Revista Anale - Seria Economie nr.4 - Universitatea Spiru Haret

PIB-ul pentru ţările în tranziţie din EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST
ŢĂRI
PIB (RATE DE
CREŞTERE)
SOLD CONT CURENT
(SCC) mil. USD
Tabelul 2
SOLD CONT
CURENT (pondere în
PIB)
2001 2002 2001 2002 2001 2002
Bulgaria 4,1 4,8 -842,2 -677,4 -6,2 -4,4
Rep. Cehă 3,1 3,0 -3272,5 -3708 -5,7 -5,3
Polonia 1,0 1,3 -7166 -6700 -3,9 -3,6
România 5,7 4,9 -2223 -1573 -5,5 -3,3
Slovacia 3,3 4,4 -1755,9 -1938,9 -8,6 -8,2
Slovenia 3,0 3,1 30,9 375 0,2 1,7
Ungaria* 3,8 3,3 -1967 -2771 -3,4 -4,0
Sursa: Raport anual BNR 2002
* Pentru Ungaria datele sunt în milioane euro
Comparaţiile internaţionale ale României trebuie făcute în principal cu
economiile ţărilor în tranziţie din EUROPA CENTRALĂ şi de EST – candidate la
UE (Tabelul 2)
Analiza ratelor de creştere a PIB-ului ne arată:
– performanţa mai scăzută a Poloniei de 1,3 % şi a Cehiei de 2% → celelalte
ţări au înregistrat rate între 3,1 şi 4,9 %;
– Cehia, Ungaria şi Slovacia → au încercat să treacă creşterea economică de
la cea bazată pe export la cea stimulată de cererea internă → ceea cea a dus la
creşterea deficitelor bugetare (SCC) şi a dezechilibrelor externe;_
– România şi Bulgaria au înregistrat cele mai ridicate rate de creştere
economică (4,9 % şi 4,8 %) pe fondul consolidării investiţiilor (industrii
producătoare de bunuri pentru export), al reducerii importurilor nete şi dinamizării
consumului privat.
Mărimea deficitului („ – ”) sau a excedentului („ + ”) – permite să facem o
anume ierarhizare a ţărilor din Europa Centrală şi de Est, dar gravitatea dezechilibrului
în raport cu PIB-ul, poate ne-ar da o viziune mai corectă, iar ierarhizarea
ţărilor s-ar schimba.
Din 1999 calculele privind paritatea puterii de cumpărare s-au făcut anual –
permiţând o analiză mai bună a nivelurilor de dezvoltare ale ţărilor şi a diferenţei
existente între ele.
Analiza făcută ne arată rolul mereu actual al statisticii în dezvoltarea viitoare
a economiei – statistica fiind o ştiinţă a viitorului.
Gr. Moisil: „Statistica este mijlocul cel mai puternic de cercetare a faptelor
sociale.”
218