Nr. 2/2006 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

2 • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • Dialog româno-spaniol Ministrul administraåiei æi internelor, Vasile Blaga, a solicitat în data de 24 februarie a.c., cu ocazia vizitei în România a directorului general al Gãrzii Civile spaniole (Guardia Civil), Carlos Gomez Aruche, sprijinul în vederea identificãrii æi aducerii în faåa justiåiei a grupãrilor de interlopi români care funcåioneazã pe teritoriul spaniol. Ministrul Vasile Blaga a arãtat cã aceste grupãri, dintre care cea mai importantã este „Clanul Clãmparu”, afecteazã grav imaginea României æi a cetãåenilor români care muncesc cinstit în Spania. Ministrul administraåiei æi internelor a mulåumit autoritãåilor spaniole, prin intermediul reprezentanåilor Gãrzii Civile, pentru modul în care Spania i-a primit pe muncitorii români. Directorul general al Guardia Civil a arãtat la rândul sãu cã problema grupãrilor de români Frontiera - nr. 2/2006 implicate în crima organizatã este o preocupare importantã æi pentru ministerul spaniol de interne. „Migraåia legalã este o bogãåie pentru Spania iar muncitorii români au uæile deschise în aceastã åarã”, a apreciat oficialul spaniol, însã autoritãåile sunt îngrijorate de fenomenul migraåiei ilegale, care este asociat cu crima organizatã. Nu doar românii sunt implicaåi în activitãåi infracåionale pe teritoriul spaniol, cele mai periculoase grupãri fiind alcãtuite din albanezi æi columbieni, a precizat Carlos Gomez Aruche. Directorul general al Guardia Civil s-a aflat în România æi pentru a participa la finalizarea Convenåiei de Înfrãåire Instituåionalã între Poliåia de Frontierã Românã, Guardia Civil æi Jandarmeria Francezã Maritimã (a se vedea pag.7). Interviu acordat de ministrul Vasile Blaga Agenåiei Mediafax Ministrul administraåiei æi internelor criticã, într-un interviu acordat MEDIAFAX, faptul cã foæti æefi eliminaåi din Poliåie ocupã acum funcåii similare în Poliåia comunitarã æi afirmã cã a cerut întocmirea unei evidenåe, pentru clarificarea acestei situaåii: “Cu ce nu sunt însã de acord: nu de puåine ori, unii dintre cei care au fost eliminaåi din sistem din cauza modului în care s-au comportat sau chiar a unor infracåiuni pe care le-au comis, sunt surprins sã-i vãd astãzi ca æefi de poliåii comunitare. Am ordonat inspectorului general al Poliåiei Române sã facã o astfel de evidenåã æi o s-o fac publicã.” Vasile Blaga mai explicã de ce a propus comandanåi din cadrul Jandarmeriei la conducerea Serviciului de Protecåie æi Pazã (SPP): “Eu, în momentul în care am fost solicitat, am propus oamenii, probabil, printre cei mai buni pe care i-am avut, dintr-un motiv foarte clar: în acest an, România este gazda Summit-ului Francofoniei. Este o încercare cu care România nu s-a mai confruntat æi sunt puåine state ale lumii care au gestionat astfel de situaåii. Pe parcursul acestui an, mai ales în decada a doua a lunii septembrie, în România vor veni peste 68 de æefi de state æi de guverne, mulåi dintre ei din state în care manifestãrile teroriste sunt la ordinea zilei æi tot aceætia vor pleca în cursul a douã-trei zile.“ Cehia este solidarã cu România Ministrul administraåiei æi internelor, Vasile Blaga, a efectuat în perioada 17 – 18 februarie a.c., o vizitã oficialã în Republica Cehã, la invitaåia omologului ceh, Frantisek Bublan. Dialogul dintre cei doi miniætri s-a axat în principal pe pregãtirea aderãrii României la Uniunea Europeanã. Cehia va vota împotriva unei eventuale activãri a clauzei de salvgardare, care sã ducã la amânarea aderãrii României la Uniunea Europeanã, în cazul în care se va ridica aceastã problemã, a anunåat în 17 februarie a.c. ministrul ceh de interne, care a mai arãtat cã apreciazã în mod deosebit eforturile depuse de România în vederea pregãtirii pentru aderare æi progresele importante înregistrate în ultimul timp. „Cehia este în mãsurã sã înåeleagã amploarea acestor eforturi, ca urmare a faptului cã a parcurs un traseu similar, ceea ce îi face pe cehi sã fie solidari cu aspiraåia României de a adera la Uniunea Europeanã“. România a încheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeanã cu o clauzã de salvgardare, care prevede posibilitatea Consiliului de a decide, cu majoritate calificatã æi în baza unei recomandãri fãcute de cãtre Comisie, sã amâne aderarea cu un an, pânã la 1 ianuarie 2008, în cazul în care au fost observate deficienåe majore în îndeplinirea de cãtre România a unuia sau a mai multor angajamente æi cerinåe ce fac referire la patru aspecte specifice legate de capitolul „Concurenåã“ æi la æapte aspecte ale capitolului „Justiåie æi Afaceri Interne“. Clauza prevede cã România trebuie sã accelereze considerabil modernizarea echipamentului æi infrastructurii la frontiera verde, albastrã æi în punctele de trecere a frontierei, precum æi continuarea întãririi capacitãåii de analizã a riscului æi recrutarea celor 4.438 de agenåi æi ofiåeri de poliåie de frontierã æi, în special, sã asigure ca nivelul ocupãrii posturilor la frontierele cu Ucraina, Moldova, litoralul Mãrii Negre sã fie realizat cât mai aproape de 100%, pânã la data aderãrii. De asemenea, România trebuie sã implementeze toate mãsurile necesare pentru a combate efectiv imigraåia ilegalã, inclusiv prin întãrirea cooperãrii cu åãrile teråe“. SERVICIUL COMUNICARE PUBLICÃ AL MAI n Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920 n Serie nouã - nr. 650 REDACÅIA (E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro, Intranet: frontiera@igpf.net) Redactor-æef Inspector principal Marius IONESCU (E-mail: redactorsef@mai.gov.ro) Secretar de redacåie inspector Gabriel CRÃCIUN (E-mail: craciung@gmail.com) Redactori: inspector Alexandru BARBU subinspector Ætefan ANDREESCU Fotoreporter agent-æef adjunct Iulian PUICÃ Abonamente, difuzare Elena URSACHI Coperta I - subinspector Diana Maria Protopopescu, IGPF æi IV - poliåiæti de frontierã din cadrul SPF Sânnicolau Mare, IJPF Timiæ; fotografii realizate de Gabriel Crãciun æi Iulian Puicã ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector 6, Bucureæti, cod 050507; TEL./FAX: 021-316.84.32; 021- 316.25.98 - int. 19334, 19335; Cont virament-abonamente IGPF Bucureæti, deschis sub nr. RO81TREZ7005009XXX000252, la Direcåia de Trezorerie æi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureæti. Cod fiscal: 4193222 Responsabil de numãr: Subinspector Ætefan ANDREESCU Layout: Alexandru BARBU Tipar S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti Tel./fax: 021 - 344 10 74 e-mail: office@ammaprint.ro Ediåia s-a încheiat la 28 februarie 2006 Preå: 3 lei (RON) Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu menåionarea sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996). Materialele primite spre publicare nu se înapoiazã. Responsabilitatea juridicã pentru conåinutul articolului æi informaåiile cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din Codul penal, autorului. I.S.S.N.: 1220-711X Imprimat în România
• DIN SUMAR • v - Interviu cu æeful IJPF Mehedinåi, comisar-æef Ion MIRESCU pag. 4 MÃRÅIÆOR v Capturã impresionantã: 32.859 pachete de åigãri netimbrate pag. 11 v Reportaj: Inspectorat cu dublã frontierã pag. 12 v Falsificarea paæaportului românesc model 1994 pag. 18 v CNP în atenåie .............. pag. 8 v Pro æi contra verificãrii diagramei tahograf ....... pag. 21 v Planul unic multianual de investiåii pentru securitatea frontierei ...................... pag. 22 v Motivaåia profesionalã æi aæteptãrile „Euroagenåilor” pag. 26 v SISF ............................. pag. 30 v Divertisment ................ pag. 35 Obiænuim sã ne organizãm existenåa orientându-ne dupã un sistem de mãsurare æi divizare a anului, care are la bazã cunoætinåe empirice æi calcule riguroase matematice. Calendarul, cel care ne ajutã sã ne organizãm activitatea - termenul provine în româneæte din latinescu calendae - este un “depozitar al memoriei colective” în care “sãrbãtorile sunt o cosmologie” æi conåin manifestãri organizate dupã anume program. Sãrbãtorile sunt forme sociale ale vieåii religioase care au rol comemorativ æi aniversar. În sistemul obiceiurilor æi credinåelor din ciclul calendaristic sunt consemnate informaåiile de care trebuie sã åinã seama omul pentru ca viaåa sa æi a familiei, bunurile, gospodãria cu toate ale ei, chiar întreaga naturã care îl înconjoarã sã existe æi sã se dezvolte în siguranåã æi cu rezultate optime. Luna martie, numitã la români marå sau mãråiæor provine din lat. Martius. Pentru zonele cu climã temperatã æi patru anotimpuri, ea este prima lunã de primãvarã æi este asociatã cu acel moment din an când vegetalul adormit sau amoråit se revigoreazã. Începând cu aceastã lunã, progresiv, plantele æi insectele, târâtoarele æi animalele pãdurii se trezesc. În vechiul calendar roman, 1 martie marca Anul Nou. Pentru comunitãåile tradiåionale româneæti, caracteristic pentru luna martie este începutul muncilor agricole, aratul æi semãnatul, curãåatul grãdinilor æi livezilor, scoaterea din iernat a stupilor de albine æi, în unele locuri, intrarea ciobanilor în serviciu de la 1 martie. Încã din sec. al XIX-lea documente ne furnizeazã informaåii conform cãrora între sãrbãtoarea Dragobetelui æi cea a Mãråiæorului au avut loc substituiri sau practici comune, Dragobetele fiind asociat, uneori, cu ziua de 1 martie. Cel mai important eveniment, act cultural, era confecåionarea mãråiæorului, de cãtre femei, din douã fire rãsucite de culoare roæie æi albã (lânã, amici, bumbac, mãtase). Firul astfel impletit era numit mãråiæor, mãråiguæ, marå, mãråug æi simboliza sângele, viaåa æi, implicit, sacrificiul æi puritatea. Era purtãtorul identitãåii celei care îl confecåiona æi era dãruit copiilor, fete æi bãieåi, fetelor æi flãcãilor, chiar æi tinerelor neveste. Se purta la mânã, la gât, mai rar la picior, mai nou, la piept, la reverul hainei. Dupã 9-12 zile, la venirea berzelor sau când înfloreau primii pomi era depus pe o tufã înmuguritã sau pe un pom înflorit însoåit de o scurtã incantaåie prin care fetele cereau sãnãtate æi frumuseåe: “Cine poartã mãråiæoare „Nu mai e pârlit de soare”. În Grecia, unde sunt obiceiuri asemãnãtoare, ca æi în Bulgaria, se crede cã mãråiæorul apãrã pielea fragedã a copiilor æi tinerelor fete de soarele primãverii æi le asigurã o bunã stare de sãnãtate. Unii specialiæti fac legãtura între practica mãråiæorului æi Misterele din Eleusis. Vechimea confecåionãrii æi purtãrii ænurului este atestatã în scrierile Sf. Ioan Gurã de Aur. Cu timpul, la români i s-a adãugat acestuia o amuletã, la început sub forma unei monezi de argint - pentru ca purtãtorii lui sã fie curaåi ca argintul - aramã sau chiar aur. Astãzi amuleta îmbracã forme diverse - flori, gângãnii, pãsãri, animale, personaje cu valoare simbolicã din cultura momentului - care sunt purtãtoarele unor mesaje afective. Ele sunt confecåionate din materiale diverse, foarte diferite faåã de metalul iniåial care avea æi o simbolicã proprie. Cea mai veche atestare a obiceiului, la români, dateazã de la începutul sec. al XIXlea æi se aflã în Condica limbii româneæti, un dicåionar lexicon manuscris realizat de boierul Iordache Golescu (7 volume). Calitatea ritualã a firului rãsucit era datã de implicarea directã a femeii în confecåionare æi este legatã de calitatea ei de a procrea, de a fi “dãtãtoare de viaåã”, de semantica sacrificiului, actele dãruirii æi rãscumpãrãrii. Vegetalul trezit la viaåã pe care se depune obiectul dupã trecerea zilelor când el a stat în contact cu trupul purtãtorului devine el însuæi un mediator între omul pe care îl substituie din acel moment æi starea lui de sãnãtate æi prosperitate. În realizarea tuturor acestor acte, în societatea tradiåionalã femeia avea un rol de mediator. Începând cu prima zi a lunii martie se instituie, progresiv, autoritatea femininã, personalitatea femeii fiind “încastratã” în zilele babelor, 9 la numãr, perioadã exemplificatoare æi încãrcatã de moralã, dacã avem în vedere legenda babei Dochia. Aceastã bãtrânã ursuzã, îæi persecutã nora æi o supuse unor dificile încercãri, pe care ea le trece cu ajutor divin. Între altele, i se cere tinerei nãpãstuite sã aducã fragi, sau flori de fragi, în prima zi a lui marrtie, ca sã certifice venirea primãverii. Crezând cã vremea rea a trecut, bãtrâna Dochia pleacã la munte cu oile. Ploile care se dezlãnåuie æi gerul care le urmeazã o “îngheåatã” sau o “petrificatã”, transformând-o într-un exemplu aflat la îndemâna tuturor privitorilor - pietrele Dochiei, aflate în diverse locuri în munåii României - pentru acele femei-mame care uitã cã îndatorirea lor este sã apere æi sã întãreascã familia æi nu sã o distrugã. Bãtrâna Dochia nu moare, ci este condamnatã la o existenåã veænicã, în nemiæcare, reper exemplar pentru ceea ce nu trebuie sã fie femeia. Mãråiæorul este una dintre practicile rituale supuse unui spectaculos æi activ proces de deritualizare æi desacralizare. Bine primit æi chiar dezvoltat în mediile urbane, acceptat de toate categoriile populaåiei, îæi schimbã, progresiv conåinutul mesajului. El poate exprima o gamã întreagã de semnificaåii, de la ataæamentul pentru partener, la manifestarea respectului pentru superiorul ierarhic. Prin cumpãrarea celor douã componente - firul împletit æi amuleta - rãscumpãrãm actul sacrificial care, simbolic, era efectuat de femeie æi care este preluat, acum, de un ins specializat. Renunåãm, de bunã voie, la rolul de “oficianåi”. Mãråiæorul este unul dintre cele mai vechi æi specifice obiceiuri din tradiåia româneascã, purtãtor al unei afectivitãåi æi generozitãåi exemplare. Frontiera - nr. 2/2006 Cercetãtor ætiinåific doctor Sabina ISPAS 3
Page 1: Revistã editatã de Inspectoratul
Page 5 and 6: de analizã a riscurilor, cu echipa
Page 7 and 8: Convenåia privind implementarea si
Page 9 and 10: MIJLOACE DE MOBILITATE NAVALÃ PERF
Page 11 and 12: TRANSPORT DE TUTUN În ziua de 25 i
Page 13 and 14: Sectorul de la limita judeåului Am
Page 15 and 16: Personalul locuieæte în majoritat
Page 17 and 18: aibã încredere în poliåiætii d
Page 19 and 20: omânesc model 1994 FIÆÃ DE ALERT
Page 21 and 22: Argumente pro æi contra verificãr
Page 23 and 24: sã îndeplineascã condiåiile de
Page 25 and 26: Ætii æi câætigi! # Concurs Fron
Page 27 and 28: viaåa”, „... Abia acum mã pot
Page 29 and 30: DIRECÅIA GENERALÃ ANTICORUPÅIE V
Page 31 and 32: precisã a competenåelor funcåion
Page 33 and 34: Elevii Æcolii ,,Avram Iancu” Ora
Page 35 and 36: Diverstiment U M OR „Învãåãtu
Page 37 and 38: LEGIS HOTÃRÂREA nr. 94 din 26 ian
Page 39 and 40: fotografie, care pot servi acestui
Page 41 and 42: dupã caz, la expirarea perioadei p
Page 43 and 44: cunoætinåelor teoretice æi a dep

Nr. 2/2006 - Politia de Frontiera

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?