Nr. 1/2009 - Politia de Frontiera

Pentru aceia dintre dumneavoastrã
care nu aåi vizitat Delta Dunãrii
revenim în acest numãr cu
prezentarea unei aæezãri de pe malul drept
al braåului Chilia, întinsã pe o lungime de 6
km, unde îæi desfãæoarã activitatea colegi de
ai noætri - Pardina.
La Pardina se poate ajunge fie pe calea
apei, pe braåul cel mai nordic al Dunãrii, fie
terestru, pe un drum „greu”, dacã în prealabil ai
traversat Dunãrea la Tulcea, cu bacul, distanåa
dintre Pardina æi Tulcea fiind de 37 km.
Teritoriul administrativ al comunei Pardina,
din judeåul Tulcea, este inclus în Delta fluvialã
a Dunãrii, în unitatea geomorfologicã a insulei
Letea. În partea de sud-est a comunei se
desfãæoarã Grindul Stipoc, care închide pe la
sud depresiunea Pardina. De la Pardina, braåul
Chilia se desparte în mai multe cãi de apã,
constituind o deltã interioarã, care se terminã
în dreptul localitãåii Chilia-Veche.
Localitatea Pardina a valorificat pentru
dezvoltarea sa suprafaåa de teren feritã de inundaåii a unui grind
fluvial ce însoåeæte pe direcåia S-N braåul Chilia, pe partea sa
dreaptã.
Originea locuitorilor comunei este strâns legatã de migraåia
ruæilor-lipoveni pe teritoriul Dobrogei de pe timpul åarului Petru
I æi Ecaterinei a II-a, datoritã persecuåiilor pe motive religioase.
Un alt moment important pentru populaåia Dobrogei este
legat de valurile migraåiei din Ucraina a cazacilor zaporojeni.
Localitatea are o suprafaåã agricolã de 30.600 ha, iar
populaåia se ocupã cu creæterea animalelor æi cultura agricolã.
Îndeletnicirea tradiåionalã, pescuitul, este pe cale de dispariåie
pentru cã bãtrânii pescari au murit, iar tinerii nu mai îmbrãåiæeazã
aceastã meserie. Comuna este de categoria a 3-a, cu o populaåie
sub 600 de persoane, singurele locuri de muncã fiind oferite de
primãrie, æcoalã æi Poliåie de Frontierã. Instituåia de învãåãmânt are
clase simultane 1-3, 2-4 æi 5-8, datoritã numãrului mic de copii.
Agroturismul este slab dezvoltat , aici existã o singurã pensiune,
cu 24 de locuri, dar care oferã condiåii bune de cazare.
Clima este continentalã, cu veri cãlduroase, ierni geroase, cu
vânturi puternice, temperatura medie anualã fiind de 11 0 C, iar
cantitatea medie de precipitaåii de 440mm/mp anual.
Istoric
Portul Tulcea
Un bei turc al cãrui nume nu se cunoaæte, a venit în plimbare
în Delta Dunãrii împreunã cu soåia sa. Poposind la umbra sãlciilor
puåin timp, soåia beiului æi-a uitat umbrela la o salcie. Constatând
lipsa umbrelei, soåia beiului a început sã strige în limba turcã
„partiæa, partiæa” adicã umbrela, umbrela.
Aceastã denumire, în dialectul ucrainean, înseamnã „Pardin”.
Populaåia, auzind de aceastã întâmplare a dat denumirea acelui
punct unde poposise beiul de „Pardin” (denumirea ucraineanã
a umbrelei), iar satul s-a numit „Pardina”. Aceasta s-a petrecut
în prima jumãtate a secolului al XIX-lea.
Sectorul Poliåiei de Frontierã Pardina
Poliåia de Frontierã este reprezentatã în zonã de Sectorul
PF Pardina.
Misiunea acestei structuri constã în supravegherea æi
controlul trecerii frontierei de stat, supravegherea spaåiului
aerian, combaterea fenomenului infracåional transfrontalier æi a
migraåiei ilegale în zona sa de competenåã. Aceasta este dispusã
între urmãtoarele repere: S.F. 1362, S.F. 1390, malul drept al
canalului Tãtaru, pânã la ecluza Ignat Zabara, pânã la bifurcaåia
gârlelor Gotca æi Repedea, cota Stipoc (2,2), lacul Bãlcãneætii
Mari, malul stâng al gârlei Æontea, mila maritimã 20, malul stâng
Blocuri de locuinåe, în Pardina
Sectorul PF Pardina
F R O N T I E R A
al braåelor Sulina æi Tulcea.
În zona de competenåã a sectorului se
gãsesc æapte localitãåi: Tudor Vladimirescu,
Pãtlãgeanca, Sãlcieni, Ceatalchioi, Plaur,
Pardina, Tatanir, cu un numãr de aproximativ
2000 locuitori, majoritatea de naåionalitate
ucraineanã, fapt care creazã premisele pentru
stabilirea unor legãturi între unele persoane din
zonã æi cetãåeni ai statului vecin.
Media de vârstã este ridicatã, majoritatea
tinerilor preferând sã pãrãseascã zona ruralã în
cãutarea unor locuri de muncã la oraæ.
Activitãåile economice sunt reduse,
desfãæurându-se cu preponderenåã în agriculturã,
pescuit æi turism (la deschiderea sezonului de
vânãtoare æi pescuit).
R e p o r t a j 11