatea cu acelaåi nume, în Câmpia Banatului, la 40 km sud de Timiæoara æi la 7,5 km nord de frontiera cu Serbia-Muntenegru. Zona este traversatã de Râul Bârzava, de la est la vest, æi de Timiæ pe direcåia nord-sud vest. În zona de responsabilitate se gãsesc 15 localitãåi cu æase primãrii æi æase posturi de poliåie. Sectorul are o dezvoltare de front de 44, 150 km, din care 37 km pe uscat iar restul pe apã. La sediul sectorului l-am întîlnit pe comisarul Gheorghe Polimaru, care åine locul æefului de sector, întrucât aceastã funcåie este vacantã. Din cei æapte ofiåeri, 66 de agenåi æi opt pfac, 70% locuiesc în Timiæoara. Aceætia, neavând asigurat transportul, fac naveta aproape zilnic pe cont propriu, situaåia fiind similarã tuturor sectoarelor din judeå. Chiar dacã sectorul Deta deåine frontierã externã UE, mare ne-a fost mirarea sã observãm cã, dintre cele douãzeci de maæini câte avea sectorul, doar un aro æi o autospecialã Volkswagen funcåionau, restul autoturismelor urmând sã fie casate. De asemenea, aici nu existã nici mãcar un fax, iar cele douã calculatoare abia se miæcã. Comunicarea în timpul serviciului este aproape imposibilã din cauza staåiilor de emisie-recepåie care au acumulatorii uzaåi. Chiar dacã sunt ceva probleme cu åinuta noilor încadraåi din sursã externã, comisarul Gheorghe Polimaru sperã ca pânã în luna martie, când vor veni experåii strãini, aceastã problemã sã fie rezolvatã iar întreg personalul sã dovedeascã o bunã pregãtire. În cursul anului trecut, la nivelul sectorului au fost întocmite 16 lucrãri penale, dintre care 14 pentru migraåie ilegalã, în care au fost reåinute 24 de persoane æi douã pentru furt æi infracåiuni la regimul circulaåiei, fiind aplicate 474 contravenåii. Precara dotare este completatã de profesionalismul poliåiætilor de frontierã æi buna cooperare din zona de responsabilitate cu populaåia. Pentru a surprinde un echipaj al sectorului la lucru ne-am îndreptat spre ieæirea din localitatea Denta, unde i-am întâlnit pe agentul æef adjunct Dumitru Baciu æi agentul Gabor Æanta. Sfidând temperatura de minus 5-6 ˚C, aceætia executau post control pe comunicaåie neavând, cum existã pe frontiera de est, nici un autoturism în care sã se mai încãlzeascã din când în când. Veniserã cu trenul pânã în Gara Denta, unde efectuaserã un control iar acum îæi executau serviciul pe comunicaåii.
Sectorul de la limita judeåului Am mers apoi la Sectorul PF Moraviåa, situat la o distanåã de 60 km de municipiul Timiæoara, fiind cel mai sudic sector al inspectoratului. Acesta se învecineazã cu SPF Oraviåa, din cadrul IJPF Caraæ- Severin, iar în partea dreaptã cu SPF Deta. Are în zona de responsabilitate 19 localitãåi, iar din cei 38, 18 km dezvoltare de front, 739 de metri sunt pe apã. Æeful de sector, comisarul Marian Croitoru, a fost numit în urmã cu douã luni la comandã. De la acesta am aflat cã sectorul acåioneazã pe douã mari direcåii de activitate: zona verde - cu misiunea de supraveghere a frontierei de stat æi PPF Stamora –Moraviåa, cu douã specificuri Rutier æi Feroviar. Problema deficitului de personal s-a rezolvat, iar personalul încadrat din sursã externã trebuie sã acumuleze în perioada urmãtoare toate deprinderile practice ale specificului muncii la acest sector. Æi aici, cam 80% din personal vine la serviciu din Timiæoara cu mijloace proprii. Dotarea sectorului este oarecum similarã celei a SPF Deta. Ca mijloace de transport, sectorul are douã microbuze Volkswagen, folosite cu preponderenåã pe comunicaåii æi o autospecialã cu termoviziune, iar clãdirea sectorului este singura din localitate care nu are gaze. Planificarea în serviciu a personalului, dupã cum ne spunea æeful sectorului, se face de cãtre æeful de turã æi se executã în regim de 12 cu 24, 12 cu 48 de ore. O problemã o constituie faptul cã nu toåi lucrãtorii sunt suficient de bine pregãtiåi pentru a lucra în punct, astfel cã rotirea turelor la punct este dificilã. La nivelul sectorului, în cursul anului trecut, au fost 133 de lucrãri penale æi 730 de contravenåii. Numeroasele rezultate în plan operativ se datoreazã æi existenåei punctului de frontierã. Din evenimentele de frontierã, s-a constatat cã persoanele care intenåioneazã în prezent sã treacã fraudulos frontiera de stat sunt, de regulã, cetãåeni români returnaåi sau cetãåeni din Republica Moldova care încearcã sã ajungã în statele Uniunii Europene. Aceætia obåin informaåii referitoare la traseul de urmat, apoi se deplaseazã în localitãåile din zona de frontierã, de unde îæi continuã deplasarea pe jos. De multe ori se apeleazã la cãlãuze plãtite, care cunosc foarte bine terenul æi au legãturi cu persoane din statul vecin. Numai anul acesta poliåiætii de frontierã au reåinut 20 de persoane în încercarea de trecere frauduloasã a frontierei de stat. Existenåa unui punct de trecere în zona de responsabilitate, la frontiera cu Serbia- Muntenegru, PPF Stamora-Moraviåa, ne-a determinat sã facem o scurtã oprire pentru a vedea cum se desfãæoarã activitatea colegilor noætri de aici. Æeful de sector, împreunã cu æeful de turã, subinspectorul Valerian Dragomir, ne-au prezentat punctul æi specificul acestuia. Astfel, se lucreazã pe patru benzi pe sens pentru persoane, pentru tiruri existând o bandã comunã pe sensul de intrare pentru intrareieæire. Câte doi agenåi pe fiecare sens, un dispecer, un lucrãtor la pazã æi æeful de grupã compun personalul ce verificã legalitatea documentelor la 160-170 de camioane æi 100 de cãlãtori cât înregistreazã traficul mediu zilnic. Majoritatea cãlãtorilor sunt sârbi æi români; pentru cetãåenii sârbi se pot acorda vize în punct, dar numai în cele câteva cazuri expres enumerate. Camioanele transportã în general alimente, materii prime, materiale de construcåii sau autoturisme, în special Dacia Logan. Controlul feroviar se face prin intermediul unor taloane care sunt completate de cãtre cãlãtori, acestea fiind verificate apoi de poliåiætii de frontierã æi în cele din urmã implementate. Chiar dacã la nivelul întregului sector au fost obåinute de fiecare datã rezultate foarte bune, se impune o dotare mai performantã iar colegii de aici doresc sã aibã la dispoziåie metode de recompensare a informatorilor, pentru încurajarea acestora æi atragerea la o mai bunã cooperare, întrucât în lupta cu migraåia ilegalã munca de informaåii stã la baza muncii de poliåie. Fostul tãrâm de sub ape Am încercat apoi sã o luãm pe acelaæi traseu de acum nouã luni, când am dorit sã fim alãturi de poliåiætii de frontierã afectaåi de inundaåii din localitãåile Ionel, Otelec, Cruceni æi Foieni. Urmãtoarea oprire a fost în zona de responsabilitate a SPF Cruceni, zonã puternic afectatã de inundaåiile din primãvara anului trecut. Exact în locul în care anul trecut am fost nevoiåi sã înlocuim maæina cu barca, am fost opriåi de poliåiætii de frontierã - agent-æef Marian Dragu æi agent Albert Vigh. Gospodãriile acestor colegi fuseserã afectate de inundaåii în cursul anului trecut. Casa lui Albert Vigh, “cel mai norocos” dintre ei, deæi îi fusese afectatã puternic de inundaåii, reuæise sã se åinã pe picioare dar, datoritã infiltraåiilor apei nu mai prezintã aceeaæi siguranåã. Datoritã acestui fapt, nu a fost ajutat cu reconstrucåia casei întrucât fondurile au fost destinate doar celor care aveau casele prãbuæite. Lui Marian Dragu, cãruia îi fusese dãrâmatã casa, i-a fost fãcutã o alta, dar din lem. Poate ghinionul poliåistului sau faptul cã aceasta nu a fost prevãzutã inåial cu sobã, ci doar cu centralã a fãcut ca hornul improvizat în fugã de firma constructoare sã determine aprinderea acesteia. Totuæi, vigilenåa lui, a fãcut sã audã trosnind focul în perete æi astfel sã salveze casa, reuæind sã stingã incendiul în timp util. A fost nevoit sã refacã Frontiera - nr. 2/2006 13
Page 1 and 2: Revistã editatã de Inspectoratul
Page 3 and 4: • DIN SUMAR • v - Interviu cu
Page 5 and 6: de analizã a riscurilor, cu echipa
Page 7 and 8: Convenåia privind implementarea si
Page 9 and 10: MIJLOACE DE MOBILITATE NAVALÃ PERF
Page 11: TRANSPORT DE TUTUN În ziua de 25 i
Page 15 and 16: Personalul locuieæte în majoritat
Page 17 and 18: aibã încredere în poliåiætii d
Page 19 and 20: omânesc model 1994 FIÆÃ DE ALERT
Page 21 and 22: Argumente pro æi contra verificãr
Page 23 and 24: sã îndeplineascã condiåiile de
Page 25 and 26: Ætii æi câætigi! # Concurs Fron
Page 27 and 28: viaåa”, „... Abia acum mã pot
Page 29 and 30: DIRECÅIA GENERALÃ ANTICORUPÅIE V
Page 31 and 32: precisã a competenåelor funcåion
Page 33 and 34: Elevii Æcolii ,,Avram Iancu” Ora
Page 35 and 36: Diverstiment U M OR „Învãåãtu
Page 37 and 38: LEGIS HOTÃRÂREA nr. 94 din 26 ian
Page 39 and 40: fotografie, care pot servi acestui
Page 41 and 42: dupã caz, la expirarea perioadei p
Page 43 and 44: cunoætinåelor teoretice æi a dep

Nr. 2/2006 - Politia de Frontiera

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?